„BROKERUL VAMAL- GARANT AL RESPECTĂRII LEGISLAȚIEI VAMALE” SPECIALITATEA: DREPT ȘI ACTIVITATE VAMALĂ Teză de master Șef… [302829]

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea DE Drept

DEPARTAMENTUL DREPT PUBLIC

VELCINSCHI SILVIA

„[anonimizat]”

SPECIALITATEA: DREPT ȘI ACTIVITATE VAMALĂ

Teză de master

Șef Departament______________[anonimizat].hab. [anonimizat]. universitar

(semnătura)

Conducător științific: _____________ [anonimizat]. [anonimizat]. universitar

(semnătura)

Autorul:______________Velcinschi Silvia

(semnătura)

Chișinău – 2018

CUPRINS

Lista abrevierilor………………………..……………………………………………………………….3

Adnotare…….……….………..…………………………………………………………………..…….4

Introducere……………………………………………………………………………….……….6

I. STATUTUL JURIDIC AL BROKERULUI VAMAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA…..12

1.1 Istoricul apariției instituției brokerului vamal………………………………………………….12

1.2 Noțiuni generale privind brokerul vamal……………………………………………………….16

1.4 Reglementarea juridică a activității brokerului vamal………………………………………….21

II. ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA BROKERULUI VAMAL……………………………26

2.1 Autorizarea activității de broker vamal……………………………………………………..….26

2.2 Drepturile, obligațiile și responsabilitatea brokerului vamal…………………………………..29

2.3 Raporturile brokerului vamal cu specialistul și reprezentantul…………………………..…….33

III. MODALITĂȚI DE ASIGURARE DE CĂTRE BROKERUL VAMAL A OBLIGAȚIILOR SALE FAȚĂ DE ORGANELE VAMALE………………………………36

3.1 Actele întocmite de către brokerul vamal. Declarația vamală………………………………………….36

3.2 Evidența operațiunilor de perfectare a actelor vamale de către brokerului vamal..………….47

3.3 [anonimizat], punerea in liberă circulație a mărfurilor………………………………………………………………………………………………………………………48

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI…………………………………………………..………..50

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………..52

ANEXE………………………………………………………………………………………………………………………..56

LISTA ABREVIERILOR

art. – articol

alin. – alineat

lit. – litera

pct. – punct

pag. – pagina

Cap. – Capitol/ capitolul

Vol. – Volumul

Lg. – Legea

Ed. – Editura

Nr. – Numărul

Etc. – Etcetera

H.G. R.M. – Hotărârea Guvernului Republicii Moldova

M. Of. – Monitorul Oficial

C.F. – Cod Fiscal

C.V –[anonimizat] – [anonimizat] –  [anonimizat]-[anonimizat] a [anonimizat] – Comisia Economică pentru Europa a [anonimizat] – [anonimizat] – [anonimizat]-[anonimizat] – Transport Internațional Rutier

C.P.C. al R.M. – Cod de Procedură Civilă al Republicii Moldova

C.B.S.A. – Canada Border Services Agency

ADNOTARE

Velcinschi Silvia. [anonimizat]. Teză de master.

Chișinău, 2018

Structura tezei. Teza de master în drept cuprinde: adnotare (română/engleză), introducere, trei capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 34 de titluri, 52 pagini de text de bază, anexe 9.

Cuvinte-cheie: broker vamal, activitate vamală, regim vamal, organ vamal, specialist vamal, reprezentant, vămuire, marfă, uniune vamală, cod vamal, import, export, tranzit, zonă vamală, birou vamal, declarație vamală, terminal vamal.

Domeniul de studiu: drept si activitate vamala; reprezentarea in vama

Scopul lucrării. Scopul lucrării este de a prezenta si studia activitatea brokerului vamal ca reprezentant in vamă, garant al respectării legislației vamale, conform normelor și procedurilor stabilite. Lucrarea consta în: descrierea activitații brokerului vamal, istoria apariției, noțiuni generale privind brokerului vamal, definiții apărute de-a lungul istoriei dezvoltării și tălmăciri din diferite traduceri, acte normative care stau la baza activității brokerului vamal; o descriere a modalităților de lucru a brokerului vamal, în scopul facilitării operațiunilor de vămuire, și asigurării responsabilităților pentru plățile vamale calculate; prezentarea drepturilor, obligațiilor și responsabilităților brokerului; raporturile sale cu specialistul, actele pe care ei le întocmesc ori care urmează sa fie studiate pentru perfectarea declarației vamale, certificate și alte documente care urmeaza sa fie prezentate organelor vamale; analiza activității brokerului vamal și corespunderea cu cerințele Legii RM.

Noutatea și originalitatea științifică. Teza conține concluzii și recomandări științifice, care vin să completeze activitatea propriu-zisă a brokerului vamal în special și a activității vamale în general. O serie de exemple practice, documente completate și întilnite în practica unui broker vamal.

Problema științifică importantă soluționată constă în stabilirea principalelor funcții ale brokerului vamal, stabilirea carorva probleme intîlnite în practica acestuia, și metodele de soluționare a lor, având ca scop facilitarea procedurii de vămuire.

Semnificația teoretică. Rezultatele investigației vor fi benefice dezvoltării continue a științei dreptului vamal.

Valoarea practică a lucrării. Exemplele enumerate în teză pot servi drept repere orientative în cercetarea ulterioară în cazuri asemanatoare, pot fi folosite în procesul didactic drept suport teoretic și practic în cadrul cursurilor de specialitate. Ele vor contribui la amplificarea și la aprofundarea cunoștințelor teoretice privind activitatea brokerului vamal. Lucrarea dată aduce o infirmație privind practica specialistului in domeniul vămuirii, privind domeniul de activitate a brokerului, normele dupa care are loc procedura de vămuire, documente cu care acesta se întilnește zi de zi.

Implementarea rezultatelor științifice. Concluziile și rezultatele obținute pot fi importante și necesare pentru actualizarea legislației în vigoare și perfecționarea practicii din domeniu vamal, pentru a modificarea careva proceduri de vămuire, pentru a ajuta și facilita procesul de vămuire.

ANNOTATION

Velcinschi Silvia. Customs broker –guarantor of customs legislation. Master Thesis. Chișinău, 2018

Thesis structure. The Master in Law degree thesis includes: annotation (romanian/english), an introduction, tree chapters, conclusions and recommendations, bibliography of 34 titles, 52 pages of basic text, 9 annexes.

Key words: customs broker, customs activity, customs regime, the customs, the customs specialist, agent, customs clearance, freight, customs, customs cooperation, import, export, transit, customs area, customs office, customs declaration, customs terminal.

Study domain: law and customs duty; representation in customs

Goal and objectives of the thesis: Purpose of the work lies in studying the customs broker and customs work activity as a whole. The research objectives are: historically description of the customs broker institution; customs broker definition of legally as well as inserting various doctrinal interpretations of this; presentation and disclosure laws underlying business customs broker; a presentation of customs broker activity, inserting rights, obligations and responsibilities; its relations with the specialist, as well as documents which they draw times they meet in their activity; customs broker analysis based on comparative law rules.

Scientific novelty and originality: The thesis contains a number of scientific conclusions and recommendations about actual work especially customs broker and customs activity in general.

Important scientific problem solved is to identify the main features of the activity of customs broker and its connection to the existing political situation at the moment.

Theoretical significance: Investigation results will benefit the continuing development of science and customs law

Practical value of the thesis: The results can serve orientative reference points for the consequent research of the issue studied they can be used in the didactic process, as a theoretical and practical basis during the specialty courses.

This paper brings a fresh breeze in particular investigation, since it contains a great number of the most diverse scientific sources were researched, analyzed and compared and where the different visions were generalized doctrine exposed lately in practice in the field and substantiated the author's attitude on the most important moments of the issue in question.

Implementation of the scientific results. The results, in particular the proposals for law ferenda, are useful and welcome to update legislation and improve practice in the field.

Introducere

Actualitatea și importanța temei. Evoluția și perfecționarea raporturilor juridice vamale este într-o permanentă dinamică datorată nemijlocit nu doar prevederilor legale în domeniu, ci și implementării, aplicării în practică a respectivelor reglementări, atât de către colaboratorii vamali, care prin definiție sunt participanți ai respectivelor raporturi, cît și de către agenții economici și persoanele fizice implicate în acest proces. Este indubitabil, că desfășurarea adecvată a operațiunilor vamale este într-o strînsă interdependență cu normele legale, fapt care impune cunoașterea temeinică a acestora de către cei implicați. Deprinderea unor cunoștințe solide în acest domeniu complicat, reduce atît timpul necesar derulării procedurilor vamale, dar și gradul de aplicare arbitrară și incorectă a normelor cu consecințe extrem de favorabile atît pentru mediul economic cît și pentru colectarea veniturilor bugetare datorate. Din acest motiv și s-a simțit necesară apariția celui de-al treilea reprezentat in raporturile vamale – brokerul vamal- care este ca o calăuza pentru persoanele juridice sau fizice pe de o parte, apărînd drepturile și interesele acestora și ca un garant în implimentarea politicii vamale, deoarece asigură respectarea reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport și persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova.

Astfel, brokerul vamal este privit ca o punte între persoana juridică sau fizică și organele vamale, având împreuna cu aceștia un scop comun-să asigure respectarea legislației vamale. Brokerul vamal este socotit ca un sistem protecționist care protejează beneficiarul de servicii, de acțiunile ilicite și frauduloase care pot parveni la trecerea de mărfuri și/sau mijloace de transport peste frontiera vamală, dar totodată și un ajutor al colaboratorilor vamali la dezvoltarea sistemului  structural-organizatoric în procedura de vămuire, mai ales ținînd cont de faptul că legislația Republicii Moldova cu privire la regimurile și destinațiile vamale este în permanentă dezvoltare, suntem într-o perioada de tranziție, de aliniere la standartele legislației comunitare europene.

Totodată, această profesie este una actuală și care cere din persoana care tinde să devină broker o serie de cerințe, cum ar fi: cunoașterea normelor legale în domeniu, mai multor limbi straine, cunoaștere calculatorului, ageritate, cunoștințe vaste în domeniu ș.a.

Având o reprezentare clară despre necesitatea și esența activității brokerului vamal, am hotărît să descriu mai amănunțit cum de fapt lucrează și care sunt funcțiile de bază ale brokerului vamal, care este rolul și în ce măsură poate el asigura implimentarea politicii vamale.

Scopul și obiectivele propuse în teză. Scopul prezentei lucrări este de a investiga activitatea vamală în general și activitatea brokerului vamal în special, pentru a determina statutul actual al acestora, întinderea drepturilor și obligațiilor lor, amprenta politicii pe parcursul vamal ș.a.

Pentru primul capitol am rezervat spațiu pentru a vorbi de istoricul acestei instituții, etimologia acestui cuvînt, precum și de o serie de noțiuni (legale/doctrinare) care definesc activitatea de broker vamal. Reglementarea juridică a acestuia.

Capitolul doi- „Organizarea și funcționarea brokerului vamal” prevede în ce constă activitatea brokerului vamal, precum și drepturile, obligațiile și responsabilitățile pe care le are acesta. Rolul specialistului pe lîngă brokerul vamal, inclusiv și metodele de lucru, descrierea momentelor organizatorice din activitatea sa..

La capitolul trei, avem un șir de documentele cu care brokerul vamal se intersectează în procesul activității sale, precum și cele pe care ei însuși le întocmesc.

Într-un final scopul propus inițial a fost atins, fiind abordat fiecare subiect în parte, avînd la bază reglementările actelor normative în vigoare (Constituția Republicii Moldova din 29. 07.1994, Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 1 din 12. 08.1994; Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149 din 20.07.2000, Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. ed. specială din 01.01.2007; Hotărîrea Guvernului R.M. nr. 1290 din 23.12.2000 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii, Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 168-171 din 16.12.2005; Legea R.M. nr. 451 din 30.07.2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător, Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 26-28 din 18.02.2005, Art. Nr. : 95; Hotărârea Guvernului R.M. nr. 904 din 13.11.2013, privind aprobarea Regulamentului cu privire la procedura vămuirii electronice a mărfurilor; Hotărârea Guvernului R.M. cu privire la aprobarea Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova, nr.1525, 29.12.2007; Hotărîrea Guvernului R.M. despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de către persoanele fizice, nr. 1185 din 30.09.2003; Ordinul Serviciului Vamal al R.M. nr. 438-O referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu din 19.11.2007, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 184-187/681 din 30.11.2007 ș.a.).

Suportul metodologic și teoretico-științific al lucrării (metode de cercetare) În procesul de realizare a studiului am aplicat cele mai importante metode de cercetare științifică proprii teoriei dreptului, precum:

– Metoda analizei logice (analiză inductivă și deductivă, generalizare, specificare, circumstanțiere, clasificare, definiții, etc.), utilizată constant în textul tezei și în special la efectuarea sintezei opiniilor diferiților autori privind întinderea drepturilor și obligațiilor brokerului vamal, responsabilității brokerului vamal ș.a.

Prin metoda analizei logice s-a analizat instituția brokerului vamal dintr-o perspectivă logică, în așa fel încât s-a conferit coerență și sistematizare întregului ansamblu, înlăturându-se orice contradicții interne ori aproximații – noțiuni insuficient clarificate. Această metodă are drept rezultat claritatea, adică, toate ideile, normele, principiile, categoriile și conceptele juridice au fost exprimate în propoziții clare, suficient abordate și pe înțelese. Deci, analiza logică este utilă și în înlăturarea erorilor logice ale limbajului și în reconstruirea discursului conform succesiunii logice corecte.

– Metoda analizei comparative a fost folosită mai ales pentru compararea instituției brokerului vamal pe teritoriul Republicii Moldova cît și instituției brokerului vamal peste hotarele ei. Această metodă este una importantă, deoarece privești această activitate atît din prisma legislației naționale cît și cea internațională, analizîndu-le comparativ.

Această metodă are drept scop constatarea unor elemente identice sau diferite la două fenomene și este important de a o utiliza în contextul acestei lucrări din momentul în care găsim mai multe opinii specifice care se deosebesc și care uneori sunt criticate de unii autori. Ea a fost utilizată preponderent pe tot parcursul tezei.

Chiar începînd cu primul capitol, primul subpunct – Istoricul apariției instituției brokerului vamal, această metodă s-a aplicat regulat la compararea acesteia în diferite perioade istorice și in diferite țări. La fel și noțiunea brokerului vamal are la bază această metodă, fiind comparată cu opiniile și sugestiile diferitor autori

– Metoda prospectivă, folosită pentru a descrie tendințele proiectate pentru dezvoltarea teoriei activității vamale și nemijlocit a activității brokerului vamal.

Prin metoda prospectivă înțelegem tendințele, evoluția societății în raport cu analiza prezenților factori și tendințe actuale. În consecință, prin utilizarea prezentei metode, s-a ajuns la concluziile și recomandările specificate.

În consecință, au fost obținute importante rezultate științifice al căror conținut nu epuizează problema în cauză, dar prin care se pretinde crearea unei viziuni noi asupra acesteia.

Procesul investigației a cuprins studierea materialului doctrinar-teoretic, normativ-legislativ și empiric. Suportul teoretico-normativ al tezei este constituit din: legislația Republicii Moldova în vigoare, actele juridice comunitare și internaționale în domeniu, literatura juridică autohtonă de specialitate și lucrările unor savanți din Federația Rusă și România. Accentul s-a pus cel mai mult pe legislația națională în vigoare. Totodată, un mare suport metodologic ne-a acordat literatura rusă, în care s-au găsit mai multe răspunsuri cu privire la această activitate, răspunsuri cum ar fi: care este etimologia acestui cuvînt? Cît de veche este această instituție? Cum ea a evoluat în alte state?

