Brokerii Si Actiunile Lor
Introducere
De-a lungul timpului profesia de broker a fost una destul de controversată astfel că oamenii s-au imparțit în două tabere în ceea ce privește viziunea despre aceasta meserie. Unii consideră că brokerul este individul care face afaceri oneroase, este lipsit de scrupule și “calcă pe cadavre” pentru obținerea unor averi impresionante de pe urma altora. Această meserie e privită cu suspiciune fiind vorba și de foartă multă speculă și noroc în luarea unor decizii care urmăresc imbogățirea peste noapte. Pe de altă parte această profesie presupune o munca asiduă, o informare continuă în presă sau in raportările emitenților. Mediul bursier este analizat și pentru ca mai apoi brokeri să deschidă ședințele de tranzactionare și să discute cu clienții sau potențialii investitori.
Lucrarea de față urmărește în prima parte să lămurească atributele și caracteristicile meseriei de broker, urmând ca apoi, în partea practică să se facă referire la scandaluri care au zguduit puternic lumea brokerajului. Sunt prezentate astfel originea și evoluția obligațiilor unui broker, tipurile de brokeri care există la ora actuală pe piață și regulile după care aceștia activează pe piață.
Este analizată de asemenea frauda ca o investiție necorespunzătoare la care brokerul este partaș și pentru care acesta este tras sau nu la răspundere. Tema de fața a luat spre analiză frauda ipotecară din SUA (2013). Astfel au fost amintite și rezumate in lucrarea de față o serie de cazuri care au avut ca efect condamnarea celor implicați într-o serie de scandaluri răsunatoare.
Problematica brokerilor a fost dezbătută de-a lungul timpului de o serie de autori, cele mai de succes cărți despre brokeraj fiind Broker of Deceit, scrisă de Rashid Khalidi și Wolf of Wall Street de Jordan Belford. Aceste cărți sunt amintite și rezumate, lucrare îmbinând elementele din cărțile amintite cu partea practică a lucrării.
S-au analizat o serie de cazuri de fraudă, comparații între ele și elemente care le leagă. Printre acestea se numară cazul Sima care a fost analizat în partea practica a lucrarii, făcându-se comparații între el si alți brokeri americani aflați în aceleași situații. Cazul “Sima” a produs un adevărat șoc pe piața bursieră. Investitorii au înțeles riscurile la care se supun și vor fi mai atenți atunci când își aleg intermediarii.
După cazul Sima, un alt scandal a zguduit lumea brokerilor din țara noastră și anume cazul Harinvest, unde frauda a fost comisă cu bună știință de către brokerii frauduloși. Prăbușirea Harinvest a golit buzunarele multor persoane care și-au incredințat averile brokerilor din dorința acerbă de îmbogățire.
Frauda este un element care din păcate există de mult timp, și a căror consecințe sunt dezastroase pentru cei care ajung să fie victimele ei. Brokerii îsi urmăresc interesul personal, camuflat însă de promisiunea unor averi apărute peste noapte în buzunarele celor care își doresc imbogățirea rapidă.
Capitolul 1. Brokerii și acțiunile lor
Brokerul este un intermediar care se ocupă de tranzacțiile dintre un cumpărător și un vânzător în schimbul unui comision. Când acționează în calitate de cumpărător sau vânzător acesta devine o parte importantă în afacere. În general, un broker este un agent independent folosit în diferite tranzacții din diferite domenii. Responsabilitatea acestuia este de a facilita tranzacția dintre cumpărător și vânzător și de a furniza informații cu privire la prețurile de pe piață și produsele aferente.
Brokerul poate să fie vânzătorul (90% din cazuri) sau cumpărătorul dar niciodată nu poate fi ambele în același timp. Joacă un rol imens în vânzarea de acțiuni, obligațiuni și alte servicii financiare. Are instrumentele și resursele pentru a realiza o tranzacție la un preț mult mai accesibil pentru client decât ar reuși acesta fără să apeleze la serviciile sale. Avantajul pe care îl are activitatea de broker este că poate fi practicată în timpul liber după un program flexibil. Poți să ai un serviciu stabil iar încheierea asigurărilor să fie doar un mod de a-ți înmulți veniturile.
Capitolul 1.1. Originea și evoluția obligațiilor unui broker
Una din multele povești care au apărut pe piață de valori (unde se cumpără speculativ anticipând creșterea prețului ) în anii 90 a fost creșterea explozivă a brokerilor online , care furnizează executarea ordinelor și a altor informații privind investițiile și serviciile de pe internet. În mod tradițional, aceste servicii au fost furnizate în întâlniri cu directorii de conturi, asociați cu un broker.
Transmiterea nemijlocită a comenzilor clienților și informațiile privind investițiile prin intermediul internetului s-au dovedit a fi mai ieftine, mai rapide și mai populare pentru mulți investitori. Deși revoluția online a oferit investitorilor individuali controlul personal al portofoliilor lor privind investițiile și la acces direct la informații și servicii de piață, profiturile s-au dovedit a fi mai evazive. Mulți dintre acești investitori au suferit pierderi substanțiale în conturile online auto-gestionate în ciuda aprecierii acestor tipuri de acțiuni în cursul anilor 90. Alții au fost induși în eroare de aprecierea inițială a proprietăților lor, că o confirmare a strategiile lor riscante ar fi fost de bun augur, când în realitate nu era așa.
După ce piața s-a transformat în 2001, a devenit clar că mulți investitori independenți nu aveau prea multe cunostiințe de bază cu privire la piața valorilor mobiliare și a investițiilor în general, fapt ce a condus la pierderi substanțiale și la declinul ulterior al pieței.O caracteristică a piețelor de valori, unde se cumpără speculativ, anticipând creșterea prețurilor, în special în fazele târzii,există tendința de a atrage investitori neexperimentați în investițiile de capital.
Brokerii cu servicii complete au obligația fiduciară de a se informa cu privire la obiectivele de investiții ale fiecărui client în parte , astfel încât valorile lor mobiliare să fie în concordanță cu situațiile lor financiare. Se pare că există un acord larg în rândul autorităților, însă un broker nu poate fi tras la răspundere pe motiv de conformitate, doar dacă nu recomandă , inițial, o tranzacție de valori mobiliare unui client.
Obligația unui broker este de a recomanda unui client numai acele titluri de valoare care sunt potrivite statului său financiar, situației lui fiscale, obiectivelor de investiții sau situațiilor personale generale. De exemplu, un broker ar încalca, probabil, obligațiile specifice clientului prin recomandarea achiziționării unui stoc mare fără dividende de plată cu un preț ridicat pentru a obține câștiguri multiple pentru un client ale cărui obiective financiare sunt veniturile curente și conservarea capitalului, prin supunerea acestuia asupra unui risc ridicat , mai ales dacă clientul nu înțelege riscurile unor asemenea investiții.
A doua dimensiune a obligației unui broker este ca acesta să aibă o convingere rezonabilă că titlurile de valoare pe care ei le recomandă să se potrivească cu nevoile clienților.Bazele cu caracter rezonabil sunt încălcate atunci când un broker recomandă un titlu de valoare pe care nicio persoană rezonabilă nu l-ar achiziționa.Bazele cu caracter rezonabil se concentrează asupra titlurilor de valoare mai degrabă, decât clientului căruia îi sunt recomandate.
Este bine știut că brokerii sunt agenții clienților în numele cărora se execută tranzacțiile.Legea 1934 definește brokerul ca “orice persoană angajată în activitatea de efectuare a tranzacțiilor în contul și numele altora”.
Ipoteza împrejurărilor speciale prevede că brokerii datorează taxe fiduciare ori de câte ori se creează o relație de încredere cu clienții . Ipoteza este bine rezumată de către profesorul Loss, care sugerează că relația dintre un broker și client este deseori creată de solicitările clienților ca brokerii să le achiziționeze un titlu de valoare.
Ipoteza șindrilei a fost introdusă pentru prima dată de către Comisia de Valori Mobiliare și se referă la faptul că un broker care “arborează”o șindrilă, își va reprezanta clienții în mod corect și responsabil atunci când se vor face sugestii cu privire la titlurile de valoare.
Datoria unui broker de a-și avertiza clienții nu este justificată doar de noțiunile de dreptate și echitate ci și de temeiurile legale a agenției. Un broker care recomandă achiziționarea unor titluri de valoare, pe care acesta le cunoaște că fiind nepotrivite clientului său are datoria imediată de a-și avertiza clientul cu privire la acest lucru.Atunci când un broker recomandă un titlu de valoare, este automat la curent cu toate caracteristicile și beneficiile pe care un asemenea titlu îl va avea asupra clientului.
Un broker trebuie să își avertizeze clientul dacă o achiziție nu este potrivită pentru nevoile acestuia sau apar conflicte de interese. Conflictul de interese privind datoria brokerului de a furniza informații și de a acționa în interesul clientului ar trebui să fie abrogat . La urma urmei, brokerii au dreptul de a fi recompensați pentru serviciile pe care le furnizeaza. Dar astfel de derogări ar trebui să intre în vigoare abia după divulgarea completă a conflictului, care trebuie să includă tranzacția inadecvată care a dus la apariția conflictului.
În conformitate cu Legea 1993, de exemplu, o ofertă de valori mobiliare este scutită de cerințele de depunere și de înregistrare dacă valorile mobiliare nu sunt oferite sau vândute publicului. O oferta făcută celor care au dovedit că nu se pot descurca singuri este o tranzacție care nu implică nicio ofertă publică.
“Îndepărtarea de sine” într-o tranzacție de valori mobiliare se referă la puterea și capacitatea unui investitor de a obține,înțelege și evalua informații despre emitentul și valorile mobiliare emise.
Capitolul 1.2. Tipurile de broker
Brokerii se întâlnesc în aproape toate domeniile de activitate. Cei mai cunoscuți și mai folosiți sunt:
Brokeri de asigurări
Brokeri de investiții
Brokeri imobiliari
Business broker
Brokeri de credit ipotecar
Brokeri de informație
Brokerul de asigurări vinde, solicită sau negociază o asigurare în schimbul unui comision. Cele mai mari firme de asigurări din lume sunt Marsh & McLennan, AON și Willis Group Holdings. În România, cele mai apreciate sunt Astra Asigurări, Allianz Țiriac și Omniasig VIG.
Tipurile de asigurări pe care le realizează brokerul:
– asigurări de viață
– asigurare împotriva accidentelor
– asigurarea bunurilor și a imobilelor
– asigurare RCA și CASCO
– asigurare medicală pentru cei care pleacă în străinătate
– asigurare medicală facultativă
– asigurarea lucrărilor și încărcăturilor la transporturi
– alte tipuri de asigurări
Mai jos avem clasamentul companiilor de asigurare pe anul 2013.
Sursa: www.insuranceprofile.ro
(e) – estimare INSURANCE Profile
După cum se poate observa din tabel, ASTRA Asigurări a terminat anul 2013 pe primul loc în topul asigurărilor, depășind cu peste 100 milioane RON grupul condus de Ion Țiriac. În top 10 regăsim și două companii care au legătură cu băncile: ING este pe 6 iar Carpatica pe 9, diferența dintre ele fiind de 78 milioane RON.
Sursa: www.insuranceprofile.ro
(e) – estimare INSURANCE Profile
Din tabel reiese că ASTRA Asigurări este cea mai performantă în materie de asigurări generale. Ea conduce și în topul asigurărilor totale cu prime brute subscrise de 1056 milioane RON. Urmăritoarele sale se află la peste 200 milioane de RON distanță. Interesant este faptul că ALLIANZ-ȚIRIAC, OMNIASIG, GENERALI și GROUPAMA sunt singurele societăți din top 10 care se ocupă atât cu asigurări de viață cât și cu asigurări generale.
Sursa: www.insuranceprofile.ro
Observăm că diferența dintre primele două locuri ele foarte mică: doar un milion de RON în plus pentru MARSH România. Echilibru mare este și între locurile 3-6 și 7-10. Este o prăpastie mare între MARSH și GRAS SAVOYE, lucru datorat în principal de numărul de clienți și de tipul lor.
Brokerul de investiții este persoana care aduce împreună cumpărătorii și vânzătorii într-o tranzacție. El poate acționa atât în numele vânzătorilor cât și în al cumpărătorilor și percepe un comision pentru operațiune.
Tipuri de broker de investiții:
– broker discount
– prime brokerage (pachet de servicii)
– OTC broker
– broker de schimb
– stockbroker
Brokerul trebuie să cunoască perfect și să fie participant la piața imobiliară. Drepturile și îndatoririle acestuia trebuie să fie trecute în contractul făcut împreună cu clientul. Acesta trebuie să execute cerințele clienților în ordinea cerută și în condiții favorabile pentru aceștia. Este obligat să prezinte clientului toate riscurile la care se expune. În cazul în care a acționat fără să anunțe clientul și acest lucru a dus la pierderi materiale, brokerul este obligat să le acopere din buzunarul propriu. În cazul în care este insolvabil, se va trece la executarea proprietății deținute de acesta.
Business brokerii(brokeri de afaceri) sunt numiți agenți de transfer sau intermediari ai unei afaceri. Rolul lor este de a asista cumpărătorul și vânzătorul unor întreprinderi mici și mijlocii în procesul de vânzare-cumpărare. Ei estimează valoarea curentă a unei afaceri și promovează firma spre vânzare fără să își dezvăluie adevărata identitate. Sunt atenți la potențialul cumpărătorului atunci când achiziționează o firmă și îl ajută să afle cu exactitate valoarea precisă a acesteia. Serviciile lor variază în fucție de practicile și abilitățile fiecăruia. Ajută la păstrarea identității cumpărătorului.
