BrașovTârgu -Mureș [600410]

Brașov/Târgu -Mureș

2015
Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Litere

Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca
Facultatea de Științe Tehnice și Umaniste Târgu -Mureș

LUCRARE DE LICENȚĂ

Student:
Róbert Sánduj

Cadru didactic îndrumător:
dr. Standav id Beatrice

Brașov/Târgu -Mureș

2015
Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Litere
Departamentul de Lingvistică Teoretică și Aplicată

Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca
Facultatea de Științe Tehnice și Umaniste Târgu -Mureș
Departamentul de Lingvistică Aplica tă

A Pál Utcai Fiúk –
Băie ții din strada Pál,
de Molnár Ferenc – repere
traductologice

Student:
Róbert Sánduj

Cadru didactic îndrumător:
dr. Standavid Beatrice

Brașov/Târgu -Mureș

2015
Transilvania University of
Brașov Faculty of Languages
and Literatures
Departm ent of Theoretical and Applied Linguistics

Sapientia Hungarian University of Transylvania
Faculty of Technical and Human Sciences, Târgu -Mureș
Department of Applied Linguistics

The Boys from Pál
Street By Ferenc Molnár
– translation phenomena

Student:
Róbert Sánduj

Supervisor: dr. Standavid Beatrice

1 CON ȚINUT
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 5
ABSTRACT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 8
I. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 10
1.1. Alegerea temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 10
1.2. Importanța studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 11
1.3. Scopul studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 13
1.4. Efectuarea studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 13
1.5. Conținutul studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 14
1.5.1. Viața și activitatea scri itorului Molnár Ferenc ………………………….. ………………………….. 14
1.5.2. Viața și activitatea traducătorului romanului Băieții din strada Pál ………………………….. 16
1.5.3. Viața și activitatea traducătorului secundar al romanului Băieții din strada Pál ………… 16
II. LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII ………………………….. 17
2.1. Literatura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 17
2.1.1. Literatură pentru copii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 17
2.1.2.1. Definiția romanului .Tematica. …………………………… ………………………….. ……….. 18
2.1.2.2. Real și ficțiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 19
2.1.2.3. Spațiul epic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 20
2.1.2.4. Personajele ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 20
2.1.2.5. Limba și stilul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 20
2.1.2.6. Valoarea educativă ………………………….. ………………………….. ………………………. 21
III. TRADUCERILE – UN MOD DE COMUNICARE ÎNTRE CULTURI ………………… 22
3.1. Ce este traducerea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 22
3.2. Probleme ale traducerii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 23
3.3. Echivalență în traducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 24
3.4. Realizarea traducerii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 25

2
IV. REALI ILE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 27
4.1. Defini ția reali ilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 27
4.2 Caracteristicile reali ilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 27
4.3 Clasificarea realiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 28
V. ANALIZA TRADUCERII ………………………….. ………………………….. ……………………… 31
5.1. Analiza realiilor și a mijloace lor de traduceri ………………………….. ………………………….. ………. 31
5.2. Analiza numelor de personaje ………………………….. ………………………….. ………………………….. 52
5.3. Analiza locațiilor din romanul Băieții din strada Pál ………………………….. ……………………. 53
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 55
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 57

3 CONTENTS

SUMMARY ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 5
ABSTRACT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 8
I.INTRODU CTION ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 10
1.1.Choosing the subject ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 10
1.2.Importance of the study ………………………….. ………………………….. ………………………. 11
1.3.Goal of the study ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 13
1.4.Making the study ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 14
1.5 Content of the study ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 14
1.5.1. The lifespan and activities of the writer of The boys from Pál street ……………… 14
1.5.2. The lifespan and activities of the translator of The boys from Pál street ………… 16
1.5.3. The lifespan and activities of the secondary translator of The boys from Pál
street ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 16
II. ROMANIAN AND UNIVERSAL LITERATURE FOR KIDS ………………………………………………………………..17
2.1. Literature ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 17
2.1.1 Literature for kids ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 17
2.1.2.1. Definition of novels. Thematics ………………………….. ………………………….. ……… 18
2.1.2.2. Reality and fiction ………………………….. ………………………….. ………………………… 19
2.1.2.3. Epic space ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 20
2.1.2.4. Charachters ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 20
2.1.2.5. Language and style ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
2.1.2.6. Education value ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 21
III. TRANSLATION — A WAY OF COMMUNICATION BETWEEN CULTURES ………………………….. …… 22
3.1. What is translation ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 22
3.2. Translation problems ………………………….. ………………………….. …………………………. 23
3.3. Echivalence in translation ………………………….. ………………………….. …………………… 24
3.4. Realization of the translation ………………………….. ………………………….. ……………… 25

4 IV. REALIA S ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 27
4.1. Definition of realia ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 27
4.2 Characteristics of realia ………………………….. ………………………….. ………………………. 27
4.3 Clasification of realias ………………………….. ………………………….. ………………………… 28
V. ANALYZING THE TRANSLATION ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 31
5.1. Analysis of realias and translating tools ………………………….. ………………………….. … 31
5.2. Analysis of character names ………………………….. ………………………….. ………………. 51
5.3. Analysis of names places in the novel ………………………….. ………………………….. ….. 52
CONCLUSION ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 55
BIBLIOGRAPHY ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 57

5 REZUMAT

Lucrarea de licență cu titlul A Pál Utcai Fiúk – Băieții din strada Pál, de Molnár
Ferenc – repere traductologice a fost realizată cu scopul de a prezenta comparativ romanul
Băieții din strada Pál, de Molnár Ferenc, și traducerea realizată de Vasile Micu, având în
vedere aspectele traductologice .
Romanele pentru copii și pentru adolescenți sunt foarte populare și au succes la
public . Multe dintre ele sunt traduse în diferite limbi, devenind interculturale. Trebuie
doar să ne gândim la câteva romane de aventură pentru copii și tineret, de exemplu Harry
Potter sau Lord of the rings . Au mare succes atât cărțile , cât și ecranizările realizate.
Opera Băieții din strada Pál nu este deloc diferită, chiar dacă a fost scrisă în 1906
– încă de la publicare , romanul a avut un mare succes. Copiii și adolescenții citesc cu
plăcere cartea și se uită la film cu mare curiozitate. Acest roman este unul dintre cele
mai populare opere din Ungaria . Este opera maghiară tradusă în cele mai multe limbi – cel
puțin în 31 de limbi – iar cartea a fost editată în limba maghiară de 50 ori. În Italia, Polonia
și Japonia opera este lectură suplimenta ră în școală , la fel ca și în Ungaria. Cititorii spun
că în acest roman se pot regăsi situații permanente de viață, evenimentele se puteau întâmpla
oriunde și oricând.
Ideea acestui studiu a venit de la faptul că mi-am amintit că în școal a generală acest
roman mi-am plăcut foarte mult, și mi-a trezit curiozitate de a verifica dacă a fost tradus
în limba română. După ce am aflat că tradu cerea a fost realizată , am hotărât că studiul
acestei traduceri va fi lucrarea mea de licență.
Curiozitatea mea s-a bazat pe întrebarea, dacă este vreo diferență între cele două
romane, dacă este atât de bună varianta român ească, cât și cea originală. După o căutare
pe internet am observat că oamenilor care au citit romanul tradus, le-a plăcut opera. Cu toate
acestea, în Român ia, romanul nu este prea cunoscut. Așa am hotărât să fac o analiză
traductologică ca să aflu dacă problema este cu traducerea , sau pur și simplu romanul n-
a primit destulă atenție.

6 Scopul meu a fost și să-i ajut pe traducătorii începători, ca și mine, să vadă traducerea
în practică și din acest motiv m-am axat mai ales pe problemele specifice traducerilor.
Ca metodă de analiză, am folosit lectura romanul ui original după care a fost făcută
traducerea. După aceea am căutat bibliografii de specialitate referi toare la problemele
traducerii și la metodele și mijloacele prin care se poate realiza aceasta.
După ce am creat modelul, corpusul lucrării , am realizat comparația celor două
texte, am căutat cuvinte și expresii care sunt greu de tradus și am verificat mod ul în care
le-a transpus traducătorului . După aceea am creat un model și am început să clasific diferitele
probleme.
Lucrarea mea este alcătuită din cinci capitole.
Prim ul este introducerea, în care am motivat alegerea temei, importanța studiului
am evide nțiat scopul și metoda de realizare a studiului, precum și conținutul propriu -zis
al acestuia.
Am prezentat viața și activitatea literară a autorului romanului, Molnár Ferenc, a
traducătorului, Mircea Micu, și a traducătorului secundar, despre care se știe că l-a ajutat de
Mircea Micu să realizeze lucrarea
În capitolul al doilea , „Literatura română și literatura universală pentru copii”,
abordez probleme ale literatur ii în general și ale literaturii pentru copii în special . Am definit
literatura pentru cop ii și am prezentat caracteristicile și tematica acesteia . Am evidențiat
coordonatele romanului: real și ficțiune, spațiul epic, personajele, limba și stilul, precum și
valoarea educativă a romanelor pentru copii
În capitolul al treilea , „Traducerile – un mod de comunicare între culturi”, introduc
lectorul în lumea traducerii și vorbesc despre ce este de fapt o traducere, despre problemele
pe care traducătorului s-ar putea să le întâlnească, precum și despre mijloacele și
structurile care pot fi folos ite pentru a rezolv a aceste probleme . Vorbesc despre echivalențele
în traducere, și modul concret de realizare a unei traduceri.
În capitolul al patrulea , „Realiile”, am pus accentul pe o problema specifică
traducerii, care este și elementul fundamental al lucrării mele. Am definit și am prezentat
caracteristicile realiilor, apoi le -am clasificat .
În capitolul al cincilea, „Analiza traducerii”, am arătat în practică cum reușește sau
nu reușește traducătorul să rezolve problema transpunerii în limba română a unui roman
pentru copii din literatura maghiară. Am analizat traducerea numelor personajelor, a
locațiilor .

7 În concluzie am făcut observ ații despre modul în care s -a realizat traducerea, am
analizat varianta în limba română din punct de vedere traductologic și mi-am exprimat
opinia despre această traducere.
Bibliografia din final cuprinde titluri reprezentative pentru problematica traducerii

8 ABSTRACT

My BA Project with the title The Boys from Pál Street by Ferenc Molnár –
translation phenomena, was made with the aim to present comperatively the translation
by Vasile Micu of the novel entitled The Boys from Pál Street , written by Ferenc Molnár.
Novels for children and teenagers are very popular and have a great public succes, many
of them are translated in multiple languages, thus becoming intercultural and
international. We only have to think about a few adventure story written for children
and teenagers, for example Harry Potter or The Lord of The Rings Both the books
and the movies have a great succes.
The The Boys from Pál Street are no different, even if it was written in 1906, it
was succesful from the beginning. The children and the teenagers are reading the books
and watching the movies with enthusiasm. This novel is one of the most famous
piece of literature from Hungary, and it is the one that has been translated to the most
languages. It is translated in 31 languages atleast and the hungarian book was released 50
times. In Italy, Poland, and Japan it is a compulsory reading in public schools, so as it is
in Hungary. The readers say that in this novel you can find permanent life-situations,
that could happen anywhere, anytime and with anybody.
The idea of this study was brought by the fact that I remembered reading this novel
in elementary school and I liked it very much. I was curious to verify if it was translated
in romanian. After I found out it was translated, I decided that this will be my BA project.
My curiosity was based on the question if there are any differences between
the two novels, if the romanian version is as good as the original one. After browsing
the internet I saw that people who read the translation of this book liked it very well.
But nevertheless, this novel is hardly known in Romania. Thus I decided to make a
traductological analy sis to find out if the problem lays in the translation or it simply didn’t
get enough attention.
My goal also was to help amateur translators, as I am one too, so they can see
a translation in practic, mostly because I focused on specific translation probl ems.

9 As an analysis method I used the original novel of which the translation
was created. After this I searched for disciplinary biobliography which refer to the
problems of translations and the methods, tools to solve these problems.
After I created the model, the corpus of my study, I made a comparision of the
two texts, I searched for words and expressions that are hard to translate and I verified
if the translator succeeded. After this I created another model where I started to
classify the diverse pr oblems
My study is based on five chapters. The first one is the introduction, the goal
and the creating method of my study. In the second chapter I talk about literature
and the charachteristics of the works genre. After that in the third chapter I bring the
reader in the world of translation and talk about the problems what may come up during
translating, and the tools and structures for solving these problems. In the fourth chapter
I put the accent on a specific problem of translation, which is the main element of my
study. I defined and classified this phenomena after which comes chapter five, wher I
showed in practice how does the translator succeed or not succeed in solving the problem.
In the conclusion section I made few remarks from traductological view after
analyzing the novel, and I described my opinion about the translation.

