Brain Drain -ul pe plan Românesc și [625208]

Brain Drain -ul pe plan Românesc și
European

– Apariție, cauze , efecte și soluții –

Budai Bogdan Andrei
Facultatea de Studii Europene, UBB
Specializarea: Studii Europene și Relații Internaționale
Linia: Engleză , anul II

Cuprins

1. Introducere ……………………………………………………1
2. Apariție, cauze si efecte ………………………………………2
3. Brain Drain pe plan Romanesc ………………………………4
4. Brain Drain si UE …………………………………………….6
5. Soluții ………………………………………………………….8
6. Concluzii ………………………………………………………9
7. Surse și Bibliografie ……………………………………..…..10

1
1. Introducere
În următoarea lucrare, se propune ipoteza analizării “Brain Drain -ului” atât la nivel
românesc, cât și la nivel european. Întrebările ipotezei fiind următoarele: Când efectul de “brain
drain” a început să ia amploare? Și Cum efectul “brain drain” poate afecta atât populația
Românească cât și cea Eurpeana?
Efectul de „brain drain” sau fenomenul de migrare al creierelor, este definit prin anumiți
factori care influențează acțiunile și viitorul indivizilor. „Brain drain -ul” se referă la emigrarea
sau migrarea indivizilor care au avut deja parte de un nivel de educație avansat deprins din țar a
natală.
În același timp, acest fenomen cuprinde totalitatea indivizilor a căror aspirații sunt:
standarde de trai mai bune, salarii mai mari, acces la tehnol ogie avansată și o stabilă situație
politică și economică în care aceștia pot trăi neavând grija zilei de mâine. De regulă, acest
fenomen se face cunoscut în rândurile oamenilor din țările mai puțin dezvoltate care aspira
pentru o țară deja industrializată și stabilă atât din punct de vedere al pieței de comerț internă ,
cât și externă/internațională.
Această situație devine din ce în ce mai îngrijorătoare pe plan internațional și mai exact
pentru țările care se află acum în stadiul unei continue dezvol tări deoarece aceste țări au investit
timp de secole în dezvoltarea elevilor și a studenților atât din punct de vedere educațional , cât
și din punct de vedere logistic și financiar. Logistic și financiar, referindu -se la finanțarea
liceelor și a învestirii banilor publici în infrastructură legat de educația tineretului. Această
problemă se poate traduce ca o pierdere considerabilă de resurse umane pregătite și antrenate
pentru viitor . Cei bine educați și antrenați pleacă iar această reprezintă o pierdere pentru țar a
din care provin, însă în același timp, aceștia reprezintă un câștig enorm pentru țările în care
aceștia migrează deoarece țările care îi primesc nu au investit absolut nim ic în pregătirea și
cariera lor , însă, nu se poate consideră o situație de “câștig -câștig ” (win -win situations) pentru
ambele părți . Desigur, țările primitoare beneficiează de pe urmă celor care au emigrat,
dar în același timp , tot acestea câștigă de pe urmă învestirii țării natale din care aceștia au emigrat.
Intelectualii oricărei țări sunt considerați valoroși datorită pregătirii lor și a timpului investit
în călătoria academică, însă în momentul în care aceștia părăsesc grantitele țării natale, sunt
considerați o oportunitate deja pierdută . In prezent, exista, foarte putini indivizi care iau decizia
de a se reintoarce inapoi in tara din care provin. Totodata, impactul fenomenului de „brain
drain” în ceea ce privește bogăția și dez voltarea unei țări poate ajunge să fie atât benefică cât
și nocivă.
Chiar dacă o țară câștigă sau pierde, acest lucru depinde de factorii specifici țării, precum
nivelu l și compoziția migră ii, nivelul de dezvoltare al țării cât și aspecte referitoare la cultură,
de exemplu: limba vorbită, populație, obiceiuri, tradiții, locație geografică, etc.
Această lucrare analizează fenomenul din mai multe puncte de vedere , aditonale ipotezelor
mentionate mai sus: Cum afectează de fapt acest fenomen statele? Care sunt aspectele pro și
contra ale acestui fenomen? Cauze care declasează acesta migrare a creierelor? Soluții pe plan
European și efecte și soluții pentru România.