Brokerul caută un cumpărător care oferă prețul cel mai mare pentru a se alege cu un comision pe măsură. Majoritatea celor care vând o afacere nu știu cu exactitate valoare acesteia, aici intervenind brokerul care îi ajută să o descopere. Acesta trebuie să știe să răspundă la orice întrebare care le este adresată în legătură cu afacerea și poate media întâlniri.
Brokerul de afaceri își primește comisionul după ce contractul dintre vânzător și cumpărător a fost semnat iar toate cerințele au fost îndeplinite.
Brokerul imobiliar este o persoană care acționează ca intermediar între un vânzător și un cumpărător de imobil în schimbul unui comision. El trebuie să dețină licența pentru a putea profesa. Găsește cumpărători sau vânzători în funcție de contractul pe care îl semnează. Imobilele găsite trebuie să fie în concordanță cu cerințele cumpărătorului. Trebuie să asiste cumpărătorul în procesul de cumpărare. În cazul în care este angajat de un vânzător, acesta trebuie să facă o anumită publicitate pentru a găsi un cumpărător.
Brokerul de informație sau consultantul de informații colectează sau vinde informații. Întrebuințările lui sunt: direcționarea anunțurilor, studiul pieței, notarea consumatorului, evidența căutărilor și campania electorală. Colectează date de la sute de milioane de consumatori, le evaluează, le stochează și apoi le vând. Aceștia acționează în spatele unui voal de secrete.
Brokerul de credit ipotecar este persoana care colaborează cu o bancă sau cu mai multe bănci și pe baza acelui contract intermediază obținerea de credite de către persoanele fizice sau juridice. El trebuie să studieze piața și să găsească cel mai potrivit credit ipotecar pentru client. Atunci când încheie un contract, trebuie să explice toate reglementările legale privind descoperirea creditului. Este direct răspunzător pentru fraudă pe întreaga durată a unui credit.
Frauda ipotecară este atunci când unul sau mai mulți indivizi obțin credite prin divulgarea unor informații false (falsificarea venitului și a bunurilor deținute).
Capitolul 1.3. Reguli
Brokerii trebui să respecte anumite reguli atunci când realizează o tranzacție și să adopte amendamentele actului apărut în 1934.
Amendamentul clarifică și extinde cerințele cu privire la înregistrările pentru vânzare cumpărare, înregistrările cumpărătorului, plângerile cumpărătorului sau cele din alte materii. Sunt extinse tipurile de înregistrări pe care brokerii trebuie să le țină și li se cere să țină sau să facă anumite înregistrări la fiecare birou unde aparțin acele înregistrări. Acesta a fost propus prima dată ca urmare a plângerilor cu privire la competența și se dorea prin acesta o mai eficientă examinare a brokerilor. Prin adoptarea National Securities Market Improvement Act din 1996, s-a interzis statelor să mai stabilească reguli cu privire la înregistrari care diferă de regulile Comisiei.
Modificările la legea 17-3 includ verificări cu privire la informațiile ce trebuie trecute pe o comandă, noi cerințe cu privire la crearea anumitor înregistrări în legatură cu persoanele asociate, la strângerea anumitor informații înregistrate cu privire la cont și verificarea acestora periodic cu cumparatorii, la crearea unui registru pentru plângerile cumpărătorilor, la crearea unui registru cu privire la respectarea regulilor aplicabile în domeniul publicitații.
Regulamentul 17-3 cere firmelor a face înregistrări în legătură cu persoanele asociate ale firmei incluzând informații cu privire la trecutul lor profesional și disciplinar. De asemenea, regulamentul solicită firmelor o afișare a înregistrărilor cu toate persoanele asociate ale firmei arătând locul unde își desfășoară activitatea de obicei aceste persoane. Aceste reglementări vor ajuta la identificarea locului de muncă a fiecarui asociat. S-a modificat definiția persoanei asociate arătându-se și care sunt persoanele care sunt excluse de la interpretarea lor ca persoană asociată.
Prin crearea înregistrărilor cu privire la contul cumpărătorilor s-a urmărit facilitarea inspectorilor de a accede la înregistrăile care îi ajută să facă analiza compatibilității cu regulile corespunzătoare. Regulamentul prevede obligația brokerilor de a furniza periodic aceste informații fiecărui compărător. Regulamentul nu trebuie interpretat in sensul de a afecta sau îndepărta cerințele federale, statate sau SRO incluzând pe cele privind compatibilitatea sau obligațiile de control.
Obligațiile pe care brokerii trebuie să le furnizeze cumpărătorilor sunt destinate a îndepărta neînțelegerile dintre cumpărător și broker cu privire la situația cumpărătorului sau a obiectului investiției.
Regulamentul nu cere însă, brokerilor să includă explicații în privința neglijenței, refuzului sau imposibilității cumpărătorului de a furniza informațiile cerute. Se cere însă buna credință a brokerilor în încercarea de a obține acele informații.
Obligația de a obține informațiile necesare pentru crearea înregistrărilor cu privire la cont trebuie îndeplinită într-o perioadă de 36 de luni. Deși inițial perioada acordată era de un an, s-a afirmat că pentru unele firme ar fi dificil să poată obține acele informații în decursul unui an. Aceste înregistrări vor fi obligatoriu de ținut atât pentru conturile existente cât și pentru conturile noi create.
Un nou paragrapf al regulamentului cere brokerilor să facă înregistrăripentru fiecare cont notând că fiecărui cumpărător i s-a furnizat o copie a modificărilor scrise care au avut loc la data sau după intrarea în vigoare a acestui regulament. Asta le va permite cumpărătorilor să revadă noii termeni ai înțelegerii din care fac parte, să înțeleagă mai bine drepturile și obligațiile lor dar și pe cele ale brokerilor. În plus, dacă cumparatorii solicită copii a înțelegerii cu privire la contul lui, regulamentul cere brokerilor să țină un registru în care să se menționeze că i s-au acordat copiile solicitate.
Un alt nou paragraf al regulamentului cere firmelor să facă înregistrări pentru fiecare persoană asociată în legătură cu plângerile scrise ale cumpărătorilor primite de către firmă referitoare la acea persoană asociată. Aceste înregistrări trebuie să includă și plângerile electronice trimise de cumpărători. Regulamentul cere ca înregistrările să conțină numele, adresa și numărul de cont al persoanei care face plângerea; data la care plângerea a fost primită; numele fiecărei persoanei asociate identificate în plângere; o descriere a naturii plângerii și dispoziția plângerii. Totuși, fiindcă firmele au obligația mai degrabă de a păstra plângerile primite în original decât să facă înregistrări separate, ele au opțiunea de a păstra plângerile în original împreună cu înregistrările privind dispoziția plângerii ținute după numele persoanei asociate. Aceasăa normă nu limiteaă, însă, obligațiile brokerilor date de SRO sau de alte regulamente care ar solicita brokerilor crearea sau păstrarea înregistrărilor cu privire la plângerile orale.
Paragraful II al regulamentului obligă brokerii să facă înregistrări indicând că li s-au dat înștiințări cumpărătorilor cu adresa și numarul de telefon al departamentului firmei la care a fost direționată plângerea.
Paragraful (a)(19)(i) cere brokerilor să facă înregistrări pentru persoanele asociate în privința fiecărei vânzări sau achiziționare de acțiuni a acelei persoane. Înregistrarea trebuie să conțină și valoarea compesației, dacă e monetară, sau descrierea compensației, dacă nu e monetară. În ceea ce privește înregistrarea compensației care nu e monetară trebuie să conțină și valoarea sa estimativă.
Termenul non-monetar poate include compensații precum vânzări stimulative, cadouri sau călătorii de care vor beneficia brokerii care vor atinge anumite obiective ale vânzărilor. Aceste compensații non- monetare vor fi înregistrate dacă au legătură directă cu vânzarea.
Paragraful (a)(21) cere brokerilor să facă înregistrări după nume sau titlu cu tot personalul al unui birou care poate, fără întârziere, să explice tipurile de înregistrări pe care firma le ține la acel birou precum și informațiile pe care le conțin acele înregistrări. De asemenea, fiecare firmă trebuie să fie capabilă să explice cum fac, mențin și intitulează fiecare înregistrare.
Capitolul 1.4. Frauda
Orice investitor care își încredințează banii unui broker se așteaptă să obțină profit în viitorul apropiat. Brokerii trebuie să pună interesele clientului pe primul plan și nu pe cele personale. Din păcate sunt și persoane care sunt atrase de mirajul banilor și comit greșeli care pot duce la pierderea banilor.
Pierderile de investiții normale vs greșeala brokerului (frauda)
Trebuie să se facă diferența dintre investițiile care produc pierderi naturale și cele în care brokerul încearcă prin metode riscante și ilegale să producă profit. Piața este fluctuantă și pot exista pierderi sau câștiguri.
Tipuri de fraudă
1. Investiții necorespunzătoare-brokerul trebuie să verifice anumite informații înainte să facă o tranzacție. El trebuie să afle toleranța riscului, activele și nevoile financiare care trebuie implicate.
2. Reprezentarea eronată sau omitere fapte se produce atunci când brokerul furnizează clientului informații eronate. Acesta alege să nu prezinte riscurile investiției precum și lichiditatea din conturi. În cazul în care brokerul își ademenește clientul să investească pentru că deține informații din interior iar la final se pierd banii atunci înseamnă că brokerul a săvârșit cu siguranță o fraudă.
3. Concentrare excesivă există atunci când clientul suferă pierderi importante în același tip de investiții. Brokerul este vinovat pentru faptul că a preferat să se concentreze pe același tip de investiții în loc să încerce diversificarea lor. Riscul este redus atunci când portofoliul de valori este diversificat pe diferite tipuri de stoc și industrie.
4. Tranzacții neautorizate se întâmplă atunci când clientul nu își dă acordul pentru tranzacție iar brokerul o face până la urmă.
5. Baterea se produce atunci când un broker cumpără și vinde acelați stoc de mai multe ori pentru a face mai multe tranzacții și a-și lua comisioanele fără să îi pese de pierderile pe care le suferă clientul.
6. Executarea la timp-brokerul este obligat să asculte indicațiile clientului și să execute ordinele date de acesta în timpul acordat.
7. Anuități în vânzări atunci când brokerul vinde acțiuni de clasa B pentru clienți care s-ar putea califica pentru acțiuni de clasa A.
8. Conturi ilegale-brokerul recomandă clientului să nu folosească adresa de acasa sau de la serviciu pentru tranzacții ci o alta făcută special de acesta. Plasarea banilor clientului în contul unui broker se consideră a fi fraudă.
9. Nelicențiat sau neînregistrat-toate firmele de brokeraj trebuie să fie înregistrate și să aibă licență pentru a putea vinde titluri de valoare.
10. Alte activități frauduloase
Fondurile nu pot fi retrase din contul unui client fără ca acesta sa-și dea acordul în scris. Vinderea titlurilor de valoare care nu există și deturnarea de fonduri sunt cosiderate fraude mari.
11. Frauda instituțiilor de brokeraj
Este de condamnat atunci când o firmă de brokeraj face o recomandare unui client doar pentru a-și lua comisioane secrete. Mai multe case mari de brokeraj au fost urmărite atent deoarece își sfătuiau angajații să promoveze acțiuni nedorite de clienți doar pentru ca firma să fie profitabilă.
O altă ilegalitate este atunci când o firmă de brokeraj vinde stocurile IPO unor anumiți clienți înainte de data de lansare.
Capitolul 1.5. Frauda ipotecară în SUA în anul 2013 (analiză)
SUA este țara în care orice om visează să ajungă. Cu o dezvoltare continuă și o civilizație de invidiat, aceasta este și locul în care se comit multe ilegalități. Oamenii sunt atrași de mirajul banilor și pentru asta acționează fără să se gândească la consecințe. Mai jos avem o analiză a fraudelor ipotecare.
1. Pe 2 ianuarie 2013, Juan Carlos Sanchez a primit 15 ani de închisoare și 3 sub supraveghere pentru fraudă ipotecară. În perioada ianuarie 2007 – noiembrie 2008 acesta a obținut peste 39 milioane de dolari prin înșelăciune.
2. Estrellita Garo Miguel a fost condamnată la 4 ani și 4 luni de închisoare pentru fraudă ipotecară și spălare de bani. Ea a obținut fraudulos peste 200 de împrumuturi de la instituțiile de creditare falsificând acte.
3. În 22 ianuarie 2013, Raquel De Jesus Martinez a primit 2 ani de închisoare, 3 sub supraveghere și obligat să restituie 5 milioane de dolari pentru fraudă ipotecară cu apartamente. Acesta a prezentat documente false instituțiilor de creditare pentru a obține împrumuturi.
4. Lonett Rochell Williams a fost condamnată la 10 ani închisoare pentru fraudă imobiliară. Ajutată de complici, aceasta a achiziționat fraudulos 37 de proprietăți cu o valoare de peste 20 milioane de dolari. În plus, a primit 4,5 milioane mită pentru tranzacții.
5. În 24 ianuarie 2013, Rebecca L. Konsevick a primit 2 ani și 6 luni de închisoare și 3 ani sub supraveghere pentru fraudă bancară și spălare de bani. În perioada 2006-2008 a tranzacționat ilegal apartamente.