10 I. INTRODUCERE

1.1. Alegerea temei

În lucrarea de licen ță am să fac o analiză a traducerii operei lui Molnár Ferenc „Pál
Utcai Fiúk”, realizată de Vasile Micu, care a apărut sub titlul „Băie ții din strada Pál”,
la editura Ion Creangă din Bucure ști, în anul 1973.
Când am ales tema pentru lucrare de licen ță, am avut în minte mai multe criterii.
Primul a fost să selectez o operă cu o temă simplă și ușor de înțeles. Apoi mi-au venit în
minte și operele pe care le prefer și care sunt cunoscute în cultura maghiară , sau în
cultura română. Am ales Băieții din Strada Pál, un roman pentru tineret scris de Molnár
Ferenc. Între timp am aflat că acest roman nu este cunoscut destul de mult, în rândul
românilor, spre deosebire de un alt roman pentru tineret scris de Móricz Zsigmond „Fii
bun până la moarte” – Légy jó mindhalál ig. În cultura maghiară opera „Băieții din
Strada Pál” este cunoscută de toată lumea și este o lectură obligatori e pentru elevii
din școlile generale. Prima dată m-am gândit că, probabil , traducerea n-a fost atât de
bună și de aceea nu le place oamenilor cartea aceasta. Însă, făcând niște căutări pe
internet am aflat că români lor care au citit cartea , le-a plăcut foarte mult.
Cred că una dintre probleme le pentru care cartea nu e foarte cunoscută, în rândul
cititorilor români este faptul că ea a fost foarte puțin edita tă, prima varianta a fost editată
în 1957, apoi în 1966 la editura Tineretului și, în sfârșit, în 1973 la editura Ion Creangă.
După aceea cartea nu a mai fost editată .
Acest roman se aseam ănă cu o carte de căpătâi a copiilor români, Amintiri din
copilărie , de Ion Creangă . Dacă spunem roman pentru tineret sau roman pentru copii,
românii se gândesc la această scriere . Pentru un tânăr maghiar, Băieții din Strada Pál
și Fii bun până la moarte înseamnă același lucru.
Ce au Băieții din Strada Pál și Amintiri din copilărie în comun? Asta aflăm de la Beke
György, cel care a scris prefața pentru traducerea operei Băieții din Strada Pál.
„Cu toate că Ion Creangă și Molnár Ferenc înfățișează două lumi cu totul diferite:
diferă acțiunea, atmosfera, substan ța epică a celor două cărți. Văile râurilor moldovene,
Humule știi și Broștenii nu se aseamănă cu locul unde se desfă șoară

11 acțiunea romanului lui Molnar Ferenc: Budapesta sfârșitului de secol, maidanul și
împrejurimile sale. Tonul povestitorului moldovean este plin de snoavă, este melancolic,
nostalgic pe când cel al romancierului budapestan clocote ște de neastâmpăr, dar în
acela și timp este mai sentimental. Poznele eroului principal al cărții lui Creangă sânt
mai interiorizate decât evenimentele zgomotoase ale războiului pentru stăpânirea
maidanului. Și totuși fire puternice leagă aceste două opere, stabilindu -le totodată
locul printre cele mai bune creații ale literaturii pentru copii, de pretutindeni și din
toate timpurile. Căci, dincolo de incontestabilel e și viguroasele trăsături naționale și
în pofida deosebirilor de tradi ții, universul sufletesc al copiilor, care-și deschid ochii
asupra lumii, al celor aflați în drum spre adolescen ță sau ajunși în pragul acestei
vârste, este asemănător în trăsăturile sale fundamentale. În mediul lor, în propria lor
existen ță toți trăiesc, mai devreme sau mai târziu, conflictele etice, mai mari sau mai
mici, încercând primele experien țe zguduitoare ale dreptă ții și nedreptă ții, ale curajului
și lașității, ale fidelității și trădării, ale dragostei și urii” (Micu, 5-6)

1.2. Importanța studiului

În opinia mea analiza acestei opere este mereu de actualitate datorită importan ței
romanului lui Molnár Ferenc în cultura maghiară și în alte culturi. Mai ales în rândul
tinerilor și al studen ților din ciclul de licen ță, fiindcă este o lectură suplimentară în
Ungaria, în rândul maghiarilor din România, dar și în Italia, Polonia și în Japonia.
Este opera maghiară tradusă în multe limbi , pentru că ar e un limbaj accesibil
pentru toți. Succ esul operei este relevat de faptul că s-au făcut multe spectacole de teatru
și ecranizări , atât în maghiară , cât și în alte limbi.
Romanul a fost tradus în următoarele limbi:
Djemtë e rrugës Pal și Çunat e rruges Pal (albaneză) The Paul Street Boys și No
Greater Glory (engleză)
Момчетата от Павловата улица [Momcsetata ot Pavlovata ulica]
ésМомчетата от улица Пал [Momcsetata ot ulica Pal] (bulgară)
Chlapci z Pavelské ulice vagy Hoši z Pavelské ulice (cehă)
La knaboj de Paŭlo -strato (esperanto)
Pál-tänava poisid (estonă)
Koulupoikia (kirja Pál-kadun pojista) (finlandeză)

12 Les garçons de la rue Pál és Les gars de la rue Paul (franceză)
Paliskuzeli bizebi (georgiană)
Máhánájim (ebraică)
De jongens van de Pálstraat (olandeză)
Junaci Pavlove Ulice și Dječaci Pavlove ulice (croată)
Chłopcy z Placu Broni (poloneză)
Palo gatvės berniūkščiai (lituaniană) Decata od Pavlovata ulica (macedonenană)
Bastii din sztrada Pál (moldov eană)
Die Jungen der Paulstraße (germană)
Kampen om løkka (norvegiană)
I ragazzi della via Pál și I ragazzi della Via Paal (italiană)
Мальчишки с улицы Пала [Malcsiski sz ulici Pala] (rusă)
Pal csampu teghake (armeană)
Os meninos da rua Paulo (portugheză)
Los chicos de la calle Paul (spaniolă)
På liv och död (suedeză)
Junaci Pavlove Ulice și Дечаци Павлове улице / Dečaci Pavlove ulice (sârbo –
croată)
Chlapci z Pavlovskej ulice (slovacă)
Dečki Pavlove ulice (slovenă)
Pal Sokağı Çocukları și Pal Sokağının Çocukları (turcă)
Хлопці з вулиці Пала [Hlopci z vulüci Pala] (ucraineană) (wikipedia, 201511)

Cu toate acestea , în cultura română , această operă nu este prea cunoscută, și încă n-
a fost făcută nicio analiză temeinică a traducerii romanului „Băieții din Strada Pál”.
Din punct de vedere al traductologiei, importanța studiului se află în ghidul
acestui studiu pentru traducătorii novice, care primesc o imagine amplă despre
problemele și despre greutățile cu care se confruntă traducătorii la transpunerea opere lor
literare, precum și despre soluțiile posibile la acest e probleme.

1 http://hu.wikipedia.org/ accesat la 12 mai 2015, ora 12:05

13 1.3. Scopul studiului

Scopul studiului meu a fost să-mi dezvolt cuno ștințele în domeniul traducerii, să
analizez o traducere realizată deja, din punct de vedere al specialită ții în care m-am
pregătit.
De asemenea, am dorit să identific modalită țile, mijloacele și structurile de traducere
folosite de traducător pentru a realiza o astfel de transpunere , și pentru a prezenta cititorilor
rezultatul comparației traducerii , cu originalul unei opere contemporane maghiare. Mai
mult, am dorit să ofer un studiu traducători lor începători
despre modul de traducere a elementelor importante și dificile cu care se confruntă
traducătorii când transpun în limba țintă opere literare .
Mi-am propus să arăt mod ul în care teoriile de traducere studiate , pot fi transpuse
în practică, oferind multe exempl e.

1.4. Efectuarea studiului

Mi-am amintit de anii de liceu în care această operă mi-am plăcut foarte mult și mi-am
propus să analizez traducerea acestei opere.
După faza alegerii temei a urmat discutarea deciziei mele cu profesorii de la catedră
dr. Standavid Beatrice -Maria și dr. Sorin Suciu.
Am făcut o cercetare pentru a afla informații despre traducerea operei, de unde am
aflat că opera e abia cunoscută și nu sunt multe traduceri realizate.
Apoi am procurat opera tradusă dintr-o bibliotecă de la Odorheiu Secuiesc . Când
am aflat că traducerea a fost realizată după ediția din 1960 a operei sursă, am procurat și
varianta aceea din Ungaria .
Metoda prin care am realizat cercetarea a fost citirea în paralel al ambelor opere,
opera sursă și cea țintă. Am făcut însemnări prin luare de notițe, am hotărât pe ce se va
axa lucrarea mea și apoi , folosind diferite surse , precum și cunoștințele personale însușite la
facultate , prin cursurile pe care le-am primit de la profesori, cărți de specialitate de
traductologiei, date de pe internet și consultații cu profesori am creat un corpus, pe baza
căruia am construit lucrarea de licen ță.
În partea practică am luat clasificările realiilo r, studiate la facultate prin cursurile lui

14 dr. Benő Attila și am căutat exemplele din textul sursă și textul țintă. După analiza
acestor exemple, am formulat concluzi ile.

1.5. Conținutul studiului

1.5.1. Viața și activitatea scriitorului Molnár Ferenc

Molnár Ferenc s-a născut pe 12 ianuarie 1878 la Budapesta, în Ungaria
A fost un scriitor maghiar, de origine germană și ebraică. Tatăl lui a fost Neumann
Mór, un chirurg, iar mama sa era Wallfisch Jozefa. A făcut studiile între 1887 și 1895 la
Gimnaziul Reformat de pe strada Lonyai. A vrut să devină jurnalist, dar, din cauza părin ților,
a studiat la universitatea din Geneva, mai târziu a făcut studii juridice la Budapesta. Primele
articole au apărut în Pesti hírlap și după ce s-a întors acasă, a publicat în Budapesti
Napló (Jurnalul de la Budapesta).
În 1898 apare primul său volum de nuvele intitulat Magdalena (Magdolna)
În 1899 apare un nou volum de nuvele: Noaptea săruturilor (Csókok éjszakája)
Prima sa operă , care a atras atenția publicului , a fost Orașul înfometa t (Az éhes
város), un roman satiric , scris în 1901.
În 1902 apare nuvela Józsi și scrie prima piesă de teatru, intitulată Domnul doctor
(A doktor úr).
În 1907 are loc premiera piesei Diavolul (Az ördög) tradus ă de Paul Gusti . Molnár
Ferenc devine un dramat urg cunoscut în Ungaria și tot mai mult în întreaga Europă.
În acela și an apare una din cele mai importante creații ale sale, care este și tema
lucrării mele, romanul „Băie ții din strada Pal”(A Pál utcai fiúk).
Anul 1910 este anul punerii în scenă a piesei Liliom , piesă care se joacă și azi
în România.
În 1914 izbucnește Primul Război Mondial. Molnár Ferenc este trimis pe front în
calitate de corespondent de război.
În 1916 , sub titlul Amintirile unui corespondent de război (Egy haditudósító
emlékei), își editează relatările de pe front, în care relevă omenia ostașilor de rând și
suferințele pricinuite de război.
În 1918 în nuvela Hoții de cărbune (Széntolvajok), abordează din nou acute

15 probleme sociale.
În 1919 , Administrația culturală a Republicii Ungare a Sfaturilor reeditează nuvela
Hoții de cărbune. Molnár Ferenc ține conferințe în sprijinul puterii proletare.
În 1920 în piesa Lebăda (A hattyú) , critică aristocrația, dar de pe poziția burgheziei.
În toată lumea i se joacă, una după alta, piesele lipsite de o valoare artistică deosebită, dar
scrise cu un excelent meșteșug al genului: Pantoful de sticlă (Üvegcipő) – 1924, Joc la
castel (Játék a kastélyban) – 1926, Olympia – 1928, Armonie (Harmónia) – 1932.
În 1920 apare la Budapesta ediția, în 20 de volume a operelor sale.
În 1930 Molnár Ferenc se află tot mai mult în străinătate . După ascensiunea
fascismului se stabilește mai întâi în Franța, apoi în Elveția, emigrând până la urmă în
Statele Unite.
În 1939 apare romanul său Călătorie de toamnă (Őszi utazás ).
În 1941 apare piesa Sluga regelui (A király szolgája) care este prezentată la
Baltimore, în S.U.A.
În 1945 publică romanul Adio, draga mea (Isten veled, szívem) , la NewYork
În 1946 scrie piesa Împăratul (A császár)
În 1950 scoate de sub tipar, la New York, volumul de mărturisiri autobiografice
Tovarăș de drum în exil (Útitárs a száműzetésben).
La 2 aprilie 1952 moare la New York. (Prefața lui Beke György22)

Alte piesele de teatru :

Santinela
Olympia (1928) Olympia (comedie) Liliom(1909) Liliom: Ofițerul de gardă
Játék a kastélyban (1926) Teatru la castel sau Jocuri în castel Maresalul
Egy, kettő, három (1929) Un, doi, trei

2 Prefa ța lui Beke György a romanului Băieții din strada Pál

16 1.5.2. Viața și activitatea traducătorului romanului Băieții din strada Pál

Vasile Micu a tradus romanul lui Molnár Ferenc , Pál utcai fiúk – Băieții din strada
Pál, în 1973 ; nuvela lui Erdős László , Sziszifusz – Sisif; O carieră ratată, Omul în albastru
și pove știle lui Gábor Andor. Din păcate, n-am găsit alte informații despre traducător,
așa am tras concluzia , că este vorbă despre un traducător amator.

