Brosura Sis 2010 [609671]

MINISTERUL ADMINISTRA ȚIEI Ș I INTERNELOR
DEPARTAMENTUL SCHENGEN
DIRECȚIA SCHENGEN

SISTEMUL DE INFORMA ȚII SCHENGEN
SIS
Edi ția a II-a

Colecția EUROPOLIS

EDITURA MINISTERULUI ADMINISTRA ȚIEI ȘI INTERNELOR
– 2010 –

CIP

Editura Ministerului Administra ției și Internelor
Tel.: 021.313.76.63; 021.303.70.80/ 10297, 10288, 10255
Fax: 021.315.43.16
E-mail: [anonimizat]
www.editura.mai.gov.ro

Tiparul executat la Tipografia M.A.I.

C U P R I N S

1. SCHENGEN – un spa țiu al justi ției, libertății și securității………4
2. INTEGRAREA ALTOR STATE ÎN SPAȚ IUL SCHENGEN ……..7
3. EVOLUȚ IA SIS ………………………………………………………………..8
3.1. SISTEMUL DE INFORMA ȚII SCHENGEN 1+ (SIS 1+) ……..8
3.2. SISone4ALL (PROPUNEREA PORTUGHEZ Ă)………………10
3.3. SISTEMUL DE INFORMA ȚII SCHENGEN II (SIS II) ………..11
4. SISTEMUL DE INFORMA ȚII SCHENGEN – BAZA LEGALĂ ……..14
4.1. BAZA LEGALĂ LA NIVEL EUROPEAN …………………………….14
4.2. BAZA LEGALĂ ÎN ROMÂNIA ………………………………………….16
5. BIROUL SIRENE ( Supplimentary Information Requested at
National Entry )………………………………………………………………………..17
6. CATEGORII DE DATE ÎN SIS ……………………………………………….20
7. PROTEC ȚIA DATELOR PERSONALE ÎN SIS …………………………23
8. IMPLEMENTAREA SIS ÎN ROMÂNIA …………………………………….25
8.1. SISone4ALL ………………………………………………………………….25
8.2. SIS II ……………………………………………………………………………26
9. SISTEMUL INFORMATIC NAȚ IONAL DE SEMNAL ĂRI – SINS …28
10. VIZITA DE EVALUARE SIS/SIRENE ÎN ROMÂNIA ………………..31

– 3 –

1. SCHENGEN – un spa țiu al justi ției, libertăț ii și securităț ii
Uniunea European ă (UE) este rezultatul unui proces de cooperare și
integrare, care a început în anul 1951, între șase țări europene
(Belgia, Germania, Fran ța, Italia, Luxemburg și Olanda). Dup ă șase
valuri de aderare (1973: Danemarca, Irlanda și Regatul Unit; 1981:
Grecia; 1986: Spania și Portugalia; 1995: Austria, Finlanda și Suedia;
2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia,
Slovacia, Slovenia și Ungaria ș i 2007: Bulgaria ș i România), Uniunea
European ă are astă zi 27 de state membre. UE a devenit o
organiza ție care î și propune crearea unei Europe unite din punct de
vedere politic, economic, social, cultural, p ăstrând în acelaș i timp
valorile ș i identitatea na țională a statelor componente.
La începutul anilor ’80 a demarat la nivel european o discu ție în
legătură cu importan ța termenului libertate de mi șcare. Dup ă discuții
îndelungate, Franț a, Luxemburg, Germania, Belgia și Olanda au
hotărât să creeze un spa țiu fără frontiere interne. Acordul între aceste
state a fost semnat la 14 iunie 1985, în localitatea Schengen din
Luxemburg. A urmat semnarea Conven ției de Aplicare a Acordului
Schengen (CAAS), în data de 19 iunie 1990. Aceasta a intrat în vigoare în 1995, eliminând controalele la frontierele interne ale statelor semnatare ș i creând o singură frontier ă externă, unde
controalele se desf ășoară conform unui set de reguli clare. Au fost
stabilite reguli comune în materie de vize, migra ție, azil, precum ș i
măsuri referitoare la cooperarea poli țienească, judiciară sau vamal ă.
Măsurile adoptate de c ătre statele Schengen au fost:
• eliminarea controalelor la frontierele interne și stabilirea unui
set de reguli pentru trecerea frontierelor externe;
• separarea fluxurilor de pasageri în porturi și aeroporturi;
• armonizarea regulilor referitoare la condi țiile de acordare a
vizelor;
– 4 –

• stabilirea unor reguli pentru solicitan ții de azil;
• introducerea unor reguli referitoare la supravegherea și
urmărirea transfrontalier ă pentru for țele de poli ție din statele
Schengen;
• întărirea cooper ării judiciare prin intermediul unui sistem
rapid de extră dare ș i implementare a deciziilor judec ătorești;
• crearea Sistemului de Informa ții Schengen.
Toate aceste m ăsuri, împreun ă cu Acordul Schengen, Conven ția de
Aplicare a Acordului Schengen, deciziile și declaraț iile adoptate de
către Comitetul Executiv Schengen, stabilit în 1990, precum și
protocoalele, acordurile de aderare, care au urmat, și legislaț ia
relevantă constituie acquis-ul Schengen.
Inițial, Acordul Schengen și Convenț ia de Aplicare nu au f ăcut parte
din cadrul legislativ comunitar. Acest lucru s-a schimbat îns ă odată cu
semnarea Tratatului de la Amsterdam, în data de 2 octombrie 1997,
intrat în vigoare la 1 mai 1999. Un Protocol ata șat Tratatului de la
Amsterdam încorporeaz ă acquis-ul Schengen în cadrul legislativ și
instituț ional al Uniunii Europene.
În prezent, 25 de state europene sunt state membre Schengen cu drepturi depline.
Vechile state membre sunt: Belgia, Fran ța, Germania, Luxemburg,
Olanda, Italia, Portugalia, Spania, Grecia, Austria, Danemarca,
Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia. Acestea au început s ă
implementeze prevederile Schengen, astfel:

1985 – Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania ș i Franța
1990 – Italia
1991 – Spania ș i Portugalia
1992 – Grecia
1995 – Austria
1996 – Danemarca, Suedia ș i Finlanda
2001 – Islanda și Norvegia

Începând cu 21 decembrie 2007 alte nou ă state au aderat la spa țiul
Schengen (noile state membre), ini țial numai prin eliminarea
– 5 –

– 6 –controalelor la frontierele terestre și maritime. Începând cu luna
martie 2008, au fost eliminate și controalele la frontierele aeriene.
Aceste state sunt: Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,
Slovacia, Slovenia și Ungaria.