6. Paul Zaleski a fost condamnat la 1 an și 2 luni de închisoare și 3 sub supraveghere pentru fraudă ipotecară. Brokerul a făcut împrumuturi frauduloase de 14 milioane de dolari pentru a achiziționa 51 de proprietăți.
7. Pe 28 ianuarie 2013, Kevin M. Mahoney a fost condamnat la 1 an și 3 luni de închisoare, un an sub supraveghere și obligat să plătească 5000 de dolari. Acesta a oferit informații false pentru a primi mai multe credite ipotecare.
8. Steven G. Mascarenas a fost condamnat la 6 ani de închisoare, 3 sub supraveghere și nevoit să plătească 1,7 milioane de dolari daune. Acesta a tranzacționat mai multe proprietăți la care le-a crescut prețul artificial pentru a se îmbogați. A falsificat actele și a dat informații false creditorilor.
9. În 31 ianuarie 2013, Kevin D. Hightower a primit 2 ani și 6 luni de închisoare și 5 ani sub supraveghere pentru fraudă ipotecară și spălare de bani. Acesta a fost obligat să returneze aproximativ 2 milioane de dolari celor pe care i-a înșelat. În perioada aprilie 2006 – august 2007, brokerul a tranzacționat ilegal mai multe proprietăți și și-a însușit venituri necuvenite.
10. Kevin M. O’Connell a fost condamnat la 2 ani de închisoare, obligat să plătească 2,3 milioane de dolari și să renunțe la suma de 4,6 milioane de dolari ce o avea în cont. Kevin D. O’Connell a primit 2 ani de închisoare și să restituie 2,1 milioane de dolari. Ei au fraudat bănci care ofereau credite ipotecare.
11. În 13 februarie 2013, Branden D.Chatman a fost condamnat 1 an și 9 luni de închisoare, 3 sub supraveghere și plata a 90000 de dolari către victimele sale. El a obținut fraudulos aproximativ 1,5 milioane de dolari din împrumuturi.
12. Cameron Green a fost condamnată la un an de închisoare, 3 sub supraveghere și obligată să restituie 6,2 milioane de dolari împreună cu cei doi complici, Jason Simcox și Kevin Simcox. Ei și-au folosit firma de brokeraj pentru a obține venituri din comisioane ilegale. La unele tranzacții au cerut și mită pentru a facilita operațiunile.
13. Pe 6 martie 2013, în Plano, Texas, 4 persoane au fost condamnate pentru fraudă ipotecară. Davon Willis a fost condamnat la 4 ani de închisoare, 3 ani sub supraveghere și să restituie 6,8 milioane de dolari. Rodnez Lavan a primit 3 ani și 10 luni de închisoare , 5 ani sub supraveghere și 590000 dolari de plată. Julila Nicole Allen a fost condamnată la 2 ani de închisoare și 3 sub supraveghere. Quincy Dynell Harrington a scăpat doar cu un an și 6 luni de închisoare și 3 sub supraveghere. Willis și Harringhton au fost brokeri de credit ipotecar iar Allen și Giles se ocupau cu găsirea clienților.
14. Vasila Berger a fost condamnată la 6 ani și jumătate de închisoare, 3 sub supraveghere și plata a 870000 de dolari păgubiților. Din august 2002 până în ianuarie 2006, Berger a luat credit ipotecar prezentând informații false creditorilor.
15. În 13 mai 2013, Safieh Fard a fost condamnată la 5 ani și 3 luni de închisoare plus plata a 594000 de dolari către IRS pentru evaziune fiscală cu veniturile obținute din fraude bancare. Ea a achiziționat mai multe proprietăți prin credite imobliare pe care mai apoi le-a vândut. Banii încasați erau plimbați prin mai multe conturi pentru a nu fi depistați și impozitați.
16. Peterson Cherimond a fost condamnat la 7 ani și 3 luni de închisoare plus un an sub supraveghere pentru fraudă ipotecară și spălare de bani. Acesta a fost obligat să plătească 2,2 de dolari victimelor sale. Cherimond a folosit identități furate pentru a obține credite ipotecare de peste 3,8 milioane de dolari.
17. În 15 mai 2013, Rudolf Strat și soția sa Maria Gudelis au fost condamnați la 2 ani de închisoare și plata a 575000 de dolari către IRS și 5,2 milioane de dolari clienților păgubiți. Ei au comis fraudă fiscală, ipotecară și spălare de bani. Între 2004 și 2012 aceștia au obținut peste 10 milioane de dolari din credite ipotecare. Ei nu au raportat la IRS câștiguri de peste 1,5 milioane de dolari pentru a nu mai plăti impozit.
18. Michael D. Robinson a fost primit un an de închisoare pentru fraude prin e-mail. Acesta a cumpărat proprietăți la care a umflat apoi prețul artificial când le-a vândut. A acordat împrumuturi pentru cumpărătorii care doreau să achiziționeze proprietățile și nu aveau bani iar la final îi extorca.
19. În 6 iunie 2013, Jerry Kerley a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru fraudă ipotecară, bancară și spălare de bani. Acesta a obținut peste 6 milioane de dolari din întreaga operațiune, majoritatea din creditul ipotecar.
20. Vito C. Grippo a fost condamnat la 8 ani de închisoare și 5 sub supraveghere pentru fraudă ipotecară de 4,4 milioane de dolari. Complicele și totodată fiul său, Frederick Grippo, a primit 3 ani și 5 luni de închisoare și 3 sub supraveghere. Aceștia au comis infracțiunile prin firma Vitto Grippo. Ei căutau oameni care erau în imposibilitatea de a-și plăti creditele ipotecare și se ofereau să îi ajute, în final ajungând să îi înșele și sa le ia proprietățile pe care le vindeau mai departe.
21. În 14 iunie 2013, Amy Nicole Schloemann a primit 3 ani de închisoare plus înca 3 sub supraveghere pentru că a comis fraudă ipotecară. Ea a trebuit să restituie și 5,8 milioane de dolari ca daune pentru persoanele înșelate. Schloemann a comis ilegalitățile atunci când era președintele companiei imobiliare și de brokeraj Hiddenbrooke Mortgage Company. Cu ajutorul complicilor a cumpărat 18 proprietăți folosind identități fictive ca mai apoi să le vândă la prețuri exorbitante prin falsificarea unor acte.
22. Jeffrey Whaley a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru fraudă ipotecară și spălare de bani. Complicele lui, avocatul Jerrez Kerley, a scăpat doar cu 4 ani. Aceștia au obținut credite ipotecare prezentând informații false. În plus, aceștia au comis și spălare de bani cu sumele încasate din tranzacțiile ipotecare.
23. În 2 iulie 2013, Robert Brooks a fost condamnat la 11 ani și 3 luni de închisoare pentru fraudă ipotecară, prin e-mail și fiscală. Instanța a hotărât ca acesta să plătească 8,5 milioane de dolari despăgubiri clienților extorcați. Între mai 2005 și februarie 2008, Brooks a făcut o schemă ipotecară prin care cumpăra proprietăți la un preț avantajos și le vindea mai departe la un preț umflat artificial. El le-a oferit mită celor care i-au înlesnit cele peste 40 de tranzacții imobiliare ce i-au adus venituri de peste 20 milioane de dolari.
24. Kevin Derricott a fost condamnat la 1 an și 8 luni de închisoare și 3 ani de supraveghere pentru fraudă bancară. Acesta a trebuit să returneze 3,43 milioane de dolari păgubiților. Derricott a luat credit ipotecar de la creditori, prezentându-le acestora informații false.
25. În 29 iulie 2013, Daniel Morar a fost condamnat la 5 ani de închisoare și 3 sub supraveghere pentru conspirație la fraudă ipotecara. Acesta a fost somat să restituie suma de 223000 de dolari păgubiților. Între iulie 2006 și ianuarie 2007, Morar și complicii lui au obținut mai multe împrumuturi prezentând garanție mai multe imobile și active pe care nu le dețineau. O parte din banii realizați din tranzacții erau depuse în conturile membrilor familiei din România.
26. Richard Scott Spady a fost condamnat la 2 ani de închisoare și 2 ani sub supraveghere pentru fraudă ipotecară și declarații eronate de avere. Complicele lui, Michele Denise Sengstock, a primit 1 an și două luni de închisoare și a fost obligată să restituie 1,2 milioane de dolari. Aceștia căutau oameni care aveau probleme în a-și plăti ipoteca și se ofereau să îi ajute prin anumiți investitori care să le cumpere casele iar apoi după un an sau doi să le poată răscumpăra. Spady a falsificat acte și în final mai puțin de 10% din proprietari și-au putut recupera casele, restul pierzând și proprietatea și banii. Între 2006-2007 a făcut fraudă fiscala de peste 30000 de euro.
27. În 29 iulie 2013, Randez J. Lung a fost condamnat la 1 an și 9 luni de închisoare și la 3 ani sub supraveghere pentru fraudă bancară și spălare de bani. Acesta a fost obligat să restituie păgubiților aproximativ 1 milioan de dolari. Lung a tranzacționat 35 de proprietăți rezidențiale în zona Milwaukee. Acesta achiziționa proprietățiile prin credit ipotecar furnizând date false creditorilor. La vanzarea proprietățiilor, prețul de cumpărare era umflat semnificativ și astfel se alegea cu un câștig frumos.
28. Keith Nelson Cook a primit 3 ani de închisoare plus 3 sub supraveghere pentru frauda ipotecară pe care a comis-o. Acesta a fost obligat și să restituie păgubiților aproape 2 milioane de dolari. Cook a păcălit studenții să îi ofere între 15000-30000 dolari promițându-le că le va dubla suma încă din primul an. Acesta a falsificat acte cu tranzacții nereușite și le-a prezentat clienților pentru a justifica pierderea banilor.
29. În 9 august 2013, Walter Scott Fruit și Sandra Jackson au fost condamnați pentru fraudă ipotecară. Fruit a primit 2 ani jumate de închisoare și obligat să restituie 2,5 milioane de dolari. Jackson a scăpat doar cu 6 luni de închisoare și 480000 dolari. Aceștia au obținut mai multe proprietăți prin anumite scheme frauduloase.
30. Hoda Samuel a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru fraudă ipotecară în valoare de 5,5 milioane de dolari. Brokerul angajat la Liberty Real Estate & Investments realizat 30 de tranzacții frauduloase prin care și-a înșelat clienții. Acesta a falsificat capacitatea debitorilor de a rambursa împrumuturile precum și valoarea imobilelor cu care aceștia girau.
31. Pe 26 august 2013, în Boise, Idaho, Aaron Michael Hymas a fost condamnat la 2 ani de închisoare și obligat să restituie 1,5 milioane de dolari păgubiților. În plus, după executarea pedepsei, acesta va fi sub supravegherea poliției timp de 3 ani. Complicele lui, Tiffany Hymas a fost condamnată la 60 de zile de închisoare, 3 ani sub supraveghere și plata a 667000 dolari. Ei au fost găsiți vinovați pentru fraudă ipotecară deoarece au luat împrumuturi de la creditori prezentând informații false care le-au adus câștiguri materiale frauduloase.
32. Eric Damon Johnson a fost condamnat pe 9 septembrie 2013 la 4 ani de închisoare pentru fraudă. Acesta a fost nevoit să plătească aproape 4 milioane de dolari clienților pe care i-a păcălit. Johnson era broker autorizat și președinte al Bridgemark Investment Group. S-a folosit de statutul pe care îl avea pentru a obține cât mai multe credite ipotecare prezentând facturi false legate de valoarea imobilului sau de renovările care se făceau doar pe hârtie.
33. În 16 septembrie 2013, Eric Raz Hernandez din Fresno, California, a fost condamnat la 10 ani și 10 luni de închisoare pentru fraude online și bancare. În plus, acesta a trebuit să restituie suma de 6 milioane de dolari victimelor sale și să renunțe la banii ce îi avea în cont (6 milioane dolari). Între 2005 și 2007, Hernandez, angajat la o casa de brokeraj din Bakersfield, a furnizat informații false creditorilor pentru a finanța creditele ipotecare prin care aceștia pierdeau banii iar el îi câștiga.
34. În 23 septembrie 2013, în Tucson, Arizona, William Muchael Naponelli a fost condamnat la 2 ani de închisoare și obligat să restituie 3,1 milioane de dolari. Acesta a comis fraudă bancară și spălare de bani. În perioada iulie 2006 – mai 2007 Naponelli a cumparat mai multe mai multe proprietăți cu bani luați cu împrumut, girând cu ele. După un timp acesta le vindea mai departe fără să restituie împrumuturile făcute.
35. Lemuel David Thornton a fost condamnat la 2 ani de închisoare și obligat să restituie 232000 de dolari. El a fost găsit vinovat pentru fraudă ipotecară și spălare de bani. A obținut credite ipotecare prezentând acte false.
36. Pe 6 noiembrie 2013, Deborah L. Kistner a primit 5 ani și 6 luni de închisoare, 5 ani sub supraveghere și obligată să plătească vicimelor sale suma de 9,6 milioane de dolari. Soțul ei, Mark A. Kistner, a primit 5 ani sub supraveghere și obligat să plătească 700000 de dolari. Deborah a fost găsită vinovată pentru fraudă bancară și spălare de bani.
