.brokerul Vamal. Experienta Internationala Si Cooperarea In Domeniul Vamal
INTRODUCERE
Odată cu proclamarea independenței, Republica Moldova a demarat procesul de trecere la economia de piață, organizare economică indispensabil legată de fenomenul globalizării. Dezvoltarea economică a țării se bazează tot mai mult pe cooperarea internațională.
Unul dintre mecanismele menite să asigure securitatea economică a statului este sistemul vamal. De rând cu alte mecanisme statale, Republica Moldova a avut nevoie de crearea și implementarea, într-un termen scurt, a sistemului său vamal. În acest scop instituțiile vamale de pe teritoriul Republicii Moldova (ale sistemului vamal dizolvat al ex-URSS) au fost subordonate Guvernului Republicii Moldova. Conform deciziilor adoptate, a fost creat Departamentul de Stat pentru Controlul Vamal, stabilindu-se principalele direcții de activitate: asigurarea exercitării controlului la trecerea mărfurilor și a mijloacelor, crearea centrelor de control și a punctelor de trecere la frontieră, formarea sistemului vamal de statistică și soluționarea problemei tarifelor vamale. Tot atunci s-a decis constituirea punctelor de trecere și control vamal și instituirea Inspectoratului Vamal. Au fost adoptate un șir de legi, hotărâri ale Parlamentului, hotărâri ale Guvernului care au drept obiectiv reglementarea activității vamale. De asemenea, Republica Moldova a încheiat un șir de acorduri bi- sau multilaterale și a aderat la unele mecanisme internaționale în scopul colaborării în sectorul vamal.
Începând cu anul 1991, în Republica Moldova s-au depus eforturi considerabile pentru crearea bazei normative și organizatorice a activității vamale. Cu toate acestea, constatăm că în această perioadă nu s-a făcut încă totul pentru a implementa integral principiile activității vamale. Situația la zi din acest sector nu permite să afirmăm că organele vamale exercită pe deplin atribuțiile, că scopul de asigurare a securității economice a statului, de apărare a drepturilor și intereselor legitime ale persoanei în cadrul activității vamale este atins. Pe parcursul acestei perioade în cadrul activității vamale au apărut mai multe probleme care de repetate ori au fost în atenția opiniei publice. În contextul examinării activității vamale, apare desigur și problema transparenței, corupției în acest sector.
Activitatea vamală se mai constituie din perceperea drepturilor de import și drepturilor de export, vămuirea, controlul și supravegherea vamală precum și din alte activități de promovare a politicii vamale. Politica vamală, la rândul său, este parte integrantă a politicii externe și interne a statului și cuprinde arealul pilonilor principali ce țin de asigurarea eficienței operațiunilor vamale, de reglementarea schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, ajutorului acordat rezolvării problemelor politice și comerciale privind protecția pieței interne și stimularea economiei naționale și a altor obiective stabilite de legislație.
Scopul prezentei lucrări este de a examina complex activitatea vamală în Republica Moldova, în special a brokerului vamal – persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislația, care deține licență de broker vamal, eliberată de Departamentul Vamal și care efectuează în nume propriu, dar pe contul și la solicitarea persoanei care o reprezintă, operațiuni de mediere în domeniul vamal. Se reflectă, în măsura posibilităților, problemele care există în acest domeniu, se înaintează recomandări pentru ameliorarea situației, sporirea eficienței acestei activități, asigurarea securității statului, mai cu seamă a celei economice, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei în cadrul activității vamale.
Capitolul I
POLITICA VAMALĂ A REPUBLICII MOLDOVA
1.1 Principii generale de vămuire
Conform Codului Vamal, introducerea și scoaterea mărfurilor și mijloacelor de transport din țară se efectuează în funcție de regimul vamal sub care sunt plasate conform procedurii de vămuire stabilite de acte normative (art. 22). La rândul său, regimurile vamale se stabilesc în funcție de scopul operației și de destinația mărfurilor. În funcție de regimul vamal se aplică restricții la introducerea/scoaterea mărfurilor, se percep drepturi de import/export, se acordă scutiri de drepturi, se stabilesc drepturile și obligațiile declaranților, precum și responsabilitatea pentru încălcarea legislației. Din cele menționate mai sus rezultă că reglementările netransparente și contradictorii în domeniul regimurilor vamale constituie un factor de bază ce facilitează fenomenul corupției în sectorul vamal.
Codul Vamal al Republicii Moldova stabilește 14 tipuri de regimuri vamale care, în principiu, corespund celor utilizate în practica internațională (pentru comparație Codul Vamal din 1993 prevedea numai 4 regimuri vamale). Dat fiind faptul, că prevederile Codului sunt de caracter general, iar actele care reglementează aplicarea acestuia nu au fost elaborate la timp, în activitatea curentă organele vamale s-au condus de regulamente și ordine ale Departamentului Vamal care, de fapt, nu au fost supuse expertizei juridice și nu au fost publicate în Monitorul Oficial, iar în lipsa acestora, deciziile autorităților vamale se bazau pe indicațiile administrației și interpretările personale. În consecință, nu au fost excluse cazurile de autorizare neîntemeiată a unor regimuri vamale, precum și acordarea de facilități vamale în baza deciziilor persoanelor cu funcții de răspundere. Numai în martie 2003 (cu întârziere de peste 3 ani) a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.207 din 26 februarie 2003 vizând aprobarea Regulamentelor cu privire la aplicarea regimurilor vamale. Examinarea minuțioasă a regulamentelor în cauză relevă ca autorii acestora, probabil, aveau alte intenții decât cele de simplificare și armonizare a procedurilor vamale, deoarece este bine cunoscut faptul că reglementările și operațiunile complicate sunt principalele cauze ale corupției. Din acest context, rezultă necesitatea perfecționării reglementărilor privind regimurile vamale prin transpunerea în legislația națională a principiilor stipulate în Convenția de la Kyoto.
Din toate 14 regimuri vamale existente cel mai des sunt utilizate importul și exportul, care prevăd achitarea drepturilor de import (taxa vamală, TVA, accize, taxa pentru operațiunile vamale) sau ale drepturilor de export și punerea mărfurilor în circulație liberă pe/sau în afară teritoriului vamal.
Regimul vamal de import în sectorul vamal cele mai importante, în contextul luptei împotriva corupției, sunt regulile privind tratamentul tarifar favorabil la import.
Conform legislației cazuri de scutiri de drepturi sunt stabilite numai în Legea tarifului vamal. Totodată, până în prezent, unele scutiri de drepturi sunt prevăzute și în alte acte normative, cum ar fi, de exemplu, Legea privind investițiile străine (art.35,36) din 01.04.1992 și Legea cu privire la leasing (art. 17) din 15.02.1996. Asemenea contradicții urmează a fi eliminate prin completarea articolului 28 din Legea privind tariful vamal și stabilirea într-un singur act normativ a unei liste exhaustive de facilități tarifare la importul de mărfuri.
Dacă e să ne referim la tariful vamal, datele statistice indică, că ponderea taxelor vamale în bugetul de stat nu depășește 5%. Aceasta se explică prin faptul că majoritatea importurilor provin din statele-membre CSI și România cu care Moldova a semnat acorduri privind crearea zonei libere de comerț. În realitate, unii agenți economici reușesc să beneficieze ilegal de aceste facilități, prezentând autorității vamale certificate care conțin date neautentice privind originea mărfurilor care sunt acceptate de către vameșii corupți. În același timp, conform Legii privind tariful vamal și acordurilor privind crearea zonei libere de comerț, autoritățile vamale sunt în drept, în cazul în care se suspectează autenticitatea certificatelor de origine, să se adreseze organelor competente din țara exportatoare pentru a obține date suplimentare. Implementarea acestui sistem de cooperare administrativă este un factor decisiv în asigurarea aplicării corecte a scutirilor de taxe vamale în cadrul zonelor libere de comerț.
Contracararea evaziunilor fiscale legate de originea mărfurilor este posibilă și prin efectuarea unei expertize a mărfurilor. În Republica Moldova expertiza originii mărfurilor se efectuează de către Camera de Comerț și Industrie, care este abilitată să elibereze certificate de origine. Trebuie să menționăm că în majoritatea statelor astfel de certificate se eliberează de către organele guvernamentale, precum este vama. Probabil, lipsa de cunoștințe corespunzătoare și de condiții necesare nu permite autorităților vamale din Republica Moldova să-și exercite această funcție, în plus, nici Departamentul Vamal nu-și exprimă dorință de a-și asuma această responsabilitate.
Corupția apare și datorită nomenclatorului de mărfuri foarte complex. Lipsa cunoștințelor corespunzătoare în domeniu, precum și reglementările complicate pot duce la includerea mărfurilor de import la poziții tarifare greșite. Mulți agenți economici profită de această situație și declară mărfuri sub o altă denumire, la poziții tarifare care se impozitează cu cote de taxe vamale mici sau cota 0%. Asemenea încălcări se comit cu complicitatea vameșilor care acceptă mită pentru o poziționare mai avantajoasă. Această schema a devenit foarte convenabilă agenților economici care prin achitarea mitei (cu cât mai mare este cota taxei cu atât mai mare va fi suma acceptată de vameș) se eschivează de la plata unor sume considerabile în bugetul statului.
În majoritatea cazurilor expuse mai sus corupția este inițiată de agenții economici care, încălcând legislația, inclusiv prin realizarea unor convenții ilicite, beneficiază neîntemeiat de tratament tarifar favorabil. Factorii principali care generează această formă de corupție sunt: cotele de taxe vamale ridicate, existenta unui număr considerabil de restricții la import și totodată a diferitelor scutiri de drepturi.
În contextul regimului de import este necesar să se țină cont de faptul că actele de corupție implică nu numai personalul vamal, dar și factori de decizie din alte instituții de stat și bănci comerciale. Astfel, nu pot fi excluse acte de corupție la eliberarea de garanții bancare în vederea acordării de câtre Departamentul Vamal a unor vacanțe fiscale sau confirmarea unui transfer de bani care în realitate nu a avut loc.
Regimul vamal de export
Regimul vamal de export nu prevede încasarea impozitelor, dar, cu toate acestea, acordă dreptul la restituirea sumelor de taxe pe valoarea adăugată (TVA) și a accizelor. Pentru a beneficia de acest drept, unii agenți economici practică operațiuni de export fictiv, adică mărfurile sunt trecute ca fiind exportate, în realitate, însă, acestea rămânând în țară pentru consum intern. Rolul vameșilor corupți în această schemă constă în confirmarea fictivă a documentelor de export ceea ce este o ignorare directă a stipulărilor legale.
În sistemul vamal contemporan se mai pot desprinde așa numitele regimuri vamale suspensive – operațiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea taxelor vamale și în acest context sunt cele mai vulnerabile în fața corupției. Reglementarea juridică a acestor regimuri trebuie se fie cât mai transparentă și totodată detaliată, în caz contrar, există riscul acordării de facilități fiscale neîntemeiate. Printre regimurile suspensive se numără regimul de admitere temporară, perfecționarea activă și tranzitul mărfurilor.
Regimul de admitere temporară a mărfurilor
Regimul de admitere temporară este solicitat de agenții economici pentru mărfurile destinate utilizării în alte scopuri decât cele comerciale, cum ar fi demonstrarea la expoziții, pentru spectacole, utilizarea mijloacelor de transport și a utilajului de producție, în scopul cercetărilor științifice și didactice etc. Conform legislației în vigoare, mărfurile plasate sub acest regim sunt scutite de drepturi de import e sub acest regim sunt scutite de drepturi de import cu excepția taxei pentru proceduri vamale.
La nivel internațional a fost elaborat și se aplică în 63 de țări un mecanism care permite prevenirea și eliminarea unor încălcărilor regimul de admitere temporară – carnetul ATA. Carnetul ATA înlocuiește cererea de autorizare, iar fila de carnet completată ține loc de autorizație și de declarație vamală pentru acordarea regimului de admitere temporară, totodată carnetul ATA este o garanție a respectării condițiilor acestui regim.
Cu complicitatea vameșilor, pot fi comise contravenții vamale așa cum ar fi, de exemplu, efectuarea de operațiuni ilegale cu mărfuri și mijloace de transport, modificarea stării lor, punerea în circulație liberă a mărfurilor pentru care nu au fost achitate drepturile de import, încălcarea termenelor de admitere temporară. Situația se agravează în cazul în care, la depistarea indiciilor unei contravenții administrative, vameșii acceptă mita în vederea scutirii agenților economici de sancțiuni materiale și/sau administrative. Astfel, vameșii nu întocmesc procesul-verbal sau clasează neîntemeiat dosarul.
Din cele relatate mai sus rezultă necesitatea perfecționării reglementărilor privind regimul de admitere temporară. În acest context, se recomandă ratificarea acordurilor internaționale care conțin elemente de bază necesare pentru evitarea actelor de corupție, printre care Convenția vamală privind carnetul ATA pentru admiterea temporară a mărfurilor din 1961 și Convenția privind importul temporar de la Istambul din 1990.
Regimul de perfecționare activă a mărfurilor
Reieșind din situația dificilă în domeniul industriei naționale, mulți producători autohtoni activează în baza unor contracte de prelucrare în lohn – prestarea serviciilor de prelucrare a materiei prime a clientului cu returnarea producției finite. În acest caz, materia primă de import este declarată în regimul vamal de perfecționare activă.
Controlul vamal asupra respectării condițiilor regimului de perfecționare activă necesită o pregătire specială în domeniu. Din cauza complexității procesului de prelucrare, precum și cu complicitatea vameșilor corupți pot fi comise asemenea contravenții ca substituirea materiei prime de import cu cea autohtonă, nerespectarea termenelor de înapoiere a produsului finit sau plasarea în circulație liberă a materiei prime fără achitarea drepturilor de import. Parțial, problemele menționate se rezolvă prin solicitarea unui act de expertiză, eliberat de Camera de Comerț și Industrie, însă, controlul vamal rămâne în sarcina vameșilor.
Regimul vamal de tranzit al mărfurilor
Regimul vamal de tranzit se află permanent în centrul atenției organelor de drept, cauza principala fiind un număr impresionant de infracțiuni comise cu mărfuri supuse accizelor. Cele mai frecvente sunt situațiile când mărfurile se declară ca fiind destinate tranzitului, pe când în realitate acestea sunt introduse în scopuri comerciale. Problema principală pentru organele vamale constă în asigurarea unui control eficient al mijloacelor de transport care tranzitează teritoriul vamal și neadmiterea cazurilor de punere în circulație liberă a mărfurilor fără achitarea drepturilor de import.
Guvernul Republicii Moldova a încercat să implementeze mai multe metode – începând cu escortarea anumitor categorii de mărfuri, până la implementarea unor tehnologii informaționale. Astfel, în vederea asigurării evidenței și controlului automatizat al mărfurilor în tranzit, Departamentul Tehnologii Informaționale a elaborat Sistemul informațional de evidență și control "CONTROL-GT(TRANZIT)" care presupune utilizarea unor sigilii electronice. Sistemul a fost testat începând cu 1 decembrie 2001 în unele puncte de trecere a frontierei precum Sculeni, Otaci și Palanca. Eficiența acestui sistem în combaterea tranzitului ilegal este discutabilă, prin urmare, Guvernul a considerat necesară restabilirea sistemului de escortare, sistem pus în sarcina Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției începând cu ianuarie 2003.
Se mai poate de menționat și așa-numitul „tranzit intern", când în vederea vămuirii și perfectării declarației, mărfurile sunt transportate de la frontieră până la autoritatea vamală internă.
1.2 Cadrul normativ în domeniul activității vamale
În scopul creării bazei normative a activității vamale, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un șir de legi și hotărâri, cele de bază fiind:
Legea privind frontiera de stat;
Legea cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova;
Legea cu privire la tariful vamal;
Legea reglementării de stat a activității comerciale externe;
Legea serviciului în organele vamale;
Codul Vamal;
Legea cu privire la controlul exportului, reexportului, importului și tranzitului de mărfuri strategice;
Legea cu privire la modul de introducere și de scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice;
Legea cu privire la inspecția înainte de expediție, alte legi, hotărâri ale Parlamentului.
Legea serviciului în organele vamale reglementează angajarea, încetarea, restabilirea în serviciul organelor vamale, exercitarea și condițiile serviciului în organele vamale. Potrivit acestei legi, serviciul în organele vamale este un gen special de activitate în serviciul public prin care se exercită funcțiile, drepturile și obligațiile organelor vamale, incluse în sistemul organelor de drept.
Codul vamal stabilește principiile juridice, economice și organizatorice ale activității vamale orientate spre apărarea suveranității și securității economice a Republicii Moldova. Codul vamal stipulează că activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport și persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import și drepturilor de export, vămuirea, controlul și supravegherea vamală, din alte activități de promovare a politicii vamale și că activitatea vamală se desfășoară în conformitate cu normele și cu practica internațională.