Cu toate că la elaborarea acestei teze s-a acordat prioritate legislației în vigoare, totuși, s-a ținut cont de opiniile autorilor: Mihai Poalelungi, Svetlana Filincova, Iulia Sîrcu, Manualul judecătorului pentru cauze civile, Ed. a II-a Chișinău: 2013 (Î.S. F.E. P. ,,Tipografia Centrală); Eduard Sîrbu, Viorel Melnic Reglementări vamale, Efim Obreja, Viorelia Gîscă, Natalia Calenic, Activitatea vamală în Republica Moldova și fenomenul corupției, Chișinău: Bones Offices, 2003; Valentin Beniuc, Alexandru Gribincea, Colaborarea economică – factor de bază al integrării europene, Materialele Conferinței științifico-practice internaționale, 23 februarie 2007: Chișinău: IRIM, 2008 (CEP USM); Lilia Carașciuc, Corupția și Calitatea Guvernării, Chișinău: 2001, p. 5; Viorica Ursu, Oleg Canțer, Ion Magu, Schițe de contribuție la Monografia de Drept Vamal, Chișinău: 2006; T. Alcaz, V. Rusu, A. Oprea, C. Straistari, Tehnologia Organizării Transportului de Mărfuri, Ciclu de Prelegeri, Partea I, Chișinău: U.T.M. 2007; Ghenadie Radu, Drept Vamal Comunitar (Curs Universitar), Chișinău: 2001.

Studiile realizate de către acești cercetători constituie, în ansamblul lor, o sursă importantă de idei, ipoteze și teorii științifice, de natură să suscite un anumit interes în vederea comparării situației de la noi cu experiența țărilor respective în domeniu. Acest fapt impune o evaluare a propriului cadru juridic, a practicii judiciare și a rezultatelor activității practice a dreptului vamal și formarea unui tablou integru asupra situației existente în domeniul activității vamale.

În elaborarea prezentei teze s-a ținut cont de opiniile acestor savanți, care au adus un adevărat aport juridic literaturii naționale, cît și un suport metodologic de pregătire superioară a studenților.

Noutatea temei investigate. Teza conține o serie de concluzii și recomandări științifice care vin să completeze activitatea propriu-zisă a brokerului vamal în special și a activității vamale în general.

Urmare a lecturii cu atenție a celor reliefate in prezenta lucrare, doresc să subliniez oportunitatea majoră a acestuia precum și coerența limbajului de specialitate in care sunt redate gindurile și ideile unor autori. Mai mult am atras atenăție la partea practică, ținînd sa aduc la cunoștință ultimile modificări apărute in procesul de vămuire, care faciliteaza mult procedura de vămuire, ușurând atât lucrul brokerului cît și a colaboratorilor vamali.

Prezenta lucrare este una dintre puținele investigații științifice complexe, monografice din arealul științific autohton, consacrată studierii activității brokerului vamal.

Originalitatea științifică a studiului realizat derivă din însuși scopul și obiectivele prestabilite, orientate în ansamblu spre dezvoltarea teoriei juridice autohtone a activității vamale și a activității brokerului vamal în special. Prin prezenta lucrare sperăm să aducem un suflu proaspăt în domeniul de investigație ales, întrucît ea conține un număr impunător de surse științifice dintre cele mai diverse care au fost cercetate, analizate și comparate și în baza cărora au fost generalizate diferite viziuni expuse în doctrină în ultimul timp, în practica din domeniu și argumentată atitudinea noastră asupra celor mai importante momente ale problematicii în discuție.

Semnificația teoretică și valoarea aplicativă. Rezultatele investigațiilor sînt benefice dezvoltării continue a teoriei și științei dreptului vamal. Teza reprezintă o sursă monografică pentru cercetătorii din domeniile dreptului vamal, preocupați de activitatea vamală în ansamblu. Rezultatele studiului pot servi drept repere orientative în cercetarea ulterioară a subiectului abordat.

Consider prezenta lucrare binevenită, manifestînd speranța, ca observațiile și exemplele aduse, vor contribui nu doar la instruirea unor specialiști cointeresați în domeniu, ci și la continuarea procesului de perfecționare a legislației, întru corelarea acesteia cu noile tendințe în domeniu. La fel rezultatele tezei pot fi folosite în procesul didactic, drept suport teoretic și practic în cadrul cursurilor de specialitate.

Materialele tezei pot constitui un suport pentru elaborarea unor lucrări științifice ulterioare (monografii, teze de doctorat), manuale, cursuri de prelegeri universitare. Aceste materiale pot fi de folos pentru diferitele niveluri de instruire (gimnazial, liceal, universitar) la studierea dreptului vamal.

Volumul și structura lucrării. Teza de master în drept cuprinde: adnotarea (română/engleză) introducere, trei capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 49 de titluri, 64 pagini de text de bază.

Teza cuprinde trei capitole și prezintă natura specifică de activitate a unui broker vamal, respectiv ne arată importanța sa reală și actuală în cadrul activității vamale:

– introducere – care constituie o argumentare a actualității temei cercetate și a inovației științifice a acesteia. Introducerea cuprinde: actualitatea și importanța temei; scopul și obiectivele propuse în teză; suportul metodologic și teoretico-științific al lucrării (metode de cercetare – metoda analizei logice, metoda analizei comparative și metoda prospectivă); noutatea temei investigate; semnificația teoretică și valoarea aplicativă; descrierea situației în domeniu și identificarea problemelor de cercetare;

– trei capitole – în care sînt examinate aspectele fundamentale ce țin de dezvăluirea detaliată a scopului și a obiectivelor. Obiectivele cercetării constau în: descrierea instituției brokerului vamal din punct de vedere istoric; definirea brokerului vamal din punct de vedere legal cît și înserarea mai multor tălmăciri doctrinare în acest sens; prezentarea și descrierea actelor normative care stau la baza activității brokerului vamal; prezentarea activității brokerului vamal, descrierea drepturilor, obligațiilor și responsabilităților sale; raporturile sale cu specialistul; actele pe care ei le întocmesc; documentele cu care se întîlnesc în practica lor;

Scopul lucrării rezidă în studierea activității brokerului vamal pe teritoriul Republicii Moldova cît prezentarea practică a activității acestuia.

– concluzii și recomandări – ce inserează ideile generalizatoare formulate ca rezultat al investigațiilor desfășurate și propunerile de rigoare pentru optimizarea problemelor constatate;

– bibliografie – ce cuprinde suportul documentar și doctrinar al prezentei teze.

Cuvintele-cheie ale tezei broker vamal, activitate vamală, organ vamal, specialist, reprezentant, zonă vamală, birou vamal, declarație vamală, marfă, mijloc de transport, import, export, politică vamală, supraveghere vamală, frontieră vamală, liber de vamă, reprezentant vamal, impozit, plătitor vamal, operațiuni vamale, destinație vamală, control fizic, colaboratori vamali, etc.

I. STATUTUL JURIDIC AL BROKERULUI VAMAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1.1 Istoricul apariției instituției brokerului vamal

Activitatea vamală este formată din multitudinea activităților reglementate de lege și alte acte normative, desfășurate de organele competente, cu participarea importatorilor, a exportatorilor sau a reprezentanților acestora, cu scopul realizării operațiunilor de import-export, în așa fel încât acestea să se înfăptuiască numaidecât cu respectarea obligațiilor ce le au către stat.

Conform art. 2 al Codului Vamal "Activitatea vamală se constituie din implementarea politicii vamale, asigurarea respectării reglemetărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport și persoanelor peste frontiera vamală a RM, perceperea drepturilor de import și drepturilor de export, vămuirea, controlul și supravegherea vamală". Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova își are începuturile imediat după proclamarea independenței și suveranității țării noastre la 4 septembrie 1991, odată cu intrarea în vigoare a Decretului Președintelui R.M. nr. 189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituțiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova". Actul normativ dispunea trecerea tuturor 17 structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova, compuse la acel moment din vama Ungheni, vama Leușeni și vama internă Chișinău.

Sistemul vamal al R.M. s-a format în regim de urgență, în scurt timp fiind amenajate posturi de control vamal, angajat efectivul de inspectori vamali, care aveau o închipuire vagă despre specificul acestei activități, dar pe parcursul anilor au însușit alfabetul specialității și au devenit punctul de sprijin al verticalității organelor de control vamal.

În anul 1992 birourile vamale Ungheni și Leușeni au fost reorganizate și create patru birouri vamale noi la frontiera cu România: Sculeni, Costești, Cahul și Giurgiulești. Tot în acest an au fost puse bazele activității a 22 puncte de control vamal la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, activitate legalizată prin semnarea la 20.03.93 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei „Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale".

Primul Cod vamal al R.M. – actul legislativ de bază care reglementează principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal a fost adoptat la 09 martie 1993. Noua redacție a Codului vamal al R.M. a fost adoptată la 20 iulie 2000. Din luna octombrie anul 1994 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline a Organizației Mondiale a Vămilor.

Pe parcursul ultimelor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare continuă și stabilă, perfecționându-și formele de activitate, însușind tehnologii moderne, aplicate pe plan internațional. În punctele de trecere a frontierei de stat au fost edificate noi sedii ale birourilor vamale cu o infrastructură contemporană, au fost create condiții optime, care permit organizarea muncii angajaților vamali la un nivel calitativ superior. S-a îmbunătățit baza materială a sistemului vamal, subdiviziunile teritoriale au fost dotate cu tehnică și utilaj special.

Rezultatul major al acestei perioade constă în faptul că în Republica Moldova activitatea vamală a obținut statut social de permanență, s-a reușit formarea unui colectiv de specialiști în materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerințelor toată gama de sarcini ce le revin organelor vamale. Fondul de aur al Serviciului Vamal al R.M. îl constituie contingentul de colaboratori, angajați în organele vamale la etapa formări lor și au rămas devotați acestei profesii, devenind etalonul specialistului de înalt profesionalism, model de onestitate, dăruire, care și-au asumat riscul perioadei de tranziție și de edificare a organului de drept, chemat să stea la straja securității economice a țării noastre – Republica Moldova.

Orice persoană implicată direct sau indirect în îndeplinirea formalităților vamale sau în controale vamale, furnizează Serviciului Vamal, la cererea acestora și în termenul fixat, toate documentele și informațiile solicitate, intr-o forma stabilită, și întreaga asistență necesară pentru îndeplinirea formalităților și asigurarea achitării drepturilor și obligațiilor de import/export cuvenite. Toate schimburile de informații, declararea mărfurilor, întocmirea de declarații vamale, cererile sau deciziile înaintate, prezentarea pachetului de documente pentru vămuire, și alte operațiuni vamale, între Serviciul Vamal și operatorii economici, precum și stocarea acestor informații, în conformitate cu legislația vamală, prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor, cu respectarea prevederilor Legii privind protectia datelor cu caracter personal, sint facilitate și garantate de către catre brokerul vamal.

Broker vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislația, care deține Autorizație pentru activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, și care, în numele și pentru terțe persoane, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează și alte operațiuni vamale. Brokerul vamal își desfășoară activitatea în conformitate cu Codul Vamal și cu alte acte normative. Raporturile dintre brokerul vamal și persoana reprezentată se stabilesc în baza contractului de prestare a serviciilor, încheiat cu respectarea cerințelor legislației în vigoare. Brokerul vamal răspunde solidar cu debitorul vamal pentru datoria vamală apărută în cazul reprezentării indirecte.

Istoria instituției brokerului vamal pe teritoriul Republicii Moldova este destul de tînără, instituindu-se cu aproximativ 20 de ani în urmă.

Se presupune că cuvîntul broker a fost împrumutat din limba engleză (,,broach" din engleză și ,,broceor" din franceză. Sensul acestor cuvinte este legat de deschiderea, desfundarea, transportarea butoaielor de vin. De la bun început acest cuvînt era folosit pentru a denumi comercianții de vin, sau cei care deschideau (broach) butoaiele cu vin. În istoria rusă putem întîlni și o altă proveniență a cuvîntului broker. Aceasta leagă proveniența cuvîntului broker de cuvîntul englez ,,break" – schimb (de bani), a strica sau a rupe. Încă o altă versiune – cuvîntul englez ,,break" poate fi asociată cu anglo-nomad ,,brocour", ,,abrocour" spaniola abroqoue – ceremonie sau cadou ceremonial care este dăruit după încheierea unei tranzacții comerciale.

Din engleză, cu semnificația de vînzător, intermediar cuvîntul broker este utilizat de la începutul sec. XIV-lea, iar cu semnificația financiară, de la începutul sec. XVII-lea.

Prima dată despre specialistul în domeniul vămuirii în baza contractului de prestări servicii în URSS s-a auzit pe 7 martie 1989, cînd pentru desfășurarea mai efectivă a politicii economice externe, Guvernul țării a aprobat o hotărîre a Consiliului Miniștrilor URSS nr. 203 ,,Cu privire la măsurile de reglementare de stat a activității economice externe", care a stabilit, pentru prima dată procedura de declarare a mărfurilor, peste frontiera vamală și care a instituit o nouă instituție – brokerul vamal.

Instituția brokerului vamal există în practica mondială de aproximativ 100 de ani. Începutul acestei profesii datează cu începutul secolului XIX-lea. De exemplu, în SUA brokerii vamali prestează servicii de pregătire a actelor pentru autorizarea la importul bunurilor de la diferite organe de stat cum ar fi: Agenția pentru Siguranța Alimentară și Farmaceutică (FDA), Ministerul Agriculturii (USDA) ș.a. La începutul anilor 1850 în SUA brokerii vamali erau singurele persoane cărora se permitea orice activitate de reprezentare in vamă din numele terțelor persoane. În această perioadă pentru mulți importatori și exportatori deja se aplica transmiterea de conosamente persoanelor abilitate, numiți ,,brokeri vamali, ” sau ,,agenți împuterniciți”. În prezent pe teritoriul Statelor Unite ale Americii există aproximativ 11.000 de brokeri vamali autorizați activi.

În Portugalia spre exemplu, unele acte datează din secolul XVI-lea, care confirmă că brokerii vamali în timpul expansiunii maritime a coloniilor în India, în numele regelui erau răspunzători de colectarea impozitelor și altor taxe comerciale.

În Spania, profesia de broker vamal («agentes y comisionistas de aduanas») datează mai mult de 100 de ani, din momentul înființării în 1899 a primei asociații – Asociația brokerilor și expeditorilor.

În Italia, profesia de broker vamal datează cu începutul secolului XIX, în timp ce în țara vecină – Franța, profesia brokerului vamal («commissionnaire en douane») pentru prima dată a fost instituită în anul 1935. În Italia brokerii vamali («spedizioniere doganale») erau priviți din punct de vedere istoric ca o figură centrală în relația dintre agenții economici și administrațiile vamale. Primul act care a reglementat această profesie a fost Decretul regelui din 14 ianuarie 1864, care a definit brokerii drept acele persoane, abilitate cu competență specială în domeniul fiscal și vamal, capabili să execute din numele lor sau din numele clientului/beneficiarului funcția de reprezentant vamal.

În Anglia conservatoare, primele reglementări a activității brokerului vamal, a fost instituite în 1919, prin Decretul Regal din 18 februarie și 10 aprilie și Ordonanța regală din 14 decembrie, care a determinat regulile de activitatea brokerului vamal. Drept urmare, în 1924, printr-o altă hotărîre vamală au fost introduse norme specifice instituției brokerului vamal.

Chiar în îndepărtata Australie activitatea reprezentanților vamali este reglementată de legea cu privire la taxe și proceduri vamale din anul 1901 (Partea XI, art. 183C), în care se stipulează că brokerii vamali este singura categorie profesională, căreia îi este permisă să exercite funcția de reprezentant vamal.

În Turcia activitate brokerului vamal (consultantului vamal) se reglementează ca profesie la nivel de lege din anul 1909.

Observăm că cu toate că în Europa instituția brokerului vamal era în plină desfășurare, totuși, Republica Moldova a instituit această profesie destul de tîrziu. Politica vamală a Republicii Moldova este parte integrantă a politicii externe și interne a statului. Trecerea bunurilor peste frontiera vamală a republicii, aplicarea taxei vamale, perfectarea actelor vamale și supravegherea vamală, precum și alte modalități de realizare a politicii vamale, constituie sarcina de baza a brokerului vamal, care împreuna cu organele vamale asigura respectarea Legislației Vamale.