1.5.3. Viața și activitatea „traducătorului” secundar , al romanului Băieții din strada
Pál

Beke György s-a născut la Ozun în 3 august 1927 și a murit la Budapesta în 20
ianuarie 2007. Era un scriitor, jurnalist și traducător maghiar din Transilvania. A făcut
școala la Sfântu Gheorghe , la Székely Mikó Kollégium și a absolvit facultatea de limba
și literatura maghiară la Cluj-Napoca.
Prima opera a lui a fost Akasztott ember kötele (nuvelă, 1949). Scopul lui a
fost popularizarea relațiilor româno -maghiare prin literatură.
El a prefațat volumul lui Vasile Micu și de aceea am considerat că a fost un
„traducător” secundar, cei doi colaborând în realizarea lucrării

17 II. LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII

2.1. Literatura

Defini tă ca totalitate a creațiilor lingvistice structurate pe principii estetice, literatura
este „un domeniu al expresiei personale, al dimensiunii reflexive a limbajului, al
ficțiunii”, este o artă a cuvântului care „înseamnă selecție a materialului, utilizar ea celor
mai îndreptățite procedee, compoziție, stil” (Gheorghe Crăciun). În discursul artistic
cuvintele sunt învestite cu atributul libertății, care se bazează pe ambiguitatea semnelor
lingvistice înțeleasă ca sensuri ale aceluiași cuvânt sau un singur sens a două cuvinte.
Astfel se naște limbajul artistic, „mijlocul prin care oamenilor li se vorbește despre lucruri
pe care ei le cunosc, dar nu au cuvinte să le numească” (Robert Frost).
Comunicarea artistică este o formă specifică de transmitere a mesaju lui artistic
de la creator la receptor prin intermediul operei de artă. ( Bálint, 20073)

2.1.1 . Literatură pentru copii

Prin literatura pentru copii înțelegem operele accesibile micilor cititori, indiferent
dacă au fost scrise , sau nu, pentru ei. Ea constituie un domeniu al creației literare și poate fi
apreciată în funcție de criteriile estetice ale acestuia. În sfera de cuprindere a literaturii
pentru copii pot fi incluse includem basmele și poveștile, legendele și miturile popoarelor,
poezia și chiar dramaturgia pentru copii. (dr. P. Orha, 20144)
Literatura pentru copii este un gen literar care se adresează unui anumit segment
de vârstă, respectiv celor aflați în anii copilăriei , sau ai adolescenței (de la 1 an până la 18
ani). Este un gen literar care s-a născut în secolul al XIX-lea și a cunoscut o extindere abia
în secolul al XX-lea (dr. P.Orha, 20145).
Prima specie a acestui gen o constituie basmele. Ele au circulat, inițial, pe cale
orală, fiind apoi culese, și, după modelul celor populare, au fost scrise basme culte.

3 Bálint Mihail Literatura română și literatura pentru copii; tehnic i de povestire și elemente de dramatizare,
2007, p. 9
4 dr. Ioan P. Orha Literatura română și universală pentru copii, București, 2002, p. 2
5 Ibidem

18 Primele scrieri pentru tineret, cum au fost cele ale lui Charles Perrault (1628 –
1703), se adresau, în acela și timp, adolescen ților și adulților. Jeanne Marie Leprince de
Beaumont a scris opere în mod special pentru acest public receptiv. (dr. P.Orha, 20146)
Literatura pentru copii include genuri și specii literare identice celor din literatura
națională în general , dar, prin conținutul tematic , investighează universul propriu de
cunoștințe al copilului, năzuințele și aspirațiile lui legate de familie, copilărie.
Evidențiind curajul oamenilor dintotdeauna, printr -o ingenioasă transfigurare
artistică, operele țin seama de faptul că în primul rând „copilul se naște curios de lume și
nerăbdător de a se orienta în ea, și numai literatura care îi satisface această pornire î l încântă.
Ca să fie o operă de artă, scrierile pentru copii și tineri trebuie să-i încânte și să-i
intereseze și pe oamenii maturi, întruc ât a ieși din lectură cu stimă sporită pentru om
e secretul marii literaturi pentru copii și tineret . (Eva Szekely 20067)

Autori români care au scris literatura pentru adolescen ți
Mircea Eliade – Jurnalul adolesce ntului miop
Ionel Teodoreanu – La Medeleni
Mihail Drume ș – Invita ție la vals, Elevul Dima dintr -a șaptea
George Șovu – seria Liceenii
Simona Popescu – Exuvii
Ovidiu Verde ș – Muzici și faze
Grigore Popescu -Băjenaru – Cișmigiu et comp., Buna diminea ța, băieți! (wikipedia,
20158)

2.1.2.1. Definiția romanului. Tematica

Romanul e ste specie a genului epic de mare întindere, având un conținut complex,
desfășurat într-o anumită perioadă , care are personaje numeroase, presupunând o anumită
profunzime a observațiilor, este complexă prin acțiuni numeroase și neobișnuite, consemnate
în cele mai inedite spații . (Eva Szekely, 20069)

6 Ibidem
7 G. Călinescu în: Eva Monika Szekely op. cit, p. 12
8 www.wikipedia.ro, accesat la 15.05.2015
9 Eva Monika Szekely op. cit, p. 158

19
Conținutul romanului de aventuri se întemeiază pe dorul aventurii, nostalgia
ținuturilor necunoscute, pe gustul surprizei și al întâmplărilor extraordinare, care să
probeze curajul, iscusința, perspicacitatea eroilor. J.Verne: „Căpitan la 15 ani”;
Johnatan Swift: „Călătoriile lui Gulliver”; C. Collodi: „Aventurile lui Pinocchio”; Radu
Tudoran: „Toate pânzele sus”; M. Sadoveanu: „Taurul mării”.
Uneori romanul de aventuri aduce accente inedite de meditație filosofică pe tema
relației matur -copil , ca în romanul lui A. de S-Exupery: „Micul Prinț”:
Indiferent de tema abordată, romanele de aventuri își construiesc subiectul din
episoadele dramatice care evoluează gradat într-un ritm rapid (ținându -l pe cititor într-o
tensiune permanentă) și care se încheie într-un deznodământ fericit pentru eroii pozitivi.
(Eva Szekely, 200610)

2.1.2.2. Real și ficțiune

Spre deosebire de basme, în romanul de aventuri cadrul fantastic este înlocuit cu
locuri necunoscute, tainice. Succesul eroului se va datora nu miraculosului, nu unor
puteri sau obiecte magice ca în basme, ci propriil or lui calități sufletești și trupești:
inteligență, curaj, vigoare. Deci, miraculosul a fost strămutat din afară , în sufletul
eroului. De aceea , literatura de aventuri a devenit o lectură pasionantă și o cale de trecere
normală, de la basm la literatura realistă. Din realitatea înconjurătoare elementele care se
regăsesc în universul referențial al literaturii de aventuri sunt diverse: mijloace fizice de
deplasare corespunzătoare evoluției tehnice (vaporul, corabia, pluta, barca, trenul, mașina,
balonul) sau metafizice (visul, gândul), mijloace uzuale de comunicare (focul, poșta,
telefonul), obiect e utile explorării și vestimentație deosebită. Eroii realizează fapte ieșite
din comun, dar nu cu ajutorul fantasticului , ci prin curaj, perseverență, ingeniozitate.
(Eva Szekely, 200611)

10 Ibidem
11 Ibidem

20 2.1.2.3. Spațiul epic

Spațiul epic al aventurii are atributele realulu i, deci și ale accesibilului (țări, locuri
umblate, zone muntoase, căi maritime sau fluviale, zone aluvionare), dar ineditul acțiunii
apare acolo unde, aproape de spațiul explorat, mai există mister și neprevăzut: insula Pustie ,
la D. Defoe, insula cu comoară, la R. Stevenson, Peștera Neagră la C. Chiriță, umanitatea
periferică , la M. Twain sau C. Dickens ș.a.m.d.
Cititorul intră în contact direct cu realitățile explorate de personaje, în care
descifrează un peisaj real, un climat caracteristic, de obicei uri și tradiții, valori, idei,
trăiri. Axa epică a aventurii este călătoria cu predilecție în spațiul gravitațional. (Eva
Szekely, 200612)

2.1.2.4. Personajele

Personajele sunt foarte diverse ca tipologie și dobândesc funcții exponențiale:
antropologice, etnice, sociale, profesionale, comportamentale, caracteriale. În acest
context , eroul principal al aventurii acumulează și probează trăsături pozitive de-a
lungul narațiunii, slăbiciunile sale sunt admisibile în ordinea etică, fiind ajutat de
celelalte personaje să depășească dificultățile. Eroii pozitivi degajă optimism și siguranță,
inspiră încredere și simpatie fără rezerve. Personajele negative respingătoare fizic și
moral , stârnesc pe de-o parte dezaprobare și dezgust, iar pe de altă parte satisfacția că
în final sunt învinse. Personajele se caracterizează prin atitudinile și faptele lor, epicul
substituindu -se astfel observației psihologice. (Eva Szekely, 200613)

2.1.2.5. Limba și stilul

Limba și stilul abundă în neologisme din care mulți sunt termeni tehnici , sau
denumiri exotice constituind o bună achiziție pentru fondul lexical activ al cititorului pe
de o parte, iar pe de altă parte pentru însușirea viitoarelor noțiuni științifice. (Eva
Szekely, 200614)

12 Idem p. 159
13 Ibidem
14 Ibidem

21
2.1.2.6. Valoarea educativă

Literatura de aventuri este chemată să răspundă copiilor și tinerilor la un lung șir
de întrebări născute din setea arzătoare de cunoaștere. Scopul ei este în primul rând
educativ, cultivând în cititor sentimentul patriotic, dragostea față de cuceririle omului.
Literatura de aventuri presupu ne acțiune susținută pentru atingerea unui ideal într-
o construcție epică, logică , în care personajele devin relevante și modele pentru cititor.
Prin dimensiunea lor morală și intelectuală, ea poate contribui substanțial prin
aceasta , la instru irea și educarea micilor cititori oferindu -le modele de comportament.
De asemenea, contribuie la dezvoltarea imaginației copiilor, a unor trăsături pozitive de
caracter: curaj, dorința de cunoaștere și explorare, perseverență . (Eva Szekely, 200615).
În literatura engleză și rusă se folose ște denumirea literatură pentru copii:
children’s literature, gyetszkaja lityeratura, (детьская литератуа ), francezii sunt
mulțumiți cu expresia litterature enfantine , și, urmărind această cale, românii folosesc
denumirea literatura pentru copii . Limba maghiară a preluat o denumire mai nuan țată
numită gyermek -és ifjúsági irodalom, care înseamn ă literatură pentru copii și tineret , după
modelul german Kinder – und Jugendliteratur.
Folosirea cuvântului tineret este mai punctual ă, dar este și mai problematic ă din
mai multe puncte de vedere. Cititorii de literatură pentru tineret, nu sunt tinerii care deja
au 18 de ani, ci tinerii la vârsta pubert ății, adolescen ții. Ba chiar trebuie clarificat ciclul
exact de vârstă. Psihologia mode rnă diferen țiază trei subcategorii: vârstă de pubertate
prematură (11-14 ani), vârstă de pubertate medie (15-18 ani) și vârstă de pubertate
matură (19-21 ani). Există și împăr țiri de 12-14, 15-17, și 18-20 de ani. Cititorul de
literatură pentru tineret este pe calea înspre literatura pentru adulți. El ajunge acolo,
înainte de a-și atinge statutul de adult în societate. (Vita, 200616)

15 Idem p.159 -160
16 Vita Zsigmond – Józsa Mikl ós – Király L ászló – Jarosievits Erzs ébet: Gyermek – és
ifjúsági irodalom

22 III. TRADUCERILE – UN MOD DE COMUNICARE
ÎNTRE CULTURI

3.1. Ce este traducerea

„Traducerea este o provocare, este o artă și o măiestrie. Profesia de
traducător înseamnă, înainte de toate, profesionalism, dedicație, simț de răspundere și
mai ales o valoare estetică incontestabilă.” (scribd, 201017)
„Traducerea, ca proces, se înscrie, firesc, în codul lingvisticii; este o opera ție
științifică și nu una artizanală, dar, ca rezultat, se poate înscrie și în literatură, estetică,
textologie, stilistică etc., deoarece probleme și dificultă țile de traducere au un spectru larg,
mergând de la aspectele practice la cele estetice.” (Lungu Badea 200518),
Traducerea s-a răspâ ndit în secolul a XX-lea, când oamenii nu au tradus numai
pentru ei, ci a ocupat un loc important în existen ța lor, a devenit un domeniu independent.
(Klaudy, 1997 I19)
Traducătorul trebuie să înțeleagă contextul perfect și inten ția autorului căruia i se
face traducere. Modul de a realiza acest lucru este de a citi întreaga propozi ție, sau textul,
ca să ai o idee despre ce vrei să spui în limba țintă, fiindcă cea mai importantă
caracteristică a acestei tehnici este traducere a mesajului cât mai clar posibil.
Traducătorul trebuie să cunoască limba sursă în mod perfect, la fel și limba
țintă. Fiindcă dacă nu cunoa ște în mod perfect ambele limbi atunci poate să rezulte o
traducere fără logică și sens.
Traducătorul trebuie să evite tendința de a traduce mot-a-mot, fiindcă așa distruge
sensul original și frumuse țea expresi ei; prin traducere p oate să transmită un alt sens,
sau o altă semnificație .
Traducătorul trebuie să folosească cuvinte comune, trebuie să se gândească la
cititorii textului țintă și trebuie să folosească cuvinte care sunt ușor înțelese de ei.