Conform Codului vamal, politica vamală este parte integrantă a politicii externe și interne a statului și urmărește asigurarea eficienței operațiunilor vamale, reglementării schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuția la rezolvarea problemelor politice și comerciale privind protecția pieței interne și stimularea dezvoltării economiei naționale, alte obiective stabilite de legislație. Codul vamal reglementează organizarea în întregime a activității vamale. Codul include atribuțiile organului vamal; stipulări privind trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport, regimurile vamale (importul, tranzitul, depozitul vamal, magazinul duty free, zona liberă, exportul etc.), drepturile de import și de export (taxa vamală, taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxa pentru proceduri vamale etc.), calcularea și plata acestor drepturi, proceduri de vămuire; stipulări privind depozitarea provizorie, brokerii vamali, transportatorul vamal, declararea, controlul vamal, facilitățile vamale acordate anumitor categorii de persoane străine, valoarea în vamă a mărfurilor, determinarea țării de origine a mărfurilor, dispunerea de mărfuri și mijloace de transport, precum și de mijloacele bănești obținute din comercializarea lor, activitatea operativă de investigații, de cercetare penală și anchetă preliminară a organelor vamale, contravențiile vamale și răspunderea pentru săvârșirea lor, procedura în cazurile de contravenție vamală și cercetarea lor; atacarea deciziilor, acțiunilor sau inacțiunilor organelor vamale și ale colaboratorilor vamali; aplicarea de măsuri la frontieră în vederea protecției proprietății intelectuale; stipulări privind colaboratorii vamali, precum și administrarea statisticii vamale etc.
Potrivit Codului vamal, activitatea vamală este desfășurată de organele vamale care sunt organe de drept și care constituie un sistem unic, format din Departamentul Vamal ca autoritate centrală de specialitate, din birouri și posturi vamale. Conform Codului, organul vamal are următoarele atribuții:
participă la elaborarea politicii vamale a statului și
promovează această politică;
asigură respectarea legislației vamale;
apără drepturile și interesele legitime ale persoanei în cadrul activității vamale;
contribuie, în limitele competenței, la asigurarea securității
economice a statului;
apără interesele economice ale statului;
aplică procedeele vamale de reglementare a relațiilor economice și comerciale;
încasează drepturile de import și drepturile de export;
participă la elaborarea măsurilor de politică economică în vederea trecerii mărfurilor peste frontiera vamală și aplică aceste măsuri;
luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale și legislației fiscale vizând trecerea mărfurilor peste frontiera vamală; curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanțelor narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică și arheologică, obiectelor
de proprietate intelectuală, speciilor de animale și plante etc.;
contribuie la combaterea terorismului internațional;
exercită și perfecționează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiții pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală; exercită alte atribuții stabilite de legislație.
Legea cu privire la tariful vamal stabilește modul de formare și de aplicare a tarifului vamal la mărfurile introduse pe teritoriul Republicii Moldova sau scoase din țară, regulile de supunere a acestora taxelor vamale, precum și metodele de determinare a valorii în vamă a mărfurilor și a țării lor de origine. Scopul aplicării tarifului vamal sunt optimizarea structurii importului de mărfuri; echilibrarea importului și exportului de mărfuri, protecția producătorilor de mărfuri autohtoni; crearea condițiilor favorabile pentru integrarea economiei Republicii Moldova în economia mondială.
Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice stabilește modul de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice a mărfurilor, obiectelor de uz personal și a mijloacelor de transport auto.
Legea cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldovagarantează cetățenilor Republicii Moldova, cetățenilor străini și apatrizilor dreptul de ieșire și intrare în Republica Moldova, stabilește restricții temporare la acest drept, reglementează modul de eliberare a actelor de ieșire și intrare și de soluționare a litigiilor privind eliberarea acestor acte.
Activitatea vamală este indispensabil legată de frontiera de stat. Legea privind frontiera de stat a Republicii Moldova
reglementează, de asemenea, regimul frontierei de stat, precum și regimul punctelor de trecere a acesteia. Aici sunt stipulate trecerea frontierei de stat de către persoane, mijloace de transport, mărfuri și alte bunuri, soluționarea incidentelor legate de încălcarea regimului frontierei de stat, ordinea de intrare (ieșire) a persoanelor, mijloacelor de transport, de introducere (scoatere) a mărfurilor și a altor bunuri, șederea în punctele de trecere a frontierei de stat a persoanelor și mijloacelor de transport.
Stipulările respective din legislație, în majoritatea lor, par a fi suficient de clare și oportune pentru crearea bazei legale și reglementarea activității vamale. Cu atât mai mult, că în lege se menționează: „activitatea vamală se desfășoară în conformitate cu normele și cu practica internațională". În baza stipulărilor legislative au fost adoptate un șir de hotărâri ale Guvernului care reglementează activitatea vamală. De exemplu, în baza Codului Vamal au fost adoptate Regulamentele privind regimurile vamale.
De asemenea, au fost elaborate acte normative ale Departamentului Vamal.
Aceasta denotă volumul considerabil efectuat în vederea creării bazei normative. Elaborarea și adoptarea actelor normative a fost legată de depășirea mai multor dificultăți. Ca rezultat, în multe cazuri, stipulările respective ale legii au fost adoptate cu întârzieri relativ mari față de procesele care aveau loc în societate și necesitățile la zi de asigurare a securității statului. De fiecare dată lipsa stipulărilor respective sau adoptarea lor cu întârziere au creat goluri în activitatea de asigurare a securității economice a statului, ducând, în mod inevitabil, la o permanentă degradare economică a statului.
Totodată, activitatea vamală e în situația să înfrunte un șir de probleme, inclusiv de ordin legislativ. De exemplu, pe parcursul ultimilor ani s-a făcut simțită problema implementării mecanismului de efectuare a inspecției înainte de expediție, timpul consumat pentru trecerea frontierei vamale, efectuarea controlului vamal, vămuirea mărfurilor. De asemenea, nu sunt reglementate organizarea controlului vamal în comun de către organele vamale ale statelor limitrofe; utilizarea sistemelor de dirijare cu riscurile și analiza riscurilor la efectuarea controalelor vamale, utilizarea tehnologiilor informaționale și mijloacelor electronice de comunicații pentru perfecționarea controlului vamal, precum și standardelor internaționale etc., așa cum stipulează Convenția de la Kyoto.
Practica mai denotă că pentru perfectarea declarației vamale se cere un număr sporit de documente și autorizații. Conform rezultatelor sondajului de opinie, efectuat în perioada 2000-2002, procedurile vamale reprezintă una din barierele principale la efectuarea activităților de import-export. Tot mai mult se cere simplificarea acestor proceduri, unificarea și perfecționarea legislației. Drept urmare, se impune inevitabil necesitatea aderării Republicii Moldova la Convenția internațională pentru simplificarea și armonizarea regimurilor vamale de la Kyoto.
De menționat că legile, hotărârile Parlamentului și ale Guvernului, precum și alte acte normative guvernamentale, de regulă, se publică în Monitorul Oficial și pot fi accesate în Internet. Unele acte normative se publică în mass-media de profil economic. Cu toate acestea, accesul la actele normative nu este atât de liber cât s-ar dori. Mulți antreprenori din businessul mic, dar mai cu seamă publicul larg, din motive materiale deseori nu au acces nici la Monitorul Oficial și nici la Internet. Aceste acte nu sunt în număr suficient chiar și pentru activitatea funcționarilor din organele vamale. Deseori, stipulările legislative nu sunt explicate detaliat și în mod regulat cetățenilor. Multe persoane se confruntă cu consecințele nerespectării legislației vamale în momentul trecerii frontierei. Alteori, legislația vamală este invocată în mass-media, de obicei, în cazurile de infracțiuni vamale sau în legătură cu pregătirea sau adoptarea unor stipulări în legislație, care atrag niște interese anume ale antreprenorilor. De aici apare problema și necesitatea răspândirii și popularizării prevederilor legale în domeniul activității vamale.
Tot la acest compartiment trebuie menționat că prevederile legislative în diverse cazuri sunt de caracter general și necesită reglementarea suplimentară pentru a fi aplicate. Din motiv că actele necesare nu au fost elaborate la timp, în activitatea sa curentă organele vamale s-au condus de regulamente și ordine ale Departamentului Vamal care, de fapt, nu au fost supuse expertizei juridice și nici nu au fost publicate în Monitorul Oficial, iar în lipsa acestora, deciziile autorităților vamale se bazau pe indicațiile administrației și interpretările personale. În consecință, nu au fost excluse cazurile de adoptare a unor decizii neîntemeiate.
Alte probleme ce țin de legislație sunt reflectate în compartimentele următoare.
1.3 Simplificarea si armonizarea procedurilor vamale
Convenția internațională privind simplificarea și armonizarea procedurilor vamale.
(Convenția de la Kyoto), de la 18.05.1973
Procedurile vamale reprezintă un ansamblu de formalități de ordin tehnic pe care importatorii/exportatorii sunt obligați să le îndeplinească în vederea asigurării respectării reglementărilor vamale. Dar în cazul în care aceste formalități sunt prea complicate, de lungă durată și presupun prezentarea de către importator a numeroaselor documente suplimentare, ele generează fenomenul corupției și devin obstacole suplimentare în calea comerțul exterior. Astfel, complicând sau simplificând formalitățile vamale statul influențează în mod indirect importul și exportul de mărfuri.
Principiile generale privind procedurile vamale sunt reglementate de Codul Vamal al RM din 20.07.2000, Normele privind completarea, circulația și folosirea formularelor declarației vamale în detaliu, aprobate de Departamentul Vamal la 12 ianuarie 1999 precum și de alte acte normative.
Conform legislației în vigoare procedurile vamale includ următoarele etape:
Operațiuni prealabile, scopul cărora constă în crearea unor condiții pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală. Aceste operațiuni prevăd: înregistrarea agentului economic ca participant al activității economice externe; obținerea certificatelor și licențelor necesare; înștiințarea organului vamal despre trecerea frontierei; aducerea și prezentarea autorității vamale a mărfurilor, mijloacelor de transport și a actelor de însoțire a mărfii; depunerea declarației concise.
Lista documentelor care se prezintă de către agenți economici la vămuire a fost stabilită prin Ordinul Departamentului Vamal nr. 276-0 din 24.10.2002, conform căruia majoritatea actelor trebuie prezentate în original sau în copii autentificate de notar. Această cerință a fost calificată drept o bariera suplimentară în calea comerțului, și a provocat critici dure din partea agenților economici. Ca urmare, Departamentul Vamal a fost obligat să-și modifice ordinul și să-l aducă în conformitate cu legislația în vigoare.
Depozitare provizorie sub supravegherea vamală în depozite înființate de organele vamale.
Declararea mărfurilor și mijloacelor de transport în scris prin întocmirea și depunerea în termen de 72 de ore a declarației vamale detaliate.
Controlul vamal documentar, controlul fizic al mărfurilor și mijloacelor de transport precum și alte forme de control vamal prevăzute în legislație. Controlul vamal se efectuează în cel mult 10 zile din ziua primirii declarației vamale și a documentelor necesare.
Sub aspectul armonizării reglementărilor vamale este important să identificăm problemele caracteristice procedurilor de vămuire. Cele mai principale fiind următoarele:
reglementările vamale complicate, nu sunt transparente și previzibile;
lipsa continuității între legislație și implementarea acesteia, legea se aplică diferențiat la diferite puncte de trecere a frontierei;
informarea cu privire la reglementări vamale insuficientă sau lipsește în general;
competența organelor vamale privind autorizarea unor proceduri vamale nu este bine determinată, iar procedura de eliberare a autorizațiilor este de lungă durată și netransparentă;
procedurile vamale sunt complicate și imprevizibile;
în procesul de vămuire nu sunt utilizate proceduri și tehnologii informaționale simplificate.
Tendința principală la nivel internațional este de a exclude efectele negative ale barierelor care decurg din formalitățile vamale și administrative, ceea ce este posibil numai prin simplificarea procedurilor de vămuire.
Lansarea procedurilor de vămuire simplificate este un proces complicat și de durată care presupune modificarea fundamentală a tuturor sectoarelor activității vamale. În același timp, acesta este un factor decisiv în contracararea corupției în sectorul vamal.
Pe plan internațional, o tendință de armonizare a procedurilor vamale s-a materializat prin adoptarea „Convenției internaționale privind simplificarea și armonizarea procedurilor vamale” (Convenția de la Kyoto), de la 18.05.1973. Scopul de bază al Convenției constă în simplificarea formalităților de vămuire, accelerarea traficului de mărfuri și reducerea timpului de trecere a frontierei. În acest, context se recomandă implementarea următoarelor proceduri și tehnici moderne de vămuire:
Introducerea procedurilor simplificate de vămuire, prin care se preconizează că un anumit procent din agenții economici să nu mai treacă prin controlul direct al personalului vamal. Printre aceste proceduri putem menționa procedura de vămuire la domiciliu.
Procedura de vămuire la domiciliu face parte din categoria de proceduri simplificate de vămuire care se acorda pentru creșterea operativității în procesul de vămuire în special a agenților economici care execută în mod frecvent asemenea operațiuni. În baza acestei proceduri, vămuirea se poate realiza în program continuu, direct la sediul agentului economic care depune o declarație prealabilă fără a fi necesară prezența autorității vamale. în vederea efectuării controlului fizic sau documentar, dupa încheierea procesului de vămuire, autoritatea vamală poate efectua verificări pe baza evidențelor operative și contabile ale destinatarului. Astfel, se reduce timpul de așteptare a celor care trec printr-un punct vamal. Cu atât mai mult, această procedură se poate derula în condiții operative prin utilizarea tehnicilor automatizate ceea ce exclude contactul direct între personalul vamal și agentul economic și elimină premisele corupției;
Armonizarea documentelor utilizate în cadrul procedurii de vămuire;
Implementarea și dezvoltarea controlului vamal posterior;
Dezvoltarea controlului vamal selectiv pe baza criteriilor de selecție a declarațiilor vamale stabilite prin analiza factorilor de risc privind originea, felul mărfurilor, bonitatea agentului economic, tipul de regim vamal etc.;
Înființarea “Ghișeului unic” de încasare a taxelor în punctele de trecere a frontierei vamale. Scopul înființării Ghișeului Unic este simplificarea procedurilor de colectare a taxelor percepute la trecerea frontierei, creșterea rapidității acestora, corelarea acțiunilor autorităților care acționează în punctul vamal și eliminarea paralelismelor. Acest mecanism prevede eliberarea participanților la trafic a unor chitanțe fiscale în format unic electronic.
Pe lângă aceasta se recomandă:
Perfecționarea cadrului legislativ în domeniul operațiunilor de vămuire, inclusiv prin transpunerea principiilor stabilite în Acorduri internaționale relevante.
Armonizarea actelor normative interne cu legislația în vigoare și excluderea interpretărilor personale ale legislației;
Asigurarea accesului persoanelor interesate la informație privind reglementările vamale, inclusiv pe suport electronic. De menționat, că informarea privind reglementările vamale este obligatorie, atât la nivel european cât și la nivel internațional;
Simplificarea cerințelor de obținere a autorizațiilor eliberate de autoritatea vamală, precum și a procedurii de eliberare;
Automatizarea procedurilor vamale prin introducerea tehnologiilor informaționale;
Dezvoltarea institutului de broker vamal – persoane juridice autorizate, care acordă serviciile de întocmire a declarațiilor vamale, reprezentare în vamă, consultare etc. Datorită operațiunilor de mediere în domeniul vamal efectuate de către persoane competente se simplifică procedurile vamale și se reduce timpul de vămuire;
Dezvoltarea unor relații corespunzătoare cu sectorul privat prin înființarea comitetului consultativ pe lîngă Departamentul Vamal.
Cooperarea cu organizațiile și instituțiile internaționale în vederea beneficierii de asistență tehnică.
Toate aceste măsuri implementate în complex vor contribui la accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală și reducerea fenomenului de corupție în sectorul vamal. Totodată, este important că simplificarea procedurilor vamale să nu aducă la diminuarea controlului vamal.
Sistemul informatizat vamal.
Tehnologiile informaționale constituie un instrument necesar reformei administrative și legislative în sistemul vamal. Practica internațională demonstrează că introducerea sistemului informatizat este una din cele mai eficiente metode în combaterea corupției și modernizarea sistemului vamal în general.