1.2 Noțiuni generale privind brokerul vamal

Cadrul normativ al R.M. în domeniul activității vamale și anume Regulamentului R.M. cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii, definește în Capitolul I, pct. 2 noțiunea de broker vamal. Conform prezentei tălmăciri legale, brokerul vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislația Republicii Moldova, care deține autorizație pentru activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, și care efectuează, în numele și pentru terțe persoane, declararea mărfurilor, prezentarea lor pentru vămuire garantarea achitării și, achitarea drepturilor de import/export cuvenite, precum și alte operațiuni de mediere în domeniul vamal.

Codul Vamal al Republicii Moldova la fel ne oferă o noțiune privind brokerul vamal și care conform prezentei reglementări îl prezintă drept acea persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislația, care deține licență pentru activitatea de broker vamal, și care, pe principiile reprezentării directe sau indirecte, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează și alte operațiuni vamale

Autorii Viorica Ursu, Oleg Canțer și Ion Magu definesc brokerul vamal drept un „gen de activitate, desfășurat în baza autorizației eliberată de Serviciul Vamal, ce constă în efectuarea operațiunilor de mediere în domeniul vamal, cu excepția operațiunilor vamale”.

Ianuș Erhan și Teodor Cîrnaț în manualul Drept Vamal Comunitar definesc brokerul vamal drept „acea persoană juridică, instituită conform reglementărilor vamale ale statelor membre, dar care activează în cadrul normativ comunitar în domeniul vamal și care îndeplinește în numele și pentru terțe persoane operațiuni de vămuire”.

Analizînd noțiunile culese din literatura de specialitate, observăm că acestea nu diferențiază semnificativ. Aceasta se datorează faptului că activitatea respectivă este una specifică, care este reglementată pas cu pas de legislația în vigoare, iar în acest sens autorul nu se poate abate de la cerințele legale și nu poate imputa norme care nu se regăsesc la moment.

Pe plan internațional instituția brokerului vamal diferențiază, însă, acesta are același scop – de a efectua, în numele și pentru terțe persoane, declararea mărfurilor, prezentarea lor pentru vămuire garantarea achitării și, achitarea drepturilor de import/export cuvenite, precum și alte operațiuni de mediere în domeniul vamal. Pentru că am rezervat loc discuției privind brokerul vamal pe plan internațional, la acest punct vom prezenta doar definițiile unor state inserate instituției brokerului vamal.

Din punct de vedere a legislației Canadei, Brokerul vamal este prezentat ca acea persoană, firmă sau corporație, care este licențiată de către Departamentul Național de Venituri sau alt organism autorizat în activitatea vamală.

Dicționarul (BusinessDictionary.com) definește brokerul vamal drept acea persoană care deține o licență, după ce a trecut un examen care acoperă o gamă largă de cunoștințe, inclusiv din domeniul legislației vamale, clasificării tarifare, tariful vamal, reglementările de import și export, procedurile de transport etc. El sau ea acționează ca un agent profesionist în raport cu un importator sau exportator.

Pentru a primi autorizație pentru activitatea de broker vamal, persoana juridică trebuie:

a) să dețină în statele de funcții cel puțin un specialist cu atestat de calificare în domeniul vămuirii;

b) să dispună de o bază tehnico-materială care să permită desfășurarea activității de broker vamal;

c) să corespundă altor cerințe prevăzute de legislație.

Procedura eliberării autorizației și termenul ei de valabilitate sînt stabilite de Serviciul Vamal, în conformitate cu legislația. Brokerul vamal este în drept să efectueze, în numele și pentru terțe persoane, orice operațiuni de mediere în domeniul vamal. În cazul efectuării vămuirii, brokerul vamal îndeplinește toate cerințele și condițiile legale impuse de organele vamale. Drepturile, obligațiile și responsabilitatea brokerului vamal față de organul vamal nu pot fi limitate de contractul încheiat între broker și persoana pe care o reprezintă. Serviciul Vamal ține Registrul de stat al brokerilor vamali și asigură publicarea lui periodică.

Brokerul vamal, în exercitarea atribuțiunilor sale, are ca principală obligație asigurarea, în fața organelor vamale, a respectării legislației vamale și fiscale pentru operațiunile efectuate în numele agenților economici. De asemenea, el răspunde solidar cu agentul economic, în condițiile prevăzute de Codul vamal, de obligațiile privind achitarea drepturilor de import sau de export, și altor plăți aferente prolongării termenului de achitare. La solicitarea titularului operațiunii vamale, brokerul vamal poate efectua din contul său plata drepturilor de import ori de export sau, în cazul operațiunilor suspensive, poate asigura garantarea acestora.

Garantarea drepturilor de import sau de export poate fi făcută prin depunerea la biroul vamal a unei scrisori de garanție bancară, în mărime egală cel puțin cu drepturile garantate, emisă de o bancă agreată, ori prin depunerea în contul organului vamal a unei sume bănești (în monedă națională) care să asigure plata drepturilor de import sau de export. Atunci cînd se utilizează o scrisoare de garanție în mărime care depășește suma calculată, diferența disponibilă poate fi utilizată pentru alte operațiuni vamale. De asemenea, după încheierea regimului suspensiv pentru care brokerul vamal a garantat drepturile de import sau de export, garanția respectivă poate fi utilizată pentru alte operațiuni, în limitele valabilității sale. Pe timpul derulării regimului suspensiv pentru care garantarea obligației vamale s-a făcut de brokerul vamal, garanția constituită inițial poate fi eliberată cu condiția depunerii unei alte garanții, fie de către agentul economic, fie de către o terță persoană.

Pentru operațiunile de depozitare provizorie a mărfurilor destinate a fi plasate ulterior sub o anumită destinație vamală, brokerul vamal poate asigura garantarea drepturilor de import sau de export. În vederea derulării eficiente a operațiunilor vamale și pentru a evita staționarea nejustificată în vamă a mijloacelor de transport, la eliberarea Autorizației, acesta trebuie să prezinte Serviciului Vamal o garanție bancară globală în mărime nu mai mică de 2 000 000 de lei. Garanția indicată se depune în orice formă stabilită de legislație, inclusiv garanția bancară și depozitul bănesc, ce se depune pe contul organelor vamale.

În cazul depunerii garanției bancare, aceasta trebuie să conțină următoarele elemente obligatorii:

a) denumirea, codul fiscal/codul IDNO și adresa juridică a garantului;

b) termenul de valabilitate a garanției;

c) mărimea garanției depuse în lei moldovenești;

d) conturile bancare de pe care este posibilă perceperea (în același timp și incontestabilă) a sumelor garantate pentru achitarea drepturilor de import/export;

e) condiția irevocabilității garanției depuse.

Termenul de valabilitate a garanțiilor bancare constituite trebuie să fie de cel puțin 1 an, cu excepția garanțiilor suplimentare, care pot fi valabile pe un termen care să acopere cel puțin perioada în care se desfășoară operațiunea în cauză. Brokerul vamal este obligat să reînnoiască garanția bancară în termen de 7 zile pînă la expirarea acesteia. Serviciul Vamal ține evidența valabilității garanțiilor bancare prezentate și suspendă acțiunea Autorizației în cazul în care obligația de reînnoire sau suplimentare nu a fost executată. Pe timpul păstrării mijloacelor bănești în contul organului vamal nu se calculează dobînda și nu se efectuează indexarea. Originalul garanției se păstrează la subdiviziunea împuternicită a Serviciului Vamal, în locuri special amenajate pentru aceasta.

Birourile vamale, sub supravegherea autorității centrale a Serviciului Vamal, asigură evidență centralizată și în mod electronic a sumelor totale ale garanțiilor bancare globale ale brokerilor vamali, disponibile la moment, rezervarea (blocarea temporară) sumelor utilizate pe perioada derulării operațiunii sau regimului suspensiv, anularea rezervării sumelor eliberate și evidența soldului final. Evidența garanțiilor izolate se pune în sarcina nemijlocită a birourilor vamale. Atunci cînd este necesar, brokerul vamal sau titularul operațiunii poate constitui o garanție suplimentară. În cazul în care pentru operațiunile de depozitare provizorie nu este suficientă garanția depusă inițial, depozitarea provizorie este posibilă numai după suplimentarea acesteia. Suplimentarea garanției poate fi efectuată și prin depunerea unei garanții adiționale.

În cazul în care, ca urmare a nerespectării legislației vamale, pe perioada depozitării provizorii sau derulării regimului suspensiv pentru care s-a depus garanția apare o obligație vamală, organele vamale pot efectua măsurile datorate pentru încasarea din garanția constituită a sumelor necesare. În această situație, în termen de 5 zile lucrătoare, brokerul vamal este obligat să reîntregească suma minimă a garanției, în caz contrar Autorizația se suspendă.

Evidența utilizării garanției depuse intră concomitent și în sarcina brokerului vamal și poate fi realizată cu orice metode care asigură efectuarea suficientă a controlului vamal (documental, electronic etc.).

Brokerul vamal poate garanta achitarea drepturilor de import/export pentru mărfurile depozitate provizoriu prin depunerea declarației sumare, în modul stabilit, sau prin emiterea unei scrisori de prezentare a garanției bancare, care se anexează la declarația de plasare în regim suspensiv. Dreptul de a semna declarația sumară sau scrisoarea de prezentare a garanției bancare îl au numai persoanele special împuternicite în acest sens. În cazul aplicării reglementărilor specifice răspunderii solidare, brokerul vamal are obligația plății drepturilor vamale în termen de 5 zile bancare de la rămînerea definitivă a obligației de plată. În caz de neplată în termenul stabilit, Autorizația se suspendă. Pe perioada în care Autorizația este suspendată, brokerul vamal nu mai poate efectua operațiuni vamale, cu excepția celor care la data suspendării erau în derulare. Toate operațiunile brokerului vamal privind vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport, precum și îndeplinirea de către acesta a altor operațiuni de intermediere în domeniul vamal sînt supuse evidenței obligatorii, conform procedurii stabilite. Evidența acestor operațiuni se duce în formă scrisă sau electronică de către brokerul vamal. Brokerul vamal este obligat să păstreze documentele referitoare la operațiunile de mediere în domeniul vămuirii efectuate pe durata prevăzută la art.187 din Codul vamal.

De dreptul de a efectua vămuirea în numele brokerului vamal beneficiază specialistul în domeniul vămuirii (denumit în continuare specialist), care deține certificat și acces in programa de lucru Asycuda World, eliberat de Serviciul Vamal. În cazul în care specialistul efectuează operațiuni de vămuire în numele brokerului vamal, se consideră că specialistul a fost împuternicit de brokerul vamal, dacă acesta din urmă nu demonstrează contrariul. Brokerul vamal nu poate limita obligațiile specialistului față de organul vamal. Conectarea la sistemul informatic vamal se realizează, prin accesarea modulului necesar prelucrării declarației vamale în detaliu în sistemul informatic, potrivit ,,Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu” aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal. Accesul la sistemul informatic vamal se realizează pe baza cheilor de acces eliberate de către Serviciul Vamal.

Cheia de acces este eliberată pentru o singură persoană. Întru evitarea conflictului de interese, în scopul păstrării secretului comercial al brokerului vamal, se interzice munca prin cumul a reprezentantului (angajatul) al unui broker vamal la un alt broker vamal.

Procedura de eliberare a certificatului cu parola de acces in programa de lucru Asycuda World, termenul lui de valabilitate, precum și obligațiile specialistului sînt stabilite de Serviciul Vamal. Certificatul specialistului eliberat cu încălcarea condițiilor prevăzute sau eliberat pe bază de date false se anulează de către Serviciul Vamal. Serviciul Vamal poate retrage parola de lucru a specialistului care: a) nu îndeplinește în repetate rînduri obligațiile față de organul vamal; b) încalcă în repetate rînduri cerințele actelor legislative și ale altor acte normative în domeniul vamal; c) este vinovat (culpabil) de falsificarea documentelor, de delapidări, de mituire și de alte contravenții în domeniul vamal; d) cauzează prejudicii persoanei reprezentate, inclusiv prin utilizarea ilicită de informații care constituie secret comercial sau de informații confidențiale; e) încalcă legislația fiscală. Retragerea certificatului și a cheiței de acces la programa Asycuda World, a specialistului produce efecte din momentul adoptării hotărîrii de retragere. Dacă brokerul vamal este considerat incapabil sau dacă el se declară incapabil, in cazul cînd a avut multiple procese verbale, specialistul este anunțat că urmeaza să i se retragă accesul la programa de lucru. Certificatul specialistului poate fi suspendat în cazul în care există motive temeinice de a considera că acesta nu-și îndeplinește conștiincios atribuțiile. Hotărîrea de anulare, retragere, declarare a nevalabilității sau de suspendare a certificatului specialistului poate fi atacată în conformitate cu prevederile prezentului cod. Informația pe care brokerul vamal și specialiștii săi o primesc de la persoana pe care o reprezintă poate fi folosită numai în scopuri vamale. Informația care constituie secret comercial sau alte secrete protejate de lege, precum și informația confidențială nu pot fi difuzate sau folosite de brokerul vamal și de specialiștii lui în scopuri personale, nici transmise altor persoane sau autorități publice (în afară de organul vamal), cu excepția cazurilor stabilite de legislație.

Din perspectiva internațională noțiunea de broker vamal are aceleași tangențe și acel scop de bază pe care îl are un broker vamal național. Diferența constă în procedura propriu-zisă de licențiere, diferite organe, procedură specifică, însă, practic se cer întrunirea acelorași cerințe pentru a putea fi capabil de a înainta o cerere de eliberare a autorizației.

Din conținutul acestor noțiuni se pot desprinde un șir de trăsături caracteristici acestora, printre care:

– Brokerul vamal este o persoană juridică, înregistrată în conformitate cu legislația în vigoare;

– pe principiile reprezentării directe sau indirecte, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, studiază documentele însoțitoare mărfurilor spre vămuire, atribuie daca este cazul careva scutiri la plățile vamale, numaidecît in conformitate cu normele stabilite de Lege, efectuează și alte operațiuni vamale în acest sens.

–funcția de bază ramâne totuși respectarea legislației vamale la trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor și mijloacelor de transport

1.3 Reglementarea juridică a activității brokerului vamal

În scopul creării bazei normative a activității vamale, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un șir de legi și hotărîri, cele de bază fiind:

1. Codul vamal al R.M. – stabilește principiile juridice, economice și organizatorice ale activității vamale orientate spre apărarea suveranității și securității economice a Republicii Moldova. Codul Vamal al R.M. stipulează că activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport și persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import și drepturilor de export, vămuirea, controlul și supravegherea vamală, din activități de promovare a politicii vamale și că activitatea vamală se desfășoară în conformitate cu normele și cu practica internațională.

Conform Codului Vamal al R.M., politica vamală este parte integrantă a politicii externe și interne a statului și urmărește asigurarea eficienței operațiunilor vamale, reglementării schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuția la rezolvarea problemelor politice și comerciale privind protecția pieții interne și stimularea dezvoltării economiei naționale, alte obiective stabilite de legislație. Codul Vamal al R.M. reglementează organizarea în întregime a activității vamale. Codul include atribuțiile organului vamal; stipulări privind trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport, regimurile vamale (importul, tranzitul, depozitul vamal etc.), drepturile de import și de export (taxa vamă, taxa pe valoare adăugată, accizele etc.), calcularea și plata acestor drepturi, proceduri de vămuire, stipulări privind depozitarea provizorie, brokerii vamali, transportatorul vamal, facilitățile acordate unor categorii de persoane străine, valoare în vamă a mărfurilor, determinarea țării de origine a mărfii etc.

În ceea ce ține de activitatea brokerului vamal, acesta în secțiunea 25-a a Codului vamal al R.M. reglementează acest subiect, prevăzînd noțiune de broker vamal, autoritatea responsabilă care îi eliberează licența, condițiile eliberării acesteia, cerințele pe care trebuie să le întrunească brokerul vamal pentru a fi titular al respectivei licențe, drepturile, responsabilitățile și obligațiile lui și alte aspecte care vizează acest subiect.