17 www.scribd.com accesat la ora 18:14, 16.11.21014
18 Lungu Badea Tendințe în cercetarea traductologică , p. 13
19 Klaudy K. 1997. Fordítás I. Bevezetés a fordítás elméletébe. Budapest: Scholastica p. 20

23
3.2. Probleme ale traducerii

Un traducător întâlne ște multe probleme de traducere de-a lungul lucrării lui.
Traducerea particularită ților de vorbire, a graiur ilor sau a așa numitului limbaj de
pătură (limbajul diferitelor pături al societă ții, care se diferen țiază doar puțin de limbajul
comun) este o problem ă pentru traducător. Este greu de avut în vedere aceste fenomene,
traducătorul trebui nd să folosească un limbaj adecvat pentru a realiza o traducere fidelă.
(Klaudy 1997 I20)
Problemă de traducere poate fi și traducerea zicalelor, a aforismelor, a compara țiilor
sau a metaforelor (Koller 200421), precum și traducerea jocurilor de cuvinte, a
calambururilor, lipsa contextului, cunoștințele fundamentale diferite, modul de traducere,
formele de verset, conceptele abstracte sau concrete și filosofemele. (Albert, 200322)
O altă problem ă de traducere poate fi și ambiguitatea , al cărei motiv principal este
forma echivalentă și cuvintele polisemantice. (Catford, 196523)
Unde se poate întâlni problema intraductibilit ății? La traducerea poeziilor , din cauza
formei și unitatea contextului; la j ocuri le lingvistice: datorit ă caracteristicilor specifice
limbii; la c oncepte le specifice culturii, la realii: conceptele care au o semnificație culturală ;
la traducerea frazeme lor și a sintagme lor obișnuite. (Benő Attila 201024).
Traductibilitatea și intraductibilitatea, care până în ziua de azi stau sub semnul
întrebării, poate fi clasificată în domeniul problemelor de traducere. (Klaudy, 1997 I25) În
opinia lui Wilhelm von Humboldt „Niciun cuvânt dintr-o anumită limbă nu o să-i
corespundă în deplin oricărui cuvânt dintr -o altă limbă”. (Tarnóczi, 196626). Pe parcursul
analizării problemei, au apărut diferit e teorii care se ocupă cu relația dintre limbă și
realitate. (Klaudy 1997 I27)
„[…] realitatea are elemente pe care diferitele limbi nu le relatează în același mod: o limbă

20 Idem p. 33-36
21 Koller, Werner. (2004) Einführung in die Übersetzungswissenschaft p. 34-37
22 Albert Sándor. (2003) Fordítás és filozófia: a fordításelméletek tudományfilozófiai problémái& filozófiai szövegek
fordítási kérdései p. 50-66
23 Catford, J. C. (1965) A linguistic theory of translation: an essay in applied linguistics p. 94
24 A fordíthatóság és a fordíthatatlanság kérdése. In: Gábor Csilla –Korondi Ágnes (szerk.) A fordítás kultúrája –
szövegek és gyakorlatok. Kolozsvár: Verbum Kiadó, 9–22
25 Klaudy Kinga Fordítás I.: bevezetés a fordítás elméletébe p. 37
26 Tarnóczi Lóránt. (1966) Fordítókalauz: a szakirodalmi fordítás elmélete és gyakorlata. p. 58
27 Klaudy Kinga Fordítás I.: bevezetés a fordítás elméletébe p. 37

24 se referă la ea cu mai multe mijloace de expresivitate decât o altă limbă” (Simigné, 200628)
După afirma ția lui Tarnóczi, unele limbi analizează și articulează diferit realitatea
decât celelalte, fapt care îl poate împiedica pe traduc ător pe parcursul traducerii
(Tarnóczi, 196629). Relațiile umane și limba, gândirea și realitatea i-au preoc upat pe
filosofi, psihologi, antropologi, etnologi, lingvi ști și cercetătorii literari de-a lungul timpului.
(Koller 200430)

3.3. Echivalență în traducere

Pe parcursul traducerii, traducătorul creează potriviri și echivalen țe între textul
sursă și textul țintă. (Simigné, 200331)
„Echivalen ța are concept diferite pentru cititor sau ascultător, care asumă
echivalen ța, pentru traducător, care creează echivalen ța și pentru cercetător care
analizează echivalen ța” (Klaudy, 1997 I32),
În defini ția lui Vinay și Dalber net traducerile axate pe echivalen ță sunt procedee,
prin care redăm acelea și fenomene prezente în textul sursă, doar că folosind cuvinte
total diferite. După opinia celor doi cercetători echivalen ța este cel mai adecvat mod de
a traduce zicale, proverbe sau clișee. (Leonardi, 200033)
Un alt lingvist, Roman Jakobson face diferență între trei tipuri de traducere și
anume intralingvistic (în cadrul limbii), interlingvistic (între două limbi) și
intersemiotic (între sistemele de semne). În opinia lui Jakobson , pe parcursul traducerii
interlingvistice, traducătorii folosesc sinonime, așadar poate fi exclusă echivalența totală.
De asemenea, el exclude posibilitatea de intraductibilitate, deoarece traducătorul poate
alege dintre numeroase metode, și este la alegere a lui pe care o alege. (Leonardi, 200034)
În conceptual lui de echivalență Catford face diferență între potrivire formală

28 Simigné Feny_ Sarolta. (2006) A fordítás mint közvetí tés. p. 99
29 Tarnóczi Lóránt. (1966) Fordítókalauz: a szakirodalmi fordítás elmélete és gyakorlata p. 172-173

30 Koller, Werner. (2004) Einführung in die Übersetzungswissenschaft p. 161-162

31 Simigné Fenyő Sarolta. (2003) Bevezetés az alkalmazott nyelvész etbe. p. 147

32 Klaudy Kinga. (1997) Fordítás I.: bevezetés a fordítás elméletébe. p.89
33 Leonardi, Vanessa. (2000) Equivalence in translation: between myth and reality.
34 Idem

25 și echivalența de text. (Simigné , 200335) Potrivirea formală este o categorie a textului
țintă, care ocupă aceiași funcție pentru textu l țintă ca și categoria textului sursă într-un
text sursă. Vorbim despre echivalență de text în cazul oricărui text țintă care este
echivalent cu textul sursă, adică se schimbă doar atunci când se schimbă si textul sursă.
(Catford 196536)

3.4. Realizarea traduc erii

Mijloace lexicale de traducere:

 extindere de sens (sau explicitare): este o procedură de traducere pe
parcursul căreia o semnifica ție ascunsă prime ște o semnifica ție mai
explicită, mai ușor înțeleasă. Există situații când textul sursă trebuie
explic ată mai concret în textul țintă, atunci vorbim despre explicitare
 restrângere de sens (sau implicitare): Contrarul explicitării, când în
textul țintă o semnifica ție explicită devine ascunsă
 îmbinarea de sens: când traducătorul poate reda o expresie compusă
din două sau mai multe cuvinte din limba sursă cu un singur cuvânt în
limba țintă
 despăr țirea de sens: când traducătorul poate reda o expresie simplă dintr –
un cuvânt din limba sursă cu două sau mai multe cuvinte în limba țintă.
 omitere de sens: motivul este diferen ța de cuno ștințe anterioare a
cititorului
 adăugare de sens: motivul este diferen ța de cuno ștințe anterioare
a cititorului
 schimbare de sens: traducătorul încearcă să redea sensul expresiei sau
propozi ției cu un sens total diferit.
transf ormare totală a sensului: este tot o schimbare de sens, dar acelea și
sensuri sunt total diferite, nu au nicio legătură. De exemplu: café-ceai

35 Simigné Fenyő Sarolta. (2003) Bevezetés az alkalmazott nyelvészetbe. p. 148

36 Catford, J. C. (1965) A linguistic theory of translation: an essay in applied linguistics p. 27-28

26 (Klaudy, 199637)
• parafrază (sau explicare): Când un cuvânt sau o expresie din limba
sursă n-are coresponden ță în limba țintă, traducătorul poate să explice
cuvântul sau expresia aceea.
• omitere: omiterea totală a realii lor

• compensare: când traducătorul a folosit omitere, și din acest motiv
vrea să echilibreze ad ăugând ceva în plus.( cursurile lui Benő Attila)
• adaptarea (sinonimă cu echivalența culturală, cf. J. Delisle, 1993

• echivalența culturală – când traducătorul folose ște un alt element cultural
pentru a traduce un element specific al culturii
• explicarea – când traducătorul explică o expresie cu mai multe cuvinte
• preluare directă – traducătorul preia un cuvânt sau o expresie fără nicio
schimbare
• traducere mot-a-mot – în general este o traducere falsă a unei expresii,
traducând numai sensul inițial al cuvintelor

37 KLAUDY Kinga: A fordítás lexikája és grammatikája 2. ; Angol -magyar fordítástechnika

27 IV. REALI ILE

4.1. Defini ția realii lor

Pentru defini ția realii lor am luat ca bază defini ția lui Kinga Klaudy (1997a38):
realiile sunt o noțiune colectivă a obiectelor care sunt specifice unor culturi, comunită ți
lingvistice, și sunt necunoscute pentru alte culturi. Júlia Dróth (200439), are același
punct de vedere despre conceptul realiei, dar ea adaugă că realiile fac parte dintr -o cultura
anumită, mai bine zis se înrădăcinează acolo. În opinia lui Zsuzsa Valló (200040) toate
manifestările, în care sunt exprimate experiențele proprii ale unor comunită ți lingvistice,
și care au sensuri speciale în rândul contextului cultural, sunt considerate realii culturale.

4.2 Caracteristicile reali ilor

Realiile sunt numite și lexici non-echivalente, dar sunt definite și ca elemente
dependente de cultură. (Forgács, 200441)
Obiectele de cultură pot fi denumirile diferitelor mâncăruri, băuturi, haine,
dansuri etc. (Klaudy, 199742), A fordítás elmélete és gyakorlata:
angol/német/francia/orosz fordítástechnikai példatárral . 3. b_v. kiad. Budapest:
Scholastica Kiadó . 417 o. ISBN 963 85281 3 3).
Realiile nu au o definiție unitară, fiindcă unii le definesc ca elemente culturale
caracteristice comunității lingvistice, alții adaugă și manifestările.
În sens mai restrâns printre realii enumerăm obiectele specifice comun ităților
lingvistice, de exemplu: denumirea diferitelor mâncăruri, haine (Klaudy 1997 I:3643), iar

38 Fordítás I. Bevezetés a fordítás elméletébe
39 Szaknyelv és szakfo rdítás: tanulmányok a Szent István Egyetem Alkalmazott Nyelvészeti Tanszékének
kutatásaiból és kutatási témáiról . In. Honti, 2010
40 Valló Zsuzsa: A fordítás pragmatikai dimenziói és a kulturális reáliák p 3449
41 Forgács Erzsébet: Reáliák és fordításuk Gara czi László m_veiben. In: Fordítástudomány: tanulmányok az írásbeli és
szóbeli nyelvi közvetítés elmélete, gyakorlata és oktatása témaköréből, 6. (2004) p. 38-56

42 Klaudy Kinga. (1997) A fordítás elmélete és gyakorlata: angol/német/francia/orosz fordításte chnikai példatárra
43 Fordítás I.: bevezetés a fordítás elméletébe

28 în sens mai larg sunt enumerate și expresiile legate de istorie și religie (Simigné Fenyő,
200644).