2

2. Apariție, cauze și efecte

Migrația este la fel de veche ca omenirea. În legătură cu ea, există temeri și speranțe ale
diferitelor părți direct sau indirect implicate. Războaiele, crizele umanitățîi și avantajele
economice au contribuit în mod decisiv la apariția migrației. Une ori emigranții au fost
întâmpinați foarte bine în țara de destinație, mai ales în cazul în care au contribuit cu experiența
și calificările lor la dezvoltarea economică a țării respective, dar, de cele mai multe ori, reacția
celor din țările de destinație a fost mixtă și adesea ostilă.
Sărăcia și lipsa unei creșteri economice, merg mâna în mâna cu discriminarea, represiunea
politică și lipsa libertățîi individului, fapte care îl motivează pe acest ia să își părăsească țara
natală. Fenomenul brain drain poate să fie descompus în două componente multiplicative: rata
medie de emigrare și indicele de selecție pozitivă a emigrării a absolvenților de universitate.
Rata medie a emigrării este un indicator care reflectă deschiderea indivizilor față de migra re,
acesta depinde de la o țară la altă în funcție de mărimea acestiea, caracateristicile geografice și
culturale cât și de dezvoltarea totală a acesteia. Cele mai mari medii de emigrare se pot observa
în țările care au un venit mediu. În ceea ce privește selecția prejudecată, dezvoltarea economică
și instituțională aceștia sunt factorii determinanți, deoarece selecția pozitivă crește odată cu
sărăcia. În general, cele mai mari rate de exod a creierului sunt observate la țările mici și sărace
din tropice , fapt care este arhicunoscut de către majoritatea populației.
Pentru a obține o înțelegere cât mai profundă și detaliată a cauzelor pe care acest fenomen le
creează, este important să definim și locul de la care acest fenomen pornește, anume i nstituțiile
care guvernează un stat. Există două tipuri de instituții, fiecare având propriile caracteristici:
instituții politice/economice inclusive și instituții politice/economice extractive.
Instituții politice inclusive : Acestea se caracterizează pr in pluralism democratic, dreptul la vot,
presa liberă și dreptul la opinie împreună cu alte drepturi personale.
Instituții economice inclusive. Acestea protejează dreptul la proprietate, creează locuri de
muncă și paritcip ă în educarea viitorului capital u man prin sisteme eficiente de instruire,
prezintă o piață liberă cu un cost de intrare mic pentru orice firma sau antreprenor și protejează
consumatorul.
Instituții politice extractive. Se referă la monarhii, oligarhii sau state având un singur partid
politic la putere, prezentând un sistem condus de elite sau de nobilitate, este prezența
represiunea libertății de exprimare și sunt influente față de masele de oameni.