În principiu, introducerea sistemului vamal informatizat urmărește facilitarea circulației mărfurilor, perfecționarea procedurilor de evaluare și colectare a taxelor vamale, asigurarea procedurilor vamale standardizate, automatizate și clare, furnizarea de informații statistice precise și promte privind comerțul exterior, îmbunătățirea metodelor de încasare a datoriilor vamale, îmbunătățirea controlului financiar.
Majoritatea statelor aplică cu succes diferite sisteme informaționale, care au la baza caracteristici similare, și anume:
Sistemul automatizat vamal permite implementarea întregului pachet de reglementări vamale în vigoare pentru procesarea declarațiilor și asigură aplicarea în mod unic a taxelor vamale. Sistemul garantează pentru toți agenții economici acces egal la legislația vamală, reglementări privind drepturile de import/export și scutiri de drepturi;
Sistemul oferă posibilitatea comunicării agenților economici cu vama prin mecanismul de schimb electronic de date. Ca urmare, declarația în scris se substituie cu cea pe suport electronic. Declarantul fiind conectat direct la sistemul informatic vamal poate întocmi, controla și trimite electronic declarațiile organului vamal;
Sistemul se bazează pe mecanism de selectivitate și evaluarea riscului automat în timpul operațiunii electronice de vămuire;
Sistemul asigură schimbul de informații prin rețea între toate unitățile vamale.
Cât privește sistemul informatic integrat ASYCUDA, acesta există în mai multe versiuni elaborate de UNCTAD și este utilizat de către serviciile vamale a 85 de țări din toate regiunile lumii. ASYCUDA este un sistem standardizat, automatizat, flexibil în aplicare și în permanentă evoluție. Astfel, ultima versiune – ASYCUDAWorld care se bazează pe efectuarea operațiunilor de vămuire prin Internet, a fost prezentată de UNCTAD în martie 2002.
Anume ASYCUDAWorld – sistemul modern și performant a fost ales ca cel mai potrivit pentru autoritățile vamale naționale. Cu atât mai mult, Republica Moldova va fi prima țara în care va fi introdusă această versiune ASYCUDA.
1.4 Aspecte cantitative privind obiectul activității organelor vamale
Se poate spune că unul dintre parametrii de bază potrivit căruia se evaluează activitatea cotidiană a organelor vamale este volumul și calitatea operațiunilor vamale, care la rândul său se reflectă asupra calității vămuirii, încasării drepturilor de import și export, creării condițiilor pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală, circulația cetățenilor și mijloacelor de transport. Scopul principal al acestei activități este asigurarea securității economice a statului.
Datele statistice demonstrează că, fiind bazate pe implementarea continuă a principiilor economiei de piață și intensificarea procesului de globalizare, activitățile economice ale Republicii Moldova tot mai mult au impact pe plan internațional. Astfel, comerțul exterior a înregistrat în anul 2002 un volum de circa 26,6 miliarde lei. Agenții economici au efectuat peste 230,5 mii de tranzacții externe sau cu aproximativ 90 mii mai mult decât în anul 2001, ponderea tranzacțiilor de import constituind aproximativ 73 la sută. Valoarea exporturilor a constituit circa 11,1 miliarde lei, iar a importurilor – circa 15,6 miliarde lei. Volumul mărfurilor importate s-a majorat, comparativ cu 2001, cu 3,5 miliarde lei, iar volumul mărfurilor importate – cu 4,1 miliarde lei. Organele vamale au încasat taxe, ulterior transferate la buget, în valoare de circa 2,5 miliarde lei, cu 1,634 miliarde lei mai mult decât în anul 2001. în anul 2002 frontiera vamală a Republicii Moldova a fost traversată în ambele direcții de către aproximativ 6 milioane persoane. Comparativ cu anul 2001, numărul călătorilor în ambele direcții s-a majorat cu aproximativ 2 milioane persoane. Totodată, în anul 2002, frontiera vamală a fost traversată de aproximativ 780 mii autoturisme sau cu 110 mii de autoturisme mai mult decât în anul precedent. Comparativ cu anul 2001, în anul 2002 numărul autocamioanelor supuse controlului vamal a crescut de 1,3 ori, totalul acestora constituind 235 mii. Organele vamale au înregistrat o creștere cu aproximativ 20 la sută a numărului de vagoane-marfă și cu aproximativ 70 la sută a rutelor aeriene de marfă. În schimb a fost înregistrată o reducere considerabilă a numărului vagoanelor de pasageri care au traversat frontiera vamală – 75,5 mii vagoane de pasageri, cu aproximativ 35 la sută mai puțin decât în anul 2001, precum și o reducere cu 1,1 la sută a numărului rutelor aeriene de pasageri.
în primele cinci luni ale anului 2003 hotarele Moldovei au fost traversate de circa 2,2 milioane pasageri, 28,1 mii autobuse, 54,1 mii tiruri, 305,1 mii automobile.
În primul semestru al anului 2003 agenții economici din Republica Moldova au efectuat peste 78,7 mii operații de comerț exterior, cu 12,6 mii mai mult față de perioada similară a anului trecut. Potrivit datelor Centrului informațional „Vama", exportului i-au revenit 28,9 mii de operațiuni vamale, iar importului – 49,8 mii. Agenții economici au exportat mărfuri în valoare de 6,463 mlrd lei (461,64 mln USD), în creștere cu 1,712 mlrd (122,29 mln USD), iar importurile au fost evaluate la 9,239 mlrd lei (659,9 mln USD) – cu 2,483 mlrd lei (177,35 mln USD) mai mult decât în primele 6 luni ale anului 2002. În cadrul operațiunilor de tranzitare au fost perfectate 39,2 mii de declarații vamale, cu 6,4 mii mai mult decât în prima jumătate a anului 2002.
În șapte luni 2003 de pe aeroportul Internațional Chișinău au fost transportați în curse aeriene regulate și neregulate 175750 de pasageri sau cu 10 la sută mai mult decât în perioada similară a anului 2002.
Aceste date relevă că volumul mărfurilor, numărul pasagerilor și al mijloacelor de transport supuse controlului vamal este în permanentă creștere. Cu toate acestea, sarcina de lucru pentru organele vamale este mai mică în comparație cu cea a organelor similare din multe state dezvoltate ale Europei, unde fluxul de mărfuri, mijloace de transport și de pasageri, evident, este mult mai mare. În pofida acestui fapt, de multe ori se înregistrează staționări relativ îndelungate la punctele sau birourile vamale, dar mai cu seamă la depozitele provizorii (numite și terminale) de vămuire a mărfurilor. De exemplu, numai vămuirea mărfurilor deseori are loc timp de 5-7 zile, ceea ce este foarte mult pentru agenții economici și poate prejudicia considerabil activitatea acestora. Mulți dintre agenții economici au avut de suferit din motiv că producția s-a alterat în rezultatul vămuirii îndelungate la trecerea frontierei vamale. Pe lângă profesionismul vameșilor, unele din motive sunt termenele exagerate prevăzute chiar de legislație. De exemplu, conform Codului vamal, mărfurile și mijloacele de transport se pot afla în depozitul provizoriu până la 2 luni (art. 160), verificarea declarației vamale, a documentelor, controlul mărfurilor și mijloacelor de transport le efectuează organul vamal în termen până la 10 zile din momentul primirii declarației, a documentelor și a informațiilor necesare controlului vamal, iar verificările animalelor vii, mărfurilor ușor alterabile -până la 3 zile (art. 199). Ținând cont de actualele condiții nu e greu de imaginat ce poate să se întâmple în termenele stabilite cu mărfurile ușor alterabile sau cu alt tip de mărfuri, precum și care ar fi impactul asupra activității economice ale antreprenorilor.
Cum s-a menționat deja, legislația în vigoare nu reglementează sistemele de dirijare cu riscurile și analiză a acestora în timpul controalelor vamale, chiar dacă controlul vamal selectiv este prevăzut de Codul vamal (art.192). Cu toate acestea, de facto, sistemul de riscuri a început a fi utilizat de organele vamale. Astfel, în pofida faptului că lipsesc stipulările legislative, prin ordinul Departamentului Vamal nr. 108-0 din 04.06.2003, începând cu 9 iunie, a fost pus în acțiune Regulamentul privind procedura de declarare și efectuare selectivă a controlului vamal. Dintre participanții la activitatea economică externă a fost alcătuit un „grup de încredere" – 121 de întreprinderi, cărora li se acordă dreptul de a utiliza proceduri vamale simplificate. Aceste întreprinderi își creează comisii vamale speciale, care sunt responsabile de corectitudinea declarațiilor. Vămuirea mărfurilor de import sau export ce aparțin întreprinderilor selectate se efectuează în baza declarațiilor prezentate de acestea, încărcăturile lor fiind scutite de controlul fizic. Organele vamale își rezervă dreptul de a efectua controale inopinate. În cazul comiterii încălcărilor, întreprinderile depistate sunt sancționate și excluse din „grupul de încredere". Criteriile de selectare a întreprinderilor au fost: lipsa datoriilor față de buget și vamă, activitate ireproșabilă și fără obiecții din partea organelor vamale cel puțin în perioada ultimului an. Includerea în listă se prevede a fi efectuată în baza solicitărilor din partea întreprinderilor după controlul respectiv. Se prevede că această măsură să stimuleze activitatea legală a participanților la activitățile economice externe și, totodată, să limiteze contactul direct al acestora cu funcționarii vamali. în principiu, acesta este unul dintre mecanismele sistemului de dirijare a riscurilor și analizei acestora la efectuarea controalelor vamale. Tot aici se poate menționa că ordinul Departamentului Vamal, de rând cu alte acte departamentale, nu este publicat în Monitorul Oficial și, de aceea, societatea cunoaște numai unele aspecte ale acestui ordin din mass-media, fapt care contrazice legislației în vigoare. Pentru a nu transforma acest sistem într-o formă de abuz din partea organelor vamale, urmează a adopta completări în Codul Vamal prin care ar fi clar reglementat sistemul de dirijare al riscurilor și a analizei acestora la efectuarea controalelor vamale.
Totodată, ținând cont de tendințele majorării fluxurilor de mărfuri la frontiera Moldovei, se cere sporirea profesionismului vameșilor și implementarea formelor moderne de control vamal, care ar permite asigurarea efectivă a controlului vamal.
Volumul activității organelor vamale este în creștere. De aceea, pentru stat este importantă calitatea acestei activități care determină eficiența luptei împotriva contrabandei, a încălcărilor reglementărilor vamale și legislației fiscale vizând trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, ca o altă atribuție a organelor vamale. În același timp, calitatea activității vamale determină și gradul apărării intereselor legitime ale persoanelor la trecerea mărfurilor și altor bunuri peste frontiera vamală. Anume prin această activitate organele vamale contribuie la asigurarea securității statului.
Capitolul II
ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE PRIVIND ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA
BROKERULUI VAMAL
2.1 Noțiunea de broker vamal
Fără nici un punct de stopare putem trece la subiectul principal al acestei teze, adică la brokerul vamal. După cum ne dăm bine seama brokerul vamal este o noțiune relativ nouă, mai ales pentru legislația Republicii Moldova.
Vom încerca desigur să reproducem esența acestui subiect conform actelor normative adoptate la noi în țară.
Punctul de plecare ar fi actul normativ principal adoptat în domeniul activității vamale care pe bună dreptate este Codul Vamal. Aici, în prim-plan ne apare articolul 162 care încearcă să ne dea o definiție pe cât de succintă, pe atât de generală.
Definiția cheie al acestui termen ca act normativ se poate da în felul următor:
„Brokerul vamal exercită atribuțiile sale în conformitate cu legislația vamală a Republicii Moldova și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.”
Referitor la noțiunea făcută anterior, vine cu niște completări, mai puțin sau mai mult enunțate, Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii:
„Broker vamal poate fi orice persoană juridică, indiferent de forma organizatorico-juridică, în statutul căreia este prevăzută activitatea de broker vamal și care este autorizată de către Departamentul Vamal în modul stabilit” .
„Brokerul vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislația, care deține autorizația de broker vamal, eliberată de Departamentul Vamal, și care, în numele și pentru terțe persoane, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire și efectuează și alte operațiuni vamale”.
Modificarea principală făcută în prezentul regulament referitor la noțiunea de broker vamal constă în actul a cărei bază el activează. Dacă în Codul Vamal se menționează că brokerul activează în baza licenței emise de către Departamentul Controlului Vamal, atunci regulamentul în cauză ne spune că el activează în baza unei autorizații emise de către Departamentul Vamal.
2.2 Activitatea brokerului vamal.
În prezent sunt persoane care activează în calitate de brokeri vamali, însă, la rândul lor, ei dețin doar denumirea și înfăptuiesc unele operațiuni de mediere în domeniul vamal, dar nu au autorizația emisă de Departamentul Vamal.
Brokerul vamal are ca activitate toate operațiunile privind vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport, precum și îndeplinirea de acesta a altor operațiuni de intermediere în domeniul vamal care sânt supuse evidenței obligatorii, conform procedurii stabilite.
Pentru obținerea Autorizației și desfășurarea activității de broker vamal, solicitantul trebuie să fie deținătorul cu titlu legal a cel puțin unui depozit pentru păstrarea mărfurilor în condiții generale. Brokerul vamal acreditat pe lîngă cîteva birouri vamale trebuie să dețină cel puțin cîte un depozit la fiecare din biroul vamal pe lîngă care activează.
Departamentul Vamal, reieșind din necesitățile de facto și posibilitățile brokerului vamal, poate să autorizeze activitatea brokerului vamal fără să țină cont de prevederile pct. 14.1 al Regulamentului respectiv.
Depozitul brokerului vamal urmează să fie folosit în calitate de depozit provizoriu în conformitate cu legislația în vigoare.
Depozitul brokerului vamal trebuie să fie de o suprafață totală de cel puțin 100 m2, precum și să corespundă cerințelor tehnice stabilite de prezentul Regulament.
Depozitul provizoriu trebuie să dispună de următorul echipament:
– utilaje de încărcare-descărcare și mijloace de transport;
– echipamente de depozitare;
– mijloace de cîntărire a mărfurilor;
– mijloace de comunicație;
– tehnică de birou;
– mobilier și alte echipamente necesare pentru funcționarea sa normală
– dispozitive de identificare (se utilizează de către organul vamal prin aplicarea plombelor, ștampilelor, sigiliilor, etc).
Revenind la operațiunile efectuate de către brokerul vamal, evidența acestora se duce în formă scrisă sau electronică de către brokerul vamal. Organul vamal și brokerul vamal stabilesc modul de efectuare a schimbului de informații, supuse evidenței, care trebuie să asigure compatibilitatea respectivă cu datele de evidență generală.
Sistemul de evidență trebuie să fie compus din următoarele documente:
registrul contractelor de mandat (anexa nr. 1);
registrul operațiunilor de vămuire (anexa nr. 2).
Brokerul vamal este obligat să țină contabilitatea în conformitate cu Legea contabilității nr. 426-XIII din 04.04.1995, Standardele naționale de contabilitate și Planul de conturi al activității economico-financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului de Finanțe al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997.
Pentru începerea activității de broker vamal el are nevoie de un documentul prin care se atestă capacitatea și dreptul deținătorului de a desfășura activitatea de broker vamal pe lângă unul sau mai multe birouri vamale. Acest tip de document se numește Autorizație. Din contextul dat putem deduce că autorizația este valabilă numai în raza de activitate a birourilor vamale pe lângă care este acreditat brokerul vamal dat.
De aici se pot evidenția și împuternicirile Departamentului Vamal la acest capitol. O împuternicire bazată chiar și pe logică ar fi examinarea agenților economici privind eliberarea Autorizațiilor.
Pentru solicitarea eliberării Аutorizației (în continuare – solicitant), agentul economic, se adresează în Departamentul Vamal cu o cerere în formă liberă, în care se indică următoarele date privind activitatea de broker vamal:
denumirea completă și abreviată a solicitantului, adresa juridică a acestuia, telefoanele de contact;
codul fiscal sau codul IDNO;
datele despre Specialiștii angajați (numele, prenumele, patronimicul, domiciliu);
birourile vamale, pe lîngă care se solicită acreditarea;
amplasarea oficiului, în care solicitantul intenționează să practice activitatea de broker;
alte date prezentate de solicitant care pot fi luate în considerație la emiterea deciziei privind eliberarea Autorizației.
La cererea în cauză se anexează următoarele acte:
copiile (legalizate conform procedurii stabilite) documentelor de constituire ale solicitantului;
confirmare a băncii privind deschiderea conturilor bancare;
copiile diplomelor de studii și atestatelor de calificare a specialiștilor;
copiile ordinelor de angajare sau a contractelor de muncă a specialiștilor;
actele eliberate de bancă sau alte instituții de credit, care confirmă instituirea garanției de asigurare a obligațiilor brokerului vamal, conform cap. VII al prezentului Regulament;
certificatul eliberat de inspectoratul fiscal teritorial, ce denotă starea decontărilor cu bugetul consolidat;
alte documente, necesare și solicitate de către Departamentul Vamal.
