Brosura Sat Cheia 2014 [609134]

1

2 Edi ția I – a 10 august 2014

Bro șur ă tip ărit ă la Sfin țirea noii Case Parohiale Cheia

Autor text – Viorel D ărăban, Cheia

Completare text – Pr Ioan Ță rmure, Cheia

Tehnoredactare – Ioan Crisan, Alba-Iulia

Traducere engleza – Nicoleta Rusu, Cheia

Traducere maghiara – – Attila Szigeti, Mihai Viteazu

Coperta – www.pro-printshop.ro

Brosura se distribuie GRATUIT

Detalii contact

www.biserica-cheia.ro
[anonimizat]

Bro șur ă tiparit ă cu sprijinul Fam. Rusu Bogdan si Nicoleta, Cheia

Tipar Pro Tempus SRL Turda – www.pro-printshop.ro

10 august 2014

3 SCURT ISTORIC AL SATULUI ȘI A BISERICIILOR
din satul CHEIA, comuna Mihai Viteazu, jude țul CLUJ

1) ISTORIC

Cheia , în trecut Mischiu (în maghiar ă Mészk ő), este un sat dîn
jude țul Cluj, Transilvania, România., apar ținând administrativ de
comuna Mihai Viteazu. Prima atestare a satului datea z ă din 1333.
În punctul „Piatra T ăiat ă“ (în maghiar ă Vágottk ő) (monument
istoric situat în apropiere de "Izvorul Romanilor"; coo rdonatele izvorului:
46°35'28"N 23°42'41"E), se afla în perioada roman ă principala carier ă a
ora șului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când
urmele exploat ărilor romane mai erau vizibile, s-au f ăcut observa ții
detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilo r de calcar și de
avansare în masiv.
În carier ă și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei,
opai țe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahm ă, un
denar din timpul împ ăratului roman Domi țian, un denar din vremea lui
Macrinus și alte dou ă monede). Descoperirile indic ă existen ța unei
așez ări și în preajma carierei romane de calcar.
Pe Harta Josefin ă a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109)
apare sub numele de Mészkő. La sud-est de sat pe hart ă este marcat
prin semnul π locul public de pedepsire a delicven ților în perioada
medieval ă.
Pân ă în anul 1876 localitatea Cheia a apar ținut Scaunului
Secuiesc al Arie șului.
Scaunul Secuiesc al Arie șului (în latin ă Sedes Aurata , în
maghiar ă Aranyosszék ) a fost din evul mediu pân ă în anul 1876 o parte
component ă a Ținutului Secuiesc.
În anul 1250 au fost colonizate multe familii de secui în peste 20
de localit ăți situate la vest de Turda, spre Mun ții Apuseni,
acordându-li-se o serie de avantaje economice și administrative,
inclusiv (în jurul anului 1270) crearea unei unit ăți teritorial-administrative
separate, numit ă Aranyosszék ( Scaunul Secuiesc al Arie șului ).
Centrul admistrativ al „Scaunului Secuiesc al Arie șului” a fost
localitatea Vin țu de Sus. „Scaunul” a fost desfiin țat în anul 1876, cu
prilejul reorganiz ării administrative a Austro-Ungariei.
Odat ă cu reorganizarea administrativ ă din 1876 și desfiin țarea
scaunelor secuie ști și s ăse ști, teritoriul Scaunului Arie șului a fost trecut
în componen ța comitatului Turda-Arie ș. În prezent localit ățile
componente ale Scaunului Arie șului fac parte din jude țele Alba și Cluj.

4
2) A ȘEZARE GEOGRAFIC Ă

Teritoriul satului Cheia se afl ă pe malul stâng al râului Arie ș,
delimitat la nord de Cheile Turzii, la vest de carier a de ghips, la sud de
râul Arie ș și la est de pârâul Kurta.
Forma predominant ă de relief este reprezentat ă de dealuri
relativ înalte (Dealul Lupilor, 574 m), ce coboar ă brusc spre Cheile
Turzii în valea Ha șdate și devin mai domoli cu versan ții sud-estici spre
satul Cheia și valea Arie șului.
Zona este pu țin instabil ă și prezint ă pe alocuri alunec ări de teren
în apropierea carierei de gips, unde se afl ă o folie pe direc ția S-V spre
N-E.
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul apar ține râului Arie ș,
ce colecteaz ă toate apele din zon ă. Acestea au debite variabile în
cursul anului, apele freatice aflându-se la adâncime de 1–3 m pe v ăile
largi și de la adâncimi mai mici pe restul v ăilor. Pe versan ți, adâncimea
apei freatice este în jur de 10 m.
Climatul teritoriului Cheia este caracterizat ca fiind de tip boreal,
cu ierni aspre și veri nu prea c ălduroase. Cantitatea de precipita ții și
repartizarea lor satisface și chiar dep ășește necesitatea medie de ap ă a
plantelor de cultur ă.
Temperatura medie anual ă este de 10,2°C, iar cantitatea de
precipita ții de 500 mm.
Teritoriul satului Cheia se afl ă într-o zon ă de pășune și fânea ță.
Ca specii cultivate se întâlnesc pomi fructiferi ce au corel a ții bune în
zon ă (cire ș, vi șin, p ăr, m ăr), vi ță-de-vie pe versan ții însori ți și mai pu țin
culturi de porumb, grâu, secar ă, orz sau cartofi.
Locuitorii din satul Mischiu au fost majoritatea timpulu i români,
desi au fost adu și secui și maghiari în sat, romani s-au mentinut în
proportie 60% și maghiari 40%.
La recens ământul din anul 2011 în satului Cheia erau 366 de
gospod ării și 502 locuinte cu o popula ție de 496 locuitori din care 245
bărba ți și 251 femei, dintre ace știa 380 români și 116 maghiari.