2. Hotărîrea Guvernului R.M. pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii, nr. 1290, 09.12.2005, elaborat în conformitate cu prevederile secțiunii 25 a Codului vamal al Republicii Moldova și care stabilește modul de eliberare a autorizațiilor pentru activitatea brokerului vamal, ordinea și formele de asigurare a obligațiilor brokerului vamal față de organele vamale, ordinea eliberării atestatelor de calificare a specialiștilor în domeniul vămuirii, efectuării controlului de stat asupra activității brokerilor vamali și a activității specialiștilor în domeniul vămuirii (în continuare – specialiști), precum și stabilește drepturile și obligațiile brokerului vamal și ale specialistului, ordinea încetării activității specialistului și a agentului economic în calitate de broker vamal.

3. Hotărârea Guvernului R.M. nr. 904 din 13.11.2013, privind aprobarea Regulamentului cu privire la procedura vămuirii electronice a mărfurilor, care a fost creată în scopul implementării art.9 alin.(3) din Codul vamal al R.M. nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 și în vederea simplificării procedurilor vamale aferente exportului și importului de mărfuri, reducerii timpului de vămuire și numărului de acte necesare pentru realizarea exportului și importului.

„Prin implementarea exportului electronic, Serviciul Vamal al R.M. se racordează integral standardelor și conceptului european de Vamă electronică (E-customs). Mai mult, această procedură electronică va permite îmbunătățirea indicatorilor de performanță la capitolul comerțul transfrontalier și se încadrează în prioritățile Serviciului Vamal de a asigura protejarea intereselor economice ale statului, creșterea veniturilor colectate în bugetul de stat, precum și susținerea exporturilor autohtone”, a precizat șeful Serviciului Vamal, Tudor Balițchi.

La 4 aprilie 2014, asociații de business, brokeri vamali și exportatori au participat la o prezentare a procedurii de vămuire electronice a mărfurilor la export – E-customs, organizată de Serviciul Vamal al R.M. și Programul USAID Comerț, Investiții și Reglementarea Activității de Întreprinzător BRITE.

Ecustoms – vămuirea electronică, lansată în luna noiembrie 2013, reprezintă o nouă etapă de modernizare a procedurilor vamale prin implementarea serviciilor electronice în domeniul comerțului exterior. Pentru încurajarea agenților economici să elimine hârtia și să economisească timp și bani perfectând doar electronic declarația vamală, Serviciul Vamal în comun cu Programul USAID BRITE au dat startul unei campanii de informare a procedurii de vămuire electronică – ecustoms.

Odată cu eliminarea documentelor pe suport de hîrtie și trecerea la procesarea doar electronică a tranzacțiilor de export, Serviciul Vamal oferă posibilitatea exportatorilor de a deveni mai competitivi pe piața străină, minimizînd timpul de vămuire și reducîndu-le considerabil costurile aferente exportului produselor autohtone. Anual sunt depuse peste 325 mii de declarații vamale pentru care, până în prezent, era obligatorie efectuarea mai multor proceduri, printre care deplasarea mijlocului de transport cu mărfurile încărcate până la sediul organului vamal, staționarea în zona de control vamal, aplicarea sigiliilor, suportarea cheltuielilor pentru multiplicarea actelor și serviciile de brokeraj – proceduri care pentru un exportator se rezumă la cheltuieli financiare și de timp.

Astăzi, datorită implementării de către Serviciul Vamal al R.M. a vămuirii electronice, operatorul economic, dispunând de semnătura digitală și fiind conectat la sistemul informațional vamal, poate perfecta declarația de export electronic, în circa 7 minute cu diminuare de peste două ori a costurilor aferente. Cu ecustoms întreaga procedură devine transparentă, pentru că se elimină contactul direct între agentul economic și colaboratorul vamal, fiind astfel minimizate riscurile de corupție.

"Soluția de vămuire electronică încurajează exportatorii care pot depune declarații vamale on-line, direct de la oficiu și evitând teancurile de hârtie. Totodată, e-customs facilitează activitatea Serviciului Vamal prin aplicarea sistemului de evaluare a riscului, iar tendința de control a fiecărei încărcături va aparține trecutului", a declarat Kent Larson, Director de țară USAID Moldova.

Potrivit datelor și analizelor statistice, de la lansarea procedurii de vămuire electronică din noiembrie 2013, numărul de declarații electronice perfectate este în creștere, înregistrând o tendință pozitivă. În prezent, deja avem exporturi electronice cu mai multe țări din CSI, UE (Italia, Cehia), Turcia, chiar și Nigeria.

Lansarea procedurii de vămuire electronică a fost susținută de partenerii Serviciului Vamal, Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională USAID prin Programul BRITE și EUBAM, care sprijină sistemul vamal al Republicii Moldova în facilitarea comerțului internațional și în implementarea celor mai bune practici internaționale în domeniul vamal.

4. Hotărârea Guvernului al R.M. cu privire la aprobarea Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova, nr.1525, 29.12.2007 care a fost elaborată în vederea realizării măsurilor tarifare și netarifare de reglementare a activității economice externe, precum și pentru perfecționarea evidenței statistice a comerțului exterior de mărfuri, cu alinierea acesteia la standardele internaționale.

Potrivit pct. 3) al Hotărîrii Guvernului R.M. cu privire la aprobarea Nomenclatorului mărfurilor al RM nr. 1525 din 29.12.2007, în cazul apariției unor divergențe la clasificarea și codificarea mărfurilor, se utilizează Notele explicative ale Convenției internaționale privind sistemul armonizat de codificare și descriere a mărfurilor din 14 iunie 1983, aprobat de Organizația Mondială a Vămilor, la care Republica Moldova este parte. În cazul apariției unor divergențe între declarant și organul vamal cu privire la clasificarea mărfurilor, pentru elucidarea unor aspecte științifice etc., care cer cunoștințe speciale, legislația în vigoare permite antrenarea specialistului în domeniu pentru a se pronunța asupra problemei apărute sau solicitarea efectuării unei expertize sau aplicarea notelor explicative ale Organizației Mondiale a Vămilor.

La examinarea acestei categorii de pricini, instanța de judecată nu este în drept de sine stătător să efectueze clasificarea mărfurilor conform Nomenclatorului mărfurilor, ci trebuie să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei actelor administrative emise de către organele vamale, acțiunilor sau inacțiunilor acestora, să constate și să elucideze toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și care au stat la baza emiterii hotărîrii judecătorești.

Instanțele de judecată vor ține cont de faptul că, în conformitate cu prevederile art. 230 CPC, la soluționarea acestei categorii de pricini, instanțele judecătorești, printr-o încheiere, pot atrage, din oficiu sau la cererea oricărui participant la proces, specialiști în domeniul respectiv pentru consultații, explicații și ajutor tehnic.

5. Hotărîrea Guvernului R.M. despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de către persoanele fizice, nr. 1185 din 30.09.2003 care este elaborat întru executarea prevederilor Legii Republicii Moldova nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice și care stabilește mecanismul de trecere a mărfurilor, obiectelor de uz personal și a mijloacelor de transport peste frontiera de stat (frontiera vamală) a Moldovei de către persoanele fizice.

Prevederile prezentului Regulament nu se aplică la trecerea bunurilor de către persoanele fizice peste frontiera vamală a zonelor economice libere. Acțiunile prezentului Regulament se extind asupra tuturor persoanelor fizice (rezidenți, nerezidenți), care deplasează peste frontiera de stat (frontiera vamală) bunuri, precum și mijloace de transport destinate uzului personal, activității comerciale sau de producție.

6. Legea R.M. cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.1997, în scopul aplicării măsurilor tarifare și netarifare de reglementare a activității economice externe, și 7. Regulamentul R.M. cu privire la regulile de origine a mărfurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1599 din 13.12.2002. Țară de origine este considerată țara unde marfa a fost fabricată integral sau a fost supusă unei transformări substanțiale. Drept țară de origine a mărfii pot fi considerate și un grup de țări, o uniune vamală de țări, o regiune sau o parte a țării, în cazul în care este necesar de a le evidenția în scopul determinării originii mărfii. Originea mărfurilor este atestată prin certificatul de origine, eliberat de autoritatea competentă a țării de export, iar în lipsa acestuia – în baza documentelor de însoțire a mărfii. Acestea se prezintă împreună cu declarația vamală și alte documente care urmează să fie perfectate de către autoritatea vamală. Aici sint stabilite careva reguli de origine preferențială. Prin reguli de origine preferențiale se vor înțelege actele legislative și normative cu aplicare generală folosite pentru a determina dacă mărfurile vor beneficia de un tratament preferențial în cadrul schimburilor comerciale sau nu, respective brokerul urmează să stabileasca conform acestor reguli dacă marfa poate avea careva scutiri de la taxă și să aducă la cunoștință agentului economic în caz dacă apar careva neregularități în documentele prezentate cu marfa spre vămuire.

II. ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA BROKERULUI VAMAL

2.1 Activitatea brokerului vamal

Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii este elaborat în conformitate cu prevederile secțiunii Codului vamal al Republicii Moldova și stabilește modul de eliberare a autorizațiilor pentru activitatea brokerului vamal, ordinea și formele de asigurare a obligațiilor brokerului vamal față de organele vamale, ordinea eliberării atestatelor de calificare a specialiștilor în domeniul vămuirii, efectuării controlului de stat asupra activității brokerilor vamali și a activității specialiștilor în domeniul vămuirii, precum și stabilește drepturile și obligațiile brokerului vamal și ale specialistului, ordinea încetării activității specialistului și a agentului economic în calitate de broker vamal. Brokerul vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislația Republicii Moldova, care pentru a putea activa ca broker vamal, persoana în cauză are nevoie de o autorizație pentru activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, și care efectuează, în numele și pentru terțe persoane, declararea mărfurilor, prezentarea lor pentru vămuire, garantarea achitării și achitarea drepturilor de import/export cuvenite, precum și alte operațiuni de mediere în domeniul vamal.

Specialistul în domeniul vămuirii este persoana fizică, angajată a brokerului vamal sau a declarantului, care deține atestatul de calificare în domeniul vămuirii eliberat de Serviciul Vamal, și care activează în numele acestora. Autorizația pentru activitatea de broker vamal este un document prin care se atestă capacitatea și dreptul deținătorului de a desfășura activitate de broker vamal. Modelul prezentei autorizații l-am comasat în prima Anexa a acestei lucrări și a fost preluat din Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii.

În cazul în care specialistul în domeniul vămuirii este angajat al brokerului vamal sau al declarantului, el este obligat să presteze servicii numai în numele angajatorului. În cazul în care specialistul în domeniul vămuirii este angajat al unui agent economic, el poate declara numai mărfurile declarantului respectiv (angajator). În cazul în care specialistul efectuează operațiuni de vămuire în numele brokerului vamal, se consideră că specialistul a fost împuternicit de brokerul vamal, dacă acesta din urmă nu demonstrează contrariul. Acțiunile specialistului efectuate la solicitarea persoanelor care nu au încheiat contract cu brokerul vamal nu pot fi calificate ca acțiuni săvîrșite în numele brokerului vamal. Toate operațiunile vamale privind declararea mărfurilor și mijloacelor de transport de către agenții economici pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează prin intermediul specialistului în domeniul vămuirii. Brokerul vamal prestează servicii în domeniul vămuirii în cadrul oficiului central, filialelor și reprezentanțelor sale în teritoriu.

Serviciul Vamal este împuternicit:

a) să examineze cererile agenților economici privind eliberarea autorizațiilor pentru activitatea de broker vamal;

b) să adopte decizii privind eliberarea sau refuzul eliberării autorizațiilor;

c) să elibereze autorizații și alte documente necesare pentru activitatea brokerului vamal;

d) să anuleze, să suspende sau să retragă înainte de termen autorizația;

e) să efectueze controlul asupra respectării de către titularii autorizațiilor a cerințelor și condițiilor de desfășurare a activității de broker vamal;

f) să țină evidența autorizațiilor eliberate;

g) să țină registrul de stat al brokerilor vamali;

h) să efectueze alte acțiuni conform legislației în vigoare.

Agentul economic care solicită autorizația de broker vamal (în continuare – solicitant) se adresează la Serviciul Vamal cu o cerere în formă liberă, în care se indică următoarele informații:

a) denumirea completă și abreviată a solicitantului, adresa juridică a acestuia, telefoanele de contact;

b) codul fiscal/codul IDNO;

c) datele despre specialiștii angajați (numele, prenumele, patronimicul,  domiciliul);

d) adresele oficiului central și ale filialelor și reprezentanțelor sale în teritoriu, precum și a specialiștilor care vor activa în oficiul și reprezentanțele respective;

e) amplasarea depozitului provizoriu (vezi anexa 4).

Totodată, la această cerere se anexează și:

a) copiile (legalizate conform procedurii stabilite inclusiv prin sigilarea cu ștampila agentului economic) documentelor de constituire ale solicitantului;

b) confirmarea băncii privind deschiderea conturilor bancare;

c) copiile buletinelor de identitate și atestatelor de calificare ale specialiștilor;

d) copiile ordinelor de angajare sau ale contractelor individuale de muncă ale specialiștilor;

e) actele eliberate de bancă, care confirmă instituirea garanției de asigurare a obligațiilor brokerului vamal, pot fi prezentate și înainte de eliberarea autorizației de broker vamal, la solicitarea Serviciului Vamal;

f) fișa cu mostrele semnăturilor persoanelor cu drept de gestionare a garanțiilor bancare;

g) confirmarea deținerii cu titlu legal a depozitelor, destinate depozitării provizorii a mărfurilor, în cazul în care se intenționează deținerea unor astfel de depozite;

h) certificatele privind lipsa datoriilor față de bugetul public național.

Serviciul Vamal examinează cererea de eliberare a autorizației de broker vamal timp de 10 zile calendaristice din momentul depunerii ei. La examinarea cererii se verifică autenticitatea documentelor și datelor prezentate de către solicitant în vederea stabilirii corespunderii lor cu cerințele legislației Republicii Moldova. Colaboratorii vamali au obligația de a se deplasa la locul de aflare a solicitantului și subdiviziunilor sale pentru a verifica veridicitatea documentelor în cauză.

Pentru a primi autorizația, la momentul depunerii cererii solicitantul este obligat:

a) să angajeze cel puțin un specialist care deține atestat;

b) să dispună de bază tehnico-materială care să permită desfășurarea activității de broker vamal, conform cerințelor stabilite de legislație;

c) să dispună de infrastructură informatică adecvată pentru utilizarea standardelor de conexiune la rețeaua informatică a biroului vamal agreate de Serviciul Vamal.

d) să nu aibă datorii la bugetul public național.

Despre decizia de eliberare a autorizației de broker vamal, Serviciul Vamal al R.M. înștiințează în scris solicitantul, în termen de 5 zile lucrătoare din data adoptării deciziei. Pentru eliberarea Autorizației, se încasează o taxă în mărimea prevăzută în anexa nr. 2 la Legea cu privire la tariful vamal. Solicitantul care a primit înștiințarea trebuie să achite, în termen de 5 zile bancare, taxa pentru eliberarea Autorizației. În cazul neachitării în termenul indicat a taxei respective, decizia privind eliberarea Autorizației  se anulează. Despre decizia de refuz în eliberarea Autorizației, Serviciul Vamal înștiințează solicitantul, în termen de 5 zile lucrătoare din data adoptării deciziei care va cuprinde, în mod obligatoriu, motivele refuzului. Temei pentru refuzul eliberării Autorizației poate servi:

a) informațiile neautentice în documentele prezentate de către solicitant;

b) necorespunderea sau lipsa condițiilor necesare pentru desfășurarea activității de broker vamal.