De asemenea, la sfâr șitul anului 2008, Elve ția a devenit stat membru
Schengen cu drepturi depline.
Aderarea la spa țiul Schengen înseamnă aderarea la un spa țiu în care
controalele la frontierele interne între statele membre au fost
eliminate. Aceasta este diferen ța major ă între statutul de stat
Schengen și cel de stat membru al Uniunii Europene, din punctul de
vedere al controalelor la frontierele interne.

2. INTEGRAREA ALTOR STATE ÎN SPA ȚIUL SCHENGEN
În anul 2000, a fost aprobat ă cererea Marii Britanii privind o
participare parț ială în cadrul reglement ărilor Schengen (incluzând în
special cooperarea poli țienească și judiciară și participarea parț ială la
SIS). Irlanda a urmat acela și exemplu în 2002, ob ținând o participare
parțială la Schengen.

Cipru a decis s ă nu aplice , pentru moment, prevederile acquis-ului
Schengen în domeniul SIS (Sistemul de Informa ții Schengen), dar
intenționează să se conecteze la SIS de a doua genera ție (SIS II)
odată cu opera ționalizarea acestuia.

Elveția a început negocierile de aderare la spa țiul Schengen din
2002. În 2004 a fost semnat Acordul dintre Uniunea European ă,
Comunitatea European ă și Confederaț ia Elvețiană privind asocierea
Confedera ției Elve țiene la punerea în aplicare, respectarea și
dezvoltarea acquis-ului Schengen. Acest acord a fost aprobat, prin
referendum, în 2005, iar la nivelul Uniunii Europene, a intrat în
vigoare la 01.03.2008. Confedera ția Elvețiană a devenit stat membru
Schengen cu drepturi depline în 2008.

Liechtenstein a semnat, la data de 28.02.2008, un protocol de
asociere la spa țiul Schengen. Liechtenstein nu efectueaz ă controale
la frontiera cu Elve ția, ci doar la frontiera cu Austria. Liechtenstein
urmează a deveni membru cu drepturi depline dup ă finalizarea
procesului de evaluare Schengen.
În data de 25 ianuarie 2008 , în cadrul reuniunii Consiliului JAI din
Slovenia, România și Bulgaria au semnat Declara ția Comun ă de
pregă tire pentru aderarea la spa țiul Schengen. Cele dou ă țări și-au
propus s ă intre în spaț iul Schengen la 27 martie 2011.
– 7 –

3. EVOLUȚIA SIS

3.1. SISTEMUL DE INFORMA ȚII SCHENGEN 1+ (SIS 1+)

Sistemul de Informaț ii Schengen reprezint ă sistemul informatic
polițienesc instituit la nivelul Uniunii Europene și utilizat de statele
membre pentru cooperarea, prin schimb de informa ții, în vederea
menținerii ordinii publice și securității naț ionale pe teritoriile acestora.
SIS are ca obiectiv men ținerea ordinii și securității publice, inclusiv a
securității statului și aplicarea dispozi țiilor CAAS cu privire la circula ția
persoanelor pe teritoriul P ărților Contractante, cu ajutorul informa țiilor
transmise prin acest sistem informatic. „P ărțile contractante”
reprezint ă statele semnatare ale CAAS și membre ale spaț iului
Schengen.
Inițial, sistemul a fost conceput pentru 15 state membre care
implementau CAAS – SIS 1. Ulterior , prin aderarea st atelor nordice
(2001), sistemul a fost extins la 18 state utilizatoare – SIS 1+.
Sistemul trebuia s ă debuteze în 1992, dar a fost lansat efectiv la 26
martie 1995 cu Belgia, Fran ța, Germania, Luxemburg, Olanda,
Portugalia și Spania. La 26 octombrie 1997, Italia s-a conectat la SIS, la
1 decembrie – Austria, iar la 8 decembrie – Grecia a implementat SIS,
deși controalele între această țară și restul statelor membre Schengen
au continuat pân ă în anul 2000. La 26 martie 2000, acestea au fost
eliminate. La 25 martie 2001, la SIS s-au conectat și Danemarca,
Suedia, Finlanda, Norvegia ș i Islanda. Din punct de vedere tehnic, prima
țară care a realizat sistemul s ău național a fost Austria.
– 8 –

N. SISArhitectura general ă a SIS
C.SIS
Domeniul Na

țional
Arhitectura SIS 1+ este format ă din:
• un sistem central denumit C.SIS (localizat în Fran ța, la
Strasbourg);
• componentele na ționale ale acestuia, denumite N.SIS,
existente, în mod obligatoriu, în toate statele membre
Schengen.
Sistemul de back-up (rezerv ă) se află în Austria, la St. Johann am
Pongau. Sistemul central C.SIS asigur ă faptul că fișierele de date ale
secțiunilor na ționale N.SIS sunt identice, prin transmiterea on-line a
informațiilor. În C.SIS sunt semnal ările de persoane și de obiecte, în
măsura în care intereseaz ă toate statele membre Schengen ș i acesta
nu conț ine alte date decât cele men ționate în CAAS. Sistemul permite
schimbul de informa ții suplimentare între statele membre, prin
intermediul birourilor SIRENE na ționale ș i sistemului central C.SIS.
SIS 1+ foloseș te rețeaua SISNET pentru care se colecteaz ă
contribuții financiare de la toate statele membre participante. Statele
membre pl ătesc contribu ții financiare și pentru func ționarea sistemului
central de la Strasbourg (C.SIS).
– 9 –