4.3 Clasificarea realiilor

După modelul lui Benő Attila, profesorul meu de facultate, realii pot fi
clasificate în următoarele categorii: (Sergej Vlahov și Sider Florin , 198045),
pot fi:

I. Realii geografice:
1. Forma țiuni geografice
2. Obiecte geografice artific iale
3. Endemism

II. Realii etnografice:
1. Realii a vieții de zi cu zi
a) Alimente, băuturi
b) Haine
c) Loc de viață, mobilier, vase
d) Vehicule

2. Realii al activită ților profesionale
a) Denumirea meseriilor
b) Uneltele de lucru

44 Simigné Fenyő Sarolta. (2003) Bevezetés az alkalmazott nyelvészetbe .
45 Влахов, Сергей – Флорин, Сидер1980. Не переводимое в переводе.«Международные отношения». Москва In
Honti 2011: 294

29 c) Organizarea lucrării

3. Artă și cultură
a) Dans și muzică
b) Instrument muzical
c) Teatru și personaje
d) Sărbătorile, jocuri
e) Ritualuri, obiceiuri și participan ții acesteia

4. Realii etnice
a) Denumirile diferitelor națiuni
b) Nume de batjocură, poreclă
c) Denumirile după domiciliu

5. Unită ți de măsură și valută
a) Unită ți de măsură
b) Valută
c) Denumirile populare

III. Realii socio -politice:
1. Administra tiv, aparatul de stat
a) Unită ți administrative
b) Localită ți
c) Părțile localită ților

2. Autorită ți
a) Organe de control
b) Persoane de control

3. Viața politică

30 a) Activitatea politică și participan ții acestora
b) Organiz ațiile sociale și participan ții acestora
c) Mișcările socia le și participan ții acestora
d) Grade, titluri, adresări
e) Institu ții de învățământ
f) Clase, straturi, castă
g) Simboluri politice

4. Realii militare
a) Unită ți militare
b) Arme
c) Mondir
d) Grade militare, funcțiuni

31 V. ANALIZA TRADUCERII

5.1. Analiza realiilor și a mijloacelor de traduceri

Denumiri geografice

(1) […] ami délelőtt amerikai prairie volt, délután magyar Alföld , esőben tenger, télen
az Északi sark, […] (Molnár 76)
[…] Înainte de amiază era prerie americană, după -amiază, pustă maghiară […] (Micu
114)

În exemplul de mai sus avem două denumiri geografice, prim e este prerie
americană , cealaltă e pusta maghiară. Putem observa că traducătorul a folosit echiv alență
pentru preria americană, dar pentru magyar Alföld folos ind adăugare a de sens pe care a
tradus -o cu pustă. Magyar Alföld este o regiune geografică în sud și sud-estul Ungariei,
dominată de câmpii.

Clădiri

(2) A Múzeumban tegnap megint einstandot csináltak! (Molnár 11)
Ieri la muze u, iar ne-au strigat einstand! (Micu 26)
Traducătorul a tradus muzeul cu un grai, chiar dacă prima dată nu a fost folosită
expresia, ci numai în propoziția următoare. Aici putem spune că traducătorul a folosit
compensare.

(3) – Hol?
A múziumban (Molnár 12)

– Unde?
– La muzeu (Micu 27-28)

32 Traducătorul a preluat cuvântul d in grai și l-a adaptat conform limbii române.
Múzium este o denumire arhaică a muzeului în limba maghiară.

Denumirea plantelor

(4) […]és elbújtak a nagy ciprusok mögé. (Molnár 51)

[…] și se ascunseră în dosul unor chiparo și mari.(Micu 79)

Traducătorul a folosit echivalența, pentru a traduce denumirea acestei plante

(5) […] a páfrány és mimóza tenyészett. (Molnár 51)
(6) […] creșteau ferigi și mimoze (Micu 79)

Și aici traducătorul a folosit echivalență pentru ambele plante.

(7) A középső rész nagy kupolája alatt pedig legyezőleve lű pálmák meredtek fölfelé, s
délszaki növényekből valóságos kis erdő állott itt. (Molnár 51)

Sub cupola imensă din mijloc se înălțau palmieri cu frunza ca evantaiul , așa încât
vedeai aici o adevărată pădurice de plante exotice . (Micu 79)

Pentru traduc erea „legyezőlevelű pálmák” traducătorul a folos it explicarea, ca un
mijloc de traducere. Fiindcă această plantă n-are corespondent în limba română,
traducătorul a făcut o explicare, o descriere de fapt despre cum arată planta aceia, folosind
o compara ție „ca evantaiul”. La traducerea expresiei „délszaki növények” traducătorul
folose ște inversarea semnifica țiilor, folosindu -se de expresia „egzotic” care nu este
echivalentă cu expresia maghiară.

(6) Aztán megint magnóliák , babérok , narancsfák , óriási páfrányok . (Molnár 51)
Apoi iar magnolii, lauri, portocali și ferigi uriașe. (Micu 79)
Traducătorul folosește echiv alența pentru toate cuvinte.
(7) Néhány csenevész eperfa állott a kis ház előtt s az egyik eperfa tövében fakalyiba volt

33 összetákolva. (Molnár 17)
În fața căsuței crescuseră câțiva duzi pipernici ți. La umbra unuia dintre ei fuses e înjghebată
o colibă de scânduri […] (Micu 34)

Cuvântul csenevész are semnificația generală ca pipernic , dar expresia maghiară se
folosește și pentru caracterizarea oamenilor sau chiar a unei întregi națiuni : Csenevész
nemzedék , dar se folosește și pentru o activitate sau o afacere care nu mai are profit și va fi
închisă în curând. În acest caz însă nu putem să vorbim despre pierdere de traducere,
fiindcă contextul cere diferenț ierea expresiilor din acest punct de vedere. Traducătorul a
folosit echivalență.
La eperfa a folosit un pronume personal, ca să evite repetiția .

Numele de animale:

(8) Megrázta magát, mint a vízzel leöntött pincsikutya . (Molnár 53)
Și se scutură ca un cățeluș peste care ai turnat o găleată de apă. (Micu 82)

Aici traducătorul folose ște implicitare. În textul sursă, pincsikutya înseamnă
pechinez, adică este clarificată rasa câinelui. Traducătorul folose ște diminutivul ca să
sugereze faptul că, este vorba despre un câine mic, dar cititorul nu știe exact despre ce
rasă de câine este vorba. Dar în context nu are importan ța acest fapt, așa că nu putem vorbi
despre un eșec.

Mâncăruri

(9) A Csele titokban törökmézre alkudott egy szomszédos kapu alatt. (Molnár 6)

Csele se opri sub bolta unei porți din apropiere, vrând să cumpere pe furiș niște
alviță. (Micu 20)

Traducătorul folose ște aici adaptarea. Alvița în cultura română înseamnă aproape
acela și lucru ca törökméz în maghiară. Alvița este un produ s alimentar obținut din caramel,

34 miere, nuci, migdale, esențe aromate și amidon sau albuș de ou (DEX ).
Törökméz este un produs alimentar obținut din miere, zahăr, amidon, albuș de ou,
gelatină, migdale, și alune. (Dicționar explicativ al Limbii Române46)

(10) Egy krajcár a fapálcikára nyársalt három szilva , három fél füge, három prünella ,
három fél dió, mindmegannyi folyós cukorba mártva.
Cu un creițar puteai cumpăra trei prune , trei jumătă ți de smochine , trei corcodu șe sau trei
jumătă ți de nucă , toate puse pe băț și smăl țuite cu zahăr ars .

La prune, smochine și la nuci traducătorul a folosit echivalență, dar la prünella
(numit în general aszaltszilva) care înseamnă de fapt prune uscate, a folosit
schimbarea de sens, fiindcă corcodușele sunt o specie de prune, care în maghiară este
numit ă cseresznyeszilva .
La folyós cukor traducătorul a folosit adaptare, fiindcă folyós înseamnă că este lichid.

(11) Egy krajcár a nagy darab medvecukor , és ugyancsak egy krajcár az
árpacukor . (Molnár 8)
Tot un creițar costa o bucat ă mare de turtă dulce sau un zaharache .(Micu 20)

Medvecukor este o dulceață cărei mater ie de bază este esența de lemn dulce. În
limba română nu are echivalență, așa că traducătorul folosește schimbare a de sens și
înlocuiește cu o altă dulce ață. Face același lucru la árpacukor care este o dulceață
amestecată cu esență de orz, în formată de baton. Micu înlocuiește iarăși cu o altă dulceață.

46 Academia Română, Dicționarul Explicativ al Limbii Romane , Editura Univers Enciclopedic Gold , p. 44

35 (12) Sőt egy krajcár az úgynevezett diák -abrak is, mely apró staniclikba van osztva, s
mely a legízletesebb keverékek egyik e. (Molnár 6)
Ba mai mult, chiar și traista școlarului — o punguliță unde găsești fel de fel de
lucruri grozave — tot un creițar costa. (Micu 20)
Diákabrak este o mâncare a elevilor cu diferite dulciuri. Nu are echivalen ță,
traducătorul folose ște din nou schimbare a de sens, dar în opinia mea traista școlarului
nu este o expresie cunoscută în rândul românilor

(13) Van ebben mogyoró, mazsola, malagaszőlő, cukordarabka, mandula , utcai
szemét, Szent -jánoskenyér -törmelék és légy. (Molnár 6)

Găse ști alune, stafide, struguri usca ți de Malaga , bucățele de zahăr, migdale, praf
de pe stradă, roșcove sfărâmate și muște. (Micu 20)

Traducătorul folose ște echivalen țele pentru alune, stafide , pentru malagszőlő , care
înseamnă stafide fără sâmburi, el accentu ează faptul că strugurii aceia sunt uscați și
folose ște adăugare a de sens.
Szentjánoskenyér este o recoltă a unei plante, din care se face făină și din aceea
se obțin produse de panifica ție. Roșcove semnifică aceea și plantă, numai că nu are ca
semnifica ție și produsul de panifica ție.

(14) Egy nagy darab kenyeret húzott ki a zsebéből, körülnézett, s miután látta, hogy még
senki sincs itt, csöndesen majszolni kezdte a kenyér héját. csöndesen majszolni kezdte a
kenyérhéjat . (Molnár 19)
Scoase din buzunar o bucată mare de pâine și, văzând că nici unul dintre băieți nu
venise, începu să rupă din coajă și să mănânce. (Micu 36)

Aici traducătorul folose ște îmbinare a de sens, descrie un cuvânt compus cu un
cuvânt simplu, omite cuvântul pâine, fiindcă din context cititorul poate să înțeleagă la ce se
referă cuvântul.

36 Îmbrăcăminte

(15) A szolgálatkész kis Csengey, az első pad első odaugrott hozzá, és fölsegítette rá a
felöltőt . (Molnár 52)
Csengey cel săritor, monitorul clasei, se repezi să -i țină pardesiul. (Micu 86)

Aici traducăto rul a folosit echivalen ță culturală.

Circula ție

16) […] te lóvonaton menj haza. (Molnár 55)
[…] să te duci acasă cu tramcarul. (Micu 84)

Lóvonat era un mijloc de transport tras de cai pe șine. Era predecesorul trenului.
Tramcar era „un fel de vago n de tramvai [!] (mai mare de cât [!] omnibusu [!])
tras de cai pe drum simplu și fără șine.” (DEX47)
Așa că nu este același lucru, tramcarul nu merge pe șine. Ar fi fost mai bine tramvai
tras de cai.

(17) […] és délelőtt komfortáblin jár a betegekhez […] (Mol nár 62)
[…] când vizitează bolnavii, se duce cu cupeul. (Micu 94)

Komfortábli: așa era numită birja care era trasă de un cal. (meszotar.hu, 201548)
Cupeu este o trăsură de lux cu două locuri, dar era tras de doi sau mai mulți cai.
Aici iarăși folose ște schimbare de sens.

47 http://dexonline.ro accesat la 16.05.2015
48 http://meszotar.hu accesat la 16.05.2015

37 Mijloacele

(18) Volt abban bicska, spárga, golyó, rézkilincs, szög, kulcs, rongy,
noteszkönyv,
srófhúzó , meg még Isten tudja, micsoda. (Molnár 44)
[…] briceag, sfoară, bile, o clanță de aramă, cuie, chei, cârpe, un carne țel
de note, șurubelni ță […] (Micu 69)

Srófhúzó este o denumire veche și populară pentru șurubelni ță.
Sróf este un element de legătură din fier sau din alte materiale solide cu crestătură.
(wikiszotar, 201549)
Aici traducătorul folosește echivalență, dar nu semnal ează că este vorba despre un
arhaism.

(19)[…] Hosszú ládákban a páfrány és mimóza tenyészett. (Molnár 51)
În lăzi lungi dreptunghiulare creșteau ferigi și mimoze. (Micu 79)

În textul țintă hosszú ládákban înseamnă în lăzi lungi, iar traducătorul a adăugat
și o însușire a obiectului, care niciodată nu este menționată în operă, dar nu vorbim
despre adăugare de sens, fiindcă n-a fost necesar să adauge acest cuvânt. Așa că vorbim
despre compensare.

(20) […]a Bunsen -lámpa színtelen lángjában fellobbant egy gyönyörű, smaragdzöld csík
[…] (Molnár 3)
[…] în flacăra albă a lămpii Bunsen […] (Micu 15)

Trad ucătorul a tradus aici mot-a-mot, și traduce lampă pentru lámpa care este
corect gramatical, dar nu este corect contextual, nu este o echivalență. Varianta echivalentă
ar fi fost bec Bunsen , adică becului Bunsen .

21 […] Boka becsukta a kicsiny, piros bőrre l bevont zsebtintatartóját , melynek igen
ügyes szerkezete volt […] (Molnár 5)

49 http://wikiszotar.hu accesat la 16.05.2015

38 Boka își închise mica lui călimară de buzunar (Micu, 16)

Traducătorul folosește despărțire de sens, în textul sursă expresia este scrisă
împreună cu un cuvânt compus, iar în textul țintă traducătorul desparte cuvintele.

Numele de materiale

(20) […] a Barabás pedig minden szemérem nélkül terítette a pad alatt térdére a
Viaszos vásznat […] (Molnár 4)
[…] Barabás întinse fără sfială mușamaua pe genunchi. […] (Micu 17)

Aici traducătorul folose ște îmbinare de sens, a redat cuvântul viaszos vászon cu
un singur cuvânt, care este în echivalență perfectă.