Autorizația poate fi retrasă în următoarele cazuri:

a) cînd brokerul vamal nu mai îndeplinește condițiile stabilite pentru autorizarea sa în calitate de broker sau nu se conformează, în termenele stabilite, la noile cerințe de activitate;

b) pentru neîndeplinirea repetată a obligațiilor față de organele vamale, după ce a fost suspendată activitatea, conform prevederilor punctului 35 al Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal;

c) pentru încălcarea repetată intenționată a legislației vamale și fiscale de către brokerul vamal;

d) pentru cauzarea unui prejudiciu substanțial persoanei reprezentate, constatat prin decizie judecătorească;

e) pentru divulgarea datelor ce constituie secret comercial, bancar sau alt secret protejat de lege, constatată prin decizia organelor competente, cu excepția cazurilor prevăzute de legislația Republicii Moldova;

f) pentru recunoașterea printr-o hotărîre judecătorească definitivă a insolvabilității brokerului vamal sau declararea de către acesta a insolvabilității;

g) pentru folosirea de serviciile unui specialist care nu dispune sau este lipsit de atestat, sau atestatul căruia este anulat, suspendat sau retras;

h) pentru comiterea intenționată a unor erori la vămuirea mărfurilor, fapt care a cauzat prejudiciu statului, constatat conform procedurii stabilite de legislație;

i) pentru împiedicarea de către persoanele cu funcții de răspundere sau specialiștii brokerului vamal la efectuarea controlului de către organele vamale.

Autorizația poate fi retrasă și în calitate de sancțiune pentru încălcarea regulilor vamale, în conformitate cu capitolul X din Codul vamal.

2.2 Drepturile, obligațiile și responsabilitatea brokerului vamal

Brokerul vamal este în drept să efectueze orice operațiuni de mediere în domeniul vamal. În cazul efectuării vămuirii, brokerul vamal îndeplinește toate cerințele și condițiile prescrise de lege. Drepturile, obligațiile și responsabilitatea brokerului vamal prevăzute de  lege nu pot fi limitate de contractul încheiat între broker și persoana pe care o reprezintă. Brokerul vamal răspunde în fața organelor vamale pentru acțiunile proprii și, în funcție de tipul reprezentării, pentru acțiunile persoanei pe care o reprezintă.

Brokerii vamali prezintă informațiile necesare precum și plățile corespunzătoare către CBP în numele clienților săi, perceptînd o taxă pentru acest serviciu. Brokerii vamali trebuie să aibă experiență în procedurile de import, cerințele de admisibilitate, clasificare, evaluare, precum și atribuirea corectă a taxelor și impozitelor pentru mărfurile importate, conform nomenclatorului mărfurilor.

Brokerul vamal poartă răspundere pentru încălcarea legislației în vigoare în cazul în care nu va demonstra că încălcarea se datorează culpei persoanei pe care o reprezintă.

Brokerul vamal nu este responsabil pentru:

a) nerespectarea condițiilor destinației vamale alese de către persoana care trece mărfuri și/sau mijloace de transport. Brokerul Vamal nu poate răspunde de decizia luată de persoana care trece marfa și/sau mijlocul de transport. Sancțiunea privește doar de persoana care trece marfa și/sau mijlocul de transport și doar el va răspunde pentru neconformarea condițiilor impuse de lege;

b) nerespectarea regulilor de marcare a mărfurilor cu timbru de acciz. Brokerul vamal nu poate fi responsabil pentru nerespectarea regulilor de marcare a mărfurilor cu timbru de acciz deoarece În conformitate cu art.123, alin. (5) din Codul Fiscal al R.M., marcarea obligatorie cu „Timbru de acciz” a mărfurilor supuse accizelor îmbuteliate în ambalaj pentru consum final se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse pentru consum final, pînă la importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova – pînă la momentul expedierii (transportării) acestora din încăperea de acciz.

c) efectuarea operațiunilor valutare legate de trecerea mărfurilor și/sau mijloacelor de transport peste frontiera vamală a Republicii Moldova. Aceste operațiuni nu instituie obligație din partea brokerului vamal ci ele parvin ca rezultat al negocierilor părților interesate și le privește doar pe acestea.

d) alte acțiuni care nu pot fi puse în culpa lui. Prin sintagma ,,alte acțiuni” pot fi atribuite un șir de alte activități precum: necorespunderea bunurilor declarate cu cele existente la momentul vămuirii, deoarece brokerul vamal declară în numele agentului economic și în baza actelor prezentate de către agentul economic.

Brokerul vamal are următoarele drepturi:

a) să asiste la examinarea mărfurilor și/sau mijloacelor de transport declarate de el. Odată ce brokerul Vamal poartă răspundere de toate datele incluse în declarația vamală, el nu poate fi îngrădit în dreptul de a participa la examinarea propriu-zisă a mărfii și/sau a mijlocului de transport;

b) să înainteze demersuri la organele vamale privind efectuarea perfectării actelor vamale în afara orelor de program sau în alte locuri decît zonele de control vamal. În cazul în care marfa care urmează a fi declarată necesită un regim specific de păstrare, brokerul vamal înaintează un demers către organul vamal pentru a permite delegarea unui inspector la depozitul specializat (de regulă depozitul agentului economic), de comun acord cu un reprezentant al Serviciului Veterinar ANSA pentru efectuare controlului fizic a mărfii;

c) să asigure, cu permisiunea și în prezența colaboratorului vamal, pînă la depunerea declarației vamale, transportarea, operațiunea de determinare a cantității mărfurilor, încărcarea, descărcarea, transbordarea mărfurilor, operațiunile de ambalare a mărfurilor, precum și deschiderea încăperilor și spațiilor unde se pot afla asemenea mărfuri și/sau mijloace de transport.

d) să asiste la cercetarea/expertiza mărfurilor și/sau mijloacelor de transport, precum și să ia cunoștință de rezultatele cercetării. Aceasta presupune că brokerul vamal are dreptul de a asista la cercetare/expertiza mărfurilor/mijloacelor de transport pentru a nu permite denaturarea faptelor în defavoarea sa (a agentului economic).

e) să ceară, conform normelor în vigoare, restituirea drepturilor de import și de export plătite în plus. Cererea de restituire a drepturilor de import și export, se depune de către brokerul vamal către organul vamal superior, la cererea agentului economic sau din propria inițiativă, în situația în care:

– agentului economic iau fost încasate plăți mai mari decît cele declarate de către el, ca urmare a unei greșeli tehnice făcute de către angajații organelor vamali (inspectori vamali), astfel anexînd la cerere actul de verificare între agentul economic si serviciul vamal, copia declarației vamale;

– la momentul depunerii declarației vamale, brokerului vamal nu i s-au prezentat certificatele de origine care ar scuti de plata taxelor pentru anumite categorii de mărfuri, cum ar fi CT-(certificatul de origine CSI, care conform acordului eliberează de plata taxelor la import, conform anexei la Tratatul CSI), sau EURO 1 (care la fel ca și în cazul CT-1 eliberează de plata taxelor pentru anumite categorii de mărfuri de proveniență europeană, mai precis țărilor UE);
   f) să facă demersuri la organele vamale privind efectuarea corectării valorii în vamă a mărfurilor și/sau mijloacelor de transport declarate. Brokerul vamal va face demersuri către organele vamale pentru corectarea valorii în vama a mărfurilor și/sau mijloacelor de transport, cînd în urma efectuării controlului fizic de comun acord cu reprezentantul serviciului vamal, se va depista lipsa sau necorespunderea celor declarate, cu cele stipulate în actele de însoțire, și pentru a determina valoarea corectă, va cere Camerei Naționale de Comerț și Industrie efectuarea expertizei.

Obligațiile brokerului vamal

În cadrul procedurii de vămuire a mărfurilor și/sau mijloacelor de transport, brokerul vamal are următoarele obligații:

a) să declare mărfurile și/sau mijloacele de transport conform procedurii stabilite de legislația vamală, aceasta presupune urmărirea cu strictețe a procedurii de vămuire, precum și să consulte agentul economic întru întocmirea actelor primare conform cerințelor impuse;

b) să asigure completarea corectă a documentelor vamale în conformitate cu legislația vamală și a celor stabilite prin legislația în alte domenii;

c) să prezinte, la cererea colaboratorului vamal, documente sau alte date suplimentare necesare pentru vămuire;

d) să asigure depunerea declarației vamale și a altor acte stabilite prin legislația în alte domenii la biroul vamal competent, prin utilizarea sistemului informatic vamal;

e) să verifice autenticitatea documentelor și a datelor primite de la persoana pe care o reprezintă, în dependență de tipul de reprezentare;

f) să prezinte, la cererea colaboratorului vamal, mărfurile și/sau mijloacele de transport supuse declarării și/sau controlului vamal;

g) să asiste, la cererea organului vamal, la vămuirea mărfurilor și/sau mijloacelor de transport;

h) să determine, conform legislației, valoarea în vamă a mărfurilor și/sau mijloacelor de transport declarate;

i) să răspundă solidar cu plătitorul vamal de achitarea drepturilor de import în termenele prevăzute de legislație și să achite cuantumul drepturilor de import cuvenite bugetului de stat, în cazul în care această plată nu     a fost efectuată de către titularul operațiunii;

j) să garanteze achitarea drepturilor de import în cazul depozitării provizorii a mărfurilor și/sau mijloacelor de transport la depozitul său provizoriu, precum și în cazurile stipulate în contractul încheiat cu persoana pe care o reprezintă;

k) să organizeze și să țină evidența operațiunilor derulate, a mărfurilor și/sau mijloacelor de transport depozitate provizoriu în depozitele pe care le deține;

l) să respecte confidențialitatea informațiilor și a datelor obținute care constituie secret de stat, secret comercial, bancar sau alt secret protejat de lege, care nu sînt destinate publicității;

m) să elibereze persoanelor pe care le reprezintă documente justificative, în conformitate cu legislația în vigoare, care să confirme prestarea serviciilor;

n) să respecte condițiile de folosire și dispunere a mărfurilor și/sau mijloacelor de transport în privința cărora vămuirea nu este finisată, pînă la punerea în liberă circulație sau eliberarea condiționată a mărfurilor și/sau mijloacelor de transport în conformitate cu destinația vamală aleasă;

o) să preleveze, cu permisiunea organului vamal, din cont propriu și pînă la depunerea declarației vamale, probe și mostre de mărfuri pentru efectuarea cercetării (expertizei) ori să asigure efectuarea acestei cercetări (expertize) în conformitate cu legislația vamală;

p) să păstreze toate documentele referitoare la operațiunile efectuate în termenul stabilit de legislație;

q) să prezinte organelor vamale, la solicitarea acestora, orice informație privind operațiunile vamale derulate;

r) să furnizeze organelor vamale informația deținută cu privire la orice încălcare a prevederilor vamale și fiscale.

2.3 Raporturile cu specialistul și reprezentantul

Specialist în domeniul vămuirii poate fi orice persoană fizică, rezident al Republicii Moldova, care deține diplomă de studii medii speciale sau superioare. Specialistul în domeniul vămuirii este persoana fizică, angajată a brokerului vamal sau a declarantului. Relațiile dintre brokerul vamal sau declarantul vamal și specialist se stabilesc pe bază de contract individual de muncă. În cazul în care specialistul în domeniul vămuirii este angajat al brokerului vamal sau al declarantului, el este obligat să presteze servicii numai în numele angajatorului. În cazul în care specialistul în domeniul vămuirii este angajat al unui agent economic, el poate declara numai mărfurile declarantului respectiv (angajator). Specialistul în domeniul vămuirii, activează in baza Certificatului obținut de la Serviciul Vamal, cu cheița de acces la siatemul informațional integrat vamal-Asycuda World. Conform Regulamentului cu privire la Accesul la Sistemul Informațional Integrat Vamal, Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.561 din 18 mai 2007, pentru obținerea accesului in programa Asycuda World, a specialistului în domeniul vămuirii, brokerul se adresează Serviciului Vamal cu o cerere în formă liberă, cu anexarea copiilor documentelor ce confirmă că acesta este angajat al firmei, și urmează să efectueze operațiuni de vămuire în numele brokerului vamal, și se consideră că specialistul a fost împuternicit de brokerul vamal, și va duce răspundere, pe viitor, pentru activitatea specialistului în domeniul vămuirii.

Cheița de acces la programa de lucru – ASYCUDA World (ASYCUDA: AutomatedSYstem for CUstoms DAta)- Sistemul Informațional Integrat Vamal, se obține de la Serviciul Vamal, pe discuri digitale, pentru fiecare specialist, angajat, in parte, cu numele persoanei și parola secreta, pentru asigurarea unui sistem unic de securitate a informației organelor vamale.

Acțiunile specialistului efectuate la solicitarea persoanelor care nu au încheiat contract cu brokerul vamal nu pot fi calificate ca acțiuni săvîrșite în numele brokerului vamal. Toate operațiunile vamale privind declararea mărfurilor și mijloacelor de transport de către agenții economici pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează prin intermediul specialistului în domeniul vămuirii. Brokerul vamal efectuează controlul permanent al activității specialiștilor angajați.

Serviciul Vamal organizează periodic cursuri de instruire sau perfecționare a specialiștilor în domeniul vămuirii. Serviciul Vamal este în drept să împuternicească structurile subordonate cu organizarea cursurilor de pregătire a specialiștilor în domeniul vămuirii. Nu pot să desfășoare activitatea de specialist în domeniul vămuirii persoanele care sînt private, prin decizia instanței judiciare, de dreptul de a desfășura această activitate.

În desfășurarea activității sale, specialistul are dreptul:

a) să asiste la vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport;

b) să efectueze, sub supraveghere vamală, examinarea mărfurilor și mijloacelor de transport, să cîntărească sau să determine în alt mod cantitatea, precum și, cu permisiunea colaboratorului vamal, să preleveze probe și mostre de mărfuri;

c) să ia cunoștință de rezultatele cercetării (expertizei) probelor și mostrelor de mărfuri prelevate de către organele vamale sau de alte organizații împuternicite;

d) să aibă acces în zona de control vamal pentru efectuarea operațiunilor de vămuire, în conformitate cu legislația în vigoare;

e) să conteste, în modul stabilit, deciziile, acțiunile sau inacțiunile organelor vamale sau ale factorilor de decizie.

Organele vamale efectuează controlul activității profesionale a specialistului nemijlocit în procesul de desfășurare de către acesta a atribuțiilor sale sau în alt mod, în conformitate cu legislația în vigoare.

La realizarea operațiunilor de vămuire, specialistul are următoarele obligații:

a) să îndeplinească corespunzător obligațiunile sale profesionale;

b) să manifeste un comportament adecvat regulilor morale și eticii profesionale;

c) să se supună dispozițiilor sau cerințelor legale ale organelor vamale;

d) să nu împiedice accesul colaboratorilor vamali în încăperi sau pe teritoriu pentru efectuarea controlului vamal;

e) să participe, la solicitarea organelor vamale, la efectuarea actelor de procedură în cazurile de cercetare a contravențiilor vamale;

f) să respecte legislația în vigoare.

III. MODALITĂȚI DE ASIGURARE DE CĂTRE BROKERUL VAMAL A OBLIGAȚIILOR SALE FAȚĂ DE ORGANELE VAMALE

Brokerul vamal, în exercitarea atribuțiunilor sale, are ca principală obligație asigurarea, în fața organelor vamale, a respectării legislației vamale și fiscale pentru operațiunile efectuate în numele agenților economici, funcția lui de bază fiind, să organizeze procedura de vămuire și să garanteze achitarea drepturilor de import/export, să stabilească marimea acestora, prin depunerea declarației vamale și a altor acte stabilite prin legislație. De altfel, el va răspunde solidar cu agentul economic, în condițiile prevăzute de Codul vamal, de careva încălcari sau evaziuni privind achitarea drepturilor de import sau de export, și altor plăți aferente prolongării termenului de achitare.

La solicitarea titularului operațiunii vamale, brokerul vamal poate efectua din contul său plata drepturilor de import ori de export sau, în cazul operațiunilor suspensive, poate asigura garantarea acestora, prin garanția sa bancară. Brokerul vamal este obligat să prezinte colaboratorilor vamali toate actele necesare pentru vămuire, o data cu declarația vamală, având din start responsabilitatea să verifice autenticitatea documentelor și a datelor prezentate despre marfa, care urmează sa fie vămuită. Informația pe care reprezentantul vamal o primește de la persoana pe care o reprezintă poate fi folosită numai în scopurile prevăzute de legislația vamală și de contract. Informația care constituie secret de stat, secret comercial, alte informații oficiale cu accesibilitate limitată nu pot fi difuzate sau folosite de reprezentant vamal în scopuri personale, nici transmise unor terțe persoane sau autorităților publice (în afară de Serviciul Vamal), cu excepția cazurilor stabilite de lege.