3
Instituții economice extractive. Puține politici legate de protejarea proprietății private,
monopolii anti competitive și lucru forțat.
Aceste tipuri de instituții stau la baza funcționării unui stat cât și la dezvoltarea acestuia.
Prin caracteristicile enumerate mai sus, putem spune că în baza instituților adoptate de către un
stat, acestea își vor face simțite consecințele sau beneficile asupra poporului. Un bun exemplu
este cazul Coreei de Nord și Coreei de Sud. După divizarea lumii, înfăptuită în anul 1945,
Statele Unite ale Americii a luat sub aripa sa protectoare C oreea de Sud iar Uniunea Sovietică,
Coreea de Nord. În prezent, se poate observ ă a o diferența semnificativă între cele două state,
atât din punct de vedere al dezvoltării economice cât și al stării de bine a cetățenilor. Întrebarea
este de ce Coreea de Sud este mult mai dezvoltată decât Coreea de Nord? Această situație se
datorează instituțiilor adoptate și dezvoltate în cursul anilor. Cele inclusive au avut grijă de
propriul popor și le -au oferit drepturi și oportunități în vreme ce institutil e extractive, specifice
Coreei de Nord, au înfometat populația și nu au oferit drepturi fundamentale cetățenilor. Din
punct de vedere economic, institutile inclusive încurajează o piață deschisă atât pe plan național
cât și internațional și oferă antrepren orului sau firmelor stimuli care să îi motiveze să își
continue afacerile, în vreme ce institutile extractive forțează civilul să acționeze într -o profesie
pe care acesta nu și -o dorește iar câștigul cetățeanului să ii fie furat de către stat. Instituțiile
inclusive oferă cetățeanului oportuinitati și lucrează în favoarea acestuia oferind facilități în
zonele regionale cât și un mediu înconjurător necesar.
Fenomenul exodului creierelor și dezvoltarea economică a țărilor natale reprezintă două
procese i nterdependente. În primul rând, exodul afectează dezvoltarea iar efectul acestiea
devine fără echivoc negativ atunci când rat ăa de emigrare este mare. În al doilea rând, lipsa
unei creșteri economice motivează absolvenți i de universitate să emigreze. Inter acțiunile dintre
aceste două variabile pot să fie sursa unui cerc vicios dar și a unui cerc virtuos care duc la
decizia unui individ de a migra. Odată ce exodul creierelor crește semnificativ, poate avea
efecte dăunătoare asupra economiei care induc în con tinuare valuri de emigrare de către
muncitori cu înaltă calificare. Dar când o revenire este semnificativă, oferă stimulente altor
valuri de repatriați să vină acasă.
Literatura de specialitate reține o diversitate de factori care stau la baza decizie i
cercetătorilor de a emigra. Între aceștia, factorii intrinseci, respectiv posibilitățile de avansare
în carieră, de acces la facililități și infrastructuri performanțe de cercetare și la experiza unor
cercetători de renume, precum și oportunitățile de a obține autonomie sunt identificați ca fiind
primordiali îndeosebi pentru cercetătorii aflați la început de carieră. În același timp, factori
extrinseci precum disponibilitatea resurselor financiare pentru cercetare, nivelul de
remunerare, condițiile de mun că și sistemu l de securitate socială sunt factori determinanți care
cântăresc decisiv în deciziile de mobilitate ale cercetătorilor aflați în stadii avansate ale carierei.
Migrația indivizilor înalt calificați este influențată de specializarea diferit ă a acestora care
generează diferite cauze de atragere și de respingere. De exemplu, motivele de emigrare ale
unui cercetător pot fi aspirațiile personale și curiozitatea științifică; ale unui manager pot fi
reflecția priorităților angajatorului; pentru ca dre universitare și studenți motivele de emigrare
ar fi atracția față de țările în care sistemele naționale de inovație/universitățile sunt extrem de
dezvoltate 8 și în care ”deschiderea științifică” este o prioritate; iar pentru oameni de știință și
ingine ri cauzele de atragere ar putea fi țările/companiile care au reputația oferirii de locuri de

4
muncă în domeniile inovării și noilor tehnologii. Mai mult, în cazul tuturor lucrătorilor înalt
calificați, cauzele de atragere surclasează cauzele de împingere.