37. David Joe Cano a fost condamnat la 7 ani și 3 luni de închisoare și obligat să restituie 1,8 milioane de dolari păgubiților. Acesta a obținut mai multe împrumuturi frauduloase de la mai multe bănci și creditori ipotecari.
38. Pe 18 noiembrie 2013, Juan Velez a fost condamnat la un an de închisoare și 5 sub supraveghere pentru fraudă ipotecară. Acesta a fost obligat să plătească 900000 de dolari celor 4 pesoane pe care le-a înșelat. Între anii 2006 și 2007, Velez a vândut proprietăți cu prețul mult peste valoarea acestora, luate prin credit ipotecar ilegal. A falsificat actele și i-a păcălit financiar pe clienți.
39. Vadim Vilchitsa și Yevgeniy Y. Zazhitskiy au fost condamnați la 1 an și 3 luni respectiv 1 an și 8 luni de închisoare pentru fraudă ipotecară. Ei au convins investitorii să cumpere proprietăți la prețuri umflate artificial, diferența de bani intrând în conturile lor.
40. În 9 decembrie 2013, James Olivos a primit 5 ani de închisoare pentru fraudă bancară și spălare de bani. În plus, a fost obligat să restituie 2,9 milioane de dolari păgubiților. Olivos a obținut credite ipotecare prezentând documente false. Locuințele erau apoi vândute iar noii proprietari care vroiau să le dea în chirie erau convinși să umfle prețul pentru a ieși pe profit.
41. Brian Nels Peterson a fost condamnat la 3 ani și 5 luni de închisoare și obligat să restituie 550000 de dolari păgubiților. Brokerul a obținut fonduri ipotecare prin mijloace frauduloase. A câștigat peste un milion de dolari din comisioanele primite din tranzacțiile făcute ilegal.
42. Pe 19 decembrie 2013, Sirewl R. Cox a fost condamnat la 12 ani și 6 luni de închisoare și 3 ani sub supraveghere pentru fraudă ipotecară, bancară și tranzacții monetare ilegale. Între 2006 și 2007, Cox a achiziționat clădiri prin credit ipotecar luat prin falsificarea unor acte.
După cum se poate observa din tabel, în anul 2013 au fost condamnați 54 de oameni pentru fraudă ipotecară. Pedeapsa lor însumată este de 216,8 ani, rezultând o medie de aproximativ 4 ani de persoană. Aceștia au trebuit să returneze în total păgubiților peste 113 milioane de dolari. Suma nu este una imensă raportat la numărul de persoane.
Din cele 54 de persoane, 15 au fost femei, semn că lumea brokerilor nu este doar a bărbaților. Cu puțin șarm și cu o prestanță de invidiat, femeile pot convinge ușor bărbații să își lase banii pe mâna lor. Acestea sunt însă prinse adesea de mirajul banilor și se afundă în tranzacții frauduloase și ilegalități. Media anilor însumați de închisoare este de aproximativ 3 ani și 1,3 milioane despăgubiri. La bărbați raportul trece puțin de 4 ani de bărbat despăgubirile în medie de 2,4 milioane de dolari.
După cum se poate observa în această diagramă, cele mai multe persoane condamnate au fost în luna ianuarie atunci când s-au dat și cei mai mulți ani de închisoare. Cea mai mare suma ce trebuia restituită s-a dat în luna februarie, când numărul condamnaților a fost mediu, semn că nu contează numărul ci paguba produsă de aceștia. Luna octombrie a fost cea mai liniștită neexistând decât un singur condamnat.
Observăm cum anii de închisoare fluctuează de la o lună la alta cu punct forte în ianuarie, iulie și decembrie. Suma restuită de condamnați este constantă între mai și septembrie, cea mai scăzută fiind în octombrie și cea mai ridicată în februarie. Numărul persoanelor variază de la 9 în ianuarie la 1 în octombrie.
Din tabel se poate observa că suma cea mai mare pe care un condamnat a trebuit să o returneze este de 9,6 milioane de dolari. Brokerul care a săvârșit infracțiunea a obținut o adevărată avere raportat la traiul pe care îl are un american obișnuit. Celelalte sume mari ce au trebuit înapoiate au fost de 8,5 și 6,9 milioane de dolari. Cea mai mică sumă returnată a fost de 5000 de dolari, o sumă infimă raportată la celelalte fraude. Constatăm că majoritatea brokerilor condamnați au avut până în 4 milioane de dolari de restituit.
Capitolul 1.6. Cărți despre brokeraj
Cele mai de succes cărți despre brokeraj sunt Broker of Deceit, scrisă de Rashid Khalidi și Wolf of Wall Street de Jordan Belford. Chiar dacă sunt total diferite, ele atrag ateția asupra rolului și impactului pe care îl are un broker în viața de zi cu zi.
În Brokers of Deceit, Dr Rashid Khalidi, un profesor eminent, prezintă experiența sa ca negociator palestinian pentru a reda cititorilor o perpectivă unică asupra documentelor și meeting-urilor istorice care altfel ar fi rămas necunoscute pentru încă mulți ani. Khalidi explorează cum procesul de pace a eșuat în ultimele decenii datorită, în mare parte, rolului pe care l-a jucat America. El crede că nu a adus linistea în Israel și Palestina și nici nu a rezolvat conflictul dintre ele.
Cu toate că se prezintă ca un broker onest, Khalidi ilustrează cum americanii au fost de partea Israelului pe toată durata procesului de pace. El prezintă procesul de pace în trei momente istorice importante: planul Reagan din 1982, Conferința de pace de la Madrid până la cea de la Oslo și perioada de la alegerea lui Barack Obama ca președinte în 2008. Aceste momente istorice arată care a fost desfașurarea negocierilor și cât de devastatoare au fost pentru palestinieni. Această analiză a lui Khalidi este unică datorită faptului că el relatează propria experiență ca și consilier al delegației palestiniene în timpul etapei premergătoare negocierilor de la Oslo pentru a da noi perpective asupra documentelor istorice și asupra negocierilor.
Khalidi nu doar că sesizează că americanii nu au avut o poziție neutră pe durata negocierilor ci prezintă și felul în care aceasta s-a manifestat. Spre exemplu, în ceea ce el numește primul moment, și anume perioada planului Reagan până în 1982, arată cum SUA și Israel au încercat să forțeze Palestina astfel încat să se asigure ca niciun stat palestinian va putea fi creat. El încearcă să prezinte cum americanii au încercat să slăbească Palestina în această perioadă și ambivalența acestora întrucât ei susțineau că sprijină Palestina în încercarea lor de a obține pacea dar acționeau mai mult pentru a submina negocierea mai mult decât cele două părți implicate direct în conflict. Mai mult, Khalidi arată cum americanii încercau să demonstreze că au fost un aliat al Israelului și că ideea că Usa ar putea acționa ca un intermediar care nu a fost imparțial a fost infirmată.
Cea de-a doua perioadă pe care Khalidi o prezintă, perioada negocierilor de la Madrid-Washington din anii 1991-1993, este partea în care el relevă propriul pesimism cu privire la aceste negocieri. El relatează scepticismul său pe care l-a avut atunci când a fost abordat pentru a participa la conferința de la Madrid. Cu toate că guvernul American se prezenta ca negociator imparțial, în realitate ei puneau interesele Israelului mai presus decât a celorlați. El evidențiază faptul că uneori Israelul era dispus să ofere mai mult și să negocieze mai departe decat americanii o permiteau.
În cel din urmă moment tratat, alegerea ca președinte a lui Obama în 2008, Khalidi arată cum Obama a urmat aceeași traiectorie ca și predecesorii săi în ceea ce privește relațiile dintre Palestina și Israel. Îl descrie pe Obama ca fiind un președinte precaut și pragmatic adoptând în ceea ce privește acest proces de pace o poziție dictată de siguranța din punct de vedere politic.
Aceasta carte relatează cum Americanii au avut un comportament care nu a fost imparțial și că aceștia au acționat mai mult ca avocați ai Israelului. Sunt date astfel noi perspective asupra rolului Americii în acest proces de pace, proces care a esuat în mare parte datorită acestei contribuții. Pesimismul lui Khalidi față de o posibilă pace în orientul mijlociu se datorează rolului pe care încă îl joacă America și care îi împiedică pe palestinieni să poată să își rezolve conflictul. În ciuda faptului că americanii pretindeau a fi imparțiali în realitatea nu erau deloc așa încercând să apere Israelul cu aproape orice preț.
Cartea Wolf of Wall Street este inspirată din realitate și prezintă întâmplările trăite de scriitorul Jordan Belford. Acesta a fost condamnat la un an si 10 luni de închisoare pentru fraudă cu penny stoc (acțiuni care se tranzacționează la prețuri mici prin intermediul Pink Sheets) și manipulare de valori. După ce a ieșit din închisoare a scris un memoriu în care a prezentat felul în care și-a coordonat afacerile precum și stilul său de viață.
Cartea conține povestea unuia dintre cei mai bogați oameni din lume, felul în care a petrecut fiecare minut din viață și aventurile amoroase pe care le-a avut.
Părinții lui Belford au fost contabili așa că acesta a prins repede gustul afacerilor. Și-a făcut propria casă de brokeraj și a numit-o Stratton Oakmont, prin care se ocupa de penny stocks. Veniturile erau medii așa că tânărul ambițios a început să riște și să facă avere prin lichidarea unor stocuri frauduloase. Afacerea a fost profitabilă iar Broks a angajat peste o mie de brokeri. În mai puțin de un an, a adunat mai mult de un milliard de dolari prin fraudă. La un moment dat câștiga mii de dolari pe minut. Întreaga scamatorie se făcea prin telefon după un anumit script. Brokerii cumpărau acțiuni ieftine, umflau artificial prețul pentru ca mai apoi să scape de ele. Pierderile erau trecute în conturile clienților iar profitul în contul firmei de brokeraj.
În timpul anilor 1990, Belford avea o avere imensă și își permitea un stil de viată luxos și extravagant. Cheltuia banii fără niciun regret și organiza petreceri fastuoase. La un moment dat avea mai mulți bani decât putea să cheltuiască. Autorul recunoaște obsesia pentru prostituate pe care le plătea cu cardurile companiei.
Viciile sale, alcoolul și drogurile, i-au distrus căsniciile. Era dependent de cocaină și alte droguri pe care cheltuia o mulțime de bani. Era conștient că nu are un stil de viață sănătos dar nu îi păsa. Amesteca alcoolul cu drogurile și adormea doar cu somnifere. A dat 120000 de dolari pe un cearceaf și peste 10000 de dolari pentru o cină.
Belfort a fost închis pentru că și-a estorcat clienții de 200 milioane de dolari iar proprietățile i-au fost confiscate. A fost obligat să plătească jumătate din ei dar până la urmă investitorii au recuperate doar 11,6 milioane de dolari. După ce a ieșit din închisoare, fostul broker și-a schimbat total viața. Peripețiile prin care a trecut l-au făcut să se axeze pe scris și seminarii prin care să își împartă cunoștiințele.
Capitolul 2. Sima vs Harinvest (studiu de caz)
Lumea finanțelor din România este pentru majoritatea oamenilor un univers monoton. Aceștia sunt interesați doar de nivelul inflației, dacă au crescut dobânzile la credite sau s-a depreciat leul. Investitorii sunt interesați de câștiguri mari într-un timp relativ scurt și de aceea apelează la brokeri pentru a-i ajuta. Brokerii încearcă să realizeze cât mai multe tranzacții pentru a-și lua comisioane mai mari însă nu de fiecare dată aceștia acționează conform legii. În studiul de față se impune a fi verificate cele două ipoteze:
1. Există vreo asemănare între cele două cazuri de fraudă?
2. Brokerii au acționat în cunoștiință de cauză?
Pentru a observa mai bine felul în care au decurs operațiunile în cele două cazuri de fraudă, am ales să fac o comparație între ele și să arăt deosebirile și asemănările existente.
Capitolul 2.1. Frauda lui Sima
Întreaga poveste din cazul Sima seamănă cu o telenovelă. Informațiile apărute după dispariția brokerului conțineau emoții și intrigi politico-economice, acest lucru aducând suspansul la cote maxime. Sima a lăsat de înțeles că a părăsit țara după ce a primit amenințări cu moartea.
În primă fază s-a crezut că brokerul a fugit cu banii investitoriilor dar din scrisorile trimise de acesta jurnalistului Radu Soviani reiese că Sima a pierdut o parte din bani și întreaga operațiune nu a fost premeditată. El recunoaște că din cauza pierderii sumei de 2 milioane de euro și 2 milioane de dolari a fost nevoit să fugă din România pentru a nu fi victima răzbunării păgubiților. Este totuși ciudat cum și-a deconspirat locul în care a plecat. Destinația este cu atât mai surprinzătoare cu cât sistemul bancar din Islanda a dat faliment pe timp de criză.
Capitolul 2.1.1 Despre Sibex și Sima
SIBEX (Sibiu Stock Exchange) a fost înființată în 1994 și avea ca scop intermedierea mărfurilor. Din 1997 a trecut pe administrarea piețelor de instrumente financiare de tipul valorilor mobiliare și produse derivate. Instruiește specialiștii pe piața de capital și organizează cursuri pentru cei care vor să devină brokeri. Este primul operator pe piața bursieră din România, cu un capital de 33,42 milioane lei.