3.1 Actele întocmite de către brokerul Vamal. Declarația Vamală

Orice marfă importată sau exportată de către un agent economic trebuie să fie obiectul unei declarații vamale, chiar dacă este exceptată de la plata drepturilor de import și export.

Principalul document prin care se efectuează declararea mărfurilor și mijloacelor de transport și în care se include datele necesare pentru scopuri vamale este declarația vamală în detaliu.

În anul 1973, Organizația Mondială a Vămilor, a adoptat „Convenția internațională despre simplificarea și armonizarea procedurilor vamale” (Convenția de la KYOTO), în care se conține modelul declarației vamale în detaliu. În convenție, participanților li se recomandă trecerea la modelul standard al declarației vamale. După modelul dat sunt emise formularele declarațiilor vamale a majorității statelor lumii, inclusiv în R. Moldova.

Declarația vamală în detaliu se utilizează pentru îndeplinirea formalităților vamale la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, la fel în cazul schimbării regimului vamal a mărfurilor. Rolul și importanța declarației vamale în detaliu pentru scopurile vamale este foarte mare. În ea, subiecții activității economice externe expun datele principale despre mărfuri și alte date necesare pentru perfectarea vamală. Noțiunea legală a declarației vamale în detaliu este următoarea: act unilateral cu caracter public, prin care o persoană manifestă, în formele și modalitățile prevăzute în reglementările vamale, voința de a plasa mărfurile sub un anumit regim vamal. Declarația vamală în detaliu este alcătuită dintr-un set ce cuprinde numărul de exemplare corespunzător fiecărui regim vamal și este format din declarația vamală primară și, după caz, declarația(iile) vamală(e) complementară(e).

Declarația vamală în detaliu este alcătuită dintr-un set ce cuprinde numărul de exemplare corespunzător procedurii vamale și este format din declarația vamală primară (vezi Anexa 4) și, după caz, declarațiile vamale complementare (vezi Anexa 5).

Prin declarație vamală primară înțelegem exemplarele declarației vamale în detaliu utilizate pentru declararea în detaliu a mărfurilor clasificate la un singur cod tarifar, iar, declarația vamală complementară este alcătuită din exemplarele declarației vamale în detaliu utilizate împreună cu exemplarele declarației vamale primare, pentru declararea mărfurilor care se clasifică la coduri tarifare diferite sau care, deși se clasifică la același cod tarifar, prezintă caracteristici diferite, în special în ceea ce privește originea și care determină tratamente tarifare preferențiale diferite.

Declarația vamală în detaliu nu se depune pentru:

1) mărfurile importate sau exportate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale, a căror valoare în vamă nu depășește o sumă echivalentă cu 100 EURO;

2) mărfurile introduse sau scoase în/din teritoriul vamal de persoanele fizice, cu excepția subiecților antreprenoriatului, atunci cînd la vămuirea acestora se utilizează alt formular;

3) mijloace de plată legale, titluri și acțiuni;

4) mărfuri în calitate de ajutoare de urgență în caz de dezastre și calamități naturale;

5) mărfuri avînd statut diplomatic sau de rang similar care: beneficiază de imunitate diplomatică sau consulară ori de rang similar (valiza diplomatică și valiza consulară); constituie cadouri către conducătorul statului sau către membrii Guvernului sau Parlamentului;

6) următoarele mărfuri pentru care se face dovada că nu fac obiectul unor tranzacții comerciale: decorații, distincții și premii onorifice, insigne și medalii comemorative; echipament de călătorie, provizii și alte articole, inclusiv echipament sportiv, pentru uz sau consum personal, care însoțesc, preced sau urmează călătorul; trusouri și articole de nuntă, articole legate de schimbarea locuinței, amintiri de familie; coșciuge, urne funerare, ornamente funerare și articole pentru întreținerea mormintelor și monumentelor funerare; material publicitar tipărit, instrucțiuni de folosire, liste de prețuri și alte articole publicitare; produse farmaceutice folosite la evenimente sportive internaționale, cu excepția substanțelor care sunt considerate dopante, steroizilor, combinațiilor de substanțe ce dau efect stupefiant sau halucinogen; produse folosite în cadrul măsurilor excepționale luate pentru protecția mediului sau a persoanelor;

7) mărfurile folosite ca mediu de transport al informațiilor (suport informatic) cum ar fi dischete, benzi pentru calculatoare, filme, planuri, casete audio și video, CD-ROM-uri, care sunt schimbate în scopul furnizării de informații, precum și mărfurile care sînt complementare la o livrare anterioară, cum ar fi actualizările bazelor de date sau programelor informatice transmise gratuit;

8) sateliții destinați lansării: la exportul sau importul către locul de lansare în spațiu; în momentul lansării în spațiu.

9) mărfuri care fac obiectul traficului necomercial între persoane rezidente în zonele de frontieră (traficul de frontieră).

Declarația vamală în detaliu se compune, de regulă, dintr-un set de 8 exemplare consecutive, de la 1 la 8. În cazul folosirii procedeelor informatice se utilizează formularele alcătuite din seturi a cîte patru exemplare avînd fiecare dublă utilizare.

Exemplarele declarației vamale în detaliu pot fi utilizate :

a) în set complet – care se utilizează numai în situația în care legislația permite ca pentru toate etapele unei operațiuni complete (expediere de mărfuri din țara de plecare, tranzit, introducere de mărfuri în țara de destinație), să fie completate de la expediere toate exemplarele declarației vamale în detaliu necesare acestor operațiuni.

b) în set fracționat – care se utilizează atunci cînd pentru fiecare din etapele unei operațiuni complete (expediere de mărfuri, tranzit, introducere de mărfuri) se depun separat seturile de exemplare ale declarațiilor vamale aferente fiecărei etape.

Exemplarele declarației vamale în detaliu au următoarea destinație :

a) exemplarul 1 se păstrează de biroul vamal de expediție sau export;

b) exemplarul 2 servește la colectarea informațiilor statistice privind exportul;

c) exemplarul 3 revine expeditorului sau exportatorului, după acordarea liberului de vamă;

d) exemplarul 4 însoțește mărfurile expediate sub regimul de tranzit și este reținut de biroul vamal de destinație;

e) exemplarul 5 însoțește mărfurile aflate în tranzit pînă la biroul vamal de destinație și este retrimis biroului vamal de plecare pentru confirmarea încheierii regimului de tranzit;

f) exemplarul 6 este păstrat de biroul vamal de import;

g) exemplarul 7 este destinat pentru colectarea informațiilor statistice privind importul;

h) exemplarul 8 revine titularului, după acordarea liberului de vamă.

Datele se înscriu în declarația vamală în detaliu în limba de stat, iar, completarea declarației vamale se poate face:

– în procedură manuală, prin utilizarea unui procedeu de dactilografiere, mecanografic sau similar, cu completarea de mînă, cu condiția ca datele să fie înscrise în mod lizibil, cu cerneală, folosind majuscule;

– în procedură informatică, pe baza metodologiei de prelucrare a declarației vamale prin procedee informatice.

Semnătura olografă a declarantului sau a reprezentantului acestuia aplicată pe declarația vamală în detaliu atestată cu ștampila acestuia – conferă documentului caracterul original și autentic. Semnătura olografă trebuie să figureze pe exemplarul declarației vamale destinat biroului vamal.

În declarația vamală se include următoarele date necesare: date referitoare la regimul vamal: regimul vamal solicitat, datele ce confirmă respectarea condițiilor regimului vamal solicit; date despre vinzator/exportator, adresa juridica, importator/exportator, persoana juridica, care urmează să primeasca marfa și/sau urmează să achite drepturile de import/export calculate, date referitoare la declarant, brokerul vamal; date referitoare la mijloacele de transport, ce se utilizează la transportul internațional al mărfurilor și/sau la transportarea mărfurilor pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sub control vamal; date referitoare la mărfuri (denumirea, descrierea, codul marfar); denumirea țării de origine; denumirea țării exportatoare/(destinație); descrierea ambalajelor (cantitatea, forma); cantitatea în kilograme (masa netă, brută), sau alte unități de măsură; valoarea în vamă a mărfurilor; date referitoare la calculări vamale (drepturile de import/export): utilizarea facilităților; utilizarea preferințelor tarifare; cursul valutar stabilit de Banca Națională a Republicii Moldova, la ziua depunerii declarației vamale în scopul calculării taxelor vamale; date referitoare la contractul comercial internațional și condițiile lui; date referitoare la respectarea restricțiilor stabilite în conformitate cu legislația Republicii Moldova ce reglementează activitatea economică externă; date referitoare la producătorul mărfurilor; date, ce confirmă respectarea condițiilor plasării mărfurilor sub regimul vamal solicitat; date referitoare la documentele necesare pentru declarare; date referitoare la persoana ce a întocmit declarația; data și locul întocmirii declarației vamale.

În vederea vămuirii mărfurilor, declarația vamală în detaliu se depune la organul vamal și

este însoțită de următoarele documente:

1. Documentul de transport al mărfurilor, care cuprinde date referitoare la transport. Acest document este necesar atît pentru a fi făcută dovada că mărfurile au fost preluate în gestiunea transportatorului și că urmează a fi exportate din țară (în cazul exportului), cît și pentru a servi la efectuarea controlului cantitativ al mărfurilor supuse vămuirii (la import și la export) prin confruntarea datelor înscrise în documentul de transport cu cele din declarația vamală în detaliu.

2. Factura(Invoice), ori un alt document pe baza căruia se declară valoarea în vamă a mărfurilor. Factura comercială este emisă de către exportator și este un document de sinteză deoarece: permite identificarea mărfurilor vîndute. Este actul primar pe baza căruia se operează evidențele atît la exportator, cît și la importator; este documentul comercial de plată; cuprinde mențiuni privind condiția de livrare și termenul de plată; servește la efectuarea formalităților vamale. În ceea ce privește conținutul facturii, aceasta are un antet și un conținut. În antet se precizează: numele și adresa vînzătorului; date pentru identificarea și cunoașterea vînzătorului (forma juridică, tipul de activitate, nr de telefon, fax, numărul de înregistrare); numele și adresa cumpărătorului; data și numărul facturii; precizarea numărului comenzii în baza căreia se face livrarea. În ceea ce privește conținutul facturii, aceasta cuprinde: denumirea comercială a mărfii; valoarea tranzacției, precizîndu-se prețul unitar pe articole și valoare totală; mijlocul și modalitățile de plată; greutățile brute și nete ale mărfurilor ce fac obiectul tranzacției.

3. Packing list-ul în acest document se specifică modul de ambalare a mărfurilor, numărul de colete, numărul paletelor, dimensiunea lor, modul în care produsele sunt distribuite pe acel palet, greutatea pe unitatea de ambalare, greutatea netă totală a produselor de pe acel palet. Se mai specifică greutatea netă și brută a mărfurilor transportate, precum și după caz valoarea lor.

4. Contractele de vînzare-cumpărare, contractele de leasing și alte documente care sunt necesare organelor vamale pentru a putea stabili regimul vamal solicitat de declarant. Astfel de documente sunt cerute de la caz la caz și numai în situațiile în care documentele de transport, facturile sau licențele nu relevă în suficientă măsură care poate fi adevărata destinație ce poate fi acordată mărfurilor care fac obiectul vămuirii.

5. Documentele necesare aplicării unui regim tarifar preferențial sau a altor măsurii derogatorii la regimul tarifar de bază, de exemplu certificatul de origine este solicitat în cazurile de probare a originii mărfurilor la acordarea preferințelor sau concesiilor tarifare stabilite în cadrul acordurilor de liber schimb încheiate de RM cu alte țări.

6. Declarația de export a țarii din care marfa este importată, de obicei este o dovadă a prețului mărfii, și tot aici gasim o informație bună despre marfă (tipul, marca, careva parametri și alte caracteristici care ne ajută la stabilirea corectă a codului mărfii, din Nomenclatorul de mărfuri).

6. Declarația de valoare în vamă este un document prin care declarantul confirmă că valoarea în vamă înscrisă în declarația vamală, în facturi sau în documentele de plată este conformă cu realitatea și că reprezintă prețul de tranzacție utilizat în determinarea valorii în vamă sau a prețului stabilit în conformitate cu una dintre metodele de stabilire a valorii în vamă enumerate în Legea cu privire la tariful vamal. În declarația respectivă trebuie să se înscrie încadrarea tarifară, valoarea în vamă a mărfurilor și bunurilor, coeficientul tarifar, cuantumul taxelor vamale, felul , numărul și data instrumentului de plată.

7. Calculul TPV de tip 1-7 se efectuează la momentul întocmirii declarației vamale. În dependență de codul extins al regimului vamal în procedura informatică (ASYCUDA WORLD) acest calcul se face în mod automat.

8. Pagina documentelor anexate – lista actelor anexate care confirma numărul si tipul actelor anexate la declarația vamala in detaliu (vezi Anexa 6);

9. Alte document necesar aplicării dispozițiilor prevăzute în normele legale specifice care reglementează importul mărfurilor declarate.

– Licențele și autorizațiile;

– Certificatul de conformitate care atestă că mărfurile importate nu prezintă risc toxicologic și ecologic pentru sănătatea populației și a mediului înconjurător. Prin certificatul dat se atestă că marfa care face obiectul importului a fost produsă în concordanță cu specificațiile tehnice stipulate în contract. Se eliberează de firma producătoare.

– Certificatul de calitate aici se menționează că exportatorul a fost verificat și atestat pentru fabricarea produsului respectiv în regim de asigurarea calității conform standardului de calitate, precum și faptul că produsele care fac obiectul facturii și expediate către importatori sunt în conformitate cu normele internaționale de calitate în vigoare.

– Certificatul sanitar-veterinar sau fitosanitar eliberat potrivit legii, pentru transportul de animale, sau de produse de origine vegetală sau animală. Acestea sunt emise de autoritățile sanitare din țara de export și are rolul de a dovedi că transportul nu prezintă pericol pentru transmiterea bolilor prin intermediul plantelor și animalelor sau a produselor din acestea.

În vederea simplificării procedurilor vamale aferente importului și exportului de mărfuri de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, reducerii timpului de vămuire și numărului de acte necesare pentru realizarea lor, s-a aprobat Regulamentul cu privire la procedura vămuirii electronice a mărfurilor la export (nr. 904  din  13.11.2013)

Declarația vamală electronică – declarație vamală în detaliu sub formă de informație electronică, avînd formatul și structura stabilite de Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu, care este creată, structurată, prelucrată, păstrată și transmisă de către utilizatorul sistemului informațional vamal către organul vamal prin procedee informaționale (fără suport de hîrtie) și pe care este aplicată semnătura digitală emisă în conformitate cu legislația; Este o modalitate de vămuire, care simplifică cu mult lucrul specialistului în domeniul vămuirii, economisînd atât timpul de lucru al specialistului, cât și banii agentului economic. Declarația vamală electronică se completează în conformitate cu Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu, ținîndu-se cont de specificul prevăzut pentru procedura declarării electronice. Pe declarația vamală electronică se aplică semnătura digitală emisă în conformitate cu legislația în vigoare, după cum urmează:

1) agentul economic exportator semnează declarația vamală completată și depusă în nume propriu;

2) brokerul vamal semnează declarația vamală completată și depusă în nume propriu pentru un agent economic, indiferent de tipul reprezentării (directă sau indirectă).

La declarația vamală electronică se anexează copiile scanate ale documentelor însoțitoare (comerciale, de transport, acte permisive, prevăzute în Nomenclatorul actelor permisive eliberate de autoritățile emitente persoanelor fizice și persoanelor juridice pentru practicarea activității de întreprinzător, aprobat prin Legea nr.160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător), în baza cărora este întocmită declarația vamală respectivă. Copiile (scanate) ale documentelor însoțitoare se atașează în formatul “.jpg” sau “.pdf”, avînd rezoluția de 300 dpi și mărimea de cel mult 50 MB.