5
3) BĂTĂLIA PENTRU CHEILE TURZII

Dup ă ce s-a șters și s-a anulat „Iob ăgia” în anul 1848 ță ranii de
la sate, atât maghiari cât și românii au primit p ământ de la bog ăta șii ce
erau atunci. Terenurile ce au r ămas neîmp ărțite au fost cerute de mai
mul ți oameni din sate astfel Cheile Turzii au fost cerute d e mischieni,
sîndeni și turdeni.
Prefectul jude țului Turda-Arie ș care era atunci a hot ărât cu toat ă
conducerea ca s ă se organizeze o competi ție între cei care au cerut
acest teren iar cei care vor fi înving ători, terenul sa fie al lor. Totodat ă
s-a stabilit ca aceast ă b ătălie s ă se fac ă f ără a se folosi arme albe ca:
cu țite, s ăbii, furci topoare și suli țe ci numai obiecte de lemn ca : bâte,
sc ări, stâlpi. Așa ne-au spus oameni mai in vârst ă ceea ce și ei au auzit
de la str ămosii lor.
În prim ăvara anului 1849-1850, în luna aprilie s-a stabilit ca
cet ățenii celor ce-au cerut acest teren s ă fie prezen ți. Între mischienii de
atunci, mai ales între români erau niste b ărba ți voinici, tari de virtute ca
Chirila Pasc, Petre a lui Sofron și Juan Gheran care erau fruntea
mischienilor. Când au ajuns în dealul Cheilor un ță ran ara cu boii, s-au
dus la el și i-au zis: “ dă drumul la boi și hai și tu cu noi – na bâta” .
Petru a zis: ” M ă Chiril ă, tu s ă iei plugul de lemn c ă eu o s ă iau
tânjala boilor și hai s ă merem c ă ne asteapta domnul Prefect”.
Fiecare sat avea câte un delegat din partea lor, domnu l Prefect
a facut prezen ța și a dat ordin s ă se înceap ă lupta. Mischienii s-au unit
cu sândenii și au luptat împreun ă contra turdenilor. Unde se întorcea
Chiril ă cu plugul și Petre cu tânjala turdenii c ădeau pe jos cu gramada
iar mischieni si sândeni îi luau in primire cu bâtele. V ăzând Prefectul și
delegatul turdenilor în ce situa ție sunt oameni lor au cerut s ă se
înceteze b ătălia și au dat câ știg de cauz ă mischienilor și sindenilor.
Majoritatea celor din Turda erau cu capetele sparte, m âini și picioare
rupte cu trupurile pline de vân ătăi, s-au urcat în c ărute și au plecat în
Turda.
Cheile Turzii au fost împ ărțite astfel :
Mischienii au primit :
– Moara de sus pe care a luat-o B ĂCEU;
– Fânetele au fost împ ărțite la oamenii Români-Maghiari;
– P ășunatul cu “fântîna cu friguri”
– Pădurea secular ă care și azi este trecut ă pe hart ă numit ă
„P ădurea Mischienilor”

6
Satul Sândule ști, sîndenii, au primit:
– cea de a doua moar ă pe care a luat-o parohia unitar ă din
Sând:
– terenul pe care se g ăse ște și acum castelul;
– pădurea „VAPA” care a fost dat ă în folosin ță și bisericilor din
Cheia și Sândule ști pentru lemne de foc în timpul iernii.
– au mai primit si vechea carier ă de piatr ă de unde s-a extras
toata piatra de la Cetatea Potaisa din Turda. Se stie c ă din
aceast ă piatr ă s-a folosit și la Biserca Romano – Catolic ă din
Turda pentru zidirea ei. Știm c ă în Cheile Turzii se afl ă dou ă
pesteri mari una pe muntele cel din stânga la care îi zi ce
CETATEA MIC Ă iar alta pe muntele din dreapta la care îi zice
CETATEA MARE. Ele se afl ă aproape fa ță în fa ță .

4) UN VAL DEVASTATOR

Un eveniment nefericit a avut loc în 28 mai 1940, toa t ă luna mai
a fost foarte ploioas ă, în zona satelor Deleni-Petre știi de Sus, de Mijloc
și Petre știi de Jos a fost o rupere de nori, apa a luat unele construc ții și
lemne și ce a mai fost în cale, iar intrarea în chei s-a blocat prin
colmatare. La deblocare s-a format un val de circa 5-6 m etri care a rupt
toate pode țele la fel și z ăgazurile de la mori.
Moara cea de jos, ce era cea de a III-a moara din chei, care era
a mo șierului S ĂLĂJAN ILARIE a fost luat ă de apa iar tat ăl s-a înecat cu
fiul s ău, neputând s ă-l salveze. Tot atunci s-au mai înecat 5 persoane
care erau la moar ă s ă macine. Atunci, s-au produs foarte mari pagube
în casele și anexele gospodaresti din sat și animale: vite, porci, oi,
păsări. Eram copil de 9 ani și imi aduc aminte cum a fost atunci aceast ă
nenorocire. Men ționez c ă morarul Sâlăjan a fost g ăsit înecat îmbr ățișat
împreun ă cu fiul s ău pe p ăș unatul Corne știlor, aproape de podul de
peste Arie ș.
Trebuie men ționat că morarul B ăceu a vândut moara din Chei
(Valea H ăsdatelor) celui de-al doilea fiu a preotului IOVU pe care îl
cheam ă Stefan Pop care și el la rândul s ău a l ăsat-o mo ștenire fiului
său Stefan care dup ă ce s-a înscris în C.A.P. pân ă la urma a fost oprit ă
și închis ă râmânând doar o amintire, un fel de muzeu al moril or de ap ă.