Organigrama SIBEX
sursa: www.sibex.ro
Membrii Consiliului de Administratie:
Președinte: Galatanu Ovidiu-Dan – Presedinte
Vicepreședinte: Lupascu Gabriel – Vicepresedinte
Dutu Cristina Manuela
Ploscaru Monica-Adriana
Iakovou Petros
Conducatori:
Director General: Petru Ovidiu
Director General Adjunct: Ciudin Adrian
Control intern: Oana Lupean
Întreaga poveste din cazul Sima seamănă cu o telenovelă. Informațiile apărute după dispariția brokerului conțineau emoții și intrigi politico-economice, acest lucru aducând suspansul la cote maxime. Sima a lăsat de înțeles că a părăsit țara după ce a primit amenințări cu moartea.
În primă fază s-a crezut că brokerul a fugit cu banii investitoriilor dar din scrisorile trimise de acesta jurnalistului Radu Soviani reiese că Sima a pierdut o parte din bani și întreaga operațiune nu a fost premeditată. El recunoaște că din cauza pierderii sumei de 2 milioane de euro și 2 milioane de dolari a fost nevoit să fugă din România pentru a nu fi victima răzbunării păgubiților. Este totuși ciudat cum și-a deconspirat locul în care a plecat. Destinația este cu atât mai surprinzătoare cu cât sistemul bancar din Islanda a dat faliment pe timp de criză.
Cristian Sima a terminat Facultatea de matematică în anul 1985, un an mai târziu masteratul iar în 1992 și-a luat doctoratul în matematică la Pisa în Italia. În plus, acesta a terminat și Facultatea de Științe economice din Siena.
Și-a început cariera ca asistent universitar la Insitutul Politehnic ca mai poi să fie suplinitor în cadrul Departamentului de Matematică al Universității din Florența și mai apoi a celei din Siena.
Între 1993 și 1995 s-a ocupat cu elaborarea strategiilor pentru a mări capitalul companiilor Fiat, Montedison și Ferfin.
Prima companie creată a fost BBB, pe care a înregistrat-o în Montpelier în anul 1995. Doi ani mai târziu, Sima se întoarce în țară și înființează companiile de brokeraj WBS Holding și WBS România. Diferența dintre ele era că WBS Holding este un vehicul de investiție “off shore” iar WBS România este SSIF cu licență de la CNVM.
În 1998 a cumpărat compania Romfelt pe care mai apoi a realocat-o. Pe terenul acela s-a construit un complex imobiliar. A făcut parte din Consiliul de Administrație al BVB (2007) pentru câteva luni dar a fost nevoit să demisioneze deoarece au apărut informații cum că a colaborat cu Securitatea înainte de 1989. Între 2008 și 2010 a fost membru în Consiliul de Administrație la Sibex iar un an mai târziu a devenit președintele CA și director general. A avut puține reușite în comparație cu promisiunile făcute.
WBS România era printre cele mai mici firme de brokeraj de pe piață dar avea cele mai mari tranzacții pe bursa din Sibiu (peste 50%) dar avea autorizație de la CNVM.
Sima a deținut 9% din acțiunile Hotnews.ro pe care i le-a cedat mai apoi fostului director general al Adevărul Holding, Răzvan Cornețeanu.
Sima a fost un om care a știut să atragă presa alături de el prin declarațiile spumoase și dezvăluirile pe care le făcea în fiecare apariție.
În 2011 a acuzat Banca Centrală a Elveției că manipulează piața balanțând după bunul plac cotația franc-euro.
Într-o emisiune televizată l-a pus pe prezentator într-o situație stânjenitoare. Contestarii săi nu s-au lăsat mai prejos, cel mai dur fiind Mircea Badea care l-a numit ”crenvurști fără păr”.
A câștigat milioane de dolari doar din speculații de bursă. Este comparat cu Bernard Madoff, americanul ce a regizat schema Ponzi de milioane de dolari. Acesta și-a făcut un număr respectabil de clienți iar când a început să piardă a plătit din banii altor clienți până în 2009 când a dat faliment. Madoff a fost condamnat la 150 ani de închisoare. A avut puține reușite pe piața bursieră dar și-a construit o reputație de speculant.
Problemele lui Sima au apărut odată cu criza financiară când numărul clienților a scăzut drastic iar căutarea de noi clienți nu a dat roade.
Diferența dintre Madoff și Sima este că americanul nu și-a șantajat clienții cu publicarea unor date financiare confidențiale și ale unor înregistrări compromițătoare.
Cristian Sima a fugit din țară pentru că a simțit falimentul din România. Țara se zbate într-o sărăcie tot mai lucie iar guvernul nu poate să obțină un buget prin care să se întrevadă speranțe pentru economia națională. Paguba totală se ridică la 2 milioane de euro și 2 milioane de dolari. După descoperirea fraudei în octombrie 2012, Cristian Sima a fost demis de la conducerea Sibex. Paul Gabriel Miclăuș a devenit președintele CA iar Ovidiu Petru director general. Imediat după ce a fost demis din funcțiile ce le deținea la Sibex, Cristian Sima și-a lichidat toate afacerile ce le avea în România și a fugit din țară.
Înainte de acest scandal, Sima a fost asociat cu Dan Pascariu, președintele UniCreditȚiriak Bank și cu avocatul Călin Zamfirescu. A fost implicat și în politică, fiind un mare susținător al lui Nicușor Dan în lupta acestuia pentru Primăria Capitalei.
Sima a fost un om inteligent. Și-a înregistrat firma WBS Holding în Insulele Virgine Britanice și nu a înregistrat-o la CNVM pentru a nu putea fi supravegheată de Comisie.
Insulele Virgine sunt un adevărat paradis fiscal pentru investitori. Sima tranzacționa online în sistem “white label”. Acesta tranzacționa produsele bursieră fără să mai ceară acordul clienților iar pierderile si câștigurile erau trecute în contul acestora. Autoritățile pieței de capital locale nu pot să ia nicio măsură cu privire la aceste tranzacții deoarece s-au derulat în afara țării. WBS a încălcat regulile MiFID de cunoaștere a clientelei și cele de prevenire a spălării banilor. Prin ea clienții lui au tranzacționat extern.
Sima a investit riscant banii cliențiilor săi în produse care puteau aduce profit rapid sau pierderi mari. A fost forțat până la urmă să vândă acțiunile deoarece funcțiile pe care le deținea la Sibex îl obligau să facă acest lucru dar a continuat să conducă din umbră.
Printre clienții brokerului sibian s-au aflat fostul ministru de finanțe, Daniel Dăianu, creatoarea de modă Irina Schrotter și omul de afaceri Radu Timofte. Cel mai norocos a fost cântărețul Tudor Chirilă. Acesta a avut inspirația să își lichideze conturile cu câteva luni înainte de acest incident.
Brokerul a dispărut după o ceartă cu acționarii. Înainte de scandal a și divorțat. Mulți îl consideră un bandit deoarece nu poți să fii broker și șef de Bursă în același timp sau să faci investiții. Sima a continuat să primească bani de la clienți deși a renunțat oficial la acțiunile pe care le deținea la WBS România. CNVM și SRI sunt vinovate pentru că nu au luat măsuri. Majoritatea știau de acest lucru, de la clienți și jurnaliști până la politicienii care împrumutau bani de la el. Sima a avut curaj și nu s-a ascuns făcând totul pe față. Problemele lui au apărut odată cu criza financiară când numărul clienților a scăzut drastic iar cautarea de noi clienți nu a dat roade.
Sima a respins varianta întoarcerii în țară pentru a încerca să recupereze banii pierduți și a susținut că jumătate din suma pierdută poate fi recuperată prin vânzarea sediului WBS. În 2014 a fost dat de înțeles că s-ar afla în Elveția.
Brokerul și-a închis definitiv ușa pe piață bursieră din România datorită dezvăluirilor pe care le-a făcute despre persoane influente din politică și economie. El și-a arătat întotdeauna simpatia pentru președintele Traian Băsescu și chiar a vrut să fie consilierul acestuia. Au existat zvonuri cum că printre clienții săi s-ar fi aflat și Elena Băsescu, fiica cea mare a președintelui României.
Au fost propuse diferite soluții pentru ca un nou caz Sima să fie evitat. CNVM este incapabilă să protejeze interesele investitorilor. Instituția a fost construită prin numiri politice și nu a reușit să protejeze persoanele care și-au pierdut banii în cazul FNI. Piața de capital românească poate fi percepută ca un joc de poker. Jurnaliștii trebuie să depună mai mult efort pentru a participa și ei la procesul de educație financiară prin interviuri si analize făcute corespunzător. Brokerii trebuie să fie inteligenți, perseverenți și transparenți. Instituțiile de supraveghere trebuie să fie mai atente și să își aleagă specialiștii prin concurs și nu prin afinitatea lor politică.
Cristian Sima folosea 40% economie și 60% matematică. Conform austriecilor, matematica dăuneaza mult în economie. Graficele și algoritmii pot crea impresii înșelătoare vizavi de eventualul câștig.
Capitolul 2.1.2. Scrisorile lui Sima
Sima a trimis 4 scrisori în care își justifică faptele făcute și că ar fi nedrept să plătească pentru acestea. Scrisorile conțin amenințări și șantaje pentru clienții săi pentru ca aceștia să nu depună plângere penală pentru a nu fi pus sub urmărire internațională.
Din păcate, mulți oameni de presă i-au luat apărarea și au incercat să îi creeze un portret de victimă mediatică.
Imediat după ce a dispărut din România, Sima i-a trimis jurnalistului Radu Soviani o scrisoare în care a explicat de ce a fugit din țară. După cum se poate observa, Sima începe cu o trimitere la lumea mafiotă din România. El spune că nu oamenii de onoare sunt tot mai puțini în țara noastră și că în scurt timp corupția ne va asupri. Brokerul și-ar dori să fie un războinic și să se lupte pâna la capăt cu toți cei care l-au amenințat. El se plânge de faptul că lumea îl va acuza că a fugit cu banii într-o insulă exotică când, de fapt, el are doar 10000 de euro și 2500 de franci în buzunar. Recunoaște că moral este responsabil de pierderile clienților dar încearcă să se și scoată basma curată invocând faptul că atunci când le-a adus câștiguri acestora nimeni nu i-a reproșat nimic. Consideră că lăcomia cliențiilor a făcut să se ajungă într-o astfel de situație și recunoaște ca va plăti și el cândva pentru greșelile comise. El povestește cum în 2007 a încercat să revitalizeze piața financiară atunci când era membru BVB și redă disputele private pe care le-a avut cu mai mulți oameni de afaceri. Îi atacă subtil pe cei cărora le-a pierdut acum banii spunând că au câștigat mult mai mult decât au pierdut și că el nu și-a luat niciodata lucruri luxoase.
În finalul scrisorii, Sima ia toată vina asupra sa și spune că dacă nimic grav nu se va întâmpla cu el atunci o să continue seria dezvăluirilor despre anumite personaje.
Textul este plin de atacuri ascunse asupra unor dușmani ai brokerului dar are și o latură mișelească. Sima încearcă să își ascundă lașitatea în spatele unor așa-zise amenintări. Iar felul în care își acceptă vina și apoi se sucește de mai multe ori denotă o anumită falsitate.
A doua scrisoare a lui Cristian Sima a fost publicată de hotnews.ro, ziarul la care acesta a deținut acțiuni până de curând. Acesta se arată deranjat de faptul că este aspru criticat la televizor de analiștii politici. În text, brokerul vorbește despre Cosmin Gușă, Radu Soviani, Marie Rose Mociornița și Tudor Chirilă. Pe Marie Rose o consideră ca fiind o femeie fițoasă și avidă după bani pe care a ajutat-o să facă profit iar ea nici măcar nu i-a mulțumit și acum îl atacă mișelește.
Lui Cosmin Gușă îi mulțumește pentru faptul că l-a ajutat să facă rost de sânge pentru tatăl lui atunci când acesta a fost bolnav. Totodată povestește cum l-a întâlnit pe acesta și modul în care a refuzat să facă parte din campania electorală a lui Geoană. I-a dat același material referitor la modul în care se poate ieși din criza bursieră pe care i l-a înmânat președintelui Traian Băsescu.
Sima îi cere scuze lui Radu Soviani pentru sms-urile amenințătoare pe care i le-a trimis recunoscând că a greșit. El își expune supărarea mare care îl cuprinde când vede că niciunul dintre clienții lui pe care i-a îmbogățit nu îi ia apărarea exceptând-o pe Maria Dușan.
Brokerul reamintește încă o dată faptul că tot ceea ce afirmă în scrisorile sale poate fi probat cu ajutorul materialelor scrise și audio. Relatează modul în care l-a ajutat pe un client fără să ceară bani și felul în care acesta l-a răsplătit cu acuzații dure. Îl consideră prieten pe Tudor Chirilă dar afirmă cu amărăciune în suflet că nu își imagina că acesta se va îndoi de el.
În finalul scrisorii, Sima infirmă zvonurile cum că fuga lui a fost premeditată și a lichidat tot înainte de a pleca din țară. El recunoaște doar vânzarea acțiunilor de la Hotnews și că el a ieșit pe minus din toată această tevatură.
A ceastă scrisoare arată primele dezvăluiri despre oameni cu nume din România. La fel ca în prima, brokerul își caută justificare și se plânge de faptul că este acuzat pe nedrept. Folosește întrebări retorice și atacuri subtile. Lasă impresia că este în continuare amenințat și că se teme pentru viața lui.