3. Brain Drain pe plan Românesc

După 1990 România devine atât o țară de emigrație, cât și una de imigrație. Însă
fenomenul emigrației este cel care a escaladat și a ajuns să fie considerat c ă a o problemă a
statului român, acesta fiind incapabil să ofere propriilor cetățeni posibili tatea de a duce o
viață satisfăcătoare.
După 1990 România a înregistrat un exod masiv al elitei intelectualilor Migrația Est –
Vest de după 1990 este considerată de FMI că fără precedent în viteză, scală și persistență
prin reintegrarea fostelor state comuniste în economia globală. Această migrație este unică
prin: proximitatea geografică dintre Est și Vest; integrarea rapidă în piața unică europeană și
în Uniunea Europeană; tinerețea și gradul ridicat de educație al emigranților; îmbătrânirea
populați ei în multe țări europene și permanentizarea acestei migraț îi, dar și ”similaritatea
etnică și culturală” dintre Vest și Est.
Cel mai recent studiu asupra emigrației din România indică faptul că SUA și Canada au
selectat un număr foarte mare de români pe baza calificărilor lor și a nivelului lor de educație.
Până în anul 2000, 140.000 de români au plecat către Statele Unite, dintre care 35,9 aveau
educație terțiară, iar această migrație are tendința să fie una permanentă. Apoi, migrația
persoanelor cu educație terțiară, brain drain -ul spre vestul Europei a fost formată din studenți,
specialiști IT și doctori.
În cazul cercetărilor despre studenți, cadre didactice și oameni de știință au fost invocate
motive de emigrație/factori de respingere că: li psa resurselor financiare pentru a face
cercetare la nivel internațional în România; investițiile foarte mici în domeniul cercetare –
dezvoltare -inovare, atât în sectoarele de stat, cât și în cele private, dar și sentimentul de brain
waste resimțite o dată c u rămânerea sau reîntoarcerea în țară. Brain waste este tradus că
"risipă creierelor" și utilizat în literatură romanească și c ă a"neutralizarea creierelor ".
Că factori de atragere, cercetările arată că motivele principale pentru emigrație în cazul
studenților, cadrelor didactice și oamenilor de știință sunt: continuarea studiilor recunoscute
la nivel internațional; oportunități mari pe piața forței de muncă; dorința de a dobândi un
statut social mai bun; nemulțumirea cu societatea românească; libertat ea; experiența unei noi
culturi.
Dacă înainte de 1990 destinațiile preferate pentru medicii români erau Statele Unite și
Canada, după aderarea României la Uniunea Europeană, medicii români au emigrat masiv în

5
țări din UE. În Franța, în 2010, medicii r omâni reprezentau grupul național majoritar pe lista
medicilor străini, iar în 2012, o treime din medicii străini înregistrați în Franța erau români,
Belgia raportând o situație similară. Exodul medicilor din România înregistrează cea mai
mare pondere comp arativ cu alte țări din Estul Europei.
Munc ăa în domeniul IT în România este polivalentă. Ea reprezintă atât o retenție a
specialiștilor în IT în România, cât și o sursă de specialiști gata instruiți pentru a presta
muncă în afară țării. Retenția se r eferă la beneficiile mari din acest domeniu comparativ cu
standardele de muncă locale din România. Un specialist în domeniul IT din România are
beneficii economice extrem de mari comparativ cu salariu minim/mediu în România. Marile
corporațîi delocalizează segmente de IT în țări de obicei în curs de dezvoltare unde muncă
calificată este plătită mai ieftin că în țările dezvoltate, ceea ce a dat naștere la conceptul de
creiere fără corpuri. Această delocalizare presupune reducerea costurilor pentru marile
companii și în același timp oferirea unui salariu în acest domeniu mult peste media salarială
din România.
În România, în vreme ce intelectualii și persoanele înalt calificate pleacă, țările străine îi
primesc și beneficiază de pe urmă acestora. O altă ipoteza este reprezentată de istoricul
comunist al țării, care încă după 30 de ani de la revoluția din anul 1989 amprenta
comunismului își face simțită prezența. O mare parte dintre intelectuali își caută un alt loc de
a trăi afară deoarece consideră că su nt sub apreciați atât din punct de vedere social cât și
financiar. Statul Român nu lucrează îndeajuns de eficient precum țările vestice în așa fel încât
să poată oferi facilități și beneficii la modul în care cetățenii români își doresc. Cetățenii
Români a u o apreciere pentru țările vestice și is doresc că și în țar a lor, lucrurile să
funcționeze precum în statele moderne. Aceste persoane care își părăsesc țar ă a natală, iau în
calcul mai multe aspecte care determina deciza acestora. Câteva exemple care reflectă
plecarea intelectualilor români din țară sunt: sentimetul de sub apreciere, consideră că statul
nu lucrează în favoarea poporului, nu sunt plătiți în mod proporțional cu res[ectova calificar e
pe care și -au dobândit -o în decursul anilor universitar i și observarea dezvoltării României
într-o direcție greșită. Potrivit Indicelui Democratic din anul 2018, România prezintă un
indice democratic de 6,38 din 10,00 ceea ce caracterizează România că o democrație
defacutoasa (Flawed democracy). Acest număr in dică standardele de corectitudine și de
democrație al fiecărui stat recunoscut din această plantea, iar România, se află printre primele
locuri dintre statele Europene care prezintă o democrație defectuoasă.
Aceast fapt poate scoate la evidență amprent a comunismului, care a fost lăsată și care încă
persistă în România. Pentru intelectuali această reprezintă probabil cel mai puternic motiv
pentru care aceștia își părăsesc țar ăa. Un stat cu o conducere care guvernează într -un mod
nedemocratic și care nu o feră cetățenilor lucrurile pe care ei le aspiră, intelectualii preferă să
plece într -un loc în care aceștia au parte de aprecierea pe care o merită.
De-a lungul timpului, literatură în domeniu a reiterat faptul că pentru studenți țelurile de
emigrație sunt urmarea studiilor în străînătate și astfel dobândirea unei cariere internaționale.
Dar, chiar dacă mulți români au plecat să studieze în alte țări, studiile sunt văzute că o etapă
pentru accesul la piața forței de muncă în țara de destinație. Astfel, urmarea studiilor în afară
țării este un motiv aparent, însă nu cel real. Motivul real este dobândirea de condițîi și
mijloace care să ofere un standard de viață mai bun și locuri de muncă satisfăcătoare, dar și
dobândirea de capital cultural stră în care va facilita integrarea tinerilor în diferite economii