7 5) REZERVATIA NATURAL Ă “CHEILE TURZII”

Cel mai important obiectiv turistic legat de satul Cheia sunt
Cheile Turzii ce alc ătuiesc o arie protejat ă de inters natural (rezerva ție
natural ă).
Sunt prezente 67 de specii: p ăsări, pe ști, batracieni, vulpea,
nev ăstuica, jderul de piatr ă, mistre ți, iepuri, c ăprioare, șerpi etc.

Cheile Turzii (în maghiar ă
Tordai hasadék ) alc ătuiesc
o arie protejat ă de interes
na țional ce corespunde
categoriei a IV-a IUCN
(rezerva ție natural ă de tip
mixt), aflat ă în jude țul Cluj,
la o distan ță de 6 km vest
de municipiul Turda, de-a
lungul v ăii Hășdate. Au o
lungime de 1.300 m și o
în ălțime a pere ților de pân ă
la 200 m. Cheile ocup ă o
suprafa ță de 324 ha și s-au
format prin erodarea rocii
de calcar jurasic de c ătre
râul H ășdate.
Cheile Turzii ofer ă un peisaj carstic de o rar ă s ălb ăticie: stânci
înalte și abrupte, creste ascu țite, turnuri de piatr ă, vâlcele pietroase,
grohoti șuri, arcade etc. Con ține peste 1.000 de specii de plante,
animale, fluturi, unele reprezentând elemente rare ca usturoiul s ălbatic,
acvila de stânc ă, șogâr țul de balt ă, tisa, scoru șul, garofi ța alb ă,
flutura șul de stânc ă
Peste apa v ăii Hășdate exist ă 4 pun ți. Prima punte (I) este
amplasat ă nu departe de intrarea v ăii H ășdate în Chei, ultima punte (IV)
aproape de ie șirea din Chei, în direc ția de curgere a apelor v ăii.
Plecând de la caban ă, pân ă la puntea IV, poteca turistic ă
urmeaz ă malul stâng al V ăii H ășdate, între puntea IV și puntea III malul
drept, între puntea III și puntea II malul stâng, între puntea II și puntea I
malul drept, iar dup ă puntea I (pân ă la ie șirea din Cheile Turzii în
direc ția satului Petre știi de Jos) malul stâng.

Cheile Turzii
vedere dinspre satul Petre știi de Jos

8

În Cheile Turzii exist ă
aproximativ 1.000 de specii
floristice, printre care piciorul
coco șului, odoleanul, omagul,
stânjenelul violaceu, vulturica,
scoru șul argintiu, usturoiul
sălbatic.

Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de pe șteri, arcade
(resturile peșterilor pr ăbu șite) sau firide, in general au dimensiuni mici
(8 dep ășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 123 m.
Pe ștera "Cet ățeaua Mare" („Pe ștera lui Balica“) se afl ă lâng ă
podul nr.4, pe partea dreapta a v ăii Hășdate. Aici s-a ad ăpostit o
perioad ă haiducul Nichita Balica din Petre știi de Jos, care a participat
la revolta antiaustriac ă a Curu ților.

a) Cabana Cheile Turzii

Cheile Turzii se leag ă printr-o serie de trasee de alte obiective
turistice, cum ar fi Cheile Turului, Cascada Ciuca ș și Cheile Borze ști.

În 1935 în Chei s-a deschis o
caban ă cu aspect medieval, în
zon ă fiind instalate ulterior mai
multe case de vacan ță .
In 2014 Cabana a fost renovat ă
și repus ă in circuit turistic,
impreuna cu cateva c ăsu țe. In
apropiere func ționeaz ă și o
teras ă restaurant.

În anul 1939, sus pe stânc ă, pe partea stâng ă a Cheilor (în sensul de
curgere al apelor v ăii Hășdate) a fost montat ă o cruce mare (din șin ă de
cale ferat ă îngust ă).

9
Crucea a fost amplasat ă
și sfin țit ă în cadrul unei ceremonii
publice, la care au luat parte atât
oameni din partea locului și
oficialit ăți din Turda.
Crucea a c ăzut în anul
1998, fiind înlocuit ă în aprilie
1999 cu o alta, tot din metal.
Aceast ă cruce a fost montat ă
prin grija membrilor "Asocia ției
Alpini știlor Pajura" din Turda.

b) Mănăstirea din Chei
Vechea bisericu ță din lemn ridicat ă în anul 1937 pe coama din
partea dreapt ă a Cheilor (în sensul de curgere a v ăii H ășdate), pe locul
unei vechi m ănăstiri greco-catolice, a fost demolat ă în anul 1966,
deoarece nu mai era folosit ă, aflându-se totodat ă într-un stadiu avansat
de deteriorare.

Din anul 1999 s-a ridicat o
noua manastire pentru a se
continua viata monahala în
aceast ă zon ă, ins ă loca ția noii
mănăstiri este în apropierea
satului Petre știi de Sus

c) Turism, sport și relaxare

. Este o zon ă preferat ă de alpini ști datorit ă verticalit ății pere ților
și accesului relativ u șor cu echipamente. Sunt peste 200 de trasee de
alpinism și escalad ă, anual se țin diverse concursuri și memoriale. Se
practica practica si zborul cu parapanta iar pentru turi sti amatori,
instructorii autorizati ofera zborul in tandem.