3.2. SISone4ALL (PROPUNEREA PORTUGHEZ Ă)
Uniunea European ă s-a extins la 1 mai 2004 cu înc ă zece state
membre: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Estonia,
Letonia, Lituania, Cipru ș i Malta. Aceste state î și propuseseră să
adere la spaț iul Schengen la sfârș itul anului 2007, dup ă finalizarea
procesului de evaluare și conectarea la SIS II.
Din cauza întârzierilor înregistrate în opera ționalizarea SIS II, ca o
soluț ie temporară pentru ieș irea din impas, Portugalia a propus, în
august 2006, implementarea sistemului SISone4all, ce presupunea o
conectare temporară a nouă din cele zece noi state membre (mai
puțin Cipru care inten ționează să se conecteze direct la SIS II) la
sistemul existent SIS1+, prin intermediul sistemului na țional
portughez. Aceast ă soluț ie a permis ridicarea controalelor la
frontierele interne. Op țiune similară cu a Ciprului au exprimat Marea
Britanie ș i Irlanda.
În schimb, Elve ția s-a conectat la SISone4ALL în mai 2008, în
vederea aderă rii la spațiul Schengen.
SISone4ALL reprezint ă o variantă a soluț iei SIS 1+ în sensul c ă
secțiunea na țională pentru fiecare stat membru non-Schengen se
realizeaz ă prin clonarea sec țiunii na ționale portugheze
(SISone4ALL), inclusiv a aplica ției SIRENE.
Evaluările Schengen pentru cele 9 state membre, care au aderat în
2004, s-au desf ășurat pe parcursul anilor 2006-2007. În ciuda
riscurilor reprezentate de dezvoltarea unui nou proiect tehnic simultan
cu implementarea SIS II, toate statele membre au fost de acord c ă
este foarte important ă asigurarea acestui instrument de cooperare
polițienească la nivel european, concomitent cu eliminarea
controalelor la frontierele interne.
Cu ocazia Consiliului JAI din 6-7 decembrie 2007 de la Bruxelles,
miniștrii de interne din statele membre UE au aprobat Decizia
Consiliului privind eliminarea controalelor la frontierele interne ale
noilor state membre și aplicarea acquis-ului Schengen, începând cu
data de 21 decembrie 2007 pentru frontierele terestre și maritime și
29 martie 2008 pentru frontierele aeriene. Astfel, la 21 decembrie 2007, spaț iul Schengen s-a l ărgit spre est și sud cu înc ă 9 membri,
moment marcat printr-o serie de ceremonii organizate la frontierele interne ale acestor state, la care au participat oficialit ăți europene.
– 10 –

Etapa urm ătoare, respectiv eliminarea controalelor la frontierele
interne aeriene, a avut loc la 30 martie 2008 când m ăsura a devenit
efectivă și pe aeroporturile acestor state.

3.3. SISTEMUL DE INFORMA ȚII SCHENGEN II (SIS II)
Noile descoperiri tehnice, noile nevoi ap ărute pe parcursul operă rii
SIS, noul context legal apă rut după Tratatul de la Amsterdam ș i
extinderea Uniunii Europene au impus dezvoltarea celei de-a doua
generații a SIS. Procesul de elaborare a unei baze legale pentru
funcționarea SIS II a început în 2001. Actele legislative care
reglementeaz ă funcționarea SIS II au fost aprobate în 2006 și
publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în decembrie 2006 și
august 2007. Ele constau, în principal, în dou ă regulamente ș i o
decizie a Consiliului UE. În prezent, ele sunt în vigoare, dar nu se
aplică pentru statele membre, a șteptând o decizie a Consiliului UE în
acest sens.
SIS II este conceput pentru a fi u șor de administrat, rentabil ș i mai
omogen decât sistemul actual, în special din punctul de vedere al
utilizatorilor.
Noul sistem va permite:
• conectarea unui num ăr dublu de utilizatori față de cei curen ți;
• extinderea accesului la SIS și pentru: EUROPOL,
EUROJUST, to ți magistraț ii, autorit ățile responsabile cu
emiterea certificatelor de înmatriculare a vehiculelor,
autoritățile responsabile cu emiterea vizelor, autorit ățile
centrale responsabile cu examinarea cererilor de viz ă,
autoritățile centrale responsabile cu emiterea permiselor de
rezidență și administrarea legislaț iei privind str ăinii, în
contextul aplic ării prevederilor CAAS legate de circula ția
persoanelor;
• gestionarea unor volume mai mari de date;
• introducerea de noi categorii, respectiv:
ƒ utilaje industriale (maș ini pentru construc ții etc.);
ƒ aeronave, ambarcaț iuni, nave ș i motoare pentru
– 11 –

nave;
ƒ plăcuțe de înmatriculare a vehiculelor, documentele
vehiculului, alte documente de înregistrare;
ƒ documente de identitate în alb sau completate, toate
tipurile;
ƒ cărți de credit, cecuri, toate tipurile de hârtii de
valoare.
• integrarea mandatului european de arestare în SIS (prev ăzut
pentru articolul 95 din CAAS);
• stocarea și interogarea datelor biometrice (amprente digitale
și fotografii în cazul urm ăririlor de persoane);
• efectuarea unei c ăutări combinate în SIS (combinarea
semnalărilor privind persoane cu cele privind obiecte, de
exemplu: leg ături posibile: persoan ă + persoan ă, persoan ă +
obiect);
• conectarea noilor utilizatori va fi simpl ă, cu un minim de
impact asupra utilizatorilor actuali;
• prelucrarea datelor privind persoanele de a c ăror identitate s-a
abuzat;
• adăugarea traducerii datelor suplimentare;
• posibilitatea renun țării la copia na țională a SIS II;
• căutarea direct în C.SIS;
• statele membre pot p ăstra o copie a bazei de date centrale la
nivel naț ional, total ă sau parțială.

Arhitectura SIS II este formată din:
1. un sistem central („SIS II central”) compus din:
• funcție de suport tehnic („CS-SIS”), care
conține o baz ă de date, „baza de date SIS II”;
• interfață naț ională uniformă („NI-SIS”).
– 12 –

– 13 –2. un sistem naț ional („N.SIS II”) în fiecare dintre statele
membre, care const ă în sistemele na ționale de date
conectate la SIS II central. Un sistem N.SIS II poate
conține un fișier de date (o „copie na țională”), care s ă fie
constituit dintr-o copie complet ă sau par țială a bazei de
date SIS II;
3. infrastructur ă de comunicaț ii între CS-SIS și NI-SIS
(„infrastructura de comunica ții”) care asigur ă o reț ea
virtuală criptată, consacrată datelor din SIS II și schimbului
de date între birourile SIRENE, în conformitate cu art. 7 alin. (2) din Decizia nr. 533/2007.

Conform bazei legale ini țiale, SIS II trebuia s ă funcționeze din 2007.
Întârzierile au fost cauzate, în principal, de amânarea adopt ării bazei
legale, a actualiz ării tehnice a C.SIS din Fran ța, precum ș i a
întreruperilor referitoare la contractele tehnice legate de func ționarea
sistemului.