Documente însoțitoare eliberate de către alte autorități publice și prezentate organelor vamale prin intermediul sistemelor de comunicații informaționale (fără suport de hîrtie) nu se scanează pentru a fi atașate la declarația vamală, iar în borderoul documentelor atașate se înscrie doar numărul de identificare și data eliberării. Vizualizarea și verificarea acestora se va efectua ulterior de către organul vamal prin intermediul modulului “Multy-Agency”.

După completarea declarației vamale electronice, aceasta se stochează pe serverul Serviciului Vamal în SIIV “ASYCUDA World” pe numele postului vamal electronic. Agentul economic sau reprezentantul său poate retrage declarația vamală cu titlu definitiv sau în vederea rectificării ulterioare după înregistrarea acesteia pe serverul organului vamal, dar pînă la momentul începerii controlului vamal. În cazul în care mărfurile exportate/importate urmează a fi transportate sub acoperirea carnetului TIR (conform prevederilor Convenției internaționale cu privire la transportul internațional de încărcături sub acoperirea Carnetului TIR (Geneva, 14 noiembrie 1975), ratificate prin Hotărîrea Parlamentului nr.1318 din 2 martie 1993), originalul acestuia pe suport de hîrtie se prezintă, împreună cu mijlocul de transport și mărfurile, la postul vamal de frontieră, care validează declarația vamală și îndeplinește formalitățile vamale atribuite biroului de plecare și de destinație. În cazul neprezentării mijlocului de transport cu marfa la postul vamal de frontieră (indicat în rubrica 29 a declarației vamale în detaliu) în termenul prevăzut în art.42 alin.(2) al Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149 din 20 iulie 2000, declarațiile vamale sînt considerate nule și se invalidează automat de către SIIV “ASYCUDA World”.

Pe lîngă declarația vamală în detaliu, brokerul vamal, întocmește și alte acte, cum ar fi:

– Invoice-ul, care reprezintă un document pe baza căruia se întocmește instrumentul de decontare a produselor și mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate, în cazul nostru, document de însoțire a mărfii pe timpul transportului, document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a cumpărătorului – în baza cărui se întocmește declarația vamală în detaliu;

– CMR- denumit și scrisoare de trăsură CMR, reglementează transportul mărfurilor de orice fel, cu autocamioane. Se folosește când locul de încărcare și locul de descărcare sunt în țări diferite. Răspunderea în cazul daunelor produse în timpul transportului este, de asemenea, reglementată prin scrisoarea de trăsură CMR. CMR-ul este destinat exclusiv transportului de mărfuri cu autovehicule rutiere, containerele și suprastructurile modulare nefiind considerate vehicule. Datele cuprinse în scrisoarea de trăsură CMR sunt: expeditorul, destinatarul, documentele însoțitoare, tipul și cantitatea mărfurilor transportate, numărul de înmatriculare al autovehiculului, transportatorul. Aceste date trebuie completate corect în scrisoarea de trăsură.

– Completarea carnetului TIR – acest carnet TIR reprezintă asumarea obligației transportatorului în fața autorităților ce reglementează activitatea de transport la nivel național, că va efectua transport de marfă regulamentar între două țări, A si B, respectând un set de cerințe. Respectarea acestui set de cerințe are ca rezultat simplificarea formalităților vamale de frontieră, evitarea staționărilor îndelungate, eficiența transportului, verificări rapide de rutină etc. Carnetul TIR este compus din 4 pagini de copertă, foaia nedetașabilă nr. 1/2 (de culoare galbenă) și cotorul nr. 1/2, foile detașabile nr. 1 și cotoarele nr. 1 (de culoare albă), foile detașabile nr. 2 și cotoarele nr. 2 (de culoare verde) și procesul-verbal al accidentelor rutiere (de culoare galbenă).

– Certificatul de origine – este certificatul in care se indica țara de origine a mărfii, și ea se determină în scopul efectuării unor măsuri tarifare și netarifare orientate spre reglementarea introducerii mărfurilor pe teritoriul vamal și scoaterii acestora de pe acest teritoriu. Pentru export în unele cazuri brokerul vamal prezintă actele pentru îndeplinirea acestui certificat, care are o deosebită importanță mai ales în cazurile când marfa este de origine preferențială sau nepreferențială. (De ex. Certificatul Eur. 1 care va scuti de taxa vamală, marfurile de origine Europeană, model vezi Anexa 7). Drept țară de origine a mărfii se consideră țara în care marfa a fost obținută integral sau a fost supusă unei prelucrări suficiente conform criteriilor stabilite de prezentul cod și de acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.

Drept țară de origine a mărfii pot fi considerate și un grup de țări, o uniune vamală de țări, în cazul în care este necesar de a le evidenția în scopul determinării originii mărfii.

Confirmarea originii mărfii

Dovada de origine se prezintă în mod obligatoriu dacă:

a) pentru mărfurile respective se solicită tratament preferențial;

b) pentru mărfurile importate din sau exportate în țara respectivă sînt stabilite restricții cantitative sau alte măsuri de reglementare a activității comerciale externe;

c) acest lucru este prevăzut de legislația în domeniul protecției mediului înconjurător, ocrotirii sănătății, protecției drepturilor consumatorilor, asigurării ordinii publice, securității statului și în alte domenii de importanță vitală. Toate aceste lucruri le stabileste brokerul vamal înainte de a perfecta declarația vamală. El trebuie să se asigure ca marfa este sau nu de o origine preferențială, înainte de a stabili careva scutiri, totodată el este în drept să ceara informații suplimentare privind determinarea țării de origine a mărfii. Pentru mărfurile provenite din țările cu care Republica Moldova a încheiat acorduri de liber schimb se aplică tratamentul preferențial în cazul prezentării dovezii de origine a mărfurilor pînă la expirarea termenului prevăzut de acordurile respective sau / și conform prevederilor codului Vamal.

În cazul în care, la data importului, nu s-a aplicat un tratament preferențial din cauza neprezentării dovezii de origine sau din imposibilitatea de a constata respectarea celorlalte dispoziții cuprinse în acordul internațional care prevede acel tratament preferențial, declarantul poate cere ulterior restituirea sumelor încasate în plus prin prezentarea de dovezi, pe baza legislației naționale și a acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte, cu condiția prezentării mărfurilor. În cazul în care mărfurile nu pot fi prezentate, Serviciul Vamal acordă restituirea doar atunci cînd are informații care să ateste fără echivoc că dovada de origine întocmită ulterior se aplică acestor mărfuri.

– Scrisori – pentru restituirea sumelor încasate, sau alt gen de scrisori, la apariția dovezii de origine, brokerul se adresează la posturile vamale la care au fost perfectate declarațiile, prezentând documentele și/sau informația care lipsea la momentul vămuirii.

– Stabilirea valorii in vamă – aceasta este credcă cea mai problematică parte din activitatea unui broker vamal, având pe de oparte agentul economic, ale cărui interese pot fi afectate, și pe de altă parte organul vamal, care are de fiecare dată legislația de partea sa.

Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal. Valoarea în vamă a mărfurilor este determinată de către autoritatea vamală în conformitate cu Legea cu privire la tariful vamal, nr.1380-XIII, din 20.11.2007 cu tratatele internaționale ratificate de Republica Moldova, precum și cu actele normative ale Guvernului, adoptate în scopul executării acestora. La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunță valoarea în vamă a acesteia autorității vamale.

Valoarea în vamă a mărfii anunțată de declarant și datele suplimentare referitoare la ea trebuie să fie veridice și confirmate prin acte. În cazul în care este necesar de a confirma valoarea în vamă a mărfii anunțată, declarantul, la cererea autorității vamale, este obligat să prezinte datele respective. Dacă autoritatea vamală pune la îndoială autenticitatea acestor date, declarantul este în drept să determine valoarea în vamă a mărfii prin metodele prevăzute de lege, se întocmește un act de inspectie (Anexa 8).

Act de inspecție – document electronic ASYCUDA World întocmit pe parcursul fiecărei etape a procedurii informatice de declarare a mărfurilor, pe baza constatărilor privind completarea declarației vamale cu date eronate, nereale sau lipsa unor acte referitoare la încadrarea tarifară, valoarea în vamă, felul, cantitatea sau originea, cuantumul obligației și modul de aplicare a facilităților vamale. Cuprinde următoarele date aferente fiecărei declarații vamale: denumire birou vamal, număr de înregistrare, data înregistrării, regim vamal, numărul fiecărui articol ce face obiectul declarației, rezultatele examinării, măsuri luate și sancțiuni aplicate, informații suplimentare privind documentele întocmite cu ocazia măsurilor întreprinse sau sancțiunilor aplicate. Semnarea lui de către utilizatorul sistemului informatic are semnificația luării la cunoștință și acceptării rezultatelor controlului. În cazul în care autoritatea vamală dispune amînarea determinării definitive a valorii în vamă, declarantul are dreptul să ridice marfa din vamă cu condiția depunerii unei garanții suficiente, care să acopere încasarea drepturilor de import corespunzătoare mărfii în cauză. Procedura de amînare a determinării definitive a valorii în vamă a mărfii este stabilită de Serviciul Vamal.

Garanția suficientă este oferită printr-un depozit bănesc sau o scrisoare de garanție emisă de o bancă agreată de autoritatea vamală (garanție bancară), sau ca garanție a brokerului vamal.

Garanția suficientă reprezintă diferența dintre drepturile de import calculate pe baza valorii în vamă a mărfii, determinată de autoritatea vamală cu titlu provizoriu, și drepturile de import calculate pe baza valorii în vamă declarate de declarant. În situația în care s-a procedat la amînarea determinării definitive a valorii în vamă a mărfii, drepturile de import calculate pe baza valorii anunțate de declarant se transferă în bugetul de stat, garanția suficientă oferită printr-un depozit bănesc se transferă în contul trezorerial de garanții, iar garanția bancară sau garanția brokerului vamal se va perfecta în biroul vamal în care se efectuează formalitățile vamale de import înainte de acordarea liberului de vamă. În cazul în care, în termen de 30 de zile calendaristice de la ridicarea mărfii, declarantul nu prezintă documente concludente privind confirmarea valorii în vamă a acesteia, autoritatea vamală procedează la executarea garanției, iar operațiunea de plasare a mărfurilor sub regim vamal se consideră a fi încheiată. Atunci cînd, în timpul efectuării formalităților vamale de import, se constată că valoarea în vamă nu poate fi determinată prin aplicarea art.11, chiar dacă s-ar proceda la amînarea determinării definitive a valorii în vamă, autoritatea vamală aplică prevederile art.12–17 în ordinea stabilită de prezenta lege, valoarea în vamă determinată astfel avînd caracter definitiv. În cazul în care nu este de acord cu decizia autorității vamale referitoare la valoarea în vamă a mărfii, declarantul poate ataca această decizie în modul stabilit de legislație atît în fața autorității vamale, cît și în fața instanței de judecată, fără penalizare. Cheltuielile suplimentare aferente precizării valorii în vamă a mărfii sau prezentării unor informații suplimentare referitoare la ea sînt acoperite de declarant, în cazul cînd autoritățile vamale depistează neautenticitatea datelor anunțate în declarație. Cheltuielile ce țin de efectuarea, la insistența autorității vamale, a controlului suplimentar, în cazul cînd rezultatele acestuia confirmă informația inițială prezentată de declarant, sînt acoperite de către autoritatea vamală.

Autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii.

Autoritatea vamală este în drept să ia decizii în privința corectitudinii ori incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunțate de declarant. În cazul în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii anunțate sau în cazul în care există temei de a considera că datele prezentate de declarant (importator) nu sînt veridice (inclusiv sînt sub nivelul valorii lor de producție) și/sau nu sînt suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicînd consecutiv una din cele 6 metode prevăzute de prezenta lege. Informația prezentată de declarant la anunțarea valorii în vamă a mărfii constituie secret comercial, poate fi utilizată de autoritatea vamală exclusiv în scopuri vamale și nu poate fi transmisă terțelor, cu excepția cazurilor prevăzute de legislație. Pentru divulgarea informației ce constituie secret comercial, autoritatea vamală poartă răspundere în conformitate cu legislația. În cazul în care persoana cu funcții de răspundere a autorității vamale adoptă decizia privind imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă a mărfii anunțate de declarant, autoritatea vamală, la cererea declarantului, îl înștiințează în scris despre motivele neacceptării valorii date, oferindu-i acestuia sau oricărei alte persoane responsabile de plata drepturilor de import posibilitatea de a declara recurs fără penalizare. După adoptarea deciziei definitive privind imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă a mărfii anunțate de declarant, autoritatea vamală, la cererea în scris a declarantului, este obligată, în termen de o lună, să-i expună în scris motivele neacceptării valorii în vamă a mărfii anunțate de el drept bază la calcularea drepturilor de import.

3.2 Evidența operațiunilor de perfectare a actelor vamale de către brokerului vamal

Toate operațiunile brokerului vamal privind vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport, precum și îndeplinirea de către acesta a altor operațiuni de intermediere în domeniul vamal sînt supuse evidenței obligatorii, conform procedurii stabilite. Evidența acestor operațiuni se duce în formă scrisă sau electronică de către brokerul vamal.

Brokerul vamal este obligat să păstreze documentele referitoare la operațiunile de mediere în domeniul vămuirii efectuate pe durata prevăzută la art.187 din Codul vamal.

Brokerul vamal va ține evidența actelor vamale, după cum urmează:

a) în oficiul central se vor păstra obligatoriu următoarele documente:

– originalul Autorizației;

– originalele autorizațiilor de funcționare a depozitelor provizorii, deținute de brokerul vamal respectiv;

– originalele contractelor de prestare a serviciilor de broker;

– documentele de cadre, referitoare la specialiștii angajați;

– copiile atestatelor de calificare a specialiștilor angajați;

– originalul registrelor de evidență a mărfurilor depozitate provizoriu la depozitele provizorii deservite de oficiul central;

b) în filiale și reprezentanțe se vor păstra cel puțin următoarele documente:

– copia Autorizației;

– copiile autorizațiilor de funcționare a depozitelor provizorii, deținute de brokerul vamal și deservite de filiala sau reprezentanța respectivă;

– copiile contractelor de prestare a serviciilor de broker;

– copiile ordinelor de angajare (contractelor individuale de muncă) și atestatelor de calificare a specialiștilor angajați, care activează în filiala sau reprezentanța respectivă;

– originalul registrelor de evidență a mărfurilor depozitate provizoriu la depozitele provizorii deservite de filiala sau reprezentanța respectivă.

Biroul vamal în raza de activitate a căruia își desfășoară activitatea oficiul central sau filialele și reprezentanțele brokerului vamal este în drept să elaboreze modul unic de interacțiune a organului vamal și brokerului vamal, care poate să stabilească următoarele:

a) modalitatea de desfășurare a operațiunilor de vămuire de către brokerii vamali;

b) regulile de interacțiune a organelor vamale cu brokerii vamali, care să nu contravină legislației în vigoare a Republicii Moldova;

c) modul de acces al specialiștilor în domeniul vămuirii în spațiile și clădirile biroului vamal.

Organele vamale în raza de activitate a cărora activează brokeri vamali trebuie să afișeze în locuri de acces liber lista tuturor brokerilor vamali care activează în raza dată.

Organele vamale sînt în drept să efectueze controlul activității brokerului vamal, inclusiv controlul mărfurilor depozitate provizoriu la depozitul acestuia. Organele vamale sînt în drept, de asemenea, să efectueze în orice timp controlul activității brokerilor vamali.

Rezultatele controlului se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în 2 exemplare, unul dintre care rămîne la brokerul vamal. Ambele exemplare se semnează de către reprezentantul brokerului vamal și de către colaboratorul vamal care a efectuat controlul.