10

Obiect epoca
eneolitic ă g ăsit la
Cheile Turzii
(Muzeul Na țional al
Unirii Alba Iulia)

Obiect epoca eneolitic ă
găsit la Cheile Turzii
(Muzeul Na țional al Unirii
Alba Iulia)

Puntea I peste Valea
Hăș date

Puntea II peste Valea
Hăș date

Puntea III peste Valea
Hăș date

Puntea IV peste Valea
Hăș date

Vedere de pe traseul
"Hans Gora"

Vechea M ănăstire a
Petridului de la Cheile Turzii
pe Harta Iosefin ă a
Transilvaniei din 1769-1773
(" Monostor ")

Fosta biseric ă de lemn
a vechii m ănăstiri
greco-catolice a
Petridului de la Cheile
Turzii, în anul 1955

Cheile Turzii

Cheile Turzii

Cheile Turzii
Izvor de ap ă potabil ă

11

Cheile Turzii
Pe șteri

Cheile Turzii
"Pe ștera lui Balica"

Cheile Turzii
Pe ștera "Cet ățuia
Mic ă"

Cheile Turzii
Pe șter ă

Râul H ășdate la intrarea în
Cheile Turzii dinspre
Petre știi de Jos

Imagine din Cheile
Turzii

„Turnul Ascu țit”

Imagine din Cheile Turzii

Cheile Turzii -Stânci

6) TRASEUL CIUCA Ș

La aproximativ 1 km de la varsarea raului Hasdate in Arie ș,
mergând în amonte pe drumul ce însoteste malul H ășdățtii, trecem de
sta ția de epurare a apei și întâlnim Cascada Ciuca ș.

12

Este un loc mirific ce
impresioneaza prin decorul natural:
sălb ăticia p ădurilor, stâncile au o
arhitectonica natural ă ce aduce cu
un templu antic s ăpat în piatr ă, iar în
mijloc e ști r ăpit de efectul vizual și
sonor produs de cele 3 cascade
succesive.

7) CARIERA DE GIPS

Pe dealul de desupra satului se afl ă cariera de gips unde se
extragea piatr ă din cele mai vechi timpuri. Erau și mesteri locali care
stiau s ă confectioneze diferite obiecte de art ă din aceast ă piatr ă.
Odat ă cu venirea comunismului s-a intensificat extractia la niv el
industrial, iar momentan la aceasta carier ă isi desfasoara activitatea
firma Rigips Romania.

8) PARCUL DE DISTRAC ȚII CHEIA

Pe locul fostelor grajduri ale C.A.P.-ului din Cheia s-a dezvoltat
un complex de agrement pentru copii.

9) ISTORIA BISERICII SATULUI CHEIA
Pe vremea conscrip ției lui Klein (1733), comunitatea num ăra
aproximativ 170 persoane, având biseric ă și cas ă parohial ă. Preotul se
numea „popa Ioan”. Biserica de lemn a fost edificat ă în anul 1796,
având hramul Buna Vestire . Casa parohial ă era tot din lemn, construit ă
în anul 1825, renovat ă în 1896. Registrul matricol era ținut din anul
1824. Școala, tot din lemn, a fost construit ă la 1882, renovat ă în 1899 și
avea în anul 1900 68 școlari din care 42 b ăie ți și 26 fete

13

Biserica veche de lemn din Cheia , folosit ă de comunitatea
greco-catolic ă, a fost înlocuit ă de noua biseric ă, construit ă în perioada
interbelic ă. Noua biseric ă a fost ridicat ă în anul 1925, moment care,
probabil coincide cu scoaterea din uz a vechii biserici de lemn.
Părintele IOAN când a venit la parohie a adunat credinci o și și au
hot ărât sa adune bani și s ă cumpere de la parohia maghiar ă acest teren
unde este și acum biserica noastr ă. Pe urm ă a adunat bani si au
cump ărat biserica de lemn din H ărasta ș, iar dup ă ce au adus-o cu
carele cu boi au montat-o. Se știe ca a mai fost o mic ă biseric ă de lemn
dincolo de Arie ș care a fost demolat ă cam în aceea și perioad ă.
În partea sudic ă a Bisericii „SFÂNTA TREIME” din Cheia se afla
o mas ă de piatr ă care se spune c ă a fost masa sfântului altar al Bisericii
vechi care a fost construit ă de preotul IOAN-POP în anul 1766, iar dup ă
158 de ani a fost demolat ă, adica în anul 1924.
Părintele IOAN POP a condus parohia timp de 45 de ani in anul
1727-1772 . Au urmat preotii CRACIUN POP – 12 ani d in anul 1772-
1784 și STEFAN POP 1785-1823 – 38 ani, ei au terminat bi serica și
casa parohial ă.
Iar p ărintele DIMITRIE POP 1823-1852 -39 ani în anul 1848 a fost de
fa ță cu câ țiva cre știni la adunarea de la BLAJ.

14
La rascoala condusa de Avram Iancu unul dintre sfetnicii
“craisorului” a fost Pascu….. ( bunicul lui “ Zelea” )
În timpul Părintelui IOVU POP intre anii 1852-1893 – 41 ani – s –
a construit școala primar ă din sat. Când s-a demolat școala era scris pe
o grind ă : “ Aceasta ;coal ă s-a construit în anul 1882 când era preot
IOVU-POP și primcorator era MITRU ȚOP.”
Acesti 5 preoti din Cheia erau rude, preo ți din tat ă în fiu în satul
nostru și au f ăcut teologia în ora șul Blaj fiind preo ți greoco-catolici.
Părintele SIMION LUCA, preot între anii 1893-1934 – 4 1 ani era
din satul B ădeni iar preoteasa era fica p ărintelui IOVU-POP. A avut
parte de mult ă lupt ă din cauz ă c ă autorit ățile maghiare îi asupreau pe
români.
În luna mai 1894 a organizat și s-a prezentat cu un grup 26 de
mischieni la procesul „ MEMORANDI ȘTILOR” din Cluj, unde l-au
ascultat pe avocatul patriot IOAN RA ȚIU din Turda care a zis „
Existenta unui popor nu se discut ă ci se afirm ă”, red ăm numele celor
care au participat la acest proces:

SIMION LUCA – preot;
GHEORGHE T ĂTAR – înv ăță tor;
IUAN POP – al popi;
IUAN GHERAN – tân ărul;
VASILE VANA;
MITRU VANA;
GAVRIL Ă PA ȘC a lui Chiril ă;
STEFAN BERE Ș;
NICULAIE VOVEA;
IU ĂNA Ș PASC a lui Gligor;
PRECUB CRI ȘAN;
SIMION MOLDOVAN;
MITRU TOP – prin corator ;GAVRIL Ă PASC – b ătrânul;
IU ĂNA Ș S ĂLĂJAN a lui Maxim;
ILARIE PASC;
IU ĂN D ĂRĂBAN a lui Mitru;
MIH ĂIL Ă PASC – tân ărul;
IU ĂN POP;
GAVRIL Ă PA ȘC – a lui Iu ăn;
VASILE D ĂRĂBAN – a lui Iacob;
COSTAN VOVEA;
IU ĂN PASC LUNG;
GHEORGHE BERE Ș;
ZĂHAN VANA;
IU ĂN D ĂRĂBAN – bătrânul.

Dup ă 24 de ani, adic ă în anul 1918 la 1 decembrie, p ărintele
SIMION LUCA a fost prezent cu mai mul ți cre știni din Mischiu la marea
Unire de la Alba Iulia printre ei era si CRISAN TEOD OR jr. de 6 ani.
Acesta de multe ori spunea ce a v ăzut el atunci.

15

În fotografia de mai sus, în mijloc este preotul Simion Luca
înconjurat de oamenii din sat salutând evenimentul din 1 Decembrie
1918 de la Alba–Iulia.

10) BISERICA NOU Ă

Dup ă marea unire, în anul 1925 p ărintele Simion Luca s-a
organizat cu oameni din sat, au demolat biserica veche și au construit
biserica cea nou ă care o avem și ast ăzi.
Se crede ca aceste haine militare si pu știle ce le aveau s ătenii
din Cheia au fost procurate dupa retragerea frontulu i din aceste ținuturi.
Părintele Simion Luca, fiind și deputat de jud Turda Arie ș a cerut
ministrului de culte care era atunci Octavian Goga s ă aprobe ca oameni
cre știni din sat s ă poat ă merge prin țar ă s ă fac ă colect ă de bani pentru
ajutarea la construirea bisericii.
Se g ăsesc și azi în arhiva bisericii aceste dovezi unde sunt
trecuti to ți donatorii de atunci.
Biserica cu Hramul „BUNA VESTIRE” a fost sfin țit ă în data de
14 august 1927 de c ătre episcopul greco-catolic ALEXANDRU
NICULESCU din LUGOJ – fiind de fa ța și o delegatie de preoti din Blaj.
Iconostasul a fost pictat de pictorul Flavius Dom șa din Blaj in anul 1926.

16

Tineretul de atunci a organizat un cor care colindau pr in sat în seara de
Cr ăciun și bani i-au donat pentru a se cump ăra clopotul cel mare. Și
ast ăzi umbl ăm cu colinda pentru biserca șI aceasta a intrat in tradi ția
noastr ă.

a) Colonada / Crucea Roman ă

În anul 1933 p ărintele Simion Luca s-a dus cu consilierii și cu mai mul ți
credincio și din parohia noastr ă la cariera Roman ă cum îi zicem noi la
„Piatr ă”.

Tăiat ă din carier ă, a fost
transportat ă la biserica din
satul Cheia o coloan ă înalt ă
de 1,5 m și cu diametrul de
0,34 m fiind adus ă mai jos
de Sfântul altar lâng ă
Biseric ă

17
Dup ă ce au g ăurit-o, au ridicat piatra pe vertical ă apoi au montat
în vârful ei o cruce metalic ă, iar stâlpul a fost lustruit și au scris pe el
ANUL SFÂNT 1933, și azi se poate vedea pe acest stâlp ca nu i sa
sters acest scris în partea de r ăsărit a Bisericii.
Părinrele VALER-MURESAN a fost preot din anul 1934-197 8
timp de 44 de ani. Atunci s-a construit casa parohial ă și s-a schimbat
acoperi șul bisericii cu tigl ă în anul 1948. Tot atunci s-au reparat
stric ăciunile care au fost facute de r ăzboiul din anul 1944.

b) Eroii satului

Războiul nu ne-a ferit, astfel atât în primul cât și in al doilea
război mondial au trecut armatele, a fost instalat front și s-au auzit multe
împu șcături și alte atrocit ăti ale r ăzboiului.
Oamenii au resim țit din greu r ăzboiul dar mai grea a fost pierderea celor
care s-au dus pe front și nu s-au mai întors, l ăsându-și p ărin ți, so ții si /
sau copii indurerati, jertfindu-se pentru patrie.

Duma Gheorghe
Cimpean Petru
Sirb Stefan
Gherman Gheorghe
Vovea Vasile
Pop Vasile
Patachi Ioan
Galfi Alexandru
Galfi Moise Galfi Pavel
Sirb Ioan
Sirb Vasile
Sirb Dumitru
Hovat Ioan
Kereki Samuila
San Ilarie
Pop Ioan

Vrem s ă ar ătăm c ă în anul 1948 din ordinul dat de conducerea
ță rii de atunci a fost interzis ă religia greco-catolic ă și am trecut la
vechea credin ță ortodox ă ce am avut-o pân ă în anul 1698-1700, când
am fost trecu ți la Biserica unit ă cu Roma f ără voia noastr ă.
În perioada aceasta p ărintele Valer a stat ascuns prin sat și prin
comuna Moldovene ști de unde s-a intors grav bolnav.
De la Bucure ști au fost trimisi preoti care f ăceau slujbe în Duminici și
sărb ători.
Tot în acest timp s-a înt ărit regimul comunist și a fost oprit ă
predarea religiei in scoli. Au luat fiint ă pionerii cu cravata ro șie și șoimii
patriei, au fost opri ți cu to ții de a merge la biseric ă.