4. SISTEMUL DE INFORMA ȚII SCHENGEN – BAZA LEGAL Ă
4.1. BAZA LEGAL Ă LA NIVEL EUROPEAN
În 1999, acquis-ul Schengen și în special Conven ția din 19 iunie 1990
de Aplicare a Acordului Schengen (CAAS), din 14 iunie 1985, au fost
integrate în cadrul institu țional și legal al UE prin și în conformitate cu
Protocolul de integrare a acquis-ului Schengen în UE, anexat Tratatului de la Maastricht (1992) și Tratatului de la Roma (1957).
Prevederile Titlului IV al CAAS (articolele 92-119) se refer ă la
Sistemul de Informaț ii Schengen (SIS).
Potrivit CAAS, fiecare stat membru are responsabilitatea de a crea un
sistem na țional (N.SIS), prin care s ă se conecteze la unitatea central ă
(C.SIS), pentru a face schimb de informa ții. Conform acesteia,
„Părțile Contractante creeaz ă și administreaz ă un sistem de
informare comun, denumit Sistemul de Informare Schengen,
compus dintr-o sec țiune na țională existent ă în cadrul fiec ărei
Părți Contractante și un serviciu de asisten ță tehnică . Sistemul
Informatic Schengen permite autorit ăților desemnate de P ărțile
Contractante ca, prin intermediul unei proceduri de c ăutare
automat ă, să aibă acces la semnală rile cu privire la persoane și
obiecte pentru controale la frontier ă și verifică ri, dar și pentru
alte controale ale poli ției și ale autorit ăților vamale, exercitate în
interiorul țării conform dreptului intern, precum și în cazul
categoriei de semnal ări prevă zute la articolul 96, pentru
acordarea vizelor, a permiselor de ședere și pentru
supravegherea str ăinilor în cadrul aplic ării dispozi țiilor privind
circulația persoanelor din prezenta conven ție”.

Conform prevederilor CAAS, statele membre nu pot efectua c ăutări în
bazele de date ale celorlalte state, ci numai în C.SIS (baza de date
centrală a SIS de la Strasbourg), pentru a avea acces la alertele
– 14 –

emise de c ătre toate statele membre Schengen. Fiecare stat membru
decide dac ă o semnalare în leg ătură cu un bun sau o persoan ă
trebuie introdus ă în SIS. O semnalare nu poate fi modificat ă sau
retrasă decât de c ătre acel stat care a introdus-o. Aceste semnală ri
se introduc potrivit fiec ărei categorii de bunuri sau persoane c ăutate
și în coresponden ță cu scopul introducerii alertelor (de obicei, în
scopul nepermiterii intr ării, căutării, identific ării etc.).
Odată ce, potrivit datelor introduse, exist ă o potrivire între o
semnalare introdus ă și datele obț inute în alt stat, exist ă un hit – o
coresponden ță între cele două seturi de date. Sistemul func ționează
ca hit/no hit, adic ă furnizeaz ă utilizatorului fie un r ăspuns pozitiv (hit),
fie un ră spuns negativ (no-hit) cu privire la persoana sau obiectul
căutate. Astfel, SIS îndepline ște un rol deosebit de important pentru
statele participante, fiind un instrument prin care sunt compensate
măsurile de ridicare a controalelor la frontierele interne ale statelor
membre.
Baza legal ă referitoare la SIS a suferit numeroase modifică ri de-a
lungul timpului. Ini țial, baza legal ă pentru func ționarea SIS a fost
Convenția Schengen, titlul IV. Aceasta a suferit numeroase modific ări
prin amendarea unor articole sau introducerea altora noi. Ulterior,
având în vedere necesitatea actualiz ării sistemului din considerente
tehnice și din cauza includerii de noi state, a devenit o prioritate
dezvoltarea unui nou SIS – de a doua genera ție (SIS II).
În vederea asigură rii bazei legale pentru SIS II, Comisia European ă a
început procesul de elaborare a unei noi baze legale în 2001, fiind
propuse mai multe proiecte legislative privind înfiin țarea SIS II. Din
cauza divergen țelor apărute, documentele legale au fost adoptate în
2006 și publicate în Jurnalul Oficial al UE, în decembrie 2006 ș i
august 2007.
Baza legal ă privind SIS II cuprinde în principal:
• Regulamentul (EC) nr. 1987/2006 al Parlamentului European
și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind înființ area,
organizarea și funcționarea Sistemului de Informa ții
Schengen de a doua genera ție (SIS II) (JO L 381 din
28.12.2006, p. 1);
• Regulamentul (EC) nr. 1986/2006 al Parlamentului
European și al Consiliului, din 20 decembrie 2006 privind
accesul la Sistemul de Informa ții Schengen din a doua
– 15 –

generație (SIS II), al serviciilor competente, din statele
membre, responsabile de emiterea certificatelor de
înmatriculare a vehiculelor (JO L 381 din 28.12.2006, p. 1);
• Decizia Consiliului 2007/533/JAI privind înfiin țarea, func țio-
narea și utilizarea Sistemului de Informa ții Schengen de a
doua genera ție (SIS II), (JO L 205 din 07.08.2007, p. 63).

4.2. BAZA LEGAL Ă ÎN ROMÂNIA
În 2005, a fost aprobat ă Ordonan ța de Urgență a Guvernului nr. 128
privind înfiin țarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic
Național de Semnal ări. În 2006, a fost aprobat ă Hotărârea Guvernului
nr. 1411 privind normele de aplicare a O.U.G. nr. 128/2005 .
În vederea actualiz ării cadrului legislativ na țional și armoniz ării cu
baza legal ă la nivel european, în 2010 a fost aprobat ă Legea nr. 141
privind înfiin țarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic
Național de Semnal ări și participarea României la Sistemul de
Informații Schengen (publicat ă în Monitorul Oficial al României
nr. 498 din 19 iulie 2010). Conform acestui act normativ, drepturile de
acces la SINS ale autorit ăților române vor fi stabilite printr-o Hot ărâre
a Guvernului care va fi publicat ă în Monitorul Oficial al României, în
termen de 60 de zile.
În ceea ce priveș te colaborarea autorităților române cu Biroul
SIRENE România, în 2010 a fost aprobat Ordinul ministrului
administra ției și internelor privind procedurile de lucru pentru
activitățile autorit ăților naționale competente din cadrul M.A.I. aferente
semnalărilor din SINS sau SIS.