A treia scrisoare a lui Sima a fost publicată de hotnews.ro. Începe din nou prin a-și expune nemulțumirile față de felul în care este atacat în țară. Brokerul spune că nu se ascunde și că locuiește în Islanda la adresa pe care a aflat-o presa și ca nu a fraudat cu nimic conturile clienților. Recomandă celor de la Sibex să aibă puțină răbdare atunci când tranzacționează și să nu dizolve bursa. Dacă s-ar vinde sediul WBS, s-ar recupera jumătate din bani așa că lumea nu trebuie să fie panicată. Se compară din nou cu Ronin la fel ca în primele două scrisori. El susține că este singur împotriva tuturor dar că nu va renunța la luptă. Dezvăluie modul în care și-a desfășurat activitatea și anumite persoane implicate. Pronunță nume cu rezonanță în politică: Cătălin Predoiu, Viorel Hrebenciuc, Mihai Fercală și mulți alții. Practic, această scrisoare conține sumele de bani pe care Sima le-a pierdut, modul în care o parte din sumă poate fi recuperată și modul în care a încercat să iasă din impas. Finalul este la fel ca celelalte: brokerul continuă să se teamă pentru viața lui.
După o pauză de un an, Sima revine cu o nouă scrisoare în care dezvăluie lucruri neștiute despre lumea politică din România. De această dată el postează direct pe facebook și nu mai apelează la presă. Interesant este faptul că mesajul de pe facebook apare ca fiind trimis din localitatea Sankt Moritz din Elveția. Sima începe cu un citat din Shakespeare și încheie de parcă l-ar amenința cineva și se teme pentru viața lui la fel ca în celelalte scrisori. Înșiruie cu lux de amănunte toate peripețiile prin care a trecut în primele 9 luni ale anului 2012.
Este prezentat haosul din guvern, felul în care Băsescu și Boc nu se pot impune iar ultimul demisionează pentru că nu mai poate face față. Sima îl ironizează pe Boc pentru faptul că nu a reușit să facă ce și-a propus făcând trimitere și la înălțimea sa. Îl consideră pe înlocuitorul acestuia, Cătălin Predoiu, sclavul lui Băsescu, un om fără integritate morală și visător. Mihai Răzvan Ungureanu este ilustrat ca fiind un om arogant și iute la mânie care nu se sfiește să apeleze la înjurături pentru a-și impune punctul de vedere. Un atac dur este și asupra lui Blanculescu, pe care îl consideră un lingău și un șacal. Brokerul recunoaște că Daianu l-a sfătuit sfătuit să vândă acțiunile la Hotnews, să renunțe la funcția de la Sibex și să rămână doar cu WBS. I-a dat peședintelui Băsescu ideea să boicoteze referendumul de demitere și a primit apoi amenințări că va ajunge în pușcărie. Detaliază modul în care dușmanii lui s-au unit pentru a-l prinde la înghesuială și a-i face rău.
La fel ca în celelalte scrisori, Sima își atacă adversarii și îi acuză pe aceștia că i-au vrut răul. El face dezvăluiri incendiare din lumea politică, lucruri pe care nimeni nu le stia. Este greu de crezut că acesta se va mai întoarce în țară după ce a supărat atâtea persoanlități cu o putere mare de influență. Lucrurile expuse i-au deranjat enorm pe aceștia și probabil că vor căuta răzbunare. Față de primele 3 relatări, aceasta este făcută din Elveția și nu din Islanda.
Cap.2.1.3. Afacerile și procesele lui Sima
Cristian Sima a fost o persoană foarte activă pe piața afacerilor din România. I-a plăcut mereu să fie în centrul atenției iar acest lucru nu putea fi realizat fără o funcție importantă și fără bani.
Sursa: www.adevărul.ro
După cum se poate observa, Cristian Sima era implicat în 10 afaceri înainte de a dispărea din țară. El era axat pe intermedierea financiară și pe imobiliare. Conducea din umbră WBS Holding deoarece funcția nu îi permitea să fie în acte și era acționar la celelalte întreprinderi. Firma sa de brokeraj a avut profit de peste 900000 lei în timp ce Romfelt Real Estate, societate la care deținea 9% din acțiuni a suferit pierderi de peste 57 milioane lui datorită crizei resimțită de populația din România.
Observăm că în ultimii doi ani, Sibex a trecut pe pierdere, resimțind din plin criza financiară. Cu un punct maxim în 2008, când a avut profit de 4,14 milioane lei, societatea a ajuns ca în 2012 să aibă profit doar 1,61 milioane. În ultimii ani doar în 2005 a avut cifre așa de slabe fiind mereu în urcare până în 2011.
Cu o capitalizare de 4,75 milioane euro, Sibex a avut în 2012 acțiunile diminuate cu 29% față de anul precedent, semn că lucurile nu au mers tocmai bine pe piața bursieră sibiană.
La începutul anului 2012, Bursa din Sibiu tranzacționa 40000 de contracte pe zi, valoarea lor depășind 100 milioane de dolari. Dispariția lui Sima cu banii unor clienți a dus la prăbușirea bursei.
Procesele lui Sima
Directorul ziarului BURSA, Florian Goldstein, l-a dat în judecată pe Sima în încercarea de a-și recupera banii pierduți. Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât însă neînceperea urmăririi penale a brokerului invocând un articol care nu se regăsește în Legea 297/2004.
Bogdan Chirieac i-a dat în judecată pentru calomnie pe Cristian Sima și pe jurnalistul Liviu Avram. Brokerul l-a acuzat că a virat sume de bani soției sale și anumitor politicieni folosind un subcont al firmei la care erau parteneri. În susținerea acestuia a apărut jurnalistul care a prezentat acte care arătau că acesta a făcut prin subcontul firmei operațiuni bancare în valoare de 640000 de dolari. Chirieac a cerut instanței ca cei doi să îi plătească daune morale de 640000 de dolari și daune materiale de 150000 euro. Tribunalul București a hotărât ca Sima să plătească doar 30000 de dolari pentru calomnie, respingând cererea pentru daune morale. În plus, brokerul trebuie să plătească onorariul avocatului în cuantum de 10910 lei. Instanța a respins plângerea făcută împotriva jurnalistului Liviu Avram.
Cristian Sima a pierdut procesul cu designerul Flora Năstăsie. Brokerul se vede astfel nevoit să achite suma de 600000 de euro.
Majoritatea oamenilor cu nume din politică sau din lumea afacerilor care au fost păgubiți de Sima nu au depus plângere pentru a nu se deconspira și a se face de râs. Flora Năstăsie nu a ținut cont de nimic, nedorind să piardă peste jumătate de milion de euro așă ca l-a acționat în instanță. Aceasta și-a pus o parte importantă din avere în mâna lui Sima și această pierdere ar putea să îi pericliteze enorm afacerea. După 6 luni de înfățișări, la care evident brokerul nu a fost prezent, instanța i-a recunoscut designerului creanța de 600000 de euro pe care o avea la WBS România. Tribunalul a ales firma Recuperare Consulting Grup, conform hotărârii 20777/3/2013, pentru a declanșa procedura de isolvență la WBS și a recupera datoria păgubitei.
Cristian Sima a fost acționat în judecată de o firmă cipriotă pentru un prejudiciu de 1,76 milioane lei. Brokerul a împrumutat banii de la firma Tatika Investments Limitedcondusă de Puiu Popoviciu și Rareș Dimofte și nu i-a mai înapoiat. Sima trebuia să gireze cu mai multe imobile dar până la urmă refuzat să semneze actele. Procesul este încă pe rol iar o hotărâre definitivă se va da probabil spre sfârșitul anului 2014.
Capitolul 2.1.4. Încrederea firmelor în ASF și credibilitatea bursei în 2014
În 2014, firmele au increderea șubredă în Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Aceasta a luat ființă în 2013, după desființarea CNVM.
Președintele Traian Băsescu a dat și el de înțeles că instituția nu este credibilă. Clinciul acestuia cu ASF are și rațiuni politice deoarece Autoritatea a luat măsuri drastice împotriva Astra Asigurări, companie patronată de Dan Adamescu, un apropiat al președintelui.
Angajații ASF ar trebui schimbați cu adevărați profesioniști pe piața de capital. Teoria nu este aceeași cu practica iar în acest caz este nevoie de oameni care stiu și pot să aplice legea. Actuala Instituție stă bine la teorie prin multe proiecte dar din păcate acestea nu sunt și aplicate.
Șefii caselor de brokeraj de pe Bursă îl acuză de incompetență pe Daniel Daianu, șeful supravegherii de pe Bursă. Aceștia aduc și argumente solide pentru a proba acest lucru. Daianu nu are experieță pe piața bursieră și este lipsit de idei originale. Pe lânga asta, este greu să ai încredere într-un om care a fost păcălit în asemenea hal de Cristian Sima. Lumea vrea o instituție de supraveghere nepolitizată. Implicarea politicului atrage după sine nenumărate critici de la adversarii celor aflați la conducere. O soluție ar fi ca ASF să fie trecută la bugetul de stat pentru a elimina comisioanele ridicate pe care aceasta le solicită în momentul actual.
Cazul “Sima” a produs un adevărat șoc pe piața bursieră. Investitorii au înțeles riscurile la care se supun și vor fi mai atenți atunci când își aleg intermediarii. Pentru a combate astfel de fraude, ASF a pus la cale un plan împreună cu investitorii și intermediarii acestora. Se dorește stoparea brokerilor care agresează investitorii și îi atrag în capcane financiare. O altă chestiune de rezolvat ar fi ca toți intermediarii să fie SSIF-uri și nu SRL-uri așa cum sunt în majoritatea cazurilor. ASf dorește ca reclamele pe care și le fac intermediarii să fie corecte și să reflecte adevărul iar potențialii investitori să poate verifica informația pe site-ul oficial.
BVB și Asociația Brokerilor vor ține mai multe seminarii prin care se va încerca educarea brokerilor. Piața din România are aproximativ 8000 de investitori, mult sub potențialul ei (40000-50000 de investitori).
Compania ETX Capital din Marea Britanie a intrat pe piața bursieră din România după ce a studiat-o cu atenție mai mult de un an de zile. Aceasta dorește să fructifice potențialul enorm pe care l-a găsit aici. ETX Capital are 35000 de clienți și este specializată în investiții și servicii financiare.
Conform estimărilor XTB România, piața derivatelor din România are aproximativ 8000 de investitori locali activi.
Bursa din Sibiu a realizat un parteneriat cu Hellenic Exchanges Group (Helex). Colaborarea se va face la nivelul produselor din oferta burselor iar pe parcusul acesteia grecii vor furniza servicii de clearing. Brokerii români vor putea tranzacționa produse financiare pe piața grecească prin intermediul rețelei X-Net iar platforma Sibex va fi înlocuită cu platforma Oasis. Riscul tranzacțiilor va fi redus simțitor. Până în prezent, furnizorul Sibex pentru servicii de compensare era Casa Română de Compensație (CRC), unde este și acționar majoritar. După intrarea în vigoare a acordului cu grecii, aceasta va fi desființată.
Brokerii de pe Sibex nu vor avea costuri sau comisioane mai mari. După un an se va face o ședință în care vor fi stabilite noile costuri existând posibilitatea ca acestea să crească sau să scadă. Oferta Sibex se va îmbogați în încercarea de a crește volumul de tranzacții zilnice de la 2000 la 10000.
Capitolul 2.2. Harinvest
Tocmai când piața bursieră începea să se liniștească după scandalul Sima, s-a descoperi frauda pe care brokerii de la Harinvest au comis-o cu bună-știință. Investitorii au devenit agitați neștiind dacă mai merită riscul de a fi activ pe bursă după întâmplările din ultimii ani.
Capitolul 2.2.1.Prezentare Harinvest S.A.
Harinvest S.A. este o societate de servicii de investiții financiare cu personal tânăr, ambițios și cu idei inovatoare. Societatea pe acțiuni are capital privat, autorizat de CNVM și furnizează servicii de investiție financiară atât pentru clienți individuali cât și pentru cei instituționali.
Firma desfășoară activități în cadrul Bursei de Valori, potrivit reglementărilor Legii nr. 297-2004 și a Regulamentului nr. 32-2006 al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.
Finanțarea se poate face prin ofertă publică sau plasament privat.
Viziunea: Atragerea unui număr mare de investitori.
Misiunea: Asigurarea de condiții optime pentru investițiile financiare prin profesionalism, încredere și confidențialitate.
Harinvest S.A. oferă servicii principale și conexe.
Servicii principale: preluarea și transmiterea ordinelor, executarea ordinelor, administrarea portofoliului de conturi individuale ale investitorilor.
Servicii conexe: custodia și administrarea de instrumente financiare, închirierea de casete de siguranță, consultanță, service de schimb valutar.
Consiliu de administrație este format din:
– Lungu Veronel – președinte
– Antonescu Ion – membru
– Ilie Mihai – membru
Harinvest SA a fost creată în anul 1997 de către Veronel Lungu. Firma a avut 354200 ron capital subscris și vărsat, bani proveniți de la mai mulți oameni poțenți financiar din județ. Aceștia au devenit asociați. Mulți aveau legături de rudenie între ei așa că toată afacerea era oarecum dubioasă pentru un potențial investitor din afară. Ion Antonescu și Valentin Cismaru au fost printre primii care au intrat în această afacere. Acum cei doi sunt printre păgubiții companiei chiar dacă Antonescu face parte din Consiliul de Administrație al Harinvest. Lucrul acesta e puțin suspect deoarece e greu de crezut că acesta nu știa mersul lucrurilor atât timp cat avea funcție de conducere. Acțiunile firmei erau împărțite astfel: Veronel Lungu (30,86%), Valentin Cismaru (23,04%) și Ion Antonescu (23,04%).