Pe parcurs Departamentul Vamal este împuternici să adopte decizii privind eliberarea sau refuzul în eliberarea Autorizațiilor. Poate să elibereze Autorizații și alte documente necesare pentru activitatea de broker vamal. O împuternicire care contribuie la reglarea economiei naționale și la protecția pieței interne ar fi ducerea evidenței Autorizațiilor eliberate, să țină registrele de stat al brokerilor vamali.
Departamentul Vamal este împuternicit să anuleze, să suspende sau să retragă înainte de termen Autorizația. Tot el efectuează controlul asupra respectării de către titularii Autorizațiilor a cerințelor și condițiilor de desfășurare a activității de broker vamal precum efectuarea altor acte conform legislației în vigoare.
Departamentul Vamal examinează cererea de eliberare a Autorizației timp de 30 zile calendaristice din momentul depunerii ei. La examinarea cererii se verifică autenticitatea documentelor și datelor prezentate de către solicitant în vederea verificării corespunderii lor cerințelor legislației Republicii Moldova inclusiv prezentului Regulament. Verificarea datelor menționate se efectuează cu condiția deplasării obligatorii a colaboratorilor vamali împuterniciți la locul de aflare a solicitantului și subdiviziunilor sale. În cazul apariției temeiurilor pentru a pune la îndoială veridicitatea datelor prezentate de solicitant, Departamentul Vamal solicită de la solicitant informația necesară pentru confirmarea acestor date.
În legătură cu acest fapt, termenul de examinare a cererii de eliberare a Autorizației poate fi prelungit. Despre prelungirea termenului de examinare a cererii se comunică în scris solicitantului în termen de 3 zile de la data adoptării deciziei respective. Termenul limită de examinare a cererii, precum și adoptării deciziei privind eliberarea sau refuzul de a elibera Autorizația nu trebuie să depășească 45 de zile din ziua depunerii ei.
Pentru a primi Autorizația, la momentul depunerii cererii solicitantul este obligat să angajeze, cel puțin un specialist care deține Atestat și să dispună de o bază tehnico-materială care să permită desfășurarea activității de broker vamal (spații special amenajate destinate pentru desfășurarea operațiunilor de încărcare/descărcare a mărfurilor, depozitarea mărfurilor, etc.), conform cerințelor stabilite de prezentul regulament și altor acte normative în vigoare. El trebuie să posede o infrastructură informatică adecvată pentru utilizarea standardelor de conexiune la rețeaua informatică a biroului vamal agreate de Departamentul Vamal.
Se fac unele excepții în ceea ce privește eliberarea Autorizației:
-dacă decizia a fost adoptată pozitiv, în baza documentelor prezentate de solicitant, Departamentul Vamal înștiințează în scris solicitantul despre decizia luată. Pentru eliberarea Autorizației se încasează o taxă în mărime prevăzută de legislația în vigoare. Solicitantul, care a primit înștiințarea, trebuie să achite în termen de 5 zile bancare taxa pentru eliberarea Autorizației. În cazul neachitării în termenul indicat a taxei respective, decizia privind eliberarea Autorizației se anulează.
-în cazul adoptării unei decizii privind refuzul în eliberarea Autorizației, Departamentul Vamal înștiințează în scris solicitantul despre decizia luată, cu expunerea temeiurilor refuzului.
Temei pentru refuz în eliberarea Autorizației poate servi:
informațiile neautentice în documentele prezentate de către solicitant;
necorespunderea sau lipsa condițiilor necesare pentru desfășurarea activității de broker vamal;
existența restanțelor la bugetul de stat.
În caz de respingere de către Departamentul Vamal a cererii de eliberare a Autorizației, persoana interesată poate să depună o cerere repetată de eliberare a Autorizației, cu respectarea următoarelor condiții:
la expirarea termenului de 30 zile din ziua adoptării deciziei privind refuzul în baza temeiului expus în subpunctul b), al punctului 3.9 cu condiția înlăturării motivelor care au servit temei pentru refuz;
la expirarea a 12 luni din ziua adoptării deciziei privind refuzul în cazul prezentării informației neautentice.
Departamentul Controlului Vamal poate retrage atestatul de calificare al specialistului care:
a) nu îndeplinește în repetate rînduri obligațiile față de organul
vamal;
b) încalcă în repetate rînduri cerințele actelor legislative și ale
altor acte normative în domeniul vamal;
c) este vinovat (culpabil) de falsificarea documentelor, de
delapidări, de mituire și de alte contravenții în domeniul vamal;
d) cauzează prejudicii persoanei reprezentate, inclusiv prin
utilizarea ilicită de informații care constituie secret comercial sau de
informații confidențiale;
e) încalcă legislația fiscala.”
Eliberarea Autorizației se efectuează în baza ordinului respectiv al Departamentului Vamal. Autorizația se semnează de Directorul General al Departamentului Vamal, se autentifică prin ștampilă Departamentului Vamal și se eliberează solicitantului, cel tîrziu în 5 zile lucrătoare din ziua încasării sumelor bănești pe contul trezorerial al Departamentului Vamal. Termenul de valabilitate a Autorizației este de 2 ani din data eliberării.
În cazul anulării, retragerii sau suspendării acțiunii Autorizației, taxele încasate nu se restituie.
Brokerul vamal este obligat în cazul modificării datelor, care au fost indicate în cererea de eliberare a Autorizației, timp de 15 zile din momentul survenirii modificărilor intervenite să înștiințeze în scris despre aceasta Departamentul Vamal și să solicite reperfectarea Autorizației noi în corespundere cu ordinea stabilită.
Brokerul vamal poate exercita activitatea sa în baza duplicatului, în cazul pierderii Autorizației, eliberat de Departamentul Vamal al Republicii Moldova. Duplicatul Autorizației se eliberează în baza cererii scrisе a brokerului vamal timp de 5 zile lucrătoare din ziua depunerii cererii. Pentru eliberarea duplicatului se percepe o taxă în mărime prevăzută de legislația în vigoare.
Autorizația pentru activitatea de broker vamal poate fi anulată, suspendată sau retrasă de către Departamentul Vamal al Republicii Moldova dacă nu sînt respectate condițiile stabilite din Regulament privind neîndeplinirea obligațiilor de broker vamal și încălcarea intenționată repetată a legislației vamale și fiscale de către brokerul vamal.
Autorizația se anulează dacă aceasta a fost eliberată cu încălcarea ordinii stabilite și în baza datelor necomplete și / sau neautentice. Decizia de anulare intră în vigoare la data înștiințării persoanei interesate.
Alte încălcări pot fi: cauzarea ilegală a prejudiciului esențial persoanei reprezentate, constatată prin decizia judecătorească;
-divulgarea datelor ce constituie secret comercial, bancar sau alt secret protejat de lege, constatată prin decizia organelor competente, cu excepția cazurilor prevăzute de legislația Republici Moldova;
-recunoașterea printr-o hotărîre definitivă judecătorească a insolvabilității brokerului vamal sau declararea de către el a insolvabilității sale comiterea intenționată a unor erori la vămuirea mărfurilor, fapt care a cauzat prejudiciu statului.
Autorizația poate fi retrasă și în calitate de sancțiune pentru încălcarea regulilor vamale. Decizia de retragere a Autorizației intră în vigoare la data înștiințării persoanei interesate, iar în cazul retragerii Autorizației ca sancțiune pentru încălcarea regulilor vamale – din data intrării în vigoare a deciziei privind cazul de încălcare a regulilor vamale. Anularea sau retragerea ei se perfectează printr-un ordin și se înmânează nemijlocit brokerului sau i se transmite printr-o expediere poștală cu înștiințare.
Cererea privind eliberarea repetată a Autorizației poate fi examinată nu mai devreme decât peste 2 ani din ziua adoptării deciziei despre anulare sau retragere iar acțiunea ei poate fi suspendată pe un termen de până la 3 luni în următoarele cazuri:
nerespectarea condițiilor pentru activitate și neasigurarea obligațiunilor brokerului vamal față de organele vamale;
existența temeiurilor suficiente constatate prin decizia organului competent, că brokerul vamal abuzează de drepturile sale legale;
Din momentul suspendării acțiunii Autorizației, brokerul vamal nu este în drept să prezinte spre vămuire loturi de mărfuri și mijloace de transport și să înfăptuiască alte genuri de activități în calitate de broker vamal.
Suspendarea acțiunii Autorizației nu eliberează brokerul vamal de la obligații de finisare a vămuirii mărfurilor și mijloacelor de transport în privința cărora anterior el a depus declarația vamală în detaliu, și nu eliberează brokerul vamal de la răspundere în fața organelor vamale pentru neachitare sau achitarea incompletă a drepturilor de import și de export și alte acțiuni întreprinse de acesta până la adoptarea hotărârii despre suspendare.
Persoana juridică încetează activitatea în calitate de broker vamal dacă i s-a anulat sau retras Autorizația sau a expirat termenul de valabilitate a Autorizației; lichidarea agentului economic care deține Autorizația. Persoana juridică prezintă o cerere în formă scrisă precum că dorește să-și înceteze activitatea sa în calitate de broker vamal, din proprie inițiativă.
Agentul economic, în cazul încetării activității sale în calitate de broker vamal, este obligat timp de 15 zile din ziua încetării acestei activități să prezinte organului vamal, pe lângă care a fost acreditat, o dare de seamă completă privind efectuarea operațiunilor de vămuire, efectuate în ultimul trimestru al activității sale.
Hotărârea despre încetarea activității agentului economic în calitate de broker vamal se perfectează printr-un ordin a Departamentului Vamal. În ordin se indică temeiurile încetării activității agentului economic în calitate de broker vamal. Ordinul se înmânează nemijlocit brokerului vamal ori i se trimite cu o scrisoare poștală recomandată.
La încetarea activității în calitate de broker vamal, agentului economic se restituie restanța neutilizată a sumei de asigurare a obligațiunilor sale față de organele vamale, depusă la contul Departamentului Vamal.
Suma de asigurare a obligațiunilor brokerului vamal față de organele vamale se restituie în baza cererii scrise depuse la Departamentul Vamal.
Dacă se încetează activitatea în calitate de broker vamal, taxele încasate pentru eliberarea Autorizației nu sînt restituite.
2.3 Drepturile, obligațiile și responsabilitatea brokerului vamal
Activitatea brokerului vamal constă în efectuarea din nume și din contul unor terțe persoane a operațiunilor de vămuire a mărfurilor și mijloacelor de transport și exercitarea altor funcții de mediere în domeniul vamal, la solicitarea persoanei pe care o reprezintă.
În legătură cu exercitarea operațiunilor de vămuire, brokerul vamal are următoarele obligații:
la solicitarea agentului economic pe care îl reprezintă, să accepte depozitarea provizorie a mărfurilor și mijloacelor de transport declarate în incinta depozitului pe care îl deține;
să declare mărfurile și mijloacele de transport, conform procedurii stabilite de legislația Republicii Moldova;
să prezinte la cererea colaboratorilor vamali mărfurile și mijloacele de transport supuse declarării;
să prezinte, la cererea colaboratorilor vamali, documente sau alte date suplimentare necesare pentru vămuire;
să asigure după caz, asistarea la cererea organului vamal la vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport;
să asigure achitarea drepturilor de import și de export în termenele prevăzute de legislația Republicii Moldova;
să organizeze și să țină evidența operațiunilor derulate, mărfurilor și mijloacelor de transport depozitate provizoriu în depozite pe care le deține;
să respecte confidențialitatea informațiilor despre operațiunile vamale, care constituie secret comercial, informațiilor care nu au caracter public;
să asigure completarea corectă a documentelor vamale în conformitate cu legislația vamală a Republicii Moldova și să elibereze persoanelor reprezentate documente justificative în conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.294 din 17.03.1998 „Cu privire la executarea Decretului Președintelui RM nr.406-II din 23.12.1997” și cu alte acte normative în vigoare.
să asigure obligațiile sale față de organele vamale în conformitate cu Codul Vamal al Republicii Moldova și cu prezentul Regulament;
să informeze Departamentul Vamal timp de 15 zile din momentul modificării adresei juridice, sediului încăperilor de lucru, precum și oricare alte modificări referitoare la personalul de serviciu (director, adjuncții lui, contabil-șef, specialiștii în domeniul vămuirii) și la activitatea de broker vamal;
să verifice autenticitatea documentelor și datelor primite de la persoana reprezentată;
să respecte condițiile de folosire și dispunere de mărfuri și mijloacele de transport în privința cărora vămuirea nu este finisată, până la eliberarea definitivă (eliberarea condiționată) a mărfurilor și mijloacelor de transport în conformitate cu regimul vamal ales;
să întreprindă acțiunile necesare pentru determinarea sau confirmarea țării de origine a mărfurilor și să asigure prezentarea mărfurilor persoanelor, din numele cărora se depun declarațiile vamale respective;
să calculeze drepturile de import și de export pentru mărfurile declarate și să determine valoarea în vamă a mărfurilor declarate conform legislației;
să preleveze, cu permisiunea organului vamal, din cont propriu și pînă la depunerea declarației vamale, probe și mostre de mărfuri pentru efectuarea cercetării (expertizei) ori să asigure efectuarea acestei cercetări (expertize) în conformitate cu legislația Republicii Moldova;
să îndeplinească alte obligațiuni stabilite de lege.
La perfectarea actelor vamale brokerul vamal este în drept:
să asiste (inclusiv în zona de control vamal) la examinarea mărfurilor și mijloacelor de transport declarate de el;
să înainteze demersuri la organele vamale privind efectuarea perfectării actelor vamale în afara orelor de program sau în alte locuri de cât cele stabilite de organul vamal pentru vămuire;
să asigure cu permisiunea și în prezența factorului de decizie al organului vamal, până la depunerea declarației vamale, transportarea, cântărirea (alte operațiuni de determinare a cantității mărfurilor), încărcarea, descărcarea, transbordarea mărfurilor, operațiuni de ambalare a mărfurilor, precum și deschiderea încăperilor și spațiilor unde se pot afla asemenea mărfuri și mijloace de transport;
să asiste la prelevarea probelor și mostrelor de mărfuri de către colaboratorii vamali împuterniciți și persoane cu funcții de răspundere din alte organe, precum și să facă cunoștință cu rezultatele cercetării efectuate de către aceste organe;
să ceară conform normelor în vigoare restituirea excedentului din drepturile de import și drepturilor de export anterior plătite;
să facă demersuri la organele vamale privind efectuarea corectării valorii în vamă a mărfurilor declarate;
Brokerul vamal nu este responsabil față de organele vamale pentru nerespectarea condițiilor regimului vamal ales de către persoana care trece mărfuri, din momentul plasării lor într-un anumit regim sau destinație vamală. El este responsabil pentru determinarea corectă a valorii în vamă a mărfii, autenticitatea documentelor și datelor folosite în acest scop. Brokerul vamal nu duce responsabilitatea pentru nerespectarea regulilor de marcare a mărfurilor cu timbre de acciz, efectuarea operațiunilor valutare legate de trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a Republicii Moldova și alte acțiuni care nu pot fi puse în culpa lui. El are anumite drepturi, obligații și responsabilități față de organele vamale și nu pot fi limitate prin contractul încheiat între broker și persoana reprezentată.
Brokerul vamal asigură în fața organelor vamale executarea cuvenită a obligațiilor sale, determinate de legislația vamală și fiscală a Republicii Moldova, inclusiv obligațiile privind achitarea drepturilor de import și drepturilor de export, precum și a penalităților pentru întârzierea achitării drepturilor de import și drepturilor de export, a procentelor pentru amânarea achitării plăților calculate și altor plăți datorate.
Brokerul vamal are obligațiile sale care pot fi asigurate printr-o garanție a băncii ori altei instituții financiare de credit în mărimea sumei de asigurare stabilite, prin garanția bancară sau prin depunerea pe contul organului vamal a mijloacelor bănești în aceeași mărime. Garanția bancară pentru suma asigurării obligațiilor brokerului vamal, sau dispoziția de plată a sumei asigurării în contul Departamentului Vamal, se prezintă organului vamal concomitent cu documentele verificate. Asigurarea acestor obligațiuni ale brokerului vamal trebuie să fie valabile până la momentul încetării termenului de valabilitate al Autorizației.
Depunerea mijloacelor bănești în contul corespunzător al organului vamal sau utilizarea garanției bancare, se efectuează în valuta Republicii Moldova. Suma asigurării se determină de către șeful biroului vamal în dependență de activitatea planificată a brokerului vamal.
