,,Brain regain este un concept relativ tânăr, care a apărut [614886]

,,Brain regain’’ este un concept relativ tânăr, care a apărut
îndeosebi în țările care au avut cel mai mult de suferit în perioada
,,brain -drain’’(exodul creierelor), când persoane bine instruite, cu
un înalt nivel de inteligență, și -au părăsit propriile țări pentru a se
instrui la universități de prestigiu din întreaga lume. ,,Brain drain’’
împreună cu ,,brain regain’’ formează ,,brain circulation’’ – un aspect
important al migrației pentru studii, având ca actori principali –
studenții internaționali, în contextul fenomenului de globalizare a
pieței muncii.
Principalul motiv al accelerării procesului de plecare la studii în
străinatate este reprezentat de performanțele mari ale mediului
universitar din unele state ale lumii, coroborat cu dorința
migrantulu i de a -și depăși condiția, de a fi ,,cineva’’, de a avea
venituri mari, de a lucra într -un mediu performant. Este de remarcat
atracția pe care Statele Unite o exercită în permanență asupra
creierelor pasionate de domeniul cercetării stiințifice în
nanotehn ologie, informatică, medicină.
La toate acestea s -au adăugat și factori interni dezamăgitori care
au generat migrarea către alte țări: învățământ neperformant, cu
programe rigide, neadecvate provocărilor de pe piața muncii, salarii
sub nivelul de subziste nță pentru absolvenți, ignorarea
meritocrației, lipsa oricărei strategii de dezvoltare, penuria de locuri
de muncă, corupția generalizată, fonduri insuficiente pentru
cercetare , obediența mai bine răsplătită social decât
profesionalismul. Când se numesc, r ecent, în anul
2017, persoane, în top managementul administrației centrale,
aflate în divorț profund de gramatică și fără relații la librărie sau
bibliotecă, sau cu licențe luate după prima tinerețe, unde să mai ai
și tu loc, absolvent: [anonimizat] ?

În contrast cu acești factori interni respingători, trebuie menționați
factorii de atracție din țările de destinație: seriozitatea politicilor
educaționale, nivel de trai ridicat, salarii mari, posibilități de
ascensiune în carieră, nivel ridicat al fondu rilor alocate cercetării,
locuri de muncă disponibile, climat concurențial real și meritocratic.

Bonjurismul este un amplu fenomen imigraționist, cu puternice
influențe francofone, din a doua parte a sec.XIX devenind
principalul factor de modernizare a so cietății românești. A constat
în reîntoarcerea în țară a celor care au studiat în străinătate,
îndeosebi în Franța, și care au generat un val de schimbări la toate
nivelurile. La sfârșitul secolului XIX(primul secol de modernitate)
influența franceză, în R omânia, ajunsese la cote maxime. Se pune
întrebarea dacă acest fenomen poate fi repetat în zilele noastre,
prin înapoierea în țară a celor care studiază în străinătate. Pot
constitui ei o masă critică a schimbărilor pozitive în țară noastra?
România are tr adiții bogate în ceea ce privește implicarea
persoanelor, care au studiat în străinătate, în strategia de
dezvoltare a țării. Spiru Haret este, probabil, unul dintre cele mai
edificatoare exemple de implicare profundă în modernizarea
României. Astfel, după ce a devenit primul român doctor în
matematică, la Paris, în 1875 se întoarce în România, devenind
ministru al Instrucțiunii publice de trei ori 1897 -1899, 1901 -1904 și
1907 -1910. A produs o reformă profundă în întreg învățământul
românesc prin introducer ea Legii învățământului secundar în 1898.
Alte personalități implicate în procesul de modernizare a României,
după absolvirea studiilor în străinătate(Paris), sunt: Titu Maiorescu,
C.A. Rosetti, Ion Ghica, Ion C. Bratianu.
Întoarcerea lor în țară, pentru a lucra aici, ar putea fi condiționată,
în primul și în primul rând, de dispariția factorilor dezamăgitori care
i-a determinat să părăsească țara. Creșterea atractivității mediului
socioeconomic și instaurarea meritocrației ar putea duce la
accelerarea feno menului ,,brain regain’’. Un fapt este unanim
recunoscut, întregul climat românesc are nevoie de o schimbare,
de un refresh, de eradicarea puseului de autosuficiență din
societate. Ei sunt elitele de care are nevoie România acum, ei pot
aduce o pată de cul oare, pozitivă, în managementul românesc, ei
vor fi canalele prin care se importă expertiza internațională și
managementul comparat, ei pot aduce acasă acea mentalitate de
învingători, care să ne schimbe mentalitatea de simpli
supraviețuitori resemnați. Ei pot pune bazele unei elite care să se

autoreplicheze. Rata emigranților reîntorși în România poate avea
implicații asupra creșterii economice, întrucât aceștia aduc noi
experințe de muncă, know how, noi sisteme de organizare a
muncii, specifice țărilor av ansate.
România se comportă acum ca o mașinărie stricată, și care are
nevoie urgentă de depanare. Toți care au încercat s -o repare în
ultimul sfert de secol au fost sortiți eșecului. E nevoie mai mult ca
oricând de amorsarea unei imense volante sociale, si multan cu
spargerea conceptului de ,, context istoric potrivnic’’, ca sursă a
tuturor eșecurilor. Un rol important în aceasta campanie de
repatriere a talentelor din străinătate poate juca și presa, prin
mediatizarea integrărilor reușite în eșichierul româ nesc. În ziarul
România Liberă din 14 decembrie 2010, în articolul cu titlul
,,Bursieri la Harvard: întoarceți -vă acasă și preluați puterea! ’’, este
prezentat un interviu cu Marian Stas, bursier la Harvard(1998 –
1999) în cadrul Programului Kokkalis pentru Europa de Sud -Est și
Central Răsăritean. După înapoierea în țară a inițiat și condus
proiecte pentru dezvoltarea sistemului de învățământ, a publicat
nouă cărți de specialitate și peste 100 de articole, a realizat sesiuni
de traininguri, tutorate, mentorat e, consultanță, a ținut cursuri în
cadrul Universității București, al SNSPA și al Academiei Tehnice.
Este necesar ca și statul să se implice în această campanie prin
acordarea de beneficii adecvate și stimulative (salariu motivant în
concordanță cu pregăti rea, facilitate de locuire, posibilități de
promovare în carieră, etc) pentru absolvenții care optează pentru
o carieră în administrația publică. Se impune adoptarea unui set de
măsuri pentru motivarea revenirii în țară a specialiștilor în domenii
în care se simte lipsa de specialiști: cercetare, medical, IT.
Există o butadă în managementul comparat: ,,new times demand
new types of leaders’’. Ne dorim ca aceștia să fie noii noștri lideri
,,core’’, vectorii de influență spre performanță.