Doar 70 de clienți au reclamat pierderile din totalul de 150. Unii dintre reclamanți sunt siguri că ceilalți au anumite înțelegeri cu administratorul firmei și de aceea nu au facut plângere. Nimeni nu se poate lipsi de cateva mii de euro pe criza asta.
Firma de brokeraj nu dispune de active proprii așa că nu are cum să înapoieze nici măcar o parte din sumele pierdute.
Administratorul Harinvest este Veronel Lungu. Păgubiții sunt oameni de afaceri din județ care au avut succes cu firmele lor. Unul dintre aceștia este și Dumitru Crăciunescu, omul ce se află la conducerea firmei Diana SRL. Omul de afaceri a investit milioane bune la Harinvest iar acum se află în imposibilatatea de a le recupera. Banii au fost investiți atât în numele firmei cât și în nume personal.
Capitolul 2.2.2. Prăbușirea Harinvest
În 2012, un client al firmei de brokeraj a suferit pierderi masive care nu au putut fi acoperite deoarece nu mai avea bani în cont. Pentru a ieși din această situație și a recupera banii, Harinvest a început să facă niște operațiuni riscante. Vindea dimineața produse structurate pentru ca seara să le recupereze. Din păcate pentru ei, aceaste tranzacții nu au dat roade pierderile fiind tot mai mari. Compania s-a văzut nevoită să vândă acțiunile clienților pentru a acoperi pierderile.
După 14 luni de la prima operațiune, Harinvest a rămas fără banii și acțiunile cliențiilor.
Anumiți clienți și-au dat seama că lucrurile nu sunt tocmai normale atunci când a venit oferta Romgaz. Aceștia vroiau să subscrie acțiuni cu banii din cont dar s-au văzut în imposibilitatea de a face acest lucru. Firma de brokeraj a vândut acțiunile lichide precum și cele pe care clienții trebuiau să le primească în urma subscrierilor.
Suma totală pe care o reclamă clienții păgubiți este de 9,98 milioane lei. Cele mai mari pierderi sunt raportate de 4 clienți cu sume cuprinse între 700000 lei și 900000 lei. Un alt client a raportat lipsa sumei de 376900 lei. La aceasta se mai adaugă suma de 6,81 milioane lei (din care 4,28 milioane cash) raportată de 5 clienți care sunt și acționari ai companiei. De aici reiese că în total paguba se ridică la 16,8 milioane lei (3,74 milioane euro), peste cele 15 milioane vehiculate inițial. Cele mai mari pierderi sunt raportate de 4 clienți cu sume cuprinse între 700000 lei și 900000 lei.
În 2013, Harinvest s-a clasat pe locul 13 în clasamentul brokerilor la BVB, cu tranzacții de 325,5 milioane lei și având o cotă pe piață de 1,33%. În ultima lună înainte de descoperirea fraudei, societatea a înregistrat 48 de intermedieri. Autorizația de funcționare Harinvest a fost retrasă în 16 decembrie 2013 de ASF.
În urma scandalui de la Harinvest, ASF a efectuat operațiuni de control la BCR, SSIF Broker și Depozitul Central. Au fost verificate tranzacțiile avute de acestea cu Harinvest în ultimul an.
Adriana Tanasoiu, directorul general al Depozitului Central a fost amendată cu 10000 de lei deoarece nu a respectat prevederile Codului Depozitarului Central. Aceasta nu a efectuat verificări asupra tranzacțiilor realizate de Harinvest. Pentru a preveni astfel de fraude, ASF a obligat Depozitarul Central să modifice unele prevederi din codul său.
SSIF Broker nu a scăpat nesancționată. Directorul general Grigore Chiș, directorul general adjunct Florica Zoicaș-Ienciu și reprezentantul compartimentului de control intern Oana Tudor au fost amendați cu 2000 lei fiecare. Rareș Florian Bordea a scăpat mai ușor primind doar 1000 lei. În total s-au aplicat amenzi de 7000 lei. Totodată, DIICOT-ul a fost sesizat în legătură cu activitatea avută de Dan Deak, fostul broker al BCR, și de alți 3 angajați ai băncii. Aceștia au manipulat piața prin tranzacțiile pe care le-au făcut inducând în eroare posibilii investitori.
La 12 martie erau înregistrate 48 de reclamații făcute de păgubiți.
I-a fost redusă amenda la 33.850 așa că valoarea cumulată a amenzilor a scăzut la 313.850.
Mai jos avem activitatea pe piață pe care a avut-o Harinvest în perioada 2010-2013
Intermediari: activitatea pe piata – valoarea tranzactionata 2010
Sursa: www.bvb.ro
În anul 2010, Harinvest a fost pe poziția 44 în topul privind activitatea pe piața bursieră. WBS ROMANIA, firma lui Cristian Sima s-a clasat cu un loc mai sus la valori tranzacționate pe lună dar dacă ne raportăm pe an, Harinvest a tranzacționat mai mult și mai consistent. Ambele au însă tranzacții mici raportate la primele 3 locuri din acest top.
Intermediari: activitatea pe piata – valoarea tranzactionata 2011
Sursa: www.bvb.ro
Harinvest a urcat 10 locuri față de 2010 la valori tranzacționate pe lună. Creșterea a fost relativ mică raportată la piață. Interesant este faptul că deși valoarea tranzacționată pe an a scăzut, Harinvest a urcat 3 locuri în clasament, semn că a început să își intre în mână criza pe piața bursieră din România. BCR și S.S.I.F. BROKER se află în top 10, cu un avantaj pentru prima.
Intermediari: activitatea pe piata – valoarea tranzactionata 2012
Sursa: www.bvb.ro
Aflată într-o continua urcare, Harinvest ajunge pe locul 20 în topul tranzacțiilor lunare, valoarea tranzacționată find aproape dublă față de anul trecut. Valoarea s-a triplat în cazul tranzacțiilor pe an.
S.S.I.F. Broker a căzut 4 locuri în top la tranzacțiile lunare, semn că a fost afectată de criză. N schimb, BCR a fost foarte productive, valoarea tranzacțiilor făcute de aceasta fiind într-o creștere importantă.
Intermediari: activitatea pe piata – valoarea tranzactionata 2013
Sursa: www.bvb.ro
Anul 2013 a fost cel mai profitabil pentru companie, ajungând până pe locul 13. Valoarea tranzacțiilor a crescut enorm, nesimțindu-se criza economică. Valorile tranzacționate pe an s-au dublat iar nimic nu prevedea scandalul ce va urma. Până la urmă, din cauza unor tranzacții riscante și a unor operațiuni ilegale s-a stricat o firmă ce avea potential uriaș.
S.S.I.F. BROKER a urcat vertiginos în clasament, valorile tranzacționate crescând simțitor.
După cum se poate observa, valorile tranzacționate de Harinvest au crescut în fiecare an până la descoperirea fraudei făcute de unii dintre angajați. În 2013, valorile tranzacționate pe an au fost de 4 ori mai mari decât în 2010, semn că a fost o instituție apreciată de investitori. Anul 2011 a fost anul cu cele mai mici valori tranzacționate pe an.
Capitolul 2.2.3.Sancțiunile date de ASF
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a dat amenzi în valoare în cuantum de 618500 lei după ce mai multi clienți au făcut plângere că le-au dispărut banii iar brokerii au vândut ilegal acțiunile din portofoliul lor. Din această cauză, autorizația de funcționare a firmei de brokeraj a fost retrasă și mai mulți brokeri au primit între 3-5 ani interdicție pe piața de capital. Harinvest avea aproximativ 150 clienți.
La ASF s-au înregistrat 44 de reclamații cu privire la dispariția sumei totale de 5,35 milioane lei (bani și acțiuni). În urma investigațiilor făcute de aceasta(15-27 noiembrie 2013), s-a constatat o serie de nereguli în relația client-intermediar precum și aspecte de natură penală.
Firma a fost amendată și cu 6770 de lei deoarece nu a avut cu ce să deconteze tranzacțiile avute în luna respectivă. A fost nevoie ca Depozitul Central să folosească 500000 de euro din rezerva Fondului de garantare pentru ca decontarea să poata fi făcută. Suma a fost recuperată ulterior.
Societatea a fost amendată cu 5% din cifra de afaceri realizată în anul 2012 (338.500 de lei).
Maria Florica Boghițoi, conducător în cadrul SSIF Harinvest, a fost amendată cu 50000 lei. Ea nu va mai putea ocupa o asemenea poziție timp de 5 ani.
Maria Voinea a fost amendată cu 100000 lei precum și interzicerea pentru o perioadă de 5 ani de a activa pe piața bursieră. Această sancțiune vine ca urmare a faptului că aceasta este persoana care a vândut acțiunile din portofoliile clienților fără ca aceștia să fie anunțați cu privire la acest lucru. Ea a fost reținută pentru 48 ore de DIICOT dar mai apoi a fost eliberată deoarece tribunalul a respins cererea de arestare preventivă pentru însușire de bunuri străine și manipulare.
Un alt conducător al SSIF Harinvest, Carmen Cecilia Pîrvuceanu, a primit o amendă de 30000 lei și suspendarea pe 3 ani a activității pe piața de capital. Ana Maria Belu a scapat doar cu 10000 lei amendă.
Lungu Veronel, Antonescu Ion și Ilie Mihail nu au scăpat nepedepsiți. Cei 3 membrii ai Consiliului de Administrație au fost amendați cu 30000 lei fiecare.
ASF a solicitat modificarea pevederilor Legii 297-2004 a pieței de capital pentru a opri viitoarele fraude de acest gen iar practica frauduloasă să devină infracțiune. BVB și Depozitul Central au fost sfătuite să își modifice regulamentele precum și anumite aspect legate de sell-out.
Conform Ziarului Financiar, pentru a scoate cât mai mult profit, un angajat al Harinvest a realizat un sistem de rostogolire a obligațiilor de decontare. "Sistemul de rostogolire funcționa atât timp cât existau suficiente sume de bani astfel încât, în ciuda pierderilor imense înregistrate zilnic, să se poată respecta angajamentele de vânzare la prețuri în scădere din partea Harinvest și reachiziționare la prețuri mai mari de la cele 2 contrapărți numite, BCR și SSIF Broker (…) Din dorința de a dispune de cât mai mult numerar pentru rostogolirea decontărilor, agentul Harinvest, Voinea Maria, folosește în scop nelegitim sold-urile disponibile în cadrul Harinvest de către clienți și le folosește fără știrea/acceptul acestora. În momentul în care nu mai are lichidități, sistemul trece la a doua fază: vânzarea de acțiuni din conturile clienților fără acceptul acestora și folosirea acelorași conturi fantomă, fără reflectarea transfer-in/transfer-out de instrumente financiare precum și răscumpărarea lor la prețuri mai mari, contraparte și de aceasta dată fiind BCR până în data de 13 noiembrie 2013 și ulterior SSIF Broker Cluj. O bună parte din acțiunile înstrăinate nu mai sunt însă răscumpărate în ultimile zile". După cum se poate observa, acest sistem ascundea operațiunile ilegale care erau făcute. Acest lucru nu putea fi făcut fără implicarea BCR și SSIF Broker Cluj, care au fost complice la această înșelaciune. Aceste societăți scoteau profit datorită faptului că primeau mult mai mulți bani decât au dat atunci când înapoiau instrumentele financiare.
SSIF Broker a negat acuzația de implicare în fraudă susținând că toate operațiunile au fost făcute în litera legii, respectându-se articolul 179 alineatul 3 din codul Bursei de Valori București.
Harinvest nu se află la prima abatere. În anul 2011 a fost sancționată de fosta Comisie a Valorilor Mobiliare (CNVM) pentru faptul că a plătit anumit client din banii altor client, lucru interzis de lege. O altă sancțiune a venit în ianuarie 2012, pentru permiterea efectuării tranzacțiilor fără ca persoanele respective să dispună de sumele necesare. CNVM i-a amendat pe Elena Cismaru și Florica Maria Boghițoi cu câte 1500 lei iar Camelia Cecilia Pîrvulescu a primit doar 500 lei. Maria Voinea a scăpat doar cu avertisment.
Harinvest a fost sancționată pentru că:
– Nu a respectat condițiile de menținere a evidențelor și nu a asigurat acuratețea acestora.
– S-au descoperit diferențe mari între datele despre fondurile clinților transmise către C.N.V.M./A.S.F și cele care erau în rapoartele societății.
– S-au înregistrat tranzacții în conturile altor clienți deși aceștia nu aveau realizată nicio operațiune.
– Nu au fost găsite înregistrări pe subconturile individuale ale clienților
– A folosit bunurile unui client creditor pentru a acoperi obligațiunile altui client, ceea ce este o practică frauduloasă
– Nu a completat formularele la toate tranzacțiile efectuate
– Transmiterea de date disconforme cu adevărul către A.S.F.
– Angajații aveau funcții multiple, aceștia neputând să își îndeplinească sarcinile corespunzător
– Nu și-a informat clienții cu privire la fondurile pe care aceștia le dețineau
Conducerea ASF recunoaște că anumiți funcționari ai instituției poartă o vină pentru producerea acestei fraude. Ei trebuiau să supravegheze mai bine investițiile financiare și să descopere neregularitățile ce au avut loc.