(21) […] a Boka hamar zsebre vágta a piros tintatartót, melyből, a zsebet
megérezve, rögtön szivárogni kezdett a szép kék antracé n. (Molnár 4)
[…] iar Boka vârî la iuțeală în buzunar călimara roșie, care, simțind unde se află,
lăsă de îndată să i se prelingă frumosul lichid albastru. (Micu 17)

Aici traducătorul folosește implicitare, fiindcă în textul sursă, cuvântul antracé n
este un compus chimic lameral și cristalin galben, care este folosit pentru fabricarea
cernelii și a altor coloranți. Cuvântul lichid este un cuvânt implicit, cititorul poate că
se gândește numai la cerneală.

Dansuri

(22) egy csendes kis csárdást táncolt, […] (Molnár 26)
[…] îi venea să joace de bucurie, […] (Micu 44)

39 Csárdás este o realie culturală în cultura maghiară, este un dans specific maghiarilor. Aș
putea să traduc cu hora , dar traducătorul a folosit implicitare.

Instrumente muzicale

(23) […] épp ebben a diadalmas minutumban megpendült a szomszéd ház udvarán egy
zongora -verkli, […] (Molnár 1)
Dar chiar în clipa aceea mărea ță, din curtea vecină izbucniră acordurile unei
flașnete[…] (Micu 15)

Traducătorul folosește îmbinare a de sens și echivalența, traduce cu un singur cuvânt.

Jocuri

(24) Előbb métát akartunk játszani az Eszterházy -utcában, de a labda a realistáké volt
és azok nem engedték. (Molnár 13)
Întâi am vrut să jucăm oină în strada Eszterházy[…] (Micu 28)

Méta este un joc tradițional maghiar, jucat cu bâte. Oină este tot un joc tradițional ,
jucat cu bâte, dar în cultura română. Așa că traducătorul a ales cel mai bună soluție , cu
echivalență culturală.

(25) Kérlek – mondta – én úgy hallottam, hogy ők ilyenkor este vannak ott a szigeten és
rablópand úrt szoktak játszani. (Molnár 33)
Să știi că au obiceiul să se joace de-a hoții și vardi știi. (Micu 53)

Aici traducătorul folosește despărțire de sens și folosește echivalență culturală

(26) Közlegény, menjen a raktárba, és hozza elő a labdát meg a levattát ! (Molnár 30)
Soldat! Du-te în magazie și adu bâta și mingea. (Micu 51)

Levatta este denumirea bâtei cu care se joacă méta , menționat de mai sus.
Traducătorul a folosit schimbare de sens și implicitare, l-a tradus ca bâtă normală.

40 Nume etnicilor

(27) Valam i vidám magyar nóta volt, […] (Molnár 3)
Era un cântec popular zglobiu, […] (Micu 15)

În loc de maghiar, traducătorul folosește cuvântul popular, așadar folosește
schimbare de sens, dar și implicitare, așa avem o mică pierdere.

(28) Ebben lakott a tót, aki éjszaka a fát őrizte, hogy el ne lopják vagy föl ne gyújtsák.
(Molnár 17)
[…] În care locuia paznicul ce păzea depozitul de ho ți și de foc. (Micu 34)

Tót este o denumire arhaică și populară maghiară a etnicilor slavi din vecin ătate.
Era folosită ca denumire pentru sloveni și slovaci, dar mai ales pentru slovaci. Acum
este folosit ca o jignire. Traducătorul face transformare a totală a sensului.

Porecle

(29) Pockokkal nem játszunk (Molnár 28)
Cu muco șii nu ne jucăm (Micu 47)

Pocok înseamnă guzgan, este o denumire populară, este folosit ca o jignire în acest
context. Azi ar fi numit patkány , adică șobolan, ceea ce înseamnă că cineva este un om rău
la suflet. Traducătorul traduce cu mucoșii , care înseamnă că cineva este încă prea tânăr
pentru ceva. Iarăși folosește transfor mare totală a sensului.

Denumirea după domiciliu

(30) Ti szép, egészséges alföldi diákok , akiknek csak egyet kell lépnetek, hogy
künn legyetek a végtelen rónán, a csodálatos nagy kék bura alatt, […] (Molnár 16)

Voi, băieți de la țară, sănăto și și chipe și, n-aveți de făcut decât câțiva pași ca să vă
aflați în șesul întins, sub minunata boltă albastră… […] (Micu 32)

41
Alföldi e un cuvânt care îi numește pe cei care sunt din zona Alföld regiunea
geografică despre care este vorba în exemplul (1). Traducătorul face schimbare de sens
împreună cu implicitare și traduce de la țară care este echivalent cu vidéki , adică nu
locuiește în capitală.

(31) ti nem is tudjátok, mi a pesti gyereknek egy üres telek. (Molnár 16)
[…] nu puteți ști ce înseamnă un maidan pentru băieții din capitală (Micu 32)

Traducătorul folosește adăugare sens cu implicitare, cititorii fără cunoștințe
generale nu știu despre ce oraș este vorba.

Valută

(32) Mindenekelőtt egy forint negyvenhárom krajcár került elő.(Molná r 63)
Mai întâi dădu la iveală suma de un forint și patruzeci și trei de creițari. (Micu 95)

Aici traducătorul folosește echivalență, dar la krajcár ar trebui să explice ce fel de
valută este, fiindcă nu este atât de cunoscut ă în Țara Românească și în Moldova, ca în
Transilvania.

(33) Csónakosnál akadt még két krajcár . És a kis szőkének volt egy angyalos
szerencsekrajcárja , amit egy pilulás skatulyában hordott magával. (Molnár 55)
Csónakos găsi și el doi bănu ți, iar puștiul cel blond avea numai unul, pe care-l ținea
într-o cutiu ță de medicamente, ca să-i poarte noroc […] (Micu 85)

La krajcár , Micu folosește implicitare și nu aflăm câți bani are personajul, dar din
diminutivul bănuți, putem ghici că are creițari. După aceea traducătorul nu traduce
adjectivul angyalos , care înseamnă îngeros, adică este un înger încrustat pe monedă. Prin
acest fapt traducătorul face o greșeală, fiindcă creițarul cu înger reprezintă o monedă de
patru creițari. Cititorul textului țintă crede că este vorbă despre trei creițari, dar era vorbă
despre șase creițari în total. Așa traducătorul a folosit omitere a, după aceea despărțire a
de sens cu schimbare a de sens, atunci când traduce szerencsekrajcár , fiindcă înseamnă
creițar de noroc.

42
(34) akkor az egyetlet adott hat hatost […] (Molnár 62)
[…] și atunci asocia ția mi-a dat bani[…] (Micu 94)

Traducătorul face iarăși o greșeală, fiindcă hat hatos înseamnă șase monede de
șase creițari, care sunt treizeci și șase creițari în total. Traducătorul folosește schimbare a
de sens și implicitare.

Cuvinte vechi și populare

(35) Tülköltek a lóvasúti kocsisok, valamelyik udvaron dalolt egy cselédlány, de egészen
mást, mint amit a zongora -verkli játszott. (Molnár 3)
[…] goarnele tramvaielor cu cai și cântecul unei servitoare dintr -o curte învecinată,
care răsunau însă cu totul altfel decât flașneta. (Micu 16)

Traducătorul folosește schimbare a de sens, tülkölés descrie sunetul pe care îl face
cornul, iar traducătorul a redat printr -un alt instrument muzical.

(36) mert Csele gígerli volt, […] (Molnár 4)
[…] Csele era cam filfizon […] (Micu 16)

Aici traducătorul folosește echivalență culturală, dar nu este total echivalent ă.
Gigerli în sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea nu
însemna numai o persoană care era filfizon. Însemna mai mult, avea și pretenții mari, avea
un moral superior față de ceilalți, erau gentlemani. (nyest.hu, 201550)

(37) Ez a Csele nővérének a színházi gukkerja – mondta és belenézett. (Molnár 42)
[…] Ăsta – lămuri el – e binoclul de teatru al surorii lui Csele.(Micu 66)

Aici traducătorul folosește echivalență.

50 www.n yest.hu accesat la 16.05.2015

43 (38) kalyiba előtt lópokróc volt a földön és ezen aludt édesen a tót. (Molnár 19)
În fața colibei , paznicul dormea liniștit, întins pe o pătură de cai. (Micu 36)

Cuvântul kalyiba este un cuvân t arhaic pentru kaliba, care înseamnă colibă, dar
traducătorul nu afolos it o denumire arhaică. Pentru cuvântul lópokróc traducătorul a
folos it despărțire a de sens, ca să poată traduc e fidel expresia.

(39) Mikor Csónakos meglátta őket, beugrott a ladikba , a partnak támasztotta az
evezőt, hogy minden pillanatban kész legyen az indulásra. (Molnár 49)
Când îi zări, Csónakos sări în barcă și propti una din lopeți în mal, ca să fie gata de
plecare în orice clipă. (Micu 76)

Ladik este denumirea populară a bărcii, traducătorul folosește schimbare a de sens.

(40) Végesvégig nagylevelű, kövértörzsű fák állottak nagy zöld-dézsákban . (Molnár 51)
[…] de-a lungul căreia se aflau, în ciubere mari, de culoare verde. […] (Micu 79)

Traducătorul folosește echivalența pentru a traduce acest lexem.

(41) És a kis szőkének volt egy angyalos szerencsekrajcárja, amit egy pilulás skatulyában
hordott magával. (Molnár 55)
[…] iar puștiul cel blond avea numai unul, pe care-l ținea într-o cutiu ță de
medicamente , ca să -i poarte noroc […] (Micu 8 5)

Cuvântul skatulya este o denumirea mai veche pentru cutie mică, traducătorul redă
această însușire cu folosirea diminutivului.

Graiuri, dialecte

(42) levegőbe dobta a kalapját és ordított: – Elmegyunk! (Molnár 30)
[…] azvârlea pălăria în aer strigând: – Să mergem! (Micu 51)

În textul țintă este folosit cuvântul elmegyünk într-un mod greșit. Eroarea provine din

44 faptul că sensul a fost redat prin tót, care era un om din Slovacia de astăzi și vorbea cu
dialect. Traducătorul traduce mereu tót cu paznic. Aici n-a făcut echivalență, ci schimbare
de sens.

(43) ak jertek mindenütt utánam! (Molnár 37)
Numai să vă țineți de mine (Micu 59)

Cuvântul jertek este un dialect, care este în forma corectă gyertek . Traducătorul
folosește schimbare de sens și nu transform ă cuvântul cu dialect.

Denumirea localită ților

(44) „Délután háromkor közgyűlés. Elnökválasztás a grundon . Kihirdetni.” (Molnár 5)
„După -masă, la trei, adunare generală. Alegerea președintelui pe maidan.
Spre știință”(Micu 18)

Traducătoru l nu a preluat denumirea cea mai importantă a operei, ci a tradus
cu o echivalență.

(47)[…] rettenetes Áts Feri, mindnyájuk ellensége, a füvészkertiek vezére. (Molnár 21)
Áts Feri cel grozav, dușmanul lor, comandantul celor din Grădina Botanică. (Micu 38)

(48)- Mielőtt még ők ide fognak jönni, mi fogunk elmenni hozzájuk, a füvészkertbe !
(Molnár 28)
– Să n-așteptăm să vină ei peste noi, ci să ne ducem noi la ei, în Grădina Botanică!
(Micu 50)

Traducătorul folosește despărțire de sens ca să rămână fidel față de textul sursă.

45 Cartiere

(49) lárma messze halt el, valami józsefvárosi kis utcácskában. (Molnár 55)

Apoi larma se întinse p ână departe, pe mai multe strădu țe din Józsefváros (Micu 84)

Traducătorul preia direct, adică transliterează cuvântul, fiindcă nu există
echivalență în limba română, față de limba germană Josephstadt de exemplu. Dar putea
să folosească și sectorul al VIII-lea din Budapesta

(50) és kimentem vele a Tisztviselő telepig , […] (Molnár 62)
[…] m-am dus p ână în cartierul funcționarior, […] (Micu 94)

Vasile Micu aici traduce Tisztviselő și îl marchează cu litere mici. Tisztviselőtelep
este un cartier din sectorul al VIII-lea din Budapesta și n-are legătură cu funcționari în
sine. Acestea se numesc falsele echivalențe – echivalenț e greșit e.

Func țiile

(51) Ezt csak ma délelőtt tudta meg az elnök az iskolában, a latinóra után, mikor a
pincében, ahol a pedellus a vajaskenyeret árulta, Nemecsek félrehívta és mindent
elmondott neki. (Molnár 90)
Președintele n-a aflat despre asta decât azi-diminea ța, la școală, după ora de
latină, în pivni ța unde pedelul vindea pâine cu unt, când Nemecsek, luându-l deoparte,
i-a povestit totul. (Micu 132)

Aici traducătorul folosește echivalență.

(52) Mert azelőtt Kolnay őrizte, mert ő volt a pénztárnok , de nála elszáradt, mert ő
sohasem rágta. (Molnár 55)
Înainte l-a păstrat Kolnay, casierul nostru , dar la el s-a uscat, fiindcă nu l-a
mestecat de ajuns. (Micu 91)

46 În textul sursă cuvântul pénztárnok este persoana însărcinată sau numită, care face
gestio narea banilor într-o casă de marcat. Către șeful lui are răspundere nelimitată. Este o
funcție importantă și cu mare responsabilitate. Echivalentul ar fi fost trezorier . Din nou Micu
a realizat o falsă echivalentă.