6
culturale. Urmarea studiilor în străînătate nu îi va direcționa pe studenți doar spre domeniul
academic, cercetării -dezvoltării -inovării și în cadrul institutelor de cercetare. O mare parte
dintre stude nți se vor asimila industriei și companiilor locale/naționale.
După cum se poate observă, se resimte un fenomen pe care statele vestice l -au resimțit de
la începutul anilor 2000. Intelecutalii și forță de muncă puternic calificată a românilor se
îndre aptă spre țări bine dezvoltate care prezintă o economie puternică. Pe de altă parte, acest
fenomen ia amploare, iar România este nevoită să accepte alți imigranți atât din Africa cât și
din Orientul Mijlociu. Desigur, pentru moment această migrație a acest or persoane este doar
la nivel de forță de muncă necalificată, neavând intelectuali, însă este doar o chestiune de
timp momentul în care intelecutalii Africii și a Orientului Mijlociu să se îndrepte către
propriul lor “vest”.

4. Brain Drain si UE

Exista o lipsa uriașă a muncitorilor calificați în vestul și nordul Europei iar șomajul în sudul
și estul Europei este una dintr e cele mai mari probleme la momentul actual. „Migrarea
calificată” este noua formulă magică, dar vor exista consecințe.
Germania are nevoie de muncitori calificați în numeroase domenii, în special asistență
medicală. Ce ar putea fi mai logic decât să privim în țările vecine? Astăzi, singurii oameni care
se opun complet imigrației sunt cei permanent blocați în trecut și popular ii de dreapta. Noul
cuvânt magic este „migrație califica tă”. Germania este cosmopolitan ă și este gata să se arunce
în lupta mondială pentru cele mai bune minți. Deci, ce s -ar putea spune împotriva noii legi a
guvernului german pentru a facilita angajarea t inerilor interesați din Balcani, de exemplu,
pentru ocuparea forței de muncă în Germania? Asistente medicale din Kosovo, de exemplu?
Nimic, desigur. Mai ales dacă, ca și în Kosovo, există de fapt asistente medicale șomere care
ar dori să vină în Germania. Conform statisticilor, majoritatea noilor sosiți au și rude care
trăiesc de multă vreme în Germania. În orice caz, guvernul din Kosovo nu stă în calea fericirii
muncitorilor calificați. Și cu siguranță nici guvernul german nu este. Este o idee bună; o
“afacere curată”.
În Europa de Est și Centrală, cu toate acestea, sunt făcute calcule din ce în ce mai diferite.
Cuvântul în jurul Kosovo este că, într -adevăr, vedem multe asistente șomere, de exemplu. Dar
acest lucru nu se datorează faptului că nu sunt n ecesare. Doar nu există bani pentru a -i angaja.
Niciun stat din Europa nu cheltuie atât de mult pentru îngrijirea sănătății la fel ca si Kosovo.
Ai grijă de tine, este sloganul că țara își blamează cetățenii bolnavi.
Tinerii conti nuă să se mute în Occ ident pe râ nd, nu nu mai din țările balcanice, ci și din
multe dintre cele mai noi state membre ale UE. De la căderea comunismului, Letonia a pierdut
mai mult de un sfert din populația sa, România și Lituania aproximativ o a șasea, și chiar în
Ungaria cifra este încă de 6%. Bulgaria are acum 22% mai puțini oameni decât în 1990, iar
prognozele actuale prevăd că până în 2050 un alt sfert va dispărea. Emigrația este responsabilă
pentru două treimi din pierderea populației. Restul de treimi se datorează scăderii natalității.
România are cea mai mică densitate de medici din UE, Kosovo cea mai mică de pe continent.