În cazul efectuării activității de broker vamal prin subdiviziunile sale structurale acreditate pe lângă mai multe birouri vamale, suma asigurării se determină separat, pentru fiecare subdiviziune structurală.
Termenul de valabilitate a garanției bancare acceptate de organele vamale în calitate de asigurare a obligațiunilor brokerului vamal, nu trebuie să fie mai mic de 1 an. Brokerul vamal este obligat în termen de până la 7 zile calendaristice până la expirarea valabilității garanției să reînnoiască garanția. „La achitarea sumelor asigurării obligațiunilor brokerului vamal în contul organului vamal, în documentul de plată, la rubrica “destinația plății” trebuie să fie înscrisă fraza: “Depunerea sumei de asigurare a obligațiunilor brokerului vamal față de organele vamale”. ”
Pentru timpul păstrării mijloacelor bănești la contul organului vamal, nu se calculează dobânda și nu se efectuează indexarea.
În caz de nerespectare de către brokerul vamal a obligațiunilor sale față de organele vamale, sumele care urmează a fi încasate în conformitate cu legislația în vigoare, sânt încasate din contul garanției bancare create. În acest caz brokerul vamal este obligat în decurs de 5 zile bancare din ziua încasării mijloacelor bănești în bugetul de stat, să restabilească suma minimă a garanției bancare stabilite de legislația în vigoare în orice mod, prevăzut de prezentul Regulament. În caz contrar Autorizația se suspendă.
2.4 Raporturile cu specialistul și reprezentantul
Un alt subiect primordial în domeniul vămuirii este specialistul – persoană fizică angajată a brokerului vamal sau a declarantului, care deține atestatul de calificare în domeniul vămuirii (în continuare Atestat) eliberat de Departamentul Vamal al Republicii Moldova și care activează din numele acestuia.
Autorizația pentru activitatea de broker vamal este un document prin care se atestă capacitatea și dreptul deținătorului de a desfășura activitatea de broker vamal pe lângă unul sau mai multe birouri vamale. Aceasta este valabilă numai în raza de activitate a birourilor vamale pe lângă care este acreditat brokerul vamal dat. Atestatul de calificare a specialistului în domeniul vămuirii este valabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
În cazul când brokerul vamal sau declarantul, angajează specialistul în domeniul vămuirii acesta este obligat să presteze servicii numai din numele angajatorului. Când specialistul în domeniul vămuirii este angajat de către declarant, el poate declara numai mărfurile declarantului (angajator). Specialistul angajat de către agentul economic care nu deține Autorizație nu este în drept să presteze servicii de vămuire a mărfurilor terțelor persoane. Un alt aspect privitor la acestea datează cazul când specialistul efectuează operațiuni de vămuire din numele brokerului vamal, atunci se consideră că specialistul a fost împuternicit de brokerul vamal, dacă acesta din urmă nu demonstrează contrariul.
Din aceste considerente se deduc și acțiunile specialistului care sunt efectuate la solicitarea persoanelor care nu au încheiat un contract de mandat cu brokerul vamal și nu pot fi calificate ca acțiuni săvârșite din numele brokerului vamal. Toate operațiunile vamale privind declararea mărfurilor și mijloacelor de transport de către agenți economici pe teritoriul Republicii Moldova, se efectuează prin intermediul specialistului în domeniul vămuirii.
Atestatul de calificare a specialistului este valabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova. De aceea sunt necesare raporturile între brokerul vamal și specialist, bazate pe principiul continuității, prin care brokerul vamal își poate mări sfera de activitate, chiar și pe lângă birourile vamale de care brokerul vamal nu beneficiază de acreditare.
Raporturile între brokerul vamal și specialist se evidențiază și prin controlul permanent de către brokerul vamal a activității specialiștilor angajați.
Se stabilesc în baza contractului de mandat, încheiat cu respectarea cerințelor legislației în vigoare anumite raporturi dintre broker vamal și persoana reprezentată prin aceea că:
-brokerul vamal ține registrul de evidență a contractelor de mandat privind vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport în ordinea prevăzută.
-brokerul vamal efectuează controlul permanent al activității specialiștilor angajați.
La sfârșitul fazei acest contract de mandat împuternicit se prezintă organelor vamale și justifică împuternicirile brokerului vamal de a reprezenta declarantul vamal.
Necătând la facilitățile specialistului, brokerul vamal și subdiviziunile sale vor presta servicii în domeniul vămuirii numai pe lângă birourile vamale la care sunt acreditați.
Interacțiunea organului vamal cu brokerul vamal
Organul vamal, în raza de activitate a căruia desfășoară activitate brokerul vamal, elaborează modul unic de interacțiune a organului vamal și brokerului vamal care poate să prevadă ordinea de desfășurare a operațiunilor de vămuire de către brokeri vamali; procedura de conectare și acces a brokerilor vamali la anumite compartimente a rețelei informaționale a organului vamal, pentru prelucrarea automată a informației și transmiterii electronice a datelor, necesare desfășurării activității a brokerului vamal, ținându-se cont de cerințele privind protecția informației; să stabilească alte reguli de interacțiune a organelor vamale cu brokerii vamali, care să nu contravină legislației în vigoare a Republicii Moldova.
Organele vamale, trebuie să afișeze în locuri de acces liber, lista tuturor brokerilor vamali care activează în raza dată.
Organul vamal pe lîngă care este acreditat brokerul vamal, este în drept să efectueze controlul activității brokerului vamal respectiv, inclusiv controlul mărfurilor depozitate provizoriu la depozitul brokerului vamal. Organele vamale ierarhic superioare, de asemenea sînt în drept să efectueze în orice timp controlul activității brokerilor vamali.
După rezultatele controlului se întocmește proces verbal în 2 exemplare, unul dintre care rămîne la broker vamal. Ambele exemplare se semnează de către reprezentantul brokerului vamal și de către colaboratorul vamal care a efectuat controlul.
Departamentul Vamal al Republicii Moldova ține Registrul de stat al brokerilor vamali și a specialiștilor în domeniul vămuirii și asigură publicarea lui periodică o dată în an.
Timp de două luni după intrarea în vigoare a prezentului Regulament, Departamentul Vamal al Republicii Moldova va iniția procedura de autorizare a brokerilor vamali și procedura de eliberare a atestatelor de calificare în domeniul vămuirii pentru specialiștii în domeniul vămuirii.
Capitolul III
EXPERIENȚA INTERNAȚIONALĂ ȘI COOPERAREA
ÎN DOMENIUL VAMAL
3.1 Uniunea vamală
Tratatele de constituire a Comunității Europene nu definesc uniunea vamală ca atare, dar evidențiază principalele sale elemente. Articolul 23 al Tratatului CE stipulează că uniunea vamală va cuprinde în totalitate comerțul cu bunuri și va implica eliminarea taxelor vamale asupra importurilor și exporturilor și a tuturor taxelor cu efect echivalent în comerțul dintre Statele Membre. Conform Tratatului, uniunea vamală implică și adoptarea unui Tarif Vamal Comun (TVC) în relațiile cu țările terțe.
Articolele 24 – 31 ale Tratatului CE fac referire la alte aspecte privind libera circulație a bunurilor și uniunea vamală.
Definiția:
Politica vamală este unul dintre fundamentele Uniunii și este esențială pentru existenta pieței unice, care nu poate funcționa corect fără reguli comune aplicate uniform la toate granițele externe ale Comunității. Acest set de reguli formează politica vamală și reprezintă motivul pentru care cele 15 autorități vamale ale Statelor Membre lucrează ca o singura entitate.
Instrumentele:
Dacă principiul liberei circulații a bunurilor este fața interioară a uniunii vamale, TVC constituie aspectul sau exterior, întrucât face posibilă aplicarea uniforma a taxelor vamale asupra produselor importate din țări terțe, indiferent de Statul Membru de destinație.
La început, TVC a reprezentat media aritmetică a tarifelor vamale aplicate în 1957 de către Statele Membre. În baza articolului 28 al Tratatului, Consiliul a adoptat cu majoritate calificată o propunere a Comisiei, introducând o serie de amendamente, atât în mod autonom cât și în cadrul negocierilor tarifare (de exemplu, în cadrul Acordului General pentru Tarife și Comerț – GATT).
Nomenclatura TVC este un instrument foarte important, nu numai pentru colectarea taxelor vamale ci și în elaborarea statisticilor privind comerțul exterior și aplicarea măsurilor aferente politicilor comercială, agricolă, fiscală sau monetară. Este cunoscuta sub denumirea de “Nomenclatura Combinată”, datorită utilizării sale atât în scopuri tarifare cat și statistice, și are la baza Sistemul Armonizat, un instrument internațional de clasificare administrat de către Organizația Mondiala a Vămilor.
În paralel cu introducerea Nomenclaturii Combinate a fost creată baza de date computerizată Taric (tariful integrat al Comunităților Europene), cu scopul de a identifica prevederile comunitare aplicabile fiecărui bun. Începând cu anul 2000, aceasta baza de date este disponibila gratuit pe serverul Europa sub denumirea “DDS database” (Sistemul de difuzare a datelor tarifare). O alta bază de date, disponibilă la aceeași adresa, este QUOTA (contingente și plafoane tarifare).
Un alt instrument al politicii vamale este Documentul Administrativ Unic (DAU), creat în 1988, care a simplificat substanțial procedurile, înlocuind 150 de documente vamale.
Eliminarea formalităților vamale în 1993 a dus la introducerea sistemului Intrastat pentru colectarea direct de la comercianți a informațiilor statistice privind comerțul cu bunuri dintre Statele Membre.
Crearea unor sisteme informatice ca SIV (Sistemul de Informare Vamală) a îmbunătățit cooperarea dintre autoritățile administrației din Statele Membre și între aceste autorități și Comisia Europeană în vederea sporirii eficienței luptei împotriva fraudei și a asigurării aplicării corecte a reglementarilor vamale.
Un alt instrument de cooperare și asistență reciprocă, Convenția de la Neapole II, a îmbunătățit eficienta luptei împotriva încălcării reglementărilor vamale naționale și comunitare.
Uniunea Vamală este o parte esențială a pieței comune. Introducerea sa a fost primul obiectiv urmărit după semnarea Tratatului de la Roma și a continuat până în 1968. Cele mai importante măsuri includ:
– eliminarea oricăror obligații vamale și restricții intre statele membre;
– introducerea unui tarif vamal comun, aplicabil în Comunitatea Europeana bunurilor din țări terțe (venitul obținut devenind parte din resursele proprii ale Comunității);
– politica comercială comună ca o dimensiune a uniunii vamale (Comunitatea vorbește intr-un singur glas la nivel internațional).
Procedurile și reglementările comune au fost incluse în Actul Administrativ Unic (Single Administrative Act – SAD), care a înlocuit documentele folosite anterior. Odată cu intrarea în vigoare a pieței unice, în 1993, toate controalele de rutină la frontierele interne au fost anulate, la fel ca și formalitățile vamale. Astfel, serviciile vamale ale statelor membre nu au mai avut responsabilități privind colectarea taxelor, TVA și date statistice.
Comunitatea a conceput acorduri speciale pentru facilitarea comerțului, de exemplu acordul cu EEA, și pentru încurajarea dezvoltării prin oferirea de acces preferențial la piețele europene, de exemplu Convenția de la Lomé, semnată cu tarile din Africa, Caraibe și Pacific (ACP).
Provocările viitorului includ promovarea unei mai strânse colaborări între administrațiile naționale și combaterea fraudei prin programele Customs 2002 și Customs 2003. Extinderea Uniunii din 2004 va ridica problema integrării administrațiilor noilor state membre.
Din prima zi de după aderare, administrația vamală din fiecare dintre țările candidate va avea sarcina de a gestiona și controla granițele respectivei țări, devenite granițe externe ale Uniunii, servind astfel interesele cetățenilor și ale agenților comerciali din cadrul Uniunii Europene. Întrucât țările candidate nu au, în prezent, o administrație vamală comună, punerea în practica a acquis-ului referitor la regimul vamal comunitar trebuie făcută în mod armonizat în toate punctele de graniță ale Uniunii.
Acquis-ul corespunzător Capitolului 25 – Uniunea vamală – cuprinde codul vamal comunitar și normele de aplicare a acestuia, nomenclatorul combinată, tariful vamal comun, incluzând și preferințele comerciale, contingentările și suspendările tarifare, precum și legislația conexa, care depășește sfera codului vamal, cum ar fi legislația privind bunurile contrafăcute sau piratate, traficul de droguri și exportul de bunuri culturale.
Acquis-ul constă în principal dintr-un număr de instrumente care asigură funcționarea uniunii vamale, precum și protecția efectivă și controlul granițelor externe ale UE. Fără o uniune vamală, politica comercială și de dezvoltare a Uniunii Europene, piața agricolă comună și coordonarea eficientă a politicilor economice și monetare nu ar fi posibile.
Negocierile din cadrul capitolului referitor la uniunea vamală se concentrează pe adoptarea acquis-ului; totuși, țările candidate au trebuit să furnizeze informații privind crearea unei capacități operaționale corespunzătoare a administrației lor vamale, în probleme referitoare la:
– reforma și perfecționarea serviciilor vamale;
– instalarea completă și punerea în practică, în cel mai scurt timp, a aplicațiilor informatice legate de serviciile vamale, în vederea transpunerii adecvate a acquis-ului;
– punerea în practică a măsurilor vizând reducerea timpilor de așteptare la frontieră, garantarea protecției dreptului de autor și a dreptului de proprietate industrială, combaterea infracțiunii economice și a crimei organizate, consolidarea eticii vamale, combaterea fraudei și a corupției, precum și continuarea dezvoltării și punerii în practica a unor sisteme eficiente de instruire;
– îmbunătățirea coordonării interne în cadrul administrației vamale, precum și între administrațiile vamale și alte organe cu rol în aplicarea și controlul respectării legislației (inclusiv politia și autoritățile judiciare);
– măsurile juridice și instituționale necesare pentru asigurarea colectării și controlului viitoarelor resurse proprii ale UE, precum și pentru gestionarea corespunzătoare a politicii agricole comune.
Țările candidate trebuie, în primul rând, să creeze o bază legală solidă pentru administrațiile lor vamale, care vor avea nevoie de suficientă autoritate pentru a gestiona toate sistemele vamale existente.
Administrațiile vamale trebuie să garanteze că dezvoltarea și aplicarea unei strategii de colectare și gestionare a veniturilor va permite strângerea, contabilizarea, utilizarea, raportarea și auditarea veniturilor de natura vamală, atât interne, cat și comunitare, în mod corespunzător, atât la nivel național cât și la nivelul Uniunii. Acest lucru impune țărilor candidate dezvoltarea de politici, sisteme, proceduri, tehnologii și instrumente compatibile cu cerințele și standardele UE.
În majoritatea cazurilor, administrația vamală constă dintr-o administrație centrală și birouri regionale; rolul, atribuțiile și relațiile dintre birourile centrale și regionale trebuie să fie definite în mod clar.
Este necesară înființarea următoarelor activități:
– un departament de pre-aderare;
– o activitate de audit pentru sistemele interne;
– o unitate de control intern, cu atribuții și funcționare adecvată;
– un departament de instruire sau un post de director responsabil cu formarea profesională;
– laboratoare vamale, care să sprijine strategia vamală prin stabilirea naturii, clasificării tarifare, originii și valorii bunurilor, maximizând astfel colectarea taxelor și impozitelor, furnizând sprijin pentru prevenirea traficului ilegal de bunuri;
– un comitet vamal consultativ, cuprinzând reprezentanți ai organizațiilor comerciale naționale și grupurilor reprezentative, precum și alte organisme guvernamentale implicate;
– un organism central cu rol în colectarea corectă a veniturilor, precum și înființarea de unități operaționale la nivel regional și local;
– servicii de informații cu rol în colectarea și analiza informațiilor, și furnizarea de date curente și previziuni personalului specializat în controlul și aplicarea legislației, precum și echipe de specialiști care sa finalizeze acțiunea de punere în practica a legislației.
Administrația vamală va trebui să dispună de toate facilitățile necesare desfășurării în mod eficient a operațiunilor de control vamal în porturi, aeroporturi și granițe terestre, iar în interior, asigurării fluenței traficului de persoane și bunuri, colectării de venituri la nivel național și comunitar, precum și protecției sociale a cetățenilor naționali și din Uniune. Acest lucru implică, printre altele:
– existența unor echipamente și unitati de control al calității, unități de control și investigare, unități de radio și telecomunicații, instrumente și echipamente care să permită o mai bună analiză a vehiculelor de transport și încărcăturii lor, echipamente de specialitate detectarea bunurilor transportate ilegal și, acolo unde este cazul, echipamente pentru vedere nocturnă și detectoare de căldură;
– înființarea de controale care să succeadă operațiunilor de lichidare în vamă, precum și dezvoltarea cooperării între diferitele agenții care funcționează la granițe și în interior, și promovarea cooperării internaționale între serviciile vamale;
– crearea, perfecționarea, utilizarea și verificarea periodică a sistemelor de informații și informare care să sprijine unitățile de control situate la granițe și în interior;
– crearea, dezvoltarea, utilizarea și verificarea periodică a pofilelor de risc, care iau în considerare în special situația economică a regiunii respective, pentru fiecare dintre locurile în care se efectuează controlul vamal.