– 16 –

5. BIROUL SIRENE ( Supplementary Information Request at
National Entry )
Rolul SIRENE în func ționarea SIS este esen țial. SIRENE reprezint ă
practic interfa ța umană a SIS și este unicul punct în contactul cu
celelalte state membre. Scopul înființării SIRENE const ă în
necesitatea schimbului de informa ții la nivelul tuturor statelor
Schengen, în cadrul cooperă rii polițienești interna ționale derulate
între statele membre, în conformitate cu prevederile Conven ției de
Aplicare a Acordului de la Schengen.
În conformitate cu art. 7 alin. (2) din Decizia nr. 533/2007 privind
înființarea, func ționarea și utilizarea Sistemului de Informa ții
Schengen de a doua genera ție (SIS II), „fiecare stat membru î și
desemneaz ă autoritatea care asigură schimbul tuturor informa țiilor
suplimentare în conformitate cu dispozi țiile Manualului SIRENE“.
Schimbul de informa ții între Birourile SIRENE se realizeaz ă prin
intermediul unui sistem de work-flow, dezvoltat de fiecare stat
membru. Acest sistem conț ine și un serviciu de mesagerie tip mail, cu
serverul central de la Strasbourg, Fran ța.
Biroul SIRENE are ca principal rol specific responsabilitatea furniz ării
de informa ții în timp real utilizatorului final, cu posibilitatea complet ării
informației cu date suplimentare, în cel mai scurt timp.
Biroul SIRENE lucreaz ă în regim de dispecerat, disponibil 24 h/7 zile,
pentru a asigura continuitatea fluxului de informa ții între birourile
naționale echivalente.
SIS fiind un sistem hit/no-hit, semnal ările sunt succinte, iar
informațiile suplimentare necesare1, începând de la introducere și

1 Alte date ce pot fi solicitate de utilizatorii SIS în plus fa ță de datele oferite ini țial
de sistem, în scopul investiga țiilor specifice.
– 17 –

până la descoperire, sunt elaborate și difuzate de biroul SIRENE sub
formă de documente tipizate (formulare).
În România, Biroul SIRENE a fost creat în august 2004, urmând a
deveni opera țional la data ader ării la spaț iul Schengen. Biroul
SIRENE este situat în cadrul Centrului de Cooperare Poli țienească
Internaț ională/IGPR, care îș i exercită deja competen țele în domenii
de cooperare interna țională.
În prezent, activitățile pentru intrarea în activitate a SIRENE România sunt în curs de finalizare. Rezultatul va fi un Birou SIRENE na țional
capabil s ă efectueze un schimb de informa ții eficient, dup ă modelul
celor deja func ționale în statele membre, dar adaptat contextului
național.
La momentul ader ării României la spa țiul Schengen, sistemul de
work-flow, precum și managementul resurselor umane ale biroului
SIRENE vor fi în concordan ță cu recomand ările și cele mai bune
practici din catalogul Schengen.

Sistemul de mesagerie electronic ă
SIRENE

Rețeaua SIRENE
Protocolul folosit: SMTP Comunica ție „Any – to – any”
Topologia re țelei este de tip
star
Formula r
– 18 –

– 19 –Conform Legii nr. 141/2010, atribu țiile Biroului SIRENE România sunt
următoarele:
a) asigură schimbul de informa ții suplimentare potrivit prevederilor
cuprinse în Manualul SIRENE;
b) realizeaz ă activitățile necesare în vederea adă ugării sau ridic ării
unui indicator de validitate la semnal ările din SIS;
c) realizeaz ă activități pentru introducerea semnală rilor cu privire la
persoane c ăutate în vederea predă rii în baza unui mandat european
de arestare sau în vederea extră dării;
d) desfăș oară activitățile necesare în vederea implementă rii deciziilor
luate la nivelul Uniunii Europene în domeniul de activitate a birourilor
SIRENE;
e) realizeaz ă statistici privind activitatea sa și le transmite periodic
Secretariatului General al Consiliului; f) coordoneaz ă activitatea de verificare a calit ății informa țiilor cuprinse
în semnal ările din N.SIS, în conformitate cu prevederile Manualului
SIRENE;
g) transmite autorit ății competente, de la nivelul SIS central, lista
autorităților naț ionale competente, precum și orice modificare
ulterioară a acesteia;
h) asigură organizarea și desfășurarea misiunilor de predare/preluare
sau extrădare a persoanelor arestate, în baza mandatului european
de arestare ori a mandatului de urm ărire interna țională emis de
autoritățile judiciare române, ulterior realiz ării unui rezultat pozitiv, în
colaborare cu autorit ățile naționale competente.

6. CATEGORII DE DATE ÎN SIS

În conformitate cu CAAS, datele conț inute în SIS privesc:
• persoanele c ăutate pentru a fi arestate în vederea extr ădării
(art. 95);
• străinii în legă tură cu care s-a emis o semnalare în vederea
non-admisiei (art. 96);
• persoanele dispă rute sau persoane care trebuie puse
temporar sub protec ția poliției, pentru propria lor protec ție sau
pentru a preveni amenin țările; minorii și persoanele care
trebuie internate în institu ții medicale (art. 97);
• martorii, persoanele care au primit cita ții pentru a se prezenta
în faț a autorităților judec ătorești în cadrul unei ac țiuni penale
(art. 98);
• persoanele sau vehiculele în scopul unei supravegheri
discrete sau a controalelor specifice (art. 99);
• obiectele c ăutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe
în acțiuni penale (art. 100).

În conformitate cu Decizia Consiliului 2007/533 privind SIS II, datele
conținute în SIS II vor fi în legă tură cu:
• persoane c ăutate pentru a fi arestate în vederea predă rii
sau a extr ădării (art. 26);
• persoane dispă rute (art. 32);
• persoane c ăutate în vederea particip ării la o procedur ă
judiciară (art. 34);
• persoane și obiecte care trebuie s ă facă obiectul unor
controale discrete sau specifice (art. 36);
• obiecte c ăutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe
în cursul procedurilor penale (art. 38).
– 20 –

În conformitate cu Regulamentul Parlamentului European și al
Consiliului nr. 1987/2006 privind SIS II, datele con ținute în SIS II vor fi
în legătură cu:
• cetățeni terț i în scopul refuzului intr ării și șederii (art. 20).