3.3 Plasarea mărfurilor sub un regim vamal, verificarea actelor, punerea in liberă circulație a mărfurilor.

Există o procedură specială de vămuire, ca un plan de lucru, începând cu momentul cind marfa numai ajunge la frontiera țării, până la liberul de vamă, este toată treaba brokerului, și anume să asigure tot sistemul de vămuire, să fie un garant al achitării drepturilor de import/export, să verifice toate actele și informația despre marfa ce urmează să fie vămuită, să se ocupe de insăși procedura de vămuire. Plasarea mărfurilor sub un regim vamal, verificarea actelor, completarea declarației vamale, achitarea drepturilor de import, punerea in liberă circulație a mărfurilor, acesta este planul general de lucru a unui broker vamal.

Persoana are dreptul să aleagă oricînd regimul vamal din cele prevăzute la art.23 al Codului Vamal, sau să renunțe la el (în schimbul unui alt regim vamal), indiferent de cantitatea, felul, originea și destinația mărfurilor și mijloacelor de transport, dacă aceste acțiuni nu contravin prezentului cod și altor acte normative, ori definitive(import, export), ori suspensive(tranzit,antrepozit vamal,admitere temporară, ș.a.).

Regimurile vamale suspensive sînt operațiuni cu titlu temporar, ce au drept efect suspendarea totală sau parțială de drepturile de import sau de export. Organele vamale autorizează plasarea mărfurilor sub un regim vamal suspensiv numai dacă pot asigura supravegherea și controlul acestui regim. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operațiunii. Prin autorizația emisă, organul vamal fixează termenul și condițiile de derulare și încheiere a regimului vamal suspensiv. Termenul de încheiere a regimului vamal suspensiv poate fi prelungit de către organul vamal care a autorizat regimul sau, în caz de refuz, de către organul vamal ierarhic superior, la cererea scrisă argumentată a titularului operațiunii, depusă în cadrul termenului acordat inițial. În vederea acordării unui regim vamal suspensiv, organele vamale vor solicita constituirea unei garanții pentru a se asigura de achitarea oricărei obligații ce poate apărea. În aplicarea unui anumit regim vamal suspensiv pot fi prevăzute dispoziții speciale privind depunerea garanției sau exonerarea de datoria garantării obligației vamale. Regimurile vamale suspensive, cu excepția tranzitului încheiat conform art.45, se încheie prin plasarea sub o altă destinație vamală fie a mărfurilor inițiale, fie a produselor compensatoare sau transformate. Organul vamal dispune, din oficiu, încheierea regimului vamal suspensiv în cazul cînd titularul operațiunii nu soluționează situația mărfurilor în termenul aprobat.

Importul. Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulație numai după ce sînt plătite drepturile de import și sînt aplicate măsurile de politică economică. Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulație pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Odată cu proclamarea independenței, Republica Moldova a demarat procesul de trecere la economia de piață, organizare economică indispensabil legată de fenomenul globalizării.

Dezvoltarea economică a țării se bazează tot mai mult pe cooperarea internațională.
Unul dintre mecanismele menite să asigure securitatea economică a statului este sistemul vamal. De rând cu alte mecanisme statale, Republica Moldova a avut nevoie de crearea și implementarea, într-un termen scurt, a sistemului său vamal. În organizarea statului, sistemul vamal este o institutie complexa care, pe langa rolulei primordial, fiscal, îndeplinește funcția de instrument de protecție a economiei naționale și, indirect, un rol social și de apărare a națiunii.

În acest scop instituțiile vamale de pe teritoriul Republicii Moldova (ale sistemului vamal dizolvat al ex-URSS) au fost subordonate Guvernului Republicii Moldova. Conform deciziilor adoptate, a fost creat Departamentul de Stat pentru Controlul Vamal, stabilindu-se principalele direcții de activitate: asigurarea exercitării controlului la trecerea mărfurilor și a mijloacelor, crearea centrelor de control și a punctelor de trecere la frontieră, formarea sistemului vamal de statistică și soluționarea problemei tarifelor vamale. Tot atunci s-a decis constituirea punctelor de trecere și control vamal și instituirea Inspectoratului Vamal.

Au fost adoptate un șir de legi, hotărâri ale Parlamentului, hotărâri ale Guvernului care au drept obiectiv reglementarea activității vamale. De asemenea, Republica Moldova a încheiat un șir de acorduri bi- sau multilaterale și a aderat la unele mecanisme internaționale în scopul colaborării în sectorul vamal.

Începând cu anul 1991, în Republica Moldova s-au depus eforturi considerabile pentru crearea bazei normative și organizatorice a activității vamale. Cu toate acestea, constatăm că în această perioadă nu s-a făcut încă totul pentru a implementa integral principiile activității vamale. Situația la zi din acest sector nu permite să afirmăm că organele vamale exercită pe deplin atribuțiile, că scopul de asigurare a securității economice a statului, de apărare a drepturilor și intereselor legitime ale persoanei în cadrul activității vamale este atins. Pe parcursul acestei perioade în cadrul activității vamale au apărut mai multe probleme care de repetate ori au fost în atenția opiniei publice. În contextul examinării activității vamale, apare desigur și problema transparenței, corupției în acest sector.

Activitatea vamală se mai constituie din perceperea drepturilor de import și drepturilor de export, vămuirea, controlul și supravegherea vamală precum și din alte activități de promovare a politicii vamale. Politica vamală, la rândul său, este parte integrantă a politicii externe și interne a statului și cuprinde arealul pilonilor principali ce țin de asigurarea eficienței operațiunilor vamale, de reglementarea schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, ajutorului acordat rezolvării problemelor politice și comerciale privind protecția pieței interne și stimularea economiei naționale și a altor obiective stabilite de legislație.

Prezenta lucrare a avut drept scop examinare complexă a activității vamale în Republica Moldova, în special a brokerului vamal – persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislația, care deține licență de broker vamal, eliberată de Departamentul Vamal și care efectuează în nume propriu, dar pe contul și la solicitarea persoanei care o reprezintă, operațiuni de mediere în domeniul vamal.

În măsura posibilităților, au fost reliefate problemele care există în acest domeniu, au fost înaintate recomandări pentru ameliorarea situației, sporirea eficienței acestei activități, asigurarea securității statului, mai cu seamă a celei economice, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei în cadrul activității vamale.

Primul capitol al acestei lucrări a pus accentul de subiectul istoricului brokerului vamal. Totodată, s-a identificat rădăcina acestui cuvînt, atît din punct de vedere a statelor europene cît și a autorilor ruși. La acest capitol s-a mai definit noțiunea de broker vamal, atît din punct de vedere a legislație naționale, cît și din punct de vedere al altor state. Totodată, s-au sistematizat toate actele normative în vigoare care reglementează activitatea brokerului vamal, precum și acele acte pe care brokerul vamal le aplică sau se conduce în activitatea sa.

Capitolul doi al prezentei teze conține date specifice activității brokerului vamal. Aici s-a vorbit de așa subiecte ca: activitatea brokerului vamal, drepturile, obligațiile și responsabilitățile sale, documentele pe care un broker vamal le îndeplinește în procesul de vămuire.

Capitolul trei al prezentei teze a fost destinat mai mult practicii brokerului vamal, a activității de zi cu zi, a actelor cu care acesta se întilnește și lucrează. Am prezentat chiar unele modele de declarații vamale, și am încercat să descriu problemele cu care se cronfruntă un specialist în domeniul vămuirii ăn practica sa.

În concluzie putem spune că rezultatele investigațiilor obținute sînt benefice dezvoltării continue a teoriei și științei dreptului vamal și că teza dată reprezintă o sursă monografică pentru cercetătorii din domeniile dreptului vamal, preocupați de activitatea vamală în ansamblu. Rezultatele studiului pot servi drept repere orientative în cercetarea ulterioară a subiectului abordat.

Concluziile și recomandările referitoare la activitatea brokerului vamal vor putea fi utilizate pe larg atît de teoreticienii care vor continua investigațiile în acest domeniu, cît și de către practicieni pe parcursul soluționării problemelor concrete referitoare la exercitarea funcției de broker vamal. Exemplele enumerate în teză pot servi drept repere orientative în cercetarea ulterioară în cazuri asemănătoare, pot fi folosite în procesul didactic drept suport teoretic și practic în cadrul cursurilor de specialitate. Ele vor contribui la amplificarea și la aprofundarea cunoștințelor teoretice privind activitatea brokerului vamal.

Lucrarea dată aduce o infirmație privind practica specialistului in domeniul vămuirii, privind domeniul de activitate a brokerului, normele dupa care are loc procedura de vămuire, documente cu care acesta se întilnește zi de zi, exemple practice, metode de lucru, conține un număr impunător de surse științifice dintre cele mai diverse care au fost cercetate, analizate și comparate și în baza cărora au fost generalizate diferite viziuni expuse în doctrină în ultimul timp, în practica din domeniu și argumentată atitudinea autorului asupra celor mai importante momente ale problematicii în discuție.

Bibliografie

Acte normative:

Constituția Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994, în vigoare din 27.08.1994. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994;

Codul Fiscal al Republicii Moldova nr. 1163 din 24.04.1997, Publicat : 25.03.2005 în Monitorul Oficial Nr. ed. Specială;

Codul Vamal al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul RM, nr.1149 – XIV din 20.07.2000 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova ediție specială din 23.12.2000, republicat și intrat în vigoare la 01.01.2007;

Legea Nr. 275 din 21.06.2001 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenția internațională privind asistența administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea și reprimarea infracțiunilor vamale Publicat : 12.07.2001 în Monitorul Oficial Nr. 078;

Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.1997 // Publicat : 01.01.2007 în Monitorul Oficial Nr. Ed. Specială;

Legea nr. 451 din 30.07.2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător // Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 26-28 din 18.02.2005, Art. Nr. : 95, în vigoare din 30.07.2001;

Hotărîrea Parlamentului nr. 164 din 30.06.1994 despre aderarea Republicii Moldova la Convenția cu privire la crearea Consiliului colaborării Vamale Publicat: 30.07.1994 în Monitorul Oficial Nr. 7;

Hotărîrea Guvernului nr. 1086 din 25.11.1997 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a Convenției Vamale relative la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR (Convenția TIR, 1975), Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 86-87 din 05.12.1997, art. Nr. 879

Hotărîrea Guvernului despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de către persoanele fizice, nr. 1185 din 30.09.2003;

Hotărîrea Guvernului nr. 1290 din 09.12.2005 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii // Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 168-171 din 16.12.2005, în vigoare din 04.02.2006;

Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova, nr.1525, 29.12.2007;

Hotărîrea Guvernului nr. 456 din 27.07.2009 cu privire la aprobarea Codului de conduită a colaboratorului vamal // în vigoare din 07.08.2009, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.121-123/520 din 07.08.2009, capitolul II, pct. 5;

Hotărârea Guvernului nr. 904 din 13.11.2013, privind aprobarea Regulamentului cu privire la procedura vămuirii electronice a mărfurilor;

Ordinul Serviciului Vamal nr. 438-O referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu din 19.11.2007, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 184-187/681 din 30.11.2007;

Ordinul nr. 158 din 04.08.2003 despre aprobarea și punerea în aplicare a Regulamentului cu privire la zona de control vamal // în vigoare din 04.08.2003, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 186-188 din 22.08.2003;

Convenții, Tratate internaționale:

Convenția cu privire la crearea Consiliului Colaborării Vamale (Bruxelles, 15 decembrie 1950) – Hotărîrea Parlamentului nr. 164 din 30.06.1994 despre aderarea Republicii Moldova la Convenția cu privire la crearea Consiliului colaborării Vamale Publicat: 30.07.1994 în Monitorul Oficial Nr. 7;

Convenția internațională privind asistența administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea și reprimarea infracțiunilor vamale (Nairobi, 9 iunie 1977) – Legea Nr. 275 din 21.06.2001 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenția internațională privind asistența administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea și reprimarea infracțiunilor vamale Publicat : 12.07.2001 în Monitorul Oficial Nr. 078;

Convenția internațională privind Sistemul Armonizat de descriere și codificare a mărfurilor (Bruxelles, 14 iunie 1983);

Convenția privind admiterea temporară (Istanbul, 26 iunie 1990);

Convenția vamală relativă la transportul internațional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR (Convenția TIR) (Geneva, 14 noiembrie 1975);

Convenția relativă la Contractul de transport internațional al mărfurilor pe șosele (CMR) (Geneva, 19 mai 1956)– Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.1318-XII din 2 martie 1993) (Monitorul Parlamentului, 1993, nr.3, art.62);

Convenția internațională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere (Geneva, 21 octombrie 1982). La data de 23 octombrie curent, Parlamentul Republicii Moldova  a adoptat legea cu privire la aderarea Republicii Moldova la Convenția internațională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere, încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982.

Literatura juridică de specialitate:

Asmarandei Viorel, Caragață Niță, Ghiorghiță Vlad ș.a., Manual privind efectuarea controlului oficial al unităților din domeniul alimentar, Chișinău: 2013, Tipografia Centrală;

Efim Obreja, Viorelia Gîscă, Natalia Calenic, Activitatea vamală în Republica Moldova și fenomenul corupției, Chișinău: Bones Offices, 2003;

Eduard Sîrbu, Viorel Melnic, Reglementări Vamale, Chișinău 2009

Ghenadie Radu, Drept Vamal Comunitar (Curs Universitar), Chișinău: 2001;

Ianuș Erhan, Teodor Cîrnaț, Drept Vamal Comunitar, Chișinău: 2011;

Igor Dolea, Victor Zaharia Culegere de acte Internaționale din domeniul justiției penale Volumul I Editura: Cartea Juridică, Chișinău 2001;

Kelemen Ildiko Drept vamal

Lilia Carașciuc, Corupția și Calitatea Guvernării, Chișinău: 2001, p. 5;

Pavel Țurcan, Ianuș Erhan, Octavian Ciobanu, Edgar Rotundu, Drept vamal (Note de curs), Chișinău 2016

Tudor Alcaz, Vasile Rusu, Ala Oprea, Cornelia Straistari, Tehnologia Organizării Transportului de Mărfuri, Ciclu de Prelegeri, Partea I, Chișinău: U.T.M. 2007;

Valentin Beniuc, Alexandru Gribincea, Colaborarea economică – factor de bază al integrării europene, Materialele Conferinței științifico-practice internaționale, 23 februarie 2007: Chișinău: IRIM, 2008 (CEP USM);

Viorica Ursu, Oleg Canțer, Ion Magu, Schițe de contribuție la Monografia de Drept Vamal, Chișinău: 2006;

Resurse internet

Ghidul Noului Angajat, Istoria Serviciului Vamal, p. 4

http://www.customs.gov.md/files/conduita/Ghidul%20noului%20angajat.pdf ,

Alexandra Toderiță, Cristian Ghinea, Ludmila Gamurai ș.a Exportul produselor agricole moldovenești în Uniunea Europeană – Propuneri pentru politici de dezvoltare rurală ;

http://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2014/10/Binder2.compressed.pdf

http://dictionaryeconomics.ru/word/%D0%91%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%B5%D1%80

Procedura de export electronic – ecustoms – permite agenților economici să economisească timp și bani la vămuire http://www.brite.md/ro/our-news/stories/electronic-export-procedure-e-customs-allows-economic-operators

Uniunea Vamală a UE: protejarea cetățenilor și facilitarea comerțului, pag. 3 http://europa.eu/pol/pdf/flipbook/ro/customs_ro.pdf

Government of Canada, Customs Act http://laws-lois.justice.gc.ca/eng/acts/c-52.6/FullText.html

Memorandum D1-8-1, Licensing of Customs Brokers http://www.cbsa-asfc.gc.ca/publications/dm-md/d1/d1-8-1-eng.html

Anexa nr.4

Anexa nr.5

Anexa nr.6

Anexa nr.7

Anexa nr.8

Declarația privind asumarea răspunderii

Subsemnata, Velcinschi Silvia declar pe răspundere personală că materialele prezentate în teza de master sunt rezultatul propriilor cercetări și realizări științifice. Conștientizez că, în caz contrar, urmează să suport consecințele în conformitate cu legislația în vigoare.

Velcinschi Silvia

Semnătura

30.05.2018