Mai mult, sistemele și procedurile de analiză și aplicare a legislației trebuie să fie computerizate. Procesul de computerizare include înființarea următoarelor sisteme:
– sisteme informatice adecvate, care pot accepta mesaje EDI (Electronic Data Interchange);
– sisteme informatice capabile să realizeze interfața cu sistemele UE (TARIC, NCTS, EU Import Quota și CIS/SCENT, etc.);
– sisteme informatice capabile sa utilizeze standardele / sistemul de transmisiune CCN/CSI al UE;
– un sistem computerizat de prelucrare a declarațiilor vamale;
– un sistem computerizat de colectare și contabilizare a veniturilor;
– un sistem computerizat de control al tranzitului, integrat cu sistemul de prelucrare a declarațiilor vamale;
– unul sau mai multe sisteme computerizate de informații și informare;
– furnizarea de date statistice privind comerțul exterior în limitele de timp prestabilite.
Fiecare țară candidată trebuie să asigure instalarea și operarea completă, cît mai repede posibil, a aplicațiilor informatice specifice domeniului vamal, necesare punerii în practică în mod adecvat a acquis-ului. De asemenea, țările candidate vor trebui să acorde o atenție deosebită dezvoltării propriilor sisteme informatice, pentru a permite schimbul de date computerizate intre UE și administrațiile naționale.
3.2 Cooperarea vamală și armonizarea legislației Republicii Moldova
Statele dezvoltate cu economie de piață au parcurs un drum destul de lung și complicat în constituirea sistemului vamal. Au fost depășite diverse bariere, acumulându-se o experiență destul de bogată. Necesitatea de a-și proteja economiile naționale (de mărfuri necalitative, de mărfuri sau obiecte interzise circulației etc.), precum și factorul integrării economice, au făcut ca totalitatea inițiativelor să contribuie la adoptarea unui șir de mecanisme care în prezent stau la baza activității vamale ale acestor state. Crearea și implementarea mecanismelor naționale și internaționale în acest domeniu au dus la asigurarea securității și cooperării economice integre, fiind un factor decisiv pentru prosperitatea lor. Din aceste motive considerăm că e absolut necesar ca mecanismele și principiile adoptate de țările dezvoltate să fie puse la baza unei activități eficiente în sectorul vamal, astfel încât stipulările legale ale Republicii Moldova să corespundă acestor principii internaționale.
În acest sens pot fi menționate:
– Convenția privind crearea Consiliului de Cooperare Vamală,
care stipulează activitatea Consiliului de Cooperare Vamală și soluționarea problemelor prin intermediul acestuia;
– Convenția internațională pentru simplificarea și armonizarea
regimurilor vamale de la Kyoto;
Convenția de la Kyoto include în sine regulile de bază care reglementează activitățile ce țin de organele vamale, declaranți, declararea mărfurilor, documente de însoțire a mărfurilor, înaintarea, înregistrarea și controlul declarațiilor la mărfuri, proceduri speciale pentru persoane împuternicite, controlul și eliberarea mărfurilor, refuzul sau nimicirea mărfurilor, impozitele și taxele, garanții, controlul vamal, utilizarea tehnologiilor informaționale, relațiile dintre serviciul vamal și terțele persoane, informația, hotărârile și indicațiile serviciului vamal, contestațiile vizând problemele vamale.
– Convenția internațională privind asistenta administrativă
reciprocă pentru prevenirea, investigarea și reprimarea
infracțiunilor vamale de la Nairobi;
– Declarația Consiliului Cooperării Vamale privind integritatea
în vamă (Declarația de la Arusha) etc.
O activitate eficientă în cadrul sistemului vamal poate avea loc în condițiile când este implementat un program privind integritatea în organele vamale. în sistemul vamal este posibilă dezvoltarea corupției, utilizarea acestui mecanism în scopuri ilegale, factori care duc la degradare economică și slăbirea relațiilor economice și politice cu alte state. Declarația de la Arusha anunță cele 12 principii care urmează a fi implementate pentru asigurarea integrității în organele vamale.
Republica Moldova este un stat relativ mic. Dezvoltarea ei este imposibilă fără o cooperare economică eficientă cu alte state, dar mai cu seamă cu cele din Europa.
Țara noastră a semnat, la 28.11.1994, Acordul de Parteneriat și Cooperare cu Uniunea Europeană (APC), act întrat în vigoare în iunie 1998. Conform art. 73 al acestui document, cooperarea în sectorul vamal are drept scop asigurarea conformității tuturor dispozițiilor care urmează să fie adoptate în cadrul schimburilor comerciale și ajustarea regimului vamal al Republicii Moldova la cel al Comunității. Această cooperare se va axa în special pe: schimbul de informații; îmbunătățirea metodelor de lucru; realizarea nomenclaturii combinate și documentului administrativ unic; interconexiunea dintre sistemele de tranzit ale Comunității și ale Republicii Moldova; simplificarea procedurilor de inspectare și formalităților ce țin de transportarea mărfurilor; susținerea introducerii sistemelor moderne de informare vamală; organizarea seminarelor și cursurilor de instruire a cadrelor.
APC prevede că ajustarea legislației Republicii Moldova la cea a Comunității este o condiție importantă pentru consolidarea legăturilor economice între părți. De aceea, Republica Moldova trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura creșterea graduală a compatibilității legislației sale cu cea comunitară, inclusiv în domeniul vamal (art. 50).
Textul acordului este însoțit de un Protocol privind asistența reciprocă între autoritățile administrative în materie vamală. Acest Protocol stabilește modul și condițiile de acordare a asistenței reciproce în vederea garantării aplicabilității corecte a legislației vamale, în special, prin prevenirea, depistarea și investigarea contravențiilor vamale.
De aceea, apare necesitatea de cooperare vamală și de armonizare a legislației. în acest scop, Republica Moldova a semnat un șir de acorduri bi- și multilaterale de colaborare vamală cu statele din spațiul CSI, România, Polonia, Turcia. Unele dintre acordurile cu țările din spațiul CSI sunt acordurile de colaborare și ajutor reciproc din 1995 și cele cu privire la scutirea de taxe vamale, impozite și la eliberarea permiselor speciale de transportare a documentelor normative, etaloanelor, mijloacelor de măsurare, mostrelor-etalon în scopul verificării și atestării metrologice etc. Aceste acte, posibil, în timpul apropiat își pot pierde valoarea lor. Conform unor surse, Federația Rusă își anunță retragerea din mai multe acorduri încheiate între țările CSI. Tot acolo se menționează că Federația Rusă nu mai este interesată să participe la acordurile referitoare la principiile comune de politică fiscală, politică vamală, reglementarea relațiilor sociale în cadrul companiilor transnaționale și convenția cu privire la aceste companii etc., guvernele statelor-membre ale CSI urmând a fi informate despre această decizie a Moscovei prin avize speciale.
Este evident că pentru o cooperare eficientă între state, Convențiile internaționale menționate pot servi drept bază juridică. În acest scop, Republica Moldova a aderat la Convenția privind crearea Consiliului de Cooperare Vamală, Convenția de la Nairobi (20.07.2001), Acordul privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului, încheiat la Marrakech (15.04.1994), și Protocolul de aderare la Acordul de la Marrakech.
Este nevoie și de o simplificare și armonizare a regimurilor vamale. Pentru a atinge aceste scopuri e necesară aderarea la Convenția internațională pentru simplificarea și armonizarea regimurilor vamale de la Kyoto, în care se conțin regulile de bază a procedurilor vamale.
3.3 Implementarea normelor internaționale în politica vamală a RM
Comerțul internațional are un rol important pentru țările în curs de dezvoltare. Însă creșterea comerțului internațional și dezvoltarea pieței globale nu pot fi percepute în afara activității organelor vamale. Eficiența procedurilor vamale pot influența semnificativ competitivitatea economică a țărilor, de aceea este în avantajul lor de a avea un sector vamal care se caracterizează prin integritate, competență, profesionalism și conformitate cu standardele internaționale. La 26 iulie 2001, Republica Moldova a aderat la Organizația Mondială a Comerțului și a trebuit să se conformeze standardelor internaționale ale acesteia.
Fiind o verigă fundamentală în șirul tranzacțiilor comerciale internaționale, operațiunilor de export-import, tranzit etc., organele vamale, în activitatea lor de zi cu zi, se confruntă cu situații care pun la încercare integritatea fiecărui lucrător vamal în parte și, la scară largă, integritatea întregului sistem vamal. Cu părere de rău, vama este un teren propice pentru dezvoltarea corupției, deoarece ea este direct responsabilă de combaterea crimelor transfrontaliere, precum și de traficul ilicit, îndeosebi contrabanda și spălarea banilor. Pe de altă parte, vama colectează cea mai mare parte a TVA care constituie venitul fiscal primar al bugetului. Sustragerea de la plata TVA și de la alte taxe vamale, recurgând la practici corupte, le dă companiilor un avantaj competitiv considerabil față de rivalii lor, fapt care stimulează oferirea plăților neoficiale funcționarilor vamali.
Cu alte cuvinte, globalizarea și creșterea continuă a tranzacțiilor comerciale internaționale au transformat vama într-un punct de control al unor resurse economice mari și, implicit, au sporit riscurile potențiale ale abuzului de putere și ale corupției.
Deși statul a întreprins mai multe acțiuni și a implementat diferite programe și strategii de reformare a sectorului vamal, societatea civilă consideră că fenomenul corupției este larg răspândit printre lucrătorii vamali. Potrivit ultimului sondaj sociologic, efectuat de Transparency International – Moldova în 2002, vama este printre sectoarele în care se recurge cel mai des la luarea de mită și relații personale. Nu rămâne nici o îndoială că sectorul vamal este afectat de corupție.
În era globalizării, corupția și ineficienta operațională a vămii constituie un obstacol major în aplicarea în practică a politicilor privind comerțul liberalizat. Soluția ar fi o reformă amplă care prevede modernizarea administrației vamale. Reforma trebuie să cuprindă atât cadrul statutar și legislativ, cât și organizarea activității, managementul resurselor umane, controlul intern, cooperarea internațională, precum și încasarea taxelor, investițiile, controlul eficient al frontierelor, informatizarea activității vamale.
Adoptarea și aplicarea unor programe și strategii îndreptate spre îmbunătățirea sistemului vamal trebuie să aibă drept suport anumite principii privind organizarea și activitatea organelor vamale.
Principiile organizatorice ale administrației vamale sunt următoarele:
Principiul separării și centralizării structurale a administrației
vamale. Acesta se caracterizează printr-un sistem ierarhic al organelor vamale constituit din trei nivele (național, regional și local), fiind încorporat într-o administrație unică și autonomă din cadrul Ministerului Finanțelor (exemplul Bulgariei).
Principiul accelerării procedurilor vamale la frontieră și transferarea activităților vamale în interiorul țării. Se aplică prin introducerea unei proceduri vamale cu două nivele (vămuirea la frontieră și în interiorul țării) bazată pe practica Uniunii Europene, atrăgând o atenție deosebită controlului din
interiorul țării (la oficiile vamale interne).
Principiul diviziunii efective a funcțiilor și a atribuțiilor între organele vamale. Are la bază posibilitatea organizării dinamice a activității oficiilor vamale individuale și posibilitatea însărcinării lor cu atribuții particulare, care depind de locul aflării, intensitatea traficului, tipul mijlocului
de transport, tipul bunurilor de tranzit, profilul economic al regiunii etc.
Un lucru enorm a fost făcut în direcția elaborării unor principii ale activității vamale o dată cu adoptarea Declarației cu privire la Integritatea în Organele Vamale de către Organizația Mondială a Vămilor (OMV).
Declarația de la Arusha recunoaște că dacă vama este coruptă, ea nu aduce venitul cuvenit statului, nu luptă eficient împotriva traficului ilicit, împiedică creșterea comerțului internațional legitim și creșterea economică. Vama nu are nici un drept la recunoașterea sau încrederea publică dacă personalul său încalcă legile în mod deliberat. În consecință, Declarația identifică factorii-cheie care trebuie luați în considerație într-un program național privind integritatea vămii. Iată aceste elemente:
Reglementarea administrativă minimă
Transparența
Automatizarea
Segregarea strategică a funcțiilor, rotația însărcinărilor și
realocarea personalului
Responsabilitatea și răspunderea managementului
Auditul intern și auditul extern
Moralul și cultura organizațională
Recrutarea și selectarea
Codul de Conduită
Dezvoltarea profesională
Remunerația adecvată
Relațiile cu agenții vamali și comunitatea de afaceri.
Ghidul de auto-evaluare „Aplicarea în practică a Declarației OMV de la Arusha", elaborat de Organizația Mondială a Vămilor (OMV), explică detaliat principiile integrității vamale.
Reglementarea administrativă minimă. Legislația vamală trebuie să fie clară și precisă. Tarifele de import trebuie să fie moderate. Numărul ratelor (adică, ratele taxelor și a impozitelor) trebuie să fie limitat. Reglementarea administrativă a comerțului trebuie să fie redusă la minimul absolut. Excepții de la regulile-standard trebuie să fie cât mai puține posibil.
Fiecare persoană interesată e în drept să aibă acces liber la legislația vamală. Consecințele practice ale legislații trebuie explicate detaliat și în mod regulat publicului larg. Schimbările necesare, care se impun, trebuie introduse în mod corespunzător în legislația vamală.
Acest principiu vizează atât facilitarea comerțului, cât și înlăturarea practicilor care duc la dezvoltarea corupției; de exemplu, combinația dintre puterea de monopol, discreția oficială și responsabilitatea minimă.
Transparența. Procedurile vamale trebuie să fie simple, consecvente și ușor accesibile. Trebuie să existe procedura de apel împotriva deciziilor vamale, cu posibilitatea de recurs în ultimă instanță la o adjudecare independentă. Aceste proceduri pot fi bazate pe Convenția de la Kyoto și trebuie organizate astfel încât să reducă la minim exercițiul inadecvat al puterii discreționare.
Standardele privind vămuirea încărcăturii și cele privind serviciile și procedurile vamale trebuie publicate.
Transparența este, de asemenea, asistată de implementarea prevederilor corespunzătoare privind revizuirea și apelul care oferă clienților oportunitatea de a cere revizuirea sau de a ataca deciziile vamale potențial eronate sau inechitabile. Ideal ar fi ca, adițional la mecanismele interne, prevederile privind apelul să includă și efectuarea unei revizuiri independente de către autoritatea vamală.
La dezvoltarea sau implementarea mecanismelor de apel sau revizuire, trebuie asigurat un echilibru adecvat între necesitatea desfășurării unui proces echitabil, accesibil, fără pierdere de timp și bani, și necesitatea evitării unui proces bazat pe atacarea frivolă a deciziilor.
Automatizarea. Automatizarea (inclusiv EDI – electronic data interchange) este un mijloc puternic de luptă împotriva corupției și ea trebuie utilizată în mod prioritar.
Automatizarea sau computerizarea poate îmbunătăți eficiența administrației vamale. Ea poate înlătura multe oportunități pentru dezvoltarea corupției. Recunoscând potențialul automatizării în vederea reducerii sau eliminării corupției, la dezvoltarea, implementarea sau configurarea sistemelor automatizate trebuie să avem siguranța că acestea funcționează în așa mod încât să minimizeze contactele directe dintre clienți și lucrătorii vamali, reducând astfel oportunitățile pentru puterile discreționare ale lucrătorilor vamali. Utilizarea acestui principiu este importantă și pentru că sporește în mod semnificativ răspunderea, responsabilitatea și nivelul de informare a managementului.
Segregarea, rotația și realocarea strategică. În vederea reducerii oportunităților pentru încălcarea legislației, șefii organelor vamale trebuie să utilizeze mijloace precum segregarea strategică a funcțiilor, rotația însărcinărilor și alocarea aleatorie a examenelor printre lucrătorii vamali și, în anumite circumstanțe, realocarea regulată a personalului.
Rezultatele controalelor administrative pot fi îmbunătățite prin înlăturarea oportunităților pentru personal de a deține poziții vulnerabile o perioadă îndelungată de timp. De exemplu, pentru a se asigura că personalul nu dezvoltă relații apropiate și neadecvate cu clienții, poate fi introdusă rotația personalului sau scheme de mobilitate care forțează lucrătorii să-și schimbe poziția la intervale regulate.