Clienții pagubiți de Harinvest își vor putea recupera banii, în limita a 20000 euro, din Fondul de Compensare. Conform lui Ludwik Sobolewski, directorul Bursei de Valori București, cazul Hanrivest este o problemă structurală pe piața de capital și că este nevoie de o restructurare masivă a sistemului pentru ca riscul operațional să fie cât mai scăzut. Participanții la piața de capital trebuie să fie potenți din punct de vedere financiar fiind nevoie de stabilirea unui anumit prag sub care aceștia să nu fie acceptați. În prezent, cerințele de capital pentru brokeraj se situează între 50000-730000 euro.
Primele probleme cu Harinvest au avut loc cu un an înainte de acest scandal. Compania nu a plătit comision așa că i-a fost interzis accesul la sistemul de tranzacționare.
BCR a concediat angajatul care a fost implicat în scandalul Harinvest. Societatea a oferit prețuri de vânzare/cumpărare pentru produsele care au fost sau urmau să fie tranzacționate. Intermediarii se fac vinovați de eventualele deficiențe ale riscului.
SSIF Broker Cluj Napoca a prezentat documente prin care a arătat că în cadrul operațiunile de sell-out s-au respectat regulamentele în vigoare iar Bursa de Valori București a fost înștiințată.
În prezent, Harinvest se află în insolvență.
În tabelul de mai jos sunt prezentate asemănările și deosebirile dintre frauda lui Sima și frauda de la Harinvest.
Ambele fraude s-au realizat din cauza brokerilor care au realizat tranzacții cu un grad mare de risc fără să se gândească la consecințele pe care le-ar avea o eventuală pierdere. Nevoia de a realiza un profit mare într-un termen relativ scurt i-a împins să ajungă recurgă la astfel de practici.
Concluzii și propuneri
Prezentul studiu de caz a avut în vedere faptul că fraudele tot mai dese făcute în lumea brokerajului nu trebuie mușamalizate ci pedepsite și că acestea influențează negativ activitatea pe piața bursieră. Investitorii sunt tot mai sceptici în privința investirii unor sume de bani la bursă dat fiind faptul că pot rămâne în pierdere și fără posibilitatea de a-i mai recupera.
Indiferent de domeniul în care activează, brokerul trebuie să respecte contractul pe care l-a făcut cu clientul său. Orice operațiune pe care o realizează trebuie consultată înainte cu acesta.
Brokerul trebuie să analizeze zilnic volumul de informații pentru a putea recomanda o operațiune de vânzare, cumpărare sau păstrare.
Cele două ipoteze de la care s-a plecat au fost demonstrate prin fapte concrete. Brokerii au acționat în cunoștiință de cauză, având asupra lor presiunea clienților avizi după profit. Ei nu au mai ținut cont de riscurile care erau în tranzacțiile făcute și până la urmă au pierdut sumele de bani. Împrejurimile care au dus la comiterea ilegalităților au fost asemănătoare dar felul în care s-a gestionat situația a fost diferit. Sima a ales să fugă de răspundere și a emigrat invocând amenințări fictive cu moartea. Acesta a început să trimită scrisori cu dezvăluiri despre oameni din lumea politică și economică pentru a muta centrul atenție de la frauda sa.
Brokerii de la Harinvest și-au acceptat vina și nu au căutat alți responsabili. Ei au preferat să nu iasă în public și să încerce să se justifice.
Prin lucrarea de față s-a încercat atragerea atenției asupra faptului că din ce în ce mai des brokerii nu iau în calcul riscul atunci când efectuează o tranzacție. Presiunea pusă de investitori îi compleșește și sunt împinși să riște pentru a face profit.
Principala concluzie deprinsă din această lucrare este că brokerii trebuie să acționeze etic, în litera legii și să nu facă tranzacții riscante pe care nu le pot acoperi în cazul unor eșecuri. Ei trebuie să pună pe primul plan interesul clienților și nu pe cel personal.
Autoritățile ar trebui să fie mai atente la felul în care brokerii realizează tranzacțiile și să ia măsurile cuvenite atunci când o fraudă este depistată. Investitorii să fie mai atenți pe mâna cui își lasă banii și să verifice cât de des posibil soldul contului pentru a ști exact situația lui.
Bibliografie
1. Belfort, Jordan, The Wolf of the Wall Street, Random House Publishing Group, 2008;
2. Fenton, O’Creevy Mark, Traders: risk, decisions and management in financial markets, Oxford University Press, Oxford, 2007
3. Gedicks, Frederick Mark, Suitability Claims and Purchase of Unrecommended Securities: An Agency Theory of Broker-Dealer Liability;
4. Khalidi, Rashid, Broker of Deceit, Beacon Press, Boston, 2013;
5. http://ghid.agf.ro/ (17 mai 2014);
6. http://financialmentor.com/free-articles/investment-advice/variable-annuities (16 mai 2014);
7. http://www.capital.ro/sobolewski-bvb-pagubitii-harinvest-si-ar-putea-recupera-banii-din-fondul-de-compensare-a-inves.html (23 mai 2014);
http://financialmentor.com/free-articles/investment-advice/investment-fraud/stock-broker-fraud (17 mai 2014);
8. http://www.wall-street.ro/ (22 mai 2014);
9. http://www.irs.gov/uac/Examples-of-Mortgage-and-Real-Estate-Fraud-Investigations-Fiscal-Year-2013 (24 mai 2014);
10. http://www.bvb.ro/Intermediaries/SSIFstatistics.aspx (27 mai 2014);
11. http://www.sibex.ro/ (2 iunie 2014);
12. http://www.sec.gov/rules/final/34-44992.htm#P423_145651 (25 mai 2014);
13. http://www.zf.ro (25 mai 2014);
14. http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-16251942-afacerea-harinvest-procurorii-fac-cercetari-penale-pentru-posibile-infractiuni-abuz-functie-abuz-incredere-cazul-brokerilor-care-pierdut-banii-deponentilor-asf-vrea-schimbarea-intregii-legislatii-piet.htm (23 mai 2014);
15. http://financialmentor.com/free-articles/investment-advice/investment-fraud/stock-broker-fraud (17 mai 2014);
16. http://www.economica.net/cazul-harinvest-hotie-sofisticata-la-bursa-pe-produse-de-mare-risc-pagube-de-15-mil-lei-primele-estimari_69172.html (22 mai 2014);
17. http://www.newz.ro/stire/148912/bcr-rezultatele-anchetei-asf-arata-ca-banca-nu-a-cunoscut-si-nu-a-profitat-de-pe-urma-neregularitatilor-produse-in-relatia-harinvest-cu-clientii-sai.html (23 mai 2014);
18. http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/cnvm-investigatii-wbs-romania-cazul-cristian-sima-1_50b9f43c7c42d5a663ad3271/index.html (26 mai 2014);
19. http://www.medierenet.ro/2013/10/14/despre-credibilitatea-bursei-la-un-de-la-cazul-cristian-sima/#.U4YeF_l_uVM (27 mai 2014);
20. http://www.dcnews.ro/cristian-sima-teparul-vedetelor-executat-silit-de-o-creatoare-de-moda_424343.html (28 mai 2014);
21. http://saptamana.net/articol/5000-se-lichideaza-harinvest (27 mai 2014);
22. http://www.agerpres.ro/justitie/2014/02/07/brokerul-cristian-sima-obligat-de-instanta-sa-i-plateasca-daune-morale-lui-bogdan-chirieac-16-28-47 (26 mai 2014);
23. http://www.bursa.ro/inca-o-perla-a-justitiei-parchetul-a-dispus-neinceperea-urmaririi-penale-a-escrocului-cristian-si…&s=piata_de_capital&articol=218393.html (28 mai 2014);
24. http://incomemagazine.ro/articles/cine-este-cristian-sima-brokerul-dat-disparut (26 mai 2014);
25. http://soviani.com/2012/10/11/exclusiv-scrisoare-de-la-cristian-sima-i/ (1 iunie 2014);
26. http://soviani.com/2012/10/12/scrisoare-de-la-cristian-sima-ii-daca-si-maine-voi-trai-voi-continua-sa-scriu/ (1 iunie 2014);
27. http://soviani.com/2012/10/12/scrisoarea-a-iii-a-de-la-cristian-sima-cateva-nume-si-cateva-sume/ (1 iunie 2014);
28. http://www.ziare.com/cristian-sima/bursa-sibiu/cristian-sima-loveste-cu-o-noua-scrisoare-dezvaluiri-incendiare-1298152 (1 iunie 2014);
29. http://www.bursa.ro/pentru-ca-nu-a-avut-bani-la-decontare-asf-a-suspendat-pentru-trei-luni-autorizatia-harinvest-223547&s=piata_de_capital&articol=223547.html (2 iunie 2014);
Bibliografie
1. Belfort, Jordan, The Wolf of the Wall Street, Random House Publishing Group, 2008;
2. Fenton, O’Creevy Mark, Traders: risk, decisions and management in financial markets, Oxford University Press, Oxford, 2007
3. Gedicks, Frederick Mark, Suitability Claims and Purchase of Unrecommended Securities: An Agency Theory of Broker-Dealer Liability;
4. Khalidi, Rashid, Broker of Deceit, Beacon Press, Boston, 2013;
5. http://ghid.agf.ro/ (17 mai 2014);
6. http://financialmentor.com/free-articles/investment-advice/variable-annuities (16 mai 2014);
7. http://www.capital.ro/sobolewski-bvb-pagubitii-harinvest-si-ar-putea-recupera-banii-din-fondul-de-compensare-a-inves.html (23 mai 2014);
http://financialmentor.com/free-articles/investment-advice/investment-fraud/stock-broker-fraud (17 mai 2014);
8. http://www.wall-street.ro/ (22 mai 2014);
9. http://www.irs.gov/uac/Examples-of-Mortgage-and-Real-Estate-Fraud-Investigations-Fiscal-Year-2013 (24 mai 2014);
10. http://www.bvb.ro/Intermediaries/SSIFstatistics.aspx (27 mai 2014);
11. http://www.sibex.ro/ (2 iunie 2014);
12. http://www.sec.gov/rules/final/34-44992.htm#P423_145651 (25 mai 2014);
13. http://www.zf.ro (25 mai 2014);
14. http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-16251942-afacerea-harinvest-procurorii-fac-cercetari-penale-pentru-posibile-infractiuni-abuz-functie-abuz-incredere-cazul-brokerilor-care-pierdut-banii-deponentilor-asf-vrea-schimbarea-intregii-legislatii-piet.htm (23 mai 2014);
15. http://financialmentor.com/free-articles/investment-advice/investment-fraud/stock-broker-fraud (17 mai 2014);
16. http://www.economica.net/cazul-harinvest-hotie-sofisticata-la-bursa-pe-produse-de-mare-risc-pagube-de-15-mil-lei-primele-estimari_69172.html (22 mai 2014);
17. http://www.newz.ro/stire/148912/bcr-rezultatele-anchetei-asf-arata-ca-banca-nu-a-cunoscut-si-nu-a-profitat-de-pe-urma-neregularitatilor-produse-in-relatia-harinvest-cu-clientii-sai.html (23 mai 2014);
18. http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/cnvm-investigatii-wbs-romania-cazul-cristian-sima-1_50b9f43c7c42d5a663ad3271/index.html (26 mai 2014);
19. http://www.medierenet.ro/2013/10/14/despre-credibilitatea-bursei-la-un-de-la-cazul-cristian-sima/#.U4YeF_l_uVM (27 mai 2014);
20. http://www.dcnews.ro/cristian-sima-teparul-vedetelor-executat-silit-de-o-creatoare-de-moda_424343.html (28 mai 2014);
21. http://saptamana.net/articol/5000-se-lichideaza-harinvest (27 mai 2014);
22. http://www.agerpres.ro/justitie/2014/02/07/brokerul-cristian-sima-obligat-de-instanta-sa-i-plateasca-daune-morale-lui-bogdan-chirieac-16-28-47 (26 mai 2014);
23. http://www.bursa.ro/inca-o-perla-a-justitiei-parchetul-a-dispus-neinceperea-urmaririi-penale-a-escrocului-cristian-si…&s=piata_de_capital&articol=218393.html (28 mai 2014);
24. http://incomemagazine.ro/articles/cine-este-cristian-sima-brokerul-dat-disparut (26 mai 2014);
25. http://soviani.com/2012/10/11/exclusiv-scrisoare-de-la-cristian-sima-i/ (1 iunie 2014);
26. http://soviani.com/2012/10/12/scrisoare-de-la-cristian-sima-ii-daca-si-maine-voi-trai-voi-continua-sa-scriu/ (1 iunie 2014);
27. http://soviani.com/2012/10/12/scrisoarea-a-iii-a-de-la-cristian-sima-cateva-nume-si-cateva-sume/ (1 iunie 2014);
28. http://www.ziare.com/cristian-sima/bursa-sibiu/cristian-sima-loveste-cu-o-noua-scrisoare-dezvaluiri-incendiare-1298152 (1 iunie 2014);
29. http://www.bursa.ro/pentru-ca-nu-a-avut-bani-la-decontare-asf-a-suspendat-pentru-trei-luni-autorizatia-harinvest-223547&s=piata_de_capital&articol=223547.html (2 iunie 2014);
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Brokerii Si Actiunile Lor (ID: 137064)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.