18
Tot in acest timp s-au luat averile de la biserici și m ănăstiri, iar
pe ță rani i-au obligat s ă se înscrie în CAP (colectivizarea).
Securitatea f ăcea arest ări, din satul Cheia au fost arestati
urm ătorii: Vana Constantin, D ărăban Valer, Cri șan Alexandru, Pasc
Teodor, Neagu Ilarie, Neagu Dumitru având leg ătur ă cu colonelul
Ionescu Diamandi, au mai fost dr. Cri șan Mihail și D ărăban Roman. To ți
au primit ani grei de pu șcărie. Tot in aceast ă perioad ă au fost
na ționalizate toate fabricile și uzinele și au început s ă se construiasc ă
fabrici noi și uzine iar blocuri și locuin țe tot mai multe.
Din anul 1978 -1986 a fost preot timp de 8 ani APROD U
CORNELIU. Acesta a pus la rand gradinile din incinta ca sei parohiale.
Din anul 1986-1995 timp de 9 ani a fost preot MURE ȘAN IOAN
HORA ȚIU fiul fostului preot VALER MURE ȘAN. În timpul preo ției lui s-a
reparat toat ă biserica , interior, exterior și chiar turnul bisericii. Exterior
a fost stropit cu ciment și nisip alb donat de fabrica 1 Mai Turda.
La interior, lemn ăria și iconostasul au fost vopsite cu culoare albastr ă
care a fost de prima dat ă iar bolta bisericii a fost ref ăcut ă cu cerul
înstelat. Din cauza unor neîntelegeri și neajunsuri, p ărintele Hora țiu a
plecat și a ocupat un post de preot militar în Cluj Napoca.
Din anul 1995-2007 timp de 12 ani am avut ca preot p e IOAN
OȘAN – în anul 2000 pân ă in anul 2002 biserca a fost renovat ă cu
pictur ă mural ă tehnica TEMPERA de pictorul IOAN MURE ȘAN din Cluj.
Din picturile vechi nu au mai r ămas decât iconostasul. Se mai
păstreaz ă 3 icoane de lemn foarte valoroase de prin anul 1769 și
reprezint ă pe mântuitorul Isus Hristos, sfin ții Arhangheli Mihail și Gavril
și pe ieromonahul NICOLAE. In anul 2003 s-a introdus g azul metan în
Biseric ă și Casa parohial ă. In anul 2007 Parintele Ioan O șanu a plecat
la parohia ortodox ă din comuna Mihai Viteazu ca al II-lea preot.
In 2007 s-a construit noul podul peste Aries.

Din anul 2007 a venit la parohia noastr ă ortodox ă „BUNA
VESTIRE” din Cheia parintele IOAN ȚĂ RMURE care cu mult ă d ăruire a
lucrat si in 2013 a finalizat noua casa parohiala. In 20 10 s-a instalat un
sistem de incalzire centrala cu gaz metan in interiorul bisericii.
Preoteasa TEODORA ne ajut ă foarte mult la sfintele slujbe cu cânt ări.
În 2014 am lansat web site- ul bisericii la adresa
www.biserica-cheia.ro adresa de email contact@biserica-cheia.ro
Duminic ă, 10 august 2014 s-a sfin țit Casa Parohiala nou
construit ă, dupa oficierea Sfintei Liturghii Arhiere ști cu participarea Î.P.S
Andrei Andreicu ț Mitropolit al Clujului, Maramure șului și S ălajului

19

Acum am s ă prezint tabelul cu preo ții pe care i-am avut din anul 1727
și pân ă în prezent.

1. IOAN POP – 1727-1772 – 45 ani;
2. CR ĂCIUN POP – 1772-1784 – 12 ani;
3. STEFAN POP – 1785-1823 – 38 ani;
4. DIMITRIE POP – 1823-1852 – 39 ani;
5. IOVU POP – 1852-1893 – 41 ani;
6. SIMION LUCA – 1893-1934 – 41 ani;
7. VALER MURE ȘAN – 1934-1978 – 44 ani;
8. CORNELUI APRODU – 1978-1986 – 8 ani;
9. HORA ȚIU MURE ȘAN – 1986-1995 – 9 ani;
10. IOAN O ȘAN – 1995-2007 – 12 ani;
11. IOAN ȚĂ RMURE – 2007 –prezent.

20

Acestia au fost preo ții pe care i-am avut timp de 276 ani, iar
activitatea lor am ar ătat-o în paginile celelalte.
To ți cei 5 preo ți cu numele Pop, care au slujit la parohia noastr ă
au fost fii ai satului nostru fiind și rude apropiate precum si, p ărintele
Simion Luca și p ărintele Valer Mure șan (toti cei 7 preoti), au fost
hirotoniti pe seama parohiei noastre și tot de aici au iesit la pensie.
Mormintele lor sunt în cimitirul parohiei române din satul Cheia – este
un lucru foarte rar ca un preot hirotonit pentru o sf ant ă Biseric ă s ă fie
pensionat și înmormântat la cimitirul aceleia și parohii.

c) Tradi ții locale

Red ăm un mic rezumat al unor rânduieli a biserici din tr ecut :
Toate s ărbatorile erau ținute dup ă rânduiala Bisericii, iar
credincio și ascultau pove țele și îndrum ările preotului rânduit.- În postul
mare la paraclisiere: Miercuri-Vineri si duminica seara b iserica era plin ă
de credincio și. La fel era și în s ăpt ămâna patimilor Joi-Vineri și în
noaptea de Înviere precum și în ziua de Pa ști.