7
Deși problema este cea mai clară în sectorul asistenței medicale, alte industrii se plâng și de
deficiența de personal. Numărul lucrătorilor în construc ții, de exemplu, a scăzut dramatic. În
regiunile în plină expansiune a Europei de Est și Centrale, proiectele de construcție rămân
neterminate luni întregi, deoarece nu există muncitori. Dacă ar fi mai bine remunerați,
apartamentele pe care le construiesc ar deveni inacordabile pentru noii veniți din mediul rural,
acesta situatie ajungand un ciclu vicios.
Oamenii merg pentru că pot. Posibilitățile de formare mai atractive din Occident sunt
tentante. Cei care sunt mai bine educați, în special, apreciază atmosfera internațională a
orașelor din vest. De asemenea, diferența salarială joacă un rol, deși nu este adesea una
decisivă. Cu toate acestea, viața în sectorul cu salarii mici din Germania nu mai este
confortabilă, ceea ce îi determină pe oameni să ia în considerare întoarcerea în patrie. Există
însă dezavantaje tangibile pentru a se întoarce acasă, în ciuda atracției copiilor capabili să
crească cu limba maternă sau să aibă grijă de părinții care îmbătrânesc încet. Salariile scad de
obicei cu cel puțin jumătate. Uneori, calificările superioare nu sunt recunoscute. Birocrația este
adesea lentă. Cei care se introc văd adesea posibile poziții completate de colegi mai puțin
pregătiți, dar mult mai bine în rețea. Au plecat cu mintea deschisă și aventuroasă; cu atât mai
îngust, cu atât mai slab a rămas deseori. După întoarcerea lor, cei care provin din regiuni
îndepărtate sau din mediul rural ratează diversitatea, activitățile de agrement și fiabilitatea
autorităților și a instanțelor. În lupta pentru cele mai bune minți, Estul are întotdeauna mâna
mai rea.
În țările Est -Europene, micșorarea populației nu este surprinzător o problemă mare, iar dacă
este, atunci este una ciudată. Partidele de dreapta sunt, mai presus de toate, cele care se
mobilizează împot riva „ciumei albe”, avertizând împotriva dispariției națiunii, dorind să
readucă femeile în vatră și sugerează că problema emigrării miroase a trădare. Pe de altă parte,
cei moderni, reformatori, sunt reticenți în a critica, probabil și pentru că mulți înș iși se joacă
uneori cu ideea de a -și încerca norocul în altă parte.
Exodiul creierului are un impact socio -economic asupra regiunilor în cauză. Pentru scopul
din acest studiu, regiunile sunt clasificate în patru tipuri largi, în funcție de impact ace sta este
pozitiv sau negativ:
Tipul 1. Impact negativ pentru regiunile trimițătoare. Acest impact este cel mai cercetat în
literatura academică privind scurgerea creierului. Printre efectele negative se numără:
reducerea stocului de capital uman, defi cit de forță de muncă / competențe, capacitate limitată
de inovare și adoptare mai avansate tehnologii, schimbări pe piața muncii (de exemplu,
reducerea salariilor), consecințe fiscale (de exemplu, reducerea veniturilor din impozite),
mărimea pieței (de ex emplu, reducerea nivelului de consum), creștere a economică redusă,
productivitate redusă, costuri mai mari de bunuri publice și pierderea investițiilor în formarea
capitalului uman.
Tipul 2. Impact pozitiv pentru regiunile primitoare. Efectele pozitiv e pentru regiunile
primitoare includ beneficii precum creșterea nivelului de potențial de inovare, creștere
economică, avantaj competitiv și consumul și cererea de servicii (de exemplu, locuințe).
Tipul 3. Impact pozitiv pentru regiunile de expediere. Regiunile de expediere pot avea, de
asemenea, beneficii în ceea ce privește scurgerea creierului, cum ar fi migrație de întoarcere,
remitențe, stimulente pentru investiții în educație și instruire și îmbunătățirea guvernanței.