Semnalările care pot fi introduse pentru obiecte se refer ă la:
• vehiculele cu motor, cu o capacitate cilindric ă mai mare de
50 cm3, care au fost furate, t ăinuite sau pierdute (art. 100
lit. a din CAAS/art. 38 lit. 2a din Decizia nr. 533/2007);
• documentele furate, t ăinuite sau pierdute care privesc
vehicule (art. 100 lit. f din CAAS/art. 38 lit. 2f din Decizia
nr. 533/2007);
• plăcile cu numere de înmatriculare furate, t ăinuite sau
pierdute (art. 100 lit. f din CAAS/art. 38 lit. 2f din Decizia nr. 533/2007);
• remorcile și rulotele cu o greutate net ă mai mare de
750 kg, care au fost furate, tă inuite sau pierdute (art. 100
lit. b din CAAS/art. 38 lit. 2b din Decizia nr. 533/2007);
• armele letale furate, tă inuite sau pierdute (art. 100 lit. c din
CAAS/art. 38 lit. 2c din Decizia nr. 533/2007);
• date privind înscrisuri oficiale necompletate, care au fost
furate, tă inuite sau pierdute (art. 100 lit. d din CAAS/art. 38
lit. 2d din Decizia nr. 533/2007);
• documentele de identitate eliberate (pa șapoarte, c ărți de
identitate, permise de conducere) care au fost furate, însușite ilegal sau pierdute (art. 100 lit. e din CAAS/art. 38
lit. 2e din Decizia nr. 533/2007);
• bancnotele sau titlurile de valoare furate, t ăinuite sau
pierdute (art. 100 lit. g din CAAS/art. 38 lit. 2g din Decizia nr. 533/2007);
• permisele de re ședință și documentele de c ălătorie furate,
însușite ilegal, pierdute sau anulate (art. 38 lit. 2e din
Decizia nr. 533/2007);
– 21 –

– 22 –• ambarca țiuni, aeronave (art. 38, lit. 2a din Decizia
nr. 533/2007);
• echipamente industriale, motoare exterioare, containere
(art. 38 lit. 2b din Decizia nr. 533/2007);
• valori imobiliare și mijloace de plat ă cum ar fi cecuri, c ărți
de credit, obliga țiuni și acțiuni care au fost furate, însuș ite
ilegal, pierdute sau anulate. (art. 38 lit. 2h din Decizia
nr. 533/2007).
În conformitate cu CAAS ș i baza legal ă SIS II, accesul la datele
conținute în SIS este rezervat în exclusivitate:
• autorit ăților responsabile cu controlul frontierei;
• autorit ăților responsabile cu alte controale poli țienești și
vamale în interiorul statului membru și celor responsabile
cu coordonarea acestor controale;
• autorit ăților naț ionale judiciare (de exemplu, cele
responsabile cu ini țierea urm ăririi penale și anchetelor
judiciare);
• autorit ăților responsabile cu emiterea vizelor (conform
articolului 96 din CAAS);
• autorit ăților centrale responsabile cu examinarea cererilor
de viză;
• autorit ăților centrale responsabile cu emiterea permiselor
de reziden ță și administrarea legislaț iei privind str ăinii, în
contextul aplic ării prevederilor CAAS legate de circula ția
persoanelor;
• Oficiului European de Poli ție – Europol (pentru articolele
95, 99 ș i 100 din CAAS);
• membrilor na ționali ai Eurojust și asistenț ilor acestora
(pentru articolele 95 și 98 din CAAS);
• autorit ăților responsabile cu emiterea certificatelor de
înmatriculare (acces direct pentru acele autorit ăți care sunt
guvernamentale și acces indirect pentru acele autorit ăți
care nu sunt guvernamentale).

7. PROTEC ȚIA DATELOR PERSONALE ÎN SIS
Având în vedere cantitatea foarte mare de date con ținută în SIS,
majoritatea date cu caracter personal, CAAS are prev ăzute o serie de
măsuri legate de protec ția acestora împotriva accesului neautorizat
sau utiliz ării abuzive din partea statelor membre sau a altor persoane
neautorizate.
Astfel, CAAS prevede c ă datele pot fi utilizate numai în scopurile
specificate în cadrul fiec ărei categorii de semnală ri (articolele
95-100). Datele pot fi copiate numai în scopuri tehnice și nu pot fi
utilizate în scopuri administrative. Excep țiile sunt punctuale și
nerespectarea acestora este considerat ă ca neîndeplinire a
prevederilor CAAS. Persoanele pot solicita accesul la datele personale con ținute în
legătură cu persoana lor (articolul 109 din CAAS). Fa ță de aceste
date, se aplic ă legislația naț ională referitoare la protec ția datelor
personale din fiecare stat membru.

La nivel naț ional, drepturile persoanei vizate în contextul prelucr ării
datelor cu caracter personal în SINS sau în SIS se exercit ă potrivit
Legii nr. 677/2001 pentru protec ția persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circula ție a acestor
date, cu modific ările și complet ările ulterioare, cu derogă rile
prevăzute de prezenta lege.

Cererile persoanelor vizate în contextul prelucr ării datelor cu caracter
personal în SINS sau în SIS se adreseaz ă numai Biroului SIRENE
național, care r ăspunde solicitantului cât mai curând posibil, dar nu
mai târziu de 60 de zile de la data primirii cererii, în cazul exercit ării
dreptului de acces la datele personale, și cât mai curând posibil, dar
– 23 –

– 24 –nu mai târziu de 90 de zile de la data primirii cererii, în cazul
exercită rii dreptului de rectificare și ștergere a datelor personale, prin
derogare de la prevederile Legii nr. 677/2001, cu modific ările și
completările ulterioare.

Cererile se pot depune la Biroul SIRENE naț ional sau la orice
operator din cadrul Ministerului Administra ției și Internelor, ori al unei
structuri teritoriale a acestuia, care transmite cererea Biroului SIRENE naț ional în termen de 5 zile de la data primirii acesteia.
Semnalările cu privire la persoane, introduse în SINS sau transmise
în SIS, sunt pă strate în sistemul respectiv numai pentru perioada
necesară atingerii scopului pentru care au fost introduse.
În termen de 3 ani de la introducerea unei semnal ări cu privire la
persoane, autoritatea na țională competentă , care a introdus-o,
analizeaz ă, împreunã cu autorit ățile române care au solicitat
introducerea, atunci când este cazul, necesitatea men ținerii acesteia
pentru scopul în care a fost introdus ă în SINS sau transmis ă în SIS.
În cazul semnal ărilor de interes na țional sau de interes Schengen în
scopul efectu ării de controale discrete care privesc persoanele,
termenul în care se face analiza este de un an de la introducerea
semnalării.
Statele membre trebuie s ă asigure un nivel de protec ție a datelor
personale cel pu țin egal cu cel precizat în Conven ția Consiliului
Europei privind protec ția persoanelor împotriva proces ării automate a
datelor personale din 29 ianuarie 1981 și în Recomandarea nr. R (87)
15 a Comitetului Mini ștrilor Consiliului Europei, din 17 septembrie
1987.
Ministerul Administra ției și Internelor, prin Centrul Na țional SIS,
împreună cu autorit ățile naț ionale competente sunt obligate s ă
elaboreze un plan de securitate și să adopte m ăsurile de securitate
necesare în leg ătură cu gestionarea și utilizarea N.SIS.