Responsabilitatea și răspunderea managementului. Managerii trebuie să aibă responsabilitatea primară pentru identificarea punctelor vulnerabile în metodele de lucru și în integritatea personalului, precum și pentru luarea măsurilor de rectificare a acestora.
Necesitatea instituirii și funcționării unor structuri clar definite de supraveghere și de luare a deciziilor, cu responsabilități identificate în mod concret este un element important al oricărui program de integritate. Lucrătorii vamali, supraveghetorii, managerii, toți trebuie să accepte un nivel adecvat al responsabilității și răspunderii.
Auditul intern și auditul extern. Auditul intern și cel extern sunt esențiale pentru buna funcționare a organelor vamale. Un audit intern eficient este un mijloc extrem de util pentru a asigura corespunderea și implementarea corectă a procedurilor vamale. Structura auditului intern trebuie completată cu o unitate de afaceri interne care ar avea misiunea specifică de a investiga toate cazurile suspecte de încălcări.
Codul de conduită. Lucrătorii vamali trebuie să primească un Cod de Conduită, implicațiile căruia trebuie explicate în mod detaliat. E necesar să existe măsuri eficiente de sancționare care ar include și posibilitatea de destituire.
Relațiile dintre agenții vamali și comunitatea de afaceri.
Administrațiile vamale trebuie să încurajeze o relație deschisă și transparentă cu agenții vamali și cu sectoarele relevante ale comunității de afaceri. Comitetele de legătură sunt utile în acest sens.
În concluzie, adoptarea și implementarea unor principii ale organizării și activității organelor vamale sunt indispensabile pentru derularea unei reforme eficiente în cadrul sistemului vamal.
În procesul de dezvoltare substanțială a serviciului vamal al țării în decursul anilor s-a sesizat o atitudine mai conștiincioasă a colaboratorilor vamali față de îndeplinirea obligațiunilor de serviciu, ceea ce a condus la sporirea nivelului calitativ de deservire a cetatenilor și îmbunătățirea imaginii generale a sistemului vamal.
Drept exemplu de implementare a normelor internaționale în politica vamală a RM putem cerceta aportul SUA la dezvoltarea sistemului vamal al republicii pe plan normativ, tehnic, financiar.
Volumul majoritar al asistentei tehnice, acordate de Guvernul SUA, se efectuează în baza unor aprecieri globale a perspectivelor de dezvoltare și este orientat la găsirea unor soluții complexe, ce nu se limitează doar la o singura țară. SUA analizează chestiuni de ordin general, după care acordă ajutor tehnic, în limitele resurselor materiale existente. În Moldova s-a elaborat un mecanism de colaborare productivă între Ambasada SUA și Departamentul Vamal. Toate proiectele înaintate până în prezent au fost acceptate de Departamentul Securității Naționale al SUA.
Toate inițiativele S.U.A pe teritoriul Moldovei se derulează în cadrul a două proiecte de bază- TTFSE și EXBS. Ultimul, Controlul Exportului și Securizarea Frontierelor, este un proiect derulat în cadrul unui program interministerial al Guvernului SUA, elaborat în scopul preîntâmpinării răspândirii armelor de nimicire în masă, a dispozitivelor de lansare a rachetelor, a armamentului simplu și a altor muniții de acest gen. Realizarea programului dat se efectuează prin susținerea guvernelor altor state în crearea și implementarea unui sistem eficient de control al exportului ce corespunde standardelor internaționale.
Proiectul de Contribuire la Dezvoltarea Comerțului și Transportului ajută la stimularea operațiunilor comerciale prin orientarea traficului de mărfuri pe căi mai eficiente și mai puțin costisitoare din Sud-estul Europei. În cadrul acestui program se lucrează asupra micșorării cheltuielilor comerciale și de transport, combaterii contrabandei, corupției în punctele de trecere, precum și asupra întăririi și modernizării Administrației Vamale.
Ajutorul acordat în cadrul acestor două programe se efectuează în trei forme de bază: transmiterea gratuită a utilajelor și mijloacelor de transport, posibilitatea participării la traning-uri și consultații oferite de experți internaționali sau regionali.
S.U.A a acordat serviciului vamal al Republicii Moldova în ultimii doi-trei ani utilaje, cum ar fi seturile de instrumente pentru verificarea unităților de transport, aparate de tehnologie înaltă pentru aprecierea conținutului diferitor spații, aparate pentru determinarea nivelului emanărilor radioactive, rații portative și, bineînțeles, calculatoare. De asemenea, și proiectul amenajării posturilor vamale de frontiera cu module de container care a permis crearea unor condiții bune de activitate a inspectorilor vamali poate fi calificat rezultativ într-o perioada scurtă de timp. Unul dintre cele mai mari proiecte, realizate cu Administrația Vamală a Moldovei, a fost donarea unui număr impunător de autoturisme și microbuze pentru patrularea frontierei vamale a republicii pe tot perimetrul ei.
Este clar că nu toate proiectele străine aduc rezultate imediate. De pilda, faptul că se pune la dispoziția colaboratorilor vamali calculatoare performante și programe de ultima oră încă nu înseamnă că eficienta activității vamale spori brusc. E necesară și o pregătire respectivă a personalului, pentru ca investițiile "în metal" să fie valorificate la cota cerută. Din aceste considerente, pe parcursul ultimilor doi ani, s-a oferit colaboratorilor sistemului vamal al Moldovei un șir de posibilități de a participa la diferite traning-uri și cursuri de instruire. De exemplu, au fost organizate cursuri de instruire având ca teme omologarea și dirijarea riscurilor, combaterea răspândirii armelor de nimicire în masa, alte metode de identificare a încălcărilor. Unul dintre ultimele cursuri a fost în subiectul securizării frontierei, organizat în SUA, statul Texas, la frontiera cu Mexica. șaisprezece specialiști din Moldova au avut posibilitatea să se familiarizeze cu principiile și formele de activitate ale serviciilor vamale și de grănicerii din SUA, să facă schimb de experiență cu specialiștii americani și să compare standardele practicate în cele două țări.
Administrația vamală trebuie să dirijeze eficient fluxul mereu în creștere al mărfurilor ce traversează frontiera, să contribuie la micșorarea cheltuielilor și reținerilor nejustificate ale transportului, să stimuleze relațiile de concurență între companii și între țări, fără a da uitării și astfel de chestiuni importante, cum ar fi protecția mediului înconjurător, apărarea drepturilor consumatorilor, securitatea generala etc.
S.U.A va continua activitatea în direcția îmbunătățirii colaborării cu alți investitori internaționali, în particular cu Uniunea Europeana, ținând cont de sporirea prezenței acesteia pe teritoriul Moldovei. În trecut, s-a colaborat cu organizațiile ce acordau ajutor Administrației Vamale din mijloacele oferite de Uniunea Europeana.. Pe viitor aceste relații vor continua să se întărească. Perspectiva obținerii statutului de "vecin al UE" va crea și noi dificultăți pentru Moldova. Presiunea, exercitată asupra administrației vamale, de asemenea va creste.
Unul dintre proiectele americane pentru anul viitor va fi orientat la îmbunătățirea imaginii administrației vamale pe plan internațional. Se depun mari eforturi ca să ofere inspectorilor vamali posibilitatea de a însuși acele deprinderi profesionale care în alte țări sunt concepute drept ceva de la sine înțeles. Aceste deprinderi includ și cunoașterea limbilor străine.
Vorbind despre principiile sectorului vamal, îndeosebi despre Declarația de la Arusha, este absolut necesar să menționăm Convenția Organizației Mondiale a Vămilor de la Kyoto. Convenția Internațională privind Simplificarea și Armonizarea Procedurilor Vamale (Convenția de la Kyoto) a intrat în vigoare în 1974. Ea a fost revizuită pentru a face față cererilor curente ale guvernelor și comerțului internațional. Consiliul Organizației Mondiale a Vămilor a adoptat Convenția revizuită de la Kyoto în iunie 1999 drept model pentru proceduri vamale moderne și eficiente în secolul XXI. Procesul de revizuire a introdus importante concepte moderne, cum ar fi de exemplu, aplicarea noilor tehnologii, implementarea noilor concepte privind controlul vamal și voința partenerilor din sectorul privat de a se angaja în alianțe mutual avantajoase cu organele vamale.
3.4 Rolul brokerului vamal pe plan internațional
În linii generale putem spune că brokerul vamal în majoritatea statelor, precum și în SUA – țara ce o vom considera mai detaliat, efectuează operațiunile de prezentare a mărfii, depunerea declarației sumare și a declarației vamale, precum și păstrarea si manipularea mărfurilor în depozit. Totodată aceste persoane juridice pot avea în obiectul lor de activitate și operațiuni de expediții si transport internațional de mărfuri supuse vămuirii.
În majoritatea statelor inclusiv în S.U.A pentru a deveni broker vamal persoana dată va trebui să fie licențiată în deservirea vamală și anume în Secția Trezorăriei pe care vama o deține. S-a remarcat definitiv că brokerul vamal pregătește și înregistrează toate însemnările vamale care sunt necesare, face posibilă plata obligațiilor care s-au găsit a fi datoare, întreprinde pași concreți pentru a aduce mărfurile în depozitul vamal și le arată clienților săi mențiuni cu privire la depozitarea mărfurilor. Brokerul vamal trebuie să dețină o înțelegere excelentă întru exercitarea trebuințelor comerciale, procedurilor vamale și a instrucțiunilor tarifare. Mai mult ca atât brokerul vamal va ajuta clientul prin sfaturile care i le acordă conform variantelor de transport, felurile curierilor și despre rutele terestre. Brokerul la fel va mai ajuta clientul cu rezolvarea unor probleme ce țin de cursul valutar, prețurile, anumite clasificări necesare pentru îndeplinirea obligațiilor.
Fiind persoana primordială în cadrul vamei, brokerul trebuie să fie la curent cu orice problemă potențială care ar putea apărea la fiecare punct de intrare inclusiv transportul și prelucrarea încărcăturii. Aceasta implică toți factorii ce țin de preț, curs valutar și mai multe alte instrucțiuni referitoare la îndeplinirea obligațiilor.
În Regulamentul RM cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii, care abia se găsește în proiectul de hotărâre a Guvernului se reflectă în principiu toate nuanțele expuse în acest context. În afară de aceasta, activitatea brokerului vamal nu pune accentul doar pe procedurile efectuate la import.
Specificul și dinamica comerțului internațional sugerează importatorului modalitatea de a găsi cele mai profitabile căi pentru a ușura importul mărfurilor. Această axiomă comercială se reflectă mai ales în S.U.A unde se presupune că pentru orice încărcătură intrată în statele unite sunt necesare de analizat peste 500 de pagini cu instrucțiuni vamale și o mie de puncte tarifare. Brokerul vamal trebuie să fie informat la un nivel înalt despre clasificările referitoare la determinarea prețului și în totalitate să știe despre cifra impunătoare a obiectelor de consum și a părților supuse. De asemeni, e nevoie de a cunoaște la perfecție listele și instrucțiunile vamale și să fie la curent cu schimbările făcute prin modificările permanente în legislație și în instrucțiunile administrative.
Deseori se întâmplă că operațiunea brokerului depășește Vama adică intră în contact cu cele 40 de agenții de stat (în cazul SUA).
Ministerul Agriculturii (USDA) la importul cărnii, Direcția pentru protecția mediului înconjurător (EPA) conform standardelor emise pentru mijloacele de transport sau Direcția controlului sanitar pentru calitatea produselor alimentare și a medicamentelor (FDA) întru protecția produsului.
Din aceste considerente serviciile brokerului se recomandă importatorului care pretinde la un nivel înalt de decurgere a medierilor în domeniul bussinesului mic și mijlociu.
De exemplu în Germania, brokerul vamal figurează mai mult la regimurile vamale sub care cad produsele alimentare, în China accentul activității brokerului cade pe mărfurile industriale. De aceea, importanța brokerului vamal conține unele deosebiri de la un stat la altul, adică în dependență de obiectul activității de antreprenoriat.
Rolul și importanța brokerului vamal în Republica Moldova depinde de modul de evidență a mărfurile introduse pe teritoriul Republicii Moldova sau scoase din țară, regulile de supunere a acestora taxelor vamale, precum și metodele de determinare a valorii în vamă a mărfurilor și a țării lor de origine.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Acum 12 ani Republica Moldova și-a proclamat independența, alegându-și calea de dezvoltare democratică în baza economiei de piață. Aflându-se în perioada de tranziție, economia țării s-a confruntat și continuă să se confrunte cu un șir de bariere ce nu-i permit nicidecum ieșirea din criza în care se află și înlăturarea sărăciei.
În această lucrare am încercat să efectuăm o analiză a sistemului vamal ca unul dintre mecanismele care are menirea să asigure securitatea statului, dar mai cu seamă cea economică.
Analiza a relevat că în această perioadă în Republica Moldova s-au depus eforturi considerabile pentru implementarea principiilor activității vamale. Pornind de la rămășițele vămii ex-sovietice, eforturile depuse au dus la crearea bazei normative și organizarea activității vamale, la implementarea propriului sistem vamal.
Spre regret, pe parcursul acestei perioade, organele vamale ale Republicii Moldova și activitatea vamală în întregime nu a fost în stare să evite unele dificultăți caracteristice perioadei de tranziție. Studiul a sesizat că în sectorul vamal există probleme serioase ce țin de implementarea complexă a principiilor activității vamale, armonizarea și simplificarea procedurilor vamale, organizarea eficientă a activităților, asigurarea financiară și tehnico-materială, nivelul profesional și etic al funcționarilor vamali, asigurarea activității de combatere a contrabandei și altor încălcări ale legislației, propagarea stipulărilor legale, colaborarea internațională. O problemă deosebită este răspândirea largă a corupției printre funcționarii vamali, traficul de influență exercitat de funcționarii de rang înalt în cadrul activității vamale, precum și problema securizării segmentului de frontieră cu Ucraina, asigurarea legalității în raioanele din stânga Nistrului. Aceste probleme au aspecte legislative, organizatorice și economice, în totalitatea lor pun în pericol real eficiența activității vamale, asigurarea securității statului, mai cu seamă a celei economice, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei în cadrul activității vamale, dezvoltarea relațiilor economice cu alte state.
Reieșind din problemele enunțate, considerăm necesar înaintarea unui set de recomandări care sunt orientate spre perfecționarea și ajustarea legislației naționale la cerințele internaționale, simplificarea procedurilor vamale, sporirea eficienței activității vamale, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei în cadrul activității vamale, prevenirea contrabandei și a altor încălcări ale legislației vamale, prevenirea corupției și traficului de influență în domeniul activității vamale, facilitarea comerțului extern și dezvoltarea relațiilor economice cu alte state, asigurarea securității statului. În acest scop se impun următoarele acțiuni:
În domeniul cooperării internaționale:
aderarea la Convenția internațională privind simplificarea și armonizarea procedurilor vamale, semnată la Kyoto la 18.05.1973 și Protocolul de amendamente la Convenție, adoptat la Bruxelles la 26.06.1999;
aderarea la Convenția vamală privind carnetul ATA pentru admiterea temporară a mărfurilor din 1961 și Convenția privind importul temporar de la Istambul din 1990;
recunoașterea principiilor activității vamale stipulate în Declarația Consiliului Cooperării Vamale privind integritatea în vamă, semnată la Arusha, Tanzania, la 07.07.1993.