8
Tipul 4. Impact negativ pentru întregul sistem, atât pentru regiunile care trimit cat si pentru
cele care primesc. Efectul principal este „risipa creierului”. Aceasta se întâmplă atunci când
lucrătorii cu înaltă calificare migrează într -o regiune cu părtinire / informații insufi ciente
privind forța de muncă și ajung să fie șomeri sau angajati într -un loc de muncă care nu necesita
abilitățile lor înalte.

5. Soluții

Măsurile sau politicile eficiente ar trebui proiectate în jurul unei baze de cunoștințe solide.
Acest proces implică etape care includ conștientizarea situației, definirea țintei grupurilor și
înțelegerea așteptărilor lor.
Primul pas este de a co nștientiza fenomenul de exod a creierului și caracteristicile
acestuia. Există dovadezi care arăta că există cazuri în care persoanele rezponabile pentru
crereea unor politici sustenabile nu au fost informați pe deplin cu privire la apariția exodului
creie rului și / sau a efectelor sale negative asupra societății.
În al doilea rând, este important pentru a cunoaște grupurile țintă cărora li se adresează
orice politică sau măsură. Această înseamnă „profilarea” tipului de talent pe care regiunile
vor să îl atragă sau să îl păstreze. Profilurile pot fi create numai pe baza nevoilor pieței
muncii sau pe baza dorinței celor care își doresc a reveni că și cetățeni cu înaltă calificare în
regiunea natală. În cele din urmă, este necesar să identificăm și îndep linim așteptările
gurpurilor țintă. Luând în considerare criteriile care să fie de folos pentru a combate
fenomenul de “brain drain” , există recomandări care pot contra -atacă problemele indicate în
capitolele anterioare.
Una dintre soluțiile care ar putea ajută la diminuarea fenomenului de exod al creierelor în
regiunile statelor Europene este reprezentat de creșterea fondurilor alocate cercetării –
dezvoltării. O astfel de abordare poate contribui la menținerea numărului de cercetători
științifici în r egiune, prin oferirea de condiții decente de muncă și salarizare.
O altă soluție care își poate pune amprenta în a incetinii fenomenul de “brain drain” este
preprezentat de continuarea de acordare a unor finanțări directe pentru motivarea întoarcerii
centatenilor din diaspore. Mai exact, aceste finanțări se pot referi și la “Start -Up-uri” în
domeniul științei și tehnologiei din țară de origine.
Deschiderea posturilor din sistem pentru concurs la nivel național, asigurarea transparenței
și echităț ii în privința recrutării și selecției personalului medical.
Creșterea alocării financiare pentru sănătate, că procent din PIB.
Încurajarea migrației circulare prin participarea la evenimente externe, burse și programe
de schimburi între universi tăți, spitale și instituții sanitare din regiunile natale cu unități
similare din străînătate. (ex: Programul Erasmus)

9
Dezvoltarea de oportunități de muncă generate de industrii umane de capital -intensive.
Industriile culturale și creative au fost c onsiderate a fi ținta mai multor inițiative.
Îmbunătățirea / crearea infrastructurilor. Prezența infrastructurii dure îmbunătățește
calitatea vieții și, prin urmare, este un element important în decizia talentului de a se mută
înapoi. Autoritățile pub lice care doresc să atragă talente ar trebui să -și demonstreze
capacitatea de a aborda cerințe specifice.