(53) Barabás a pecsétőr . (Molnár 64)
Barabá s e păstrătorul sigiliului. (Micu 97)

Aici Micu folosește despărțire de sens. Dar în opinia mea deținător ar sună mai
bine. Oricum, în textul sursă pecsétőr desemnează o funcție, iar în textul țintă numai o
persoană care nu face acest lucru ca o slujbă.

(54) Boka! Elnök úr! (Molnár 72)
Bokaa! Domnule președinte! (Micu 108)

Traducătorul folosește echivalență.

(55) Hahó! Hó! Titkár úr! (Molnár 73)
Hahoo -hoo! Domnule secretar! (Micu 109)

Traducătorul folosește echivalență.

(56) Jegyző úr! (Molnár 74)
Domnule secretar al ședinței! (Micu 111)

Traducătorul folosește adăugare de sens și explicitare. În textul sursă, jegyző
înseamnă notar.

47 Adresări

(57) – Csalánba léptem – a kezemmel!
– Szopd, csak szopd papuskám . (Molnár 38)
– Am nimerit cu mîna în urzici
Suge -ți biberonul , puișor! (Micu 61)
Traducătorul traduce cu o echivalență papuskám, ca puișor. Dar trebuie
menționat ă creativitatea traducătorului pentru c ă a adăugat cuvântul biberon , când în context
era vorbă despre mână. Așa textul țintă a devenit mai amuzant , decât textul sursă. Aici se
folosește compensare a.

(58) Ebben lakott a tót, aki éjszaka a fát őrizte, hogy el ne lopják vagy föl ne gyújtsák.
(Molnár 17)
[…] În care locuia paznicul ce păzea depozitul de ho ți și de foc. (Micu 34)

Unită ți militare

(59) Fönn állott? A citadellán ? (Molnár 23)
Era sus? Pe citadelă ?(Micu 40)

Micu folosește echivalență pentru a traduce acest lexem.

(60) A Mária -utcai kaput szintén két zászlóalj védi. (Molnár 94)
Poara dinspre strada Maria este apărată, de asemenea, de două batalioane .(Micu
137)

Traducătorul folosește echivalență perfectă.

(61) A zászlóaljparancsnokok pedig maguk választanak maguk mellé két-két
embert . (Molnár 95)
Comandan ții de batalion să-și aleagă câte doi aghiotan ți.(Micu 138)

Traducătorul folosește despărțire a de sens pentru a traduce mai exact expresia din
textul sursă . Pentru ember , care înseamnă om, folosește aghiotant , care înseamnă în

48 maghiară szárnysegéd . Aghiotant ul este un ofițer atașat unui comandant sau unui șef
militar într-o unitate milit ară, îndeplinind atribu ții similare unui secretar. Aici face
transformare a totală a sensului, dar este mai adecvat decât în textul sursă.

(62) Ha még egy szót szólsz, haditörvényszék elé állítalak! (Molnár 94)
Dacă mai sco ți o vorbă, te trimit la Curtea Mar țială! (Micu 137)
Traducătorul echivalează expresia, dar o scrie cu litere mari, așa că devine un institut.
Ar putea fi tradus cu tribunal militar.

Arme
(63) másik kettő odaugrott melléje, s az alkonyat gyér világosságánál látták, hogy az a
valami – egy tomaha wk.(Molnár 41)
Ceilal ți doi veniră iute lângă el și, în lumina slabă a asfin țitului, văzură că acel ceva este un
tomahawk, […] (Micu 65)

La cuvântul tomahawk , traducătorul face preluare directă sau transliterare.

(64) Olyan szekerce -féle, aminővel a regények tanúsága szerint az indiánok szoktak
hadakozni. (Molnár 41)
[…] un fel de secure lată, cu care, după cum scrie în romane, se războiesc indienii. (Micu
65)

În textul sursă szekerce , înseamnă secure, așadar traducătorul folosește adăugare de
sens, pentru a explica mai bine cum arăta tomahawkul.

Grade militare

(65) Közlegény , menjen a raktárba és hozza elő a labdát meg a levattát! (Molnár 30)
Soldat ! Du-te în magazie și adu bâta și mingea. (Micu 51)

Traducătorul folosește echivalență.

(66) Igenis, hadnagy úr! (Molnár 24)
Am înțeles, domnule sublocotenent. (Micu 42)

49
Traducătorul folosește echivalen ță.

(67) kapitány úr jött be utoljára.. (Molnár 24)
Domnul comandant a intrat ultimul. (Micu 43)

Traducătorul iarăși folosește echivalen ță.

(68) Ezért írja fel a nevemet a fekete könyvbe, főhagynad úr. (Molnár 24)
Locotenentul Geréb să-mi treacă numele în „cartea neagră”. (Micu 43)

Traducătorul folosește îmbinare a de sens, traduce două cuvinte cu un singur cuvânt.

(69) Ha pedig előbb jutnak a partra, mint a Pásztorok, akkor a fa tetejére küldött őrszem
szemmel tarthatja őket, s megmondja merre menekülnek (Molnár 50)
Chiar dacă ar ajunge la țărm înaintea Pásztorilor, observatorul din vârful
copacului, văzându-i încotro o iau, va da de știre. (Micu 78)

Traducăt orul folosește schimbarea sensului, fiindcă observator este echivalent cu
megfigyelő , și nu este echivalent cu őrszem, care desemnează soldatul care patrulează pe
un anumit teritoriu.

(70) fegyvertáros , mikor idejöttem, megnéztem a romban a tomahawkokat és a dárdákat.
(Molnár 72)
În calitate de paznic al arsenalului , îndată ce am sosit aici, m-am dus la ruine să
cercetez tomahawk -urile și lăncile.(Micu 116)

Traducătorul folosește dezbinare a de sens, iar cuvântul în textul sursă nu este
echivalent cu cel din limba țintă. Fegyvertáros e omul care tratează armele din arsenal și
când sunt într-o bătălie, el îi înarmează pe ceilalți.

50 Comenzi

(71) Hapták ! (Molnár 22)
Drep ți! (Micu 40)

Traducătorul folosește echivalență.

(72) Hátra arc! (Molnár 88)
Stînga -mprejur! (Micu 129)

Traducătorul folosește echivalență.

(73) Indulj . (Molnár 88)
Înainte marș! (Micu 129)

În textul țintă cuvântul indulj poate însemna și să pornești , dar în contextul
acesta echivalență e perfectă.

(74) Abcug Kolnay! (Molnár 73)
‘iască Kolnay! (Micu 110)

Cuvântul abcug înseamnă jos cu el! Traducătorul însă s-a concentrat pe context, pe
intenția lui Barabás, care glumea. Așa a folosit un apostrof, a părăsit începutul cuvântului
trăiască , și a creat o atmosferă amuzantă. Traducătorul a folosit transformare totală a
sensului.

(75) Tisztelegj! (Molnár 86)
Pentru onor! (Micu 127)

Traducătorul folosește schimbare sensului, fiindcă în textul sursă Tisztelegj!
înseamnă prezentați onorul sau prezentați arma.

51 Numele instituțiilor

„Gittgyűjtő Egyesület, Budapest, 1889” (Molnár 65)
„Asociația strîngătorilor de chit, Budapesta, 1889.” (Micu 98)

Traducătorul folosește echivalența, dar nu păstrează majusculele

52 5.2. Analiza numelor de personaje

Numele personajelor în limba maghiară Numele personajelor în limba română
Áts Feri Áts Feri
Barabás Barabás
Boka János Boka János
Csele Csele
Csen gey Csen gey
Csónakos Csónakos
Geréb Dezső Geréb Dezső
Hektor Hector
Hunyadi János Hunyadi János
Janó Janó
Kolnay Kolnay
Leszik Leszik
Ludovik Ludovic
Nem ecsek Ernő Nemecsek Ernő
Pásztor Pásztor
Rácz Rácz
Richter Richter
Richter Ernő Richter Ernő
Szebenics Szebenics
Weisz Weisz
Wendauer Wendauer

53 Cred că aici este evidentă cea mai mare greșeală a traducătorului. A preluat direct
aproape toate numel e personajelor din limba sursă în limba țintă. Nici măcar nu a
transliterat numele, eludând cel puțin accentele pentru numele Áts Feri, Barabás,
Boka Ioan, Ciele, Cienei, Csónakos, Geréb Dezső, Nemecsek Ernő, Pásztor, Rácz,
Richter Ernő.
Vorbind despre un roman pentru tineri, e foarte important pentru copii și
adolescenți să poată citi numele personajelor, mai ales al personajelor principale. În
afară de Hector, Leisz, Ludovic, Richter, Weisz și Wendauer, celelalte nume sunt
imposibil să fie citite de un român , care nu cunoaște literele maghiare. În opinia mea
traducătorul ar fi trebui t să se gândească la cititorului de limba țintă anticipat și să facă
schimbare adecvată.

În opinia mea transliterarea numelor ar fi o soluție bună: De exemplu: Feri Aci,
Borobaș, Cionacoș, Ghereb (Ghereb Dezső), Matei Corvin, Ionel, Kolnai, Lesic,
Nemeciec Ernău, Pastor, Raț, Sebenici, Weis. Și dacă nu vrea să folosească numele
așa în operă, atunci ar poate anexa la sfârșitul operei sau în prefață , câteva explicații .

5.3. Analiza locațiilor din romanul Băieții din strada Pál

Numele localităților în maghiară Numele localităților în română
Eszterházy utca strada Eszterházy
Józsefváros Józsefváros1
Kinizsi utca strada Kinizsi
Köztelek utca strada Köztelek
Mária -utca strada Mari a
Pál utca strada Pál
Pipa utca —
Rákos utca strada Rákos
Soroksári utca strada Soroksári
Üllői út Calea Ulöi

54 Cu denumirea locațiilor este același lucru ca și cu numele personajelor, dar acestea
nu sunt atât de importante. La Józsefváros traducător ul a folosit nota de subsol și a
explicat cuvântul. A făcut adaptare doar la Mária -utca, Üllői út, Budapest.

55
CONCLUZII

În urma analizei traducerii romanului A Pál utcai fiúk scrisă în maghiară de
Molnár Ferenc și a romanului Băieții din strada Pál tradu să de Vasile Micu, am constatat
mai multe aspecte.
Referitor la realii – care sunt noțiuni colective a obiectelor specifice unor culturi,
comunită ți lingvistice, și sunt necunoscute pentru alte culturi, sau care fac parte dintr -o
cultura anumită, în care sunt exprimate experiențele proprii ale unor comunită ți
lingvistice, și care au sensuri speciale în rândul contextului cultural – am constatat că
Vasile Micu utilizează echivalențe culturale, pe care o să le prezint în exemplele următoare.
Primul aspect apare în traducerea titlului romanului, deoarece traducătorul a rămas
fidel titlului original al operei. A Pál utcai fiúk – Băieții din strada Pál.
A doua observație ar fi că, în traducerea romanului Băieții din strada Pál, abia se
pot observa diferențe la nivelul traducerii cuvintelor, a expresiilor. Sunt vizibile doar
câteva, exemple.
Traducătorul a rămas fidel textului sursă, însă în mod ciudat, nu a făcut greșeli, nu a
avut multe false echivalențe. E vizibilă creativitatea traducătorului, după fiecare lectură.
A treia observație a fost că Vasile Micu a rezolvat bine și în mod simplu problema
traducerii realiilor. A folosit multe echivalente și echivalente culturale, așadar se poate
concluziona că ipoteza lucrării a fost corectă.
Pe de altă parte, din lipsa informațiilor despre traducător, am presupus că e vorba, de
un traducător amator. S-ar putea că dacă ar fi avut și alte opere tradu se, atunci ar fi devenit
mai cunoscut în rândul oamenilor.
A doua observație a fost că traducătorul nu a modificat nume le personajelor și a
localităților, ci a preluat direct toate numele. Acest fapt mi se pare o greșeală, și așa cum
am remarcat în cuprinsul studiului meu, această operă este tradusă în multe limbi. În
învățământul din Italia, Polonia și Japonia este o lect ură suplimentară obligatorie. În varianta
italiană și cea poloneză numele personaj elor și a localităților sunt transliterate așa încât
copiii italieni și polonezi pot să citească fără probleme. În versiunea italiană, numele
personajelor și numele locațiilo r sunt adaptate limbii italiene.
Feri Ats, Erno Nemecsek, Barabas, Janos Boka, Csonakos, Deszo Gereb, Ettore, Giovanni
Hunyady , Ernesto Richter , Orto Botanico , Kiniszi, Kòztelek, Ullòi, Jozsefvaros, Sorokari.

56 Poate că o reeditare a acestui roman, în lim ba română, ar aduce un succes mai mare
romanului Băieții din strada Pál, dacă s -ar realiza schimbarea numelor personajelor

În ansamblu traducerea a fost foarte bună și traducătorul este fidel față de textul
sursă din punct de vedere al traducerii. Recoman d citirea acestei opere pentru traducătorii
amatori care doresc să-și dezvolte cuno ștințele de profesie, pentru maghiarii din România
ca să-și dezvolte vocabularul și pentru adolescen ții români, ca să aibă parte la o poveste de
aventură unică.