21 Întâia zi de Pa ști dup ă mas ă toat ă curtea Bisericii era plin ă de
credincio și care ciocaneau ou ă ro și și cântau “Hristos a înviat” și luau
parte la slujba de Vecernie.
A doua zi de Pa ști începea jocul de var ă c ă aceasta era
distractia tinerilor de atunci c ă în fiecare zi de s ărb ătoare dup ă-masa
era joc.
În fiecare an de joia În ălță rii și de sfintele Rusalii mergeau de la
Biserc ă cu prapurii, cu icoane și cânt ări fie la troi ța cu rastignirea de la
Cruce, fie la r ăstignirea din dealul de la Cheile Turzii. Acolo se f ăcea
sfin țirea apei, iar cu apa cea sfin țit ă se întorceau și parintele sfin țea
holdele cu grâu;
Dup ă-masa, în joia In ălță rii era mare s ărb ătoare la școal ă de
ziua eroilor cu poezii patriotice.

11) DESPRE BISERICA MAGHIAR Ă DIN MISCHIU

In satul Cheia (Mischiu MESYKE Ő) de prin anul 1335 a fost
construit ă o bisericu ță de lemn Romano-Catolic ă. Dup ă un timp
Maghiari din sat au protestat nevrand a se face de rel igie Romano-
catolic ă și dac ă nu au fost lua ți în seam ă într-o sear ă s-au adunat lâng ă
turnul bisericii cu mai multe sc ări. Aceste sc ări au fost legate cu frânghii
una de alta, iar numitul Borbe-Tama ș s-a urcat pân ă în vârful turnului, a
luat crucea și a aruncat-o jos, iar în locul ei a pus globul credin ței
unitare;
Religia unitarian ă a fost influen țat ă de c ătre Episcopul David
Feren ț și maghiarii din Mischiu au r ămas unitari.
Pe Borbe Tama ș autorit ățile de atunci l-au condamnat s ă i se taie bra țul
mâini drepte, dar el fiind Neme ș (nobil) nu aveau voie s ă intre jandarmii
în curtea lui; To ți s ăteni maghiari l-au ajutat la munca câmpului el
neavând voie s ă ias ă din curte.
În anul 1783 a fost construuit ă o alt ă Biseric ă de lemn și piatr ă
în acela și loc, iar in anul 1931 a fost nou reconstruit ă și este și azi tot la
fel ca atunci, unitar ă.
Au avut ca preo ți pe Balazs Feren ț care a f ăcut casa parohial ă și
dup ă aceia timp de peste 15 ani pe preo ții K ŐRŐ și Kalaman.
Fiind mai in etate Borbe Tama ș și-a vandut casa și toat ă averea și s-a
mutat în ora șul Alba Iulia și și-a schimbat numele în Feher Varii Borbe
Tama ș. Dup ă un timp autorit ățiile l-au descoperit și i-au aplicat sentin ța
cea veche t ăindu-i mâna dreapt ă cu care a aruncat crucea Romano-
Catolic ă de pe turn.

22

12) MESZKO ROVID TORTENELME –

Foldrajz, kultura, hagyomany, vallas

Az osszes turistat, akik a Trascau Hegyeket latogatjak szivesen
varjuk a Tordai Hasadek Rezervacioban es Meszkon.
Akit a falu tortenelme erdekelne, az keresse meg Vior el Daraban-t, egy
vidam oreg bacsit, aki majd elmeseli Meszko falujanak r ovid tortenetet.
Meszko, romanul Cheia, amely regebb a “Mischiu” nevet viselte,
Erdelyben talalhato es Kolozs megyehez tartozik. Roman iaban 1933-
ban azonositottak eloszor.
A faluban osszesen 496-on laknak. A lakossag 40%-a magyar ,
60%-a pedig roman nemzetisegu.
Az 1876-os evekig Meszko a Berbec Szekely elnoke volt, majd a
Torda – Aranyos bizottsage. A falu a hegyekre van epi tve (Wolf Hill 574
m), ahol kis foldcsuszamlasok keletkezhetnek. Teruleten a borealis
eghajlat ervenyesul , hideg telekkel es kevesbe meleg n yarakkal. A
kozephomerseklet kb. 10,2 ° C es a csapadekmennyiseg 500 mm.
A mezogasdasag fokeppen a gyumolcsfakra (cseresznye, alm a,
korte, szilva stb.), szenara, szolore es legelokre terje d.
A Tordai Hasadek Tordatol kb. 6 km-re talalhato nyuga tra
nezve.
Az 1300 m szeles es 200 m magas fal egy 324 hektaros
teruletet fed le. A hegy meszko – erozion keresztul keletkezett amit a
Hasdat folyo hozott letre. A Tordai Hasadekban tobb m int 67 allatfajt es
1000-nel tobb novenyfajt talalhatunk, amelybol nehan y vilagszinten
egyetlen.
A legerdekesebb es legertekesebb celpontok amelyek
latogatasa kihagyhatatlan:
– A folyo, amely menten talalhatunk: 4 hidat, 2 nagy barlangot es tobb
mint 100 hegymaszo utvonalat.
– Csukas vizeses
– Gipsz gyar
– Meszko Pony Parko
– Peterd Monostor

23

A Roman templom
A faluban elo Pop csalad megtartotta poziciojat, mint pap 5
generacion keresztul, aparol fiura, 200 even at. Az e lso tortenelmi
bizonyitekok szerint, amely 1733-bol maradt fent 170 hivo ember
tartozott az egyhazkozseghez. A faiskolaban akkoriban 68 diakot
tanitottak. Az ortodox vallas kenytelen volt gorog – ka tolikussa valni
1700-ban, 1948-ban pedig ismet attertek az ortodoxi zmusra.