Fiecare autoritate român ă care are drept de acces la datele din N.SIS
asigură aplicarea m ăsurilor de securitate și coopereaz ă cu
Autoritatea Na țională de Supraveghere a Prelucr ării Datelor cu
Caracter Personal (ANSPDCP).

8. IMPLEMENTAREA SIS ÎN ROMÂNIA
România a demarat procesul de preg ătire pentru conectarea la SIS
încă din 2005, prin ini țierea unor contracte referitoare la SIS II. Acest
lucru s-a datorat faptului c ă în acel moment, SIS II reprezenta solu ția
de conectare pentru viitoarele state Schengen, inclusiv pentru cele 9
state UE care aderaseră în mai 2004.

8.1. SISone4ALL
SIS II a înregistrat numeroase întârzieri ș i devans ări de termen în
perioada 2004-2006, din cauza amân ării aprobă rii bazei legale,
dificultăților tehnice în dezvoltarea sistemului etc. Întârzierile au
continuat și după adoptarea bazei legale, iar în final acestea au dus
la dezvoltarea SISone4ALL de c ătre Portugalia ca soluț ie alternativ ă
pentru noile state Schengen și conectarea acestora la SIS actual prin
intermediul acestei solu ții în 2007. Elve ția s-a conectat la SIS actual
tot prin SISone4ALL.
În 2009, în urma organiz ării unor reuniuni pe aceast ă temă de către
președinția UE și experți europeni, cu participarea viitoarelor state
Schengen, soluț ia care s-a conturat pentru România și Bulgaria a fost
conectarea la SIS actual prin intermediul SISone4ALL. Aceast ă
soluț ie permite respectarea calendarului de aderare a țării noastre la
spațiul Schengen în termenul asumat – 27 martie 2011. În acest
sens, România împreun ă cu Bulgaria, în calitate de state partenere
angajate în aderarea la spa țiul Schengen, au prezentat o Declara ție
comună la Consiliul JAI din iunie 2009 prin care î și anunțau intenția
de a implementa SISone4ALL în 2010. În acela și timp, alegerea
SISone4ALL înseamn ă pentru cele două state și continuarea
proiectului SIS II, care este în curs de implementare la nivelul
actualelor state Schengen.
– 25 –

Pentru implementarea SISone4ALL în România și Bulgaria, a fost
redactat un roadmap (foaie de parcurs) de c ătre exper ții portughezi ș i
francezi (de la C.SIS Strasbourg). Acesta men ționează activitățile
efective care trebuie efectuate de c ătre exper ții francezi ș i portughezi,
în colaborare cu experț ii români, pentru implementarea SISone4ALL
în cele dou ă țări. Activitățile au demarat în februarie 2010 și se vor
finaliza în octombrie 2010. România și Bulgaria trebuie s ă fie
pregă tite din punct de vedere tehnic pentru SIS la 15 octombrie 2010.

8.2. SIS II
România inten ționează să se conecteze la SIS II, odat ă cu
operaționalizarea acestui sistem, prev ăzută în prezent pentru anul
2013. SIS II a înregistrat mai multe întârzieri, astfel statele membre
au decis adoptarea unui document cu ocazia Consiliului JAI din iunie 2009, potrivit c ăruia viitorul SIS II va fi decis numai dup ă trecerea a
două teste (milestone-uri) care vor ar ăta cu precizie dac ă noul sistem,
aflat în dezvoltare, poate fi complet func țional. În caz de e șec, acesta
trebuie înlocuit cu o solu ție de rezerv ă. Aceasta a fost deja
identificată și se nume ște SIS 1+RE, propunându- și să continue
dezvoltarea sistemului pe baza actualului SIS și păstrând investi țiile
naționale fă cute conform specifica țiilor SIS II.
În ianuarie 2010, a avut loc primul test al SIS II (milestone 1), fiind
ulterior repetat în martie din cauza condi țiilor neclare în care s-a
desfășurat. În urma analizei efectuate de c ătre echipa francez ă, care
gestioneaz ă sistemul central C.SIS de la Strasbourg, majoritatea
statelor membre au concluzionat c ă testul a fost trecut cu succes și
se poate trece la testul al doilea (milestone 2). Unele state au
considerat c ă primul test nu a avut succes și că SIS II nu mai trebuie
continuat în forma actual ă – Austria, Germania, Franț a. Având în
vedere decizia majorit ății, testul al doilea (milestone 2) va avea loc în
2010.
În ceea ce prive ște implementarea SIS în România, pân ă în prezent
au fost parcurse urm ătoarele etape:
• asigurarea cadrului na țional legislativ privind înfiin țarea,
organizarea și funcționarea Sistemului de Informa ții Național
de Semnal ări și participarea României la Sistemul de
Informații Schengen, precum și drepturile de acces ale
– 26 –

autorităților publice române la Sistemul Informatic Na țional de
Semnalări;
• înființarea Centrului Na țional SIS – structură națională abilitată
să gestioneze sistemul na țional SIS;
• modernizarea sistemelor informatice ale structurilor M.A.I.
care vor furniza date c ătre SINS sau vor consulta SINS/SIS –
majoritatea activit ăților de modernizare au avut deja loc, iar
ultimele m ăsuri vor fi finalizate în 2010.