În domeniul perfecționării și ajustării legislației naționale cerințelor internaționale:
elaborarea și adoptarea unor regimuri speciale privind activitatea de colaborare economică cu agenții economici înregistrați în zonele off-shore;
adoptarea completărilor în Codul Vamal prin care s-ar reglementa sistemul de dirijare a riscurilor și de analiză a acestora la efectuarea controalelor vamale, implementarea formelor moderne de control vamal, fapt ce ar permite asigurarea efectivă a controlului vamal;
adoptarea completărilor în Codul vamal, prin care s-ar stipula implementarea regimului vamal „depozit vamal liber";
revizuirea termenilor de verificare a declarațiilor vamale și a
altor documente, precum și termenii de efectuare a controlului mărfurilor și mijloacelor de transport stipulați de art. 199 Cod vamal în scopul facilitării activităților economice și neadmiterii cazurilor de staționare a mărfurilor și mijloacelor;
adoptarea completărilor în Codul Vamal prin care s-ar reglementa organizarea și efectuarea de către serviciile vamale ale statelor limitrofe a controlului vamal mixt în punctele de trecere a frontierei;
adoptarea modificărilor în legislație în scopul excluderii contradicțiilor dintre legislația vamală și cea fiscală. În special, excluderea stipulărilor privind scutirile de drepturi la import stabilite în Legea privind investițiile străine (art.35, 36) și Legea cu privire la leasing (art. 17) care contravin stipulărilor din Legea tarifului vamal. Stabilirea într-un singur act normativ a unei liste exhaustive de facilități tarifare la importul de mărfuri. în scopul eliminării acestor contradicții, se cere de a completa articolul 28 din Legea privind tariful vamal cu lista exhaustivă de facilități tarifare la importul de mărfuri;
în scopul perfecționării prevederilor legale privind controlul judiciar al procedurii prejudiciare și prevenirea clasării ilegale a cauzelor penale, în sintagma „sau de către alte persoane drepturile și interesele legitime ale cărora au fost încălcate" din art.313 Cod de procedură penală e necesar de a concretiza toate categoriile de persoane care sunt în drept să conteste hotărârile organului de urmărire penală și ale procurorului. A determina că organul care a pornit și a efectuat urmărirea penală este în drept să conteste deciziile pe aceste dosare adoptate de procuror sau alte organe de urmărire penală;
adoptarea completărilor în Legea serviciului în organele vamale prin care se va stipula asigurarea securității fizice a funcționarilor vamali la efectuarea atribuțiilor de control și vămuire a mărfurilor, precum și membrilor familiilor lor;
elaborarea și adoptarea cadrului normativ privind sistemul informațional automatizat conform cerințelor moderne;
revizuirea mărimii plăților vamale actuale (drepturilor de import-export) în scopul optimizării acestora și readucerii lor la nivelul optim recunoscut al statelor Uniunii Europene;
adoptarea mecanismului de efectuare a controalelor mărfurilor transportate pe teritoriul Republicii Moldova, precum și responsabilitatea funcționarilor pentru efectuarea neautorizată a controalelor mărfurilor și mijloacelor de transport.
În domeniul sporirii eficienței activității organelor vamale:
înființarea și amenajarea în cadrul organelor vamale a depozitelor vamale provizorii (așa-numitele terminale vamale) pentru sporirea eficienței activității de vămuire a mărfurilor;
implementarea în domeniul activității vamale a regimului vamal „depozit vamal liber";
adoptarea în cadrul Departamentului Vamal a actelor normative prin care s-ar reglementa modul de primire, evidență și soluționare a comunicărilor despre infracțiunile cu caracter vamal, precum și modul de colaborare și coordonare a activităților cu alte organe de drept și de control specializate în furnizarea informației statistice și combaterea contrabandei și altor încălcări ale legislației vamale și fiscale;
implementarea măsurilor concrete pentru asigurarea securității fizice a funcționarilor vamali la efectuarea atribuțiilor de control vamal și vămuire a mărfurilor, precum și membrilor familiilor lor;
urgentarea adoptării măsurilor organizatorice pentru implementarea sistemului informațional automatizat și organizarea administrării eficiente a acestuia;
în scopul prevenirii încălcărilor de legislație, studierii reglementărilor vamale și asigurarea accesului la stipulările legale în domeniul vamal a implementa măsuri de propagare și de asigurare a accesului liber la stipularile legale în domeniul activității vamale: a elabora și a distribui broșuri, buclete și alte materiale cu informațiile prioritar necesare pentru cetățeni și antreprenori; a completa siturile electronice specializate la timp și complet cu informațiile necesare și documentele adoptate în domeniu;
în scopul prevenirii cazurilor de acordare ilicită a vacanțelor fiscale și a altor încălcări de legislație, Banca Națională a Moldovei trebuie să întreprindă măsuri suplimentare în scopul excluderii cazurilor de eliberare neîntemeiată de către băncile comerciale a garanțiilor bancare și confirmărilor fictive vizând transferurile bănești;
adoptarea măsurilor privind organizarea și efectuarea de către serviciile vamale ale statelor limitrofe a controlului vamal mixt în punctele de trecere a frontierei;
adoptarea și implementarea măsurilor orientate spre urgentarea definitivării procesului de demarcare a frontierei dintre Republica Moldova și Ucraina;
în scopul clasificării corecte a mărfurilor, determinarea țării de origine și a valorii în vamă a acestora, trebuie implementate măsurile de creare a laboratoarelor vamale pentru expertiza și examinarea mărfurilor;
semnarea unui Memorandum de înțelegere între vamă și agenții economici în vederea schimbului de informații privind tranzacții și livrări ilegale;
în scopul dezvoltării relațiilor cu sectorul privat, analizei problemelor apărute în domeniul activității vamale, elaborării recomandărilor de soluționare a lor, precum și de perfecționare a legislației în domeniul comerțului extern, se cere înființarea consiliului consultativ pe lângă Departamentul Vamal cu participarea reprezentanților sectorului public și cel privat.
În scopul introducerii procedurilor simplificate de vămuire e necesară:
implementarea mecanismului de control selectiv al agenților economici și procedura de vămuire la domiciliu;
implementarea și dezvoltarea controlului vamal posterior;
dezvoltarea controlului vamal selectiv pe baza criteriilor de selecție a declarațiilor vamale stabilite prin analiza factorilor de risc privind originea, felul mărfurilor, solvabilitatea agentului economic, tipul de regim vamal etc.;
înființarea "Ghișeului unic" de încasare a taxelor în punctele de trecere a frontierei vamale;
simplificarea cerințelor de obținere a autorizațiilor eliberate de autoritatea vamală, precum și a procedurii de eliberare;
automatizarea procedurilor vamale în baza noilor tehnologii informaționale;
dezvoltarea institutului de broker vamal;
implementarea experienței internaționale la aplicarea mecanismului de evaluare a valorii în vamă a mărfurilor;
adoptarea și implementarea măsurilor suplimentare orientate spre asigurarea tehnico-materială a organelor vamale ce ar permite exercitarea atribuțiilor organelor vamale;
crearea în cadrul Departamentului Vamal a unui Centru de
instruire a personalului.
In domeniul combaterii corupției și traficului de influență în cadrul activității vamale:
ratificarea Convenției civile (Strasbourg, 04.11.1999) și
Convenției penale (Strasbourg, 27.01.1999) privind corupția;
aderarea la Convenția OECD privind lupta împotriva corupției agenților publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale (Paris, 17.12.1997);
în baza principiilor activității vamale stipulate în Declarația Consiliului Cooperării Vamale de la Arusha, se cere de a adopta un program național privind integritatea vămii, în care s-ar prevedea măsuri privind reglementarea administrativă minimă; transparența; automatizarea; segregarea strategică a funcțiilor, rotația însărcinărilor și realocarea personalului; responsabilitatea și răspunderea managementului; auditul intern și auditul extern; moralul și cultura organizațională; recrutarea și selectarea; Codul de Conduită; dezvoltarea profesională; remunerația adecvată; relațiile cu agenții vamali și comunitatea de afaceri;
elaborarea și implementarea Codului de etică al funcționarului vamal care ar prevedea explicit principiile conflictului de interese; în baza normelor Codului de etică e necesar de a adopta un program coerent de educație etică a personalului vamal, de promovare a eticii și bunei conduite;
adoptarea unui set de măsuri care ar avea drept scop promovarea transparenței și integrității în cadrul afacerilor;
reglementarea și implementarea mecanismului de control intern asupra respectării legislației de către funcționarii vamali;
modificarea mecanismului existent de declarare și control al averii demnitarilor de stat și a funcționarilor publici, prevăzut de legislația în vigoare, în scopul asigurării eficienței utilizării lui ca mecanism de prevenire a corupției. La adoptarea noului mecanism de control a declarațiilor privind veniturile și proprietatea se cere a se lua la bază efectuarea controlului direct al declarațiilor de către organele specializate;
atenționarea organelor de drept specializate asupra ineficientei activității de combatere a corupției, mai cu seamă a traficului de influență; lipsa reală a responsabilității funcționarilor de diferit rang pentru trafic de influență; lipsa reală a responsabilității conducătorilor pentru nerespectarea Legii cu privire la combaterea corupției și protecționismului. Adoptarea și implementarea măsurilor organizatorice suplimentare pentru sporirea eficienței activității organelor specializate de combatere a corupției;
monitorizarea implementării măsurilor anticorupție adoptate în Programul de stat de combatere a criminalității și corupției pentru anii 2003-2005;
implementarea măsurilor elaborate privind consolidarea sistemului judiciar, asigurarea independenței și imparțialității judecătorilor și procurorilor;
adoptarea și implementarea măsurilor orientate spre salarizarea funcționarilor vamali ce ar asigura un trai decent;
luarea unor măsuri de implementare reală a mecanismului obiectiv de selectare, numire și promovare a lucrătorilor vamali prin concurs și în baza principiului de merit;
implementarea mecanismului de evaluare periodică a calităților profesionale ale funcționarilor vamali și de respectare a legislației;
în scopul asigurării transparenței cuvenite în domeniul activității vamale este necesară publicarea periodică a datelor statistice vamale, precum și a datelor privind activitatea organelor vamale.
În scopul instaurării legalității în raioanele din stânga Nistrului, asigurarea securizării segmentului de frontieră cu Ucraina, prevenirea contrabandei și altor încălcări ale legislației vamale, combaterea diverselor traficuri ilicite, a implementa măsuri suplimentare și a utiliza posibilitățile care pot fi oferite de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite pentru soluționarea cu insistență și în termen optim a problemei transnistrene.
De asemenea, pentru a nu transforma organele vamale numai într-un organ de acumulare a mijloacelor în buget, în limitele competenței sale, se cere de a determina ca priorități ale organelor vamale: lupta împotriva fenomenelor ce amenință securitatea statului (inclusiv cea economică), apărarea intereselor legitime ale cetățenilor și antreprenorilor în cadrul activității vamale.
ANEXE
Anexa nr.1
la Regulamentul cu privire
la activitatea brokerului vamal
și a specialistului în domeniul vămuirii
REGISTRUL CONTRACTELOR DE MANDAT
Notă:
În rubrica „executorul” este necesar de indicat numele de familie, numărul CIM (contractului individual de muncă), numărul atestatului de calificare a specialistului în domeniul vămuirii.
Anexa nr.2
la Regulamentul cu privire
la activitatea brokerului vamal
și a specialistului în domeniul vămuirii
REGISTRUL OPERAȚIUNILOR DE VĂMUIRE
Notă:
În rubrica „Operațiunea solicitată” este necesar de indicat fiecare operațiune în parte care reiese din contractul de mandat încheiat.
În rubrica „executorul” este necesar de indicat numele de familie, numărul CIM (contractului individual de muncă), numărul atestatului de calificare a specialistului în domeniul vămuirii.
În rubrica „Costul serviciilor” se indică costul fiecărui serviciu în parte care reiese din contractul de mandat încheiat.
Anexa nr.3
la Regulamentul cu privire
la activitatea brokerului vamal
și a specialistului în domeniul vămuirii
verso
BIBLIOGRAFIE
Acte normative:
Codul Vamal, adoptat prin Legea nr.H49-XIV din 20.07.2000.
Constituția Republicii Moldova, 1994.
Decretul Președintelui Republicii Moldova cu privire la subordonarea instituțiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova nr.189 din 03.09.91
Hotărârea Guvernului nr.70 din 11.02.1991 cu privire la formarea Departamentului de Stat pentru Controlul Vamal al RSS Moldova.
Hotărârea Guvernului cu privire la înființarea punctelor de trecere și control vamal nr.496 din 06.09.91.
Hotărârea Guvernului nr.207 din 26.02.2003 despre aprobarea regulamentelor cu privire la aplicarea regimurilor vamale.
Hotărârea Guvernului nr.874 din 14.07.2003 despre aprobarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Turciei cu privire la cooperare și asistență reciprocă în domeniul vamal.
Hotărârea Parlamentului despre aderarea Republicii Moldova la Convenția cu privire la crearea Consiliului Colaborării Vamale ПГ.164-ХШ din 30.06.94.
Hotărârea Parlamentului pentru ratificarea Acordului privind colaborarea și ajutorul reciproc în probleme vamale nr.396-XIII din 16.03.95.
Hotărârea Parlamentului pentru ratificarea Acordului cu privire la scutirea de taxe vamale, impozite și la eliberarea permiselor speciale de transportare a documentelor normative, etaloanelor, mijloacelor de măsurare, mostrelor-etalon în scopul verificării și atestării metrologice nr.601-XIII din 03.10.95.
Legea privind frontiera de stat a Republicii Moldova nr.108-XIII din 17.05.94.
Legea cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova ПГ.269-ХШ din 09.11.94.
Legea cu privire la tariful vamal nr.l380-XIII din 20.11.97.
Legea serviciului în organele vamale nr.H50-XIV din 20.07.2000.
Legea pentru aderarea Republicii Moldova la Convenția internațională privind asistența administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea și reprimarea infracțiunilor vamale nr.275-XV din 21.06.2001.
Legea pentru aderarea Republicii Moldova la Organizația Mondială a Comerțului nr.218-XV din 01.06.2001.
Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice nr.l569-XV din 20.12.2002.
Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii. Curierul Vamal Nr. 6-7 din 22 martie 2005.
Convenția internațională privind simplificarea și armonizarea regimurilor vamale, semnată la Kyoto la 18.05.1973 (în vigoare din 1974); Protocolul de amendamente la Convenție, adoptat la
Bruxelles la 26.06.1999.
Convenția privind crearea Consiliului de cooperare vamală, semnată la Bruxelles la 15.12.1950.
Declarația Consiliului Cooperării Vamale privind integritatea în vamă, semnată la Arusha, Tanzania la 07.07.1993.
Literatura:
Ciubotaru Maria, "Politici de reglementare și transparența în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii", Materialele Conferinței „ÎMM: Parteneriat, Abilități și Transparență", Chișinău, 26-27.06.2003.
Codul vamal al Republicii Moldova. S.n., Chisinau, 2000
Codul vamal si regulamentul vamal cu adnotări si comentarii. LUMINA LEX, București,1997.
"Customs organs supply 1,6 billion lei to buget", Infotag, 01.07.2003
Drept vamal comunitar: Curs universitar. f.e., Chisinau, 2001
Drept vamal: Auxiliar curricular pentru specialitatea lucrator vamal. Scoală postliceala. Madlen, Carmen. Preuniversitaria, București, 2000
Drept vamal si fiscal. Condor, loan. LUMINA LEX, București, 2002.
Ghidul de auto-evaluare „Aplicarea în practică a Declarației OMV de la Arusha", elaborat de Organizația Mondială a Vămilor.
Lexicon de termeni în domeniul transporturilor si a vămuirii. Caraiani, Gheorghe. LUMINA LEX, București,2000
Manualul pentru declaranții si experții vamali. Caraiani, Gheorghe. LUMINA LEX, București,2001.
Moldova Suverană,13.08.2003. „în șapte luni traficul aerian de pasageri a sporit cu 10 la sută".
Reglementări interne și internaționale privind vămuirea mărfurilor. Caraiani, Gheorghe. LUMINA LEX, București,1997
Statutul personalului vamal. LUMINA LEX, București,2002
Studiu comparativ privind regulile de origine. Radu, Ghenadie,Tacis, Chisinau,2002
Valoarea în vama a mărfurilor de import: Reglementari si comentarii. LUMINA LEX, București,1998
Valorile în vama. Legislație. LUMINA LEX, București, 2001
Vămuirea mărfurilor de export-import. Caraiani, Gheorghe Cazacu, Cornel, EDITURA ECONOMICA, București,1996
Експертиза в таможенном деле и международной торговле. Жираева Е. В. Питер, Питер, 2003
Международное таможенное право. Борисов К. Г. Русская Деловая литература, Москва, 2001
Основы таможенного дела: Краткий курс. Чекмарева Г.И., МарТ, Ростов, 2001
Пособие для декларанта: таможенные процедуры. Гамидуллаев С. Н., Кулешов А. В., Питер, Скт-петербург, 2003
Сравнительный анализ: таможенное и трансграничное сотрудничество. Чечюй В. Г., 1999.
Таможенное право: Учебник для вузов. Халипов С. В., Зерцало, Москва, 2004.
Таможенное право: Учебное пособие. Бекашев K. A.; Моисеев E.Г., TK Velbi, Moskva, 2003.
«Таможенный департамент сформировал «группу доверия», Экономическое обозрение, 06.06.2003.
Resurse Internet:
http://www.customs.md – Departamentul vamal al RM
http://www.customs.ro – Autoritatea Nationala a Vamilor România
http://www.customs.ru/ru/ – Федеральная таможенная служба России
http://docs.md – legislația RM
http://europa.eu.int – Comisia Europeana
http://www.wcoomd.org/ – World Customs Organization (WCO)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: .brokerul Vamal. Experienta Internationala Si Cooperarea In Domeniul Vamal (ID: 130755)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.