A Magyar templom
A meszkoi magyar allampolgarsag illegalisan atvaltozta tta a romai –
katolikus fatemplomot unitariusra, 1335 korul.
A templomot 1783 es 1931-ben ujra epitettek, ma mar c sak unitarius
templom.

Elerhetoseg
www.biserica-cheia.ro
contact@biserica-cheia.ro

Forditas – Attila Szigeti

24

13) SHORT HISTORY OF CHEIA village

geography, culture, tradition, religion

All tourists that waking arround in Trascau mountains ar e invited to visit
the gorgeous landscapes of Turda’s Key Natural Gorge and CHEIA
village with its old and ancient churches and farmers hosp itality.
Is enough to ask anybody about Mr Viorel Daraban, a funny old
man.that will tell you all the history.

CHEIA village , named Mischiu in past time, Mészk ő in hungarian,
belong to Cluj county, Transylvania region, Romania a nd was first time
identified in 1933. All 496 people of the village a re split in 60%
romanians and 40% hungarians.

Untill 1876, Cheia was part of the Aries Székely Chai r and after that
was placed in the Turda – Arie ș committee.
Nearby, in the roman period was located the main lim estone mining of
Potaissa town.
The village is placed on hills ( Wolf Hill 574 m) with small land slip.
Prevail boreal climate with cold winters and not too w arm summers.
Medium temperature is about 10,2°C and 500 mm rainf alls. Main
agriculture area is based on pastures, hay, fruit trees ( cherry, pear,
apple) and vineyards.

After 1848, all the land in the hills and Turda”s Key Gorge region was
required by peasants from 3 locations : Cheia, S ăndulesti and Turda.
There was a historical battle with wooden arms organize d by the mayor
and the winners were the stout peasants from Cheia and S ăndulesti
that split the location lands,

Turda’s Key Natural Gorge is the major tourist landscape nearby,
representing a natural Gorge protected by the law. I t is located at 6 km
far west from Turda town and has 1300 m length, 200 m wall’s
height.and cover a surface of 324 hectares. It was formed by erosion of
Jurassic limestone rocks by H ășdate river.

25
The Gorge protects above 67 species of animals and 1000 species of
plants, some of them being uniques.

The most valuable objectives to visit are:
– Path of the river that consist in 4 bridges, 2 large caves, more
then 100 climbing route
– Rock peaks routes
– Ciucas water fall
– Petrid monasteiry
– Gypsum Mining
– Cheia Pony Park

Romanian Church
All the history of Cheia village is developed along t he basic institutions
of tradition and culture in middle ages: church and scho ol.
The first historical evidence of the wooden church was in 1733 with 170
christians and for the wooden school building in 1882.te aching 68
pupils.
The religion was Orthodox first, then forced to be cha nged to Greek-
Catholic.in 1700, so to come again to the Orthodoxy in 1948..
The village passed through battles, wars and many chang es but kept
and developed its christian tradition giving some impor tant persons that
helped the community in major moments in time.
A family named POP kept the position of priest for 5 generations, from
father to son for 200 years. And they are bearied in the village church
cemetery.

Hungarian Church
The Hungarian nationality people from CHEIA, illega lly changed the
Roman Catholic small wooden church into a Unitarian one around 1335
year. That church was reconstructed in 1783 and in 1931 , now
belonging also to the Unitarians.

Contact us
www.biserica-cheia.ro
contact@biserica-cheia.ro

Resume & translation – Nicoleta Rusu

26

CUPRINS

1) ISTORIC

2) A ȘEZARE GEOGRAFIC Ă

3) B ĂTĂLIA PENTRU CHEILE TURZII

4) UN VAL DEVASTATOR

5) REZERVATIA NATURAL Ă “CHEILE TURZII”

7) CARIERA DE GIPS

8) PARCUL DE DISTRAC ȚII CHEIA

9) ISTORIA BISERICII SATULUI CHEIA

10) BISERICA NOU Ă

11) DESPRE BISERICA MAGHIAR Ă DIN MISCHIU

12) MESZKO ROVID TORTENELME
versiune in limba maghiara

13) SHORT HISTORY OF CHEIA village
versiune in limba engleza

Pag 1

Pag 2

Pag 3

Pag 4

Pag 5

Pag 10

Pag 10

Pag 10

Pag 13

Pag 19

Pag 20

Pag 22

27

Mul țumim bunului Dumnezeu,
fiului s ău ISUS HRISTOS și Prea
Sfintei N ăsc ătoare și pururea Fecioarei
Maria c ă am fost învrednicit s ă scriu
acest scurt istoric al satului și
Bisericilor noastre.

d-l VIOREL D ărăban

NOT Ă asupra edi ției

Aceast ă bro șur ă este un prinos de senectute adus de un om
care, de o via ță este în slujba lui Dumnezeu dar și a cons ătenilor s ăi
prin rugaciunea și cântarea sa la strana bisericii ortodoxe..
Din dragostea de obârsie, purced acestei anamneze despre
fascinanta lume a Mischiului de odinioar ă.
Lustruind praful uit ării ce s-a a șternut odat ă cu trecerea timpului
și sondând în labirintul amintirilor, el incerc ă s ă readuc ă memoriei
colective aspecte legate de pitorescul locului, momentele importante din
via ța localit ății, oamenii de sem ă, tradi țiile și obiceiurile.

Ne bucur ăm pentru demersul
d-lui Viorel D ărăban, care ne înva ță s ă
știm cine suntem și ne ajut ă s ă avem o
mai bun ă perspectiv ă pentru tot ce ține
de prezentul și viitorul acestei localit ăți.

Cheia ,10 august 2014

Preot Ioan Ță rmure

28