– 27 –

9. SISTEMUL INFORMATIC NA ȚIONAL DE SEMNAL ĂRI –
SINS
SINS va gestiona semnal ările emise de statul român, iar împreun ă cu
copia na țională a C.SIS, va forma sistemul N.SIS pentru România.
SINS va con ține toate semnal ările naț ionale (de tip Schengen sau
non-Schengen), emise de autoritățile române competente, care pot fi
de interes Schengen (cele care vor alimenta C.SIS) și de interes
non-Schengen (cele de interes doar pe teritoriul na țional). Acest
sistem va fi pus la dispozi ția tuturor institu țiilor în vederea consult ării
și/sau furniz ării în func ție de competenț ele legale stipulate în
Hotărârea Guvernului privind drepturile de acces ale autorit ăților
publice române la Sistemului Informatic Na țional de Semnal ări, în
conformitate cu prevederile CAAS și ale Deciziei nr. 533/2007.

SINS va avea o contribu ție esenț ială la realizarea unei cooper ări mai
eficiente pe linia combaterii criminalit ății transfrontaliere de orice
natură . Astfel, organismele de aplicare a legii din România vor putea
fi în măsură să consulte, dar ș i să alimenteze baza de date SINS.
SINS este dezvoltat în conformitate cu prevederile bazei legale SIS II
și conț ine datele specificate de aceasta.
SINS va cuprinde exclusiv urm ătoarele categorii de date:
a) cu privire la persoane c ăutate în vederea predă rii în baza unui
mandat european de arestare sau în vederea extră dării;
b) cu privire la persoane disp ărute;
c) cu privire la persoane c ăutate în vederea particip ării la o procedurã
judiciară ;

d) cu privire la persoane sau bunuri, în scopul efectu ării de controale
discrete;
– 28 –

e) privind bunuri c ăutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în
cursul procedurilor penale;

f) privind str ăinii, în scopul refuzului intr ării pe teritoriul statului român
sau în scopul execută rii unei m ăsuri prin care se interzice șederea pe
teritoriul României.

Semnalările privind obiecte c ăutate pentru a fi confiscate sau folosite
ca probe în cursul procedurilor penale sunt urm ătoarele:

a) autovehicule cu o capacitate cilindric ă de peste 50 cm3,
ambarca țiuni și aeronave;
b) remorci cu o greutate care dep ășește 750 kg f ără încărcătură,
caravane, echipamente industriale, motoare exterioare și containere;
c) arme de foc;
d) documente oficiale în alb, care au fost furate, utilizate în mod
fraudulos sau pierdute;
e) documente de identitate eliberate, de tipul pa șapoartelor, c ărților
de identitate, permiselor de conducere, documentelor care atest ă
șederea, respectiv reziden ța pe teritoriul României și documentelor
de călătorie furate, însu șite ilegal, pierdute sau anulate;
f) certificate de înmatriculare ale vehiculelor care au fost furate,
utilizate în mod fraudulos, pierdute sau anulate;
g) bancnote;
h) valori mobiliare și mijloace de platã, cum ar fi: cecuri, că rți de
credit, obligaț iuni și acțiuni, care au fost furate, însuș ite ilegal,
pierdute sau anulate.

Ministerul Administra ției și Internelor, prin Centrul Na țional SIS, este
responsabil cu implementarea, func ționarea, între ținerea și
securitatea SINS, precum și cu asigurarea accesului autorit ăților
naționale competente la SINS.

Instituțiile care vor interac ționa cu SINS, în conformitate cu proiectul de
H.G. privind drepturile de acces:

• Inspectoratul General al Poliț iei Române (IGPR);
• Inspectoratul General al Poliț iei de Frontier ă (IGPF);
– 29 –

• Oficiul Român pentru Imigr ări (ORI);
• Direcția pentru Evidenț a Persoanelor și Administrarea Bazelor
de Date (DEPABD);
• Direcția General ă de Pașapoarte (DGP);
• Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare
Vehicule (DRPCIV);
• Biroul SIRENE România;
• Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (IGJR);
• Autoritatea Na țională a Vămilor (ANV);
• Ministerul Afacerilor Externe (MAE);
• Instanț ele judec ătorești;
• Ministerul Public (MP).

– 30 –

10. VIZITA DE EVALUARE SIS/SIRENE ÎN ROMÂNIA
Vizita de evaluare SIS/SIRENE este ultima vizit ă de evaluare
Schengen care va avea loc în România. Ea va fi organizat ă în
România, în luna decembrie 2010. Cu aceast ă ocazie, țara noastă va
fi verificată dacă îndepline ște standardele Schengen în domeniul
SIS/SIRENE, a șa cum sunt acestea men ționate în acquis-ul
Schengen.
În vederea asigură rii cadrului legal pentru utilizarea SIS în România
la data evalu ării SIS/SIRENE, în data de 29 iunie 2010, cu ocazia
Consiliului Agricultur ă (AGRI) a fost adoptat ă Decizia Consiliului de
aplicare a prevederilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informa ții Schengen în România și Bulgaria.

Adoptarea acestei Decizii reprezint ă o etapă procedural ă extrem de
important ă în procesul de aderare a României la spa țiul Schengen,
care va permite autorităților române s ă înceapă introducerea datelor
în SIS ș i în consecință, s ă organizeze în bune condi ții misiunea de
evaluare în acest domeniu. Vizita va include locaț ii diverse ale institu țiilor cu acces la SIS, cum ar
fi: secții de poliție, puncte de trecere a frontierei, Centrul Na țional SIS,
Biroul SIRENE România, puncte comune de cooperare cu țările
vecine, aeroporturi interna ționale.
Echipa de evaluare va cuprinde exper ți europeni din statele membre
UE și reprezentanț i ai Secretariatului General al Consiliului UE și
Comisiei Europene. Echipa va avea acces la toate echipamentele existente în loca țiile vizitate ș i va putea adresa orice întrebare
– 31 –

– 32 –personalului evaluat. Evaluarea va con ține și o secțiune privind
pregă tirea personalului structurilor cu acces la SIS.
După terminarea vizitei de evaluare, echipa va redacta un raport de
evaluare pe care îl va prezenta pă rții române pentru comentarii.
Acest raport va conț ine fie concluzia c ă evaluarea a fost pozitiv ă și că
România îndepline ște standardele Schengen în domeniul
SIS/SIRENE, fie c ă mai sunt aspecte de remediat și că este necesară
o reevaluare.

Raportul va fi supus aprob ării grupului de lucru SCH-Eval (Evaluare
Schengen) de la Bruxelles.
Pentru finalizarea aderă rii la spaț iul Schengen, este nevoie de
adoptarea unei Decizii a Consiliului prin care România dobânde ște
statutul de stat Schengen și poate elimina controalele la frontierele
sale interne.