57 BIBLIOGRAFI E

STUDII ȘI ARTICOLE GENERALE
Prefața lui Beke György a romanului Băieții din strada Pál
Bálint Mihail, Literatura română și literatura pentru copii; tehnici de povestire și
elemente de dramatizare, 2007
dr. Ioan P. Orha LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
Eva Monica SZEKELY, LITERATURA PENTRU COPII ȘI TINERI Ediția a 2–
a revăzută și adăugită Editura Universității “Petru Maior” Târgu – Mureș, 2006

STUDII ȘI ARTICOLE DE SPECIALITATE
Catford, J. C. (1965) A linguistic theory of trans lation: an essay in applied linguistics p.
94© 1967 London: Oxford University Press. viii, 103
Forgács Erzsébet: Reáliák és fordításuk Garaczi László m_veiben. In:
Fordítástudomány:tanulmányok az írásbeli és szóbeli nyelvi közvetítés elmélete,
gyakorlata és oktatása témaköréből, 6. (2004) 2. sz.
Honti (2011: 29446), Влахов, Сергей – Флорин, Сидер1980. Не переводимое в
переводе. «Международные отношения». Москва
Klaudy K. 1997. Fordítás I. Bevezetés a fordítás elméletébe. Budapest: Scholastica
Budapest: ScholasticaKiadó. 247 o. ISBN 963 85281 8 4
Koller, Werner. (2004) Einführung in die Übersetzungswissenschaft 7. kiad.
Wiebelsheim: Quelle & Meyer Verlag. 343 p. ISBN 3-494-01379 -9
KLAUDY Kinga: A fordítás lexikája és grammatikája 2. ; Angol -magyar fordítást echnika
Angol -magyar fordítástechnika (-Simigné Fenyő Sarolta), Nemzeti
Tankönyvkiadó, Budapest, 1996
Klaudy Kinga. (1997) A fordítás elmélete és gyakorlata: angol/német/francia/orosz
fordítástechnikai példatárra 3. b_v. kiad. Budapest: Scholastica Kiadó. 417 o.
ISBN 963 85281 3 3
Lungu Badea Tendințe în cercetarea traductologică
Albert Sándor. (2003) Fordítás és filozófia: a fordításelméletek tudományfilozófiai
problémái& filozófiai szövegek fordítási kérdései p. 50-66 Budapest: Tinta

58 Könyvkiadó. 154 o. ISBN 963 9372 69 2
Simigné Fenyő Sarolta. (2006) A fordítás mint közvetítés. Miskolc: Stúdium
Rendezvények és Nyelvtanfolyamok. 187 o. ISBN -10: 963-06-1489 -8
Simigné Fenyő Sarolta. (2003) Bevezetés az alkalmazott nyelvészetbe. Miskolc: A
Miskolci Egyetem rektora. 262 p.
Simigné Fenyő Sarolta. (2003) Bevezetés az alkalmazott nyelvészetbe.. iskolc: A
Miskolci Egyetem rektora. 262
Tarnóczi Lóránt. (1966) Fordítókalauz: a szakirodalmi fordítás elmélete és gyakorlata.
Budapest: Közgazdasági és Jogi Könyvki adó.
A fordíthatóság és a fordíthatatlanság kérdése. In: Gábor Csilla –Korondi Ágnes (szerk.)
A fordítás kultúrája – szövegek és gyakorlatok. Kolozsvár: Verbum Kiadó,
Tankönyv az óvónő – és tanítóképző pedagógiai líceumok számára, EDP, Buk.,
1983 http://pihgy.hu/files/Gyermekirodalom_babes_bolyai.pdf)

59 DICȚIONARE
Breban, Vasile, Dicționar General al Limbii Române , București ESE, 1987;

SURSE INTERNET
http://hu.wikipedia.org/wiki/A_P%C3%A1l_utcai_fi%C3%BAk A Pál utcai fiúk
http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_pentru_copii .
http://pihgy.hu/files/Gyermekirodalom_babes_bolyai.pdf
https://www.scribd.com/doc/27969607/Teoria -traducerii -sau-traductologia -este-o-
%C5%9Ftiint%C4%83 -relativ -recent%C4% 83
www.wikipedia.hu accesat la 16.05.2015
http://hu.wikipedia.org/wiki/T%C3%B6r%C3%B6km%C3%A9z
http://d exonline.ro accesat la 16.05.2015
http://dexonline.ro/definitie/tramcar
http://meszotar.hu accesat la 16.05.2015
http://meszotar.hu/keres – omfort%C3%A1bli )
http://translationjournal.net/journal/14equiv .htm accesat 2015.05.15
http://www.nyest.hu/hirek/a – gigerli -kakas -es-a-hs7

60 Anexe

Băieț ii din strada Pál – Molnár Ferenc ediția 1973 la editura Ion Creangă din București,

Băieții din strada Pál – Molnár Ferenc ediția I , 1957, Editura Tineretului
Băieții din strada Pál – Molnár Ferenc ediția 1966, Editura Tineretului

61
1905 -1906 Tanulók Lapja. Elbeszélés 26 folytatásban. Bp., Franklin.
1907 Bp., Franklin. 242 p.
1911 Bp., Franklin. 265 p. (Vadász Miklós ill.)
1912 Bp., Franklin. 231 p. (Vadász Miklós ill.)
1916 Bp., Franklin. 242 p.
1918 Bp., Lampel. 204 p. (Magyar Könyvtár, 882–884.)
1921 Bp., Franklin. 220 p.
1922 Bp., Franklin. 220 p. (Vadász Miklós ill.)
1923 Bp., Lampel. 204 p. (Magyar könyvtár)
1928 Bp., Franklin. 175 p. (Molnár Ferenc művei. 2. köt.)
1930 Bp., Franklin. 208 p. (Vadász Miklós ill.)
1932? Bp., Franklin. 206 p. (Vadász Miklós ill.)
1934 Bp., Franklin. 202 p. (Gergely Tibor ill.)
1941 Bp., Franklin. 202 p. (Gergely Tibor ill.)
1943 Bp., Franklin. 202 p. (Gergely Tibor ill.)
1949 Újvidék. Bratszvo -Jedinsztvo. 176 p.
1953 Bp., Ifjúsági. 183 p. (Reich Károly ill.)
1954 Újvidék, Testvériség -Egység. 228 p. (Gergely Tibor ill.)
1954 Újvidék, Testvériség -Egység. 267 p. (Gyöngyszemek 1.)
1955 Színmű. Bp., Művelt Nép. 115 p. (Reich Károly ill.)
1955 Bp., Ifjúsági. 183 p. (Reich Károly ill.)
1956 Bp., Ifjúsági. 256 p. (Ifjúsági kiskönyvtár 5.) (Reich Károly ill.)
1956 Bratislava, Szlovákiai Szépirodalmi. 256 p. (Reich Károly ill.)
1958 Bp., Ifjúsági. 182 p. (Iskolai Könyvtár) (Reich Károly ill.)
1959 Bp., Ifjúsági [!Móra]. 183 p.
1960 Bp., Móra. 182 p. (Reich Károly ill.)
1961 Bp., Móra. 289 p. (Kass János ill.)
(Az én könyvtáram. Az ifjúsági irodalom remekei)
1963 Bp., Móra. 181 p. (Reich Károly ill.)
1963 Bukarest, Ifjúsági. 159 p. (Reich Károly ill.)
1964 Bp., Móra. 168 p. (Reich Károly ill.)
1964 Bp., Szépirodalmi. 255 p. (Kincses Könyvek ; (Molnár Ágnes ill.)
1964 Bratislvava, Szlovákiai Szépirodalmi. 168 p. (Reich Károly ill.)
1965 Bp., Móra. 188 p. (Delfin Könyvek) (Reich Károly ill.)
1965 Bp., Móra. 188 p. (Iskolai könyvtár) (Reich Károly ill.)
1965 Novi Sad, Forum. 181 p. (Az én olvasmánya im)
1966 Bp., Móra. 168 p. (Reich Károly ill.)
1967 Bp., Móra. 183 p. (Reich Károly ill.)
1967 Bratislava, Diliza. 99 p.
1968 Bp., Móra 184 p. (Reich Károly ill.)

62
1969 Bp., Móra. 168 p. (Reich Károly ill.)
1969 Bratislava –Bp., Madách –Móra. 168 p. (Reich Károly ill.)
1970 Uzsgorod –Bp., Kárpáti –Móra. 183 p. (Reich Károly ill.)
1972 Bp., Móra. 173 p. (Reich Károly ill.)
1972 Bratislava –Bp., Madách –Móra. 173 p. (Reich Károly
ill.) 1975 Bp., Móra. 195 p. (Reich Károly ill.)
1977 Bp., Móra. 195 p. (Reich Károly
ill.) 1979 Bp., Móra. 195 p. (Reich
Károly ill.) 1979 Újvidék,
Tankönyvkiadó. 182 p.
(Házi olvasmányok. Ált. isk. 6. osztály) (Bálint István ill.)
1979 Bp., Móra. 197 p. (Reich Károly ill.)
1981 Bp., Móra. 206 p. (Reich Károly ill.)
1981 Bratislava, Madách. 206 p. (Reich Károly ill.)
1982 Bukarest, Krite rion (Bardócz Lajos) 166 p.
1983 Bp., Móra. 206 p. (Reich Károly
ill.) 1985 Bp., Móra. 206 p. (Reich
Károly ill.) 1986 Bp., Móra. 206 p.
(Reich Károly ill.) 1987 Bp., Móra. 206
p. (Reich Károly ill.)
1987 Bratislava –Bp., Madách –Móra. 206 p. (Reich Káro ly ill.)
1990 Bp., Móra 146 p.
1990 Bratislava –Bp., Madách -Móra. 146
p. 1992 Bp., Móra. 206 p. (Reich Károly
ill.) 1994 Bp., Móra. 168 p. (Molnár Péter
ill.)
1994 Bp. Ikon. 183 p., munkafüzet Munkácsy László. 55 p.
(Tasnády József, babinszky Csilla ill.) (Matura olvasónapló)
1995 Bp., Móra.168 p. (Molnár Péter ill.)
1995 Kaposvár, Real. 63 p. (Horváth János Milán ill.)
(Könyvújság II. Robisnson könyvtár)
1996 Bp., Móra. 168 p. (Molnár Péter ill.)
1996 Kaposvár, Scriptores. 150 p. (A Script or tarka könyvei
Robinson könyvtár)
1996 Eger, Egri Ny. 156 p. (Szép szó : egri
könyvek) 1997 Bp., Móra. 168 p. (Molnár Péter
ill.)
1998 Bp., Móra. 168 p. (Molnár Péter ill.)
2000 Bp., Móra. 168 p. (Molnár Péter ill.)
2000 Képregény Bp. Black Shadows . 27
p.
(ill. Barta Szabolcs, Nóthof Ferenc)

63
2001 Bp., Móra. 168 p. (Molnár Péter
ill.) 2002 Bp., Móra. 168 p. (Molnár
Péter ill.) 2003 Bp., Móra. 168 p.
(Molnár Péter ill.) 2004 Bp., Móra. 168
p. (Molnár Péter ill.)
2006 Bp., Móra, 158 p. (Kovács Péter ill.)

63

1907
2006 Bp., Móra, 158 p. (Kovács Péter ill.) (Móra Kiadó klasszikusai)
2007 Bp., Móra , 168 p. (Kovács Péter ill.)

64

1922

65
1934

1953

66
1960

67

1966

68

1968

69

1994

72
1995

1996

73
2006

74 Vasile Micu

Molnár Ferenc: Băeții din strada Pál. Roman. Traducere de Vasile Micu, prefață și tabel
bibliografic de Beke György. București: Editura Ion Creangă, 1973, (Combinatul Poligrafic
Casa Scânteii) 264 p.,
Erdős László: Sisif. În românește de Vasile Micu. București: Editura pentru Literatură
Universală, 1961, (Intreprinderea Poligrafică,13 Decembrie 1918, București) 269 lap, 10145
pld.,

Gábor Andor: Nuvele. În românește de Vasile Micu. Prefață de Méliusz József. Coperta
de Barbu Teodorescu. București: Editura pentru Literatură Universală, 1963, (Intreprinderea
Poligrafică,13 Decembrie 1918, București) 257 lap, 10150 pld.,

Gábor Andor: Nuvele. În românește de Vasile Micu. Prefață de Méliusz
József. București: Editura pentru Literatură Universală, 1964, (Intreprinderea Poligrafică,13
Decembrie 1918, București) 258 lap,

Molnár Ferenc: Băieții din strada Pál. În românește de Vasile Micu.București: Editura
tineretului, 1966, (Intreprinderea Poligrafică, Cluj) 199 lap, 20090 + 5050 pld.,

75 Molnár Ferenc

Budapest 12 ianuarie 1878 , Budapesta – New York 1 aprilie 1952

76
Beke György

(Ozun, 3 august 1927 – Budapest a, 2007)