Îmbunătățirea mentalității. Diferențele culturale sau prezența părtinitoare de gen pot
reprezenta bariere puternice pentru talent, având în vedere trecerea la regiune. Teritoriile din
zonele rurale au identificat nevoia de a avea o„Cultură de bun veni t”, bazată pe o mai mare
deschidere și includere, în special pentru imigranți cu înaltă calificare sau femei înapoiate.

6. Concluzii

Din cauza constrângerilor de date, identificarea impactului exodului creierului asupra
bunăstării și dezvoltării în țările originare este complex. Determinarea dimensiunii efectelor
și dacă acestea sunt pozitiv sau negativ rămâne controversat în rându l economiștilor.
O primă prioritate este îmbunătățirea datelelor privind migrația internațională pe mai
multe dimensiuni, în special frecvența acesteia, calitatea educației și nivelurile de educație
din diferite discipline.
În al doilea rând, st atutul datelor comparative privind legile și politicile privind imigrația,
în special dimensiunea lor bilaterală (între țările de origine și țara gazdă). Un alt factor
limitant pentru studiile transnaționale sunt factorii determinanți ai fluxurilor de migr ație și
pentru analiză efectelor reformelor politice.
Pentru multe țări în curs de dezvoltare rată de emigrare maximizează veniturile sau
prezintă o “cota optimă” a lucrătorilor foarte educați care este pozitivă. Impunând prea multe
restricții privind mobilitatea internațională a rezidenților educați pot fi dăunătoare pentru
dezvoltare, deși exodul creierului depășește nivelul optim în majoritatea țărilor sărace. Astfel
încât, pentru început, factorii de decizie ar trebui să stabilească nivelul și comp onența
migrației de la o țara la altă – și dacă migrația este în echilibru dăunătoare sau benefică.
Condițiile în care o țară câștigă sau pierde nu sunt în afară controlului său. În mare
măsura, acestea depind de politicile pe care le adoptă (politică de educație, calitatea
instituțiilor) și cele în vigoare a țării gazdă. Potențialitatea ajustărilor politicilor locale și
intervențiilor supranaționale (cum ar fi impozitarea emigranților, subvenționarea repatrierii,
furnizarea de asistență compensatorie pentru dezvoltare) variază în funcție de caracteristicile
țării, dimensiunea populației, locația și limbajul. Factorii de decizie ar trebui să evalueze
costurile și beneficiile “brain drain -ului” pentru a proiecta răspunsuri adecvate de politică.
Din punctul meu de vedere, situația “brain drain -ului” sau a exodului de creiere nu
reprezintă o situație scăpată de sub control. Țările Est -Europene și cele Centrale își caută

10
personal privind toate domeniile din continentul African și din Orientul Mijlociu. Europenii
din Est și Centru pleacă în țările dezvoltate spre vest, lăsând în urmă loc pentru alt personal
calificat care să vină din partea de Est a lumii.
Desigur, ar fi împotriva eticii morale o situație precum interzicerea migrației străinilor în
alte țări. Toți europenii au dreptul de a se muta și de a -și stabili o locuință în Uniunea
Europeană, însă țările din care aceste persoane pleacă trebuie să realizeze faptul că există
probleme la nivel național care motivează plecarea acestora. Astfel încât , trebuie găsite soluții
care să se plieze pe problemele pe care fiecare țară le are. În altă ordine de idei, în momentul
în care o soluție este găsită la o problema, o altă problema poate să apară iar aceasta este greu
de intuit. Chiar dacă țara respectiv ă încearcă să își rezolve problemele domestice legate de
infrastuctura, economie s.a.m.d, odată cu rezolvarea acestor probleme, va exista un timp de
tranziție și evaluare a soluțiilor. În timpul acestei evaluări, cei natali care și -au părăsit țara în
detrimentul unui loc mai bun de trai, trebuie înștințați în legătură cu aceste schimbări. Totodată,
aceste schimbări trebuie să fie și reale, nu doar în birocrația registrelor, ca mai apoi să se creeze
un “brain gain” creat de efectul de “snowballing” în care o dată cu întoarcerea unui număr
semificativ de natali, acest număr crescând de la an la an.

7. Surse și Bibliografie

IZA World of Labor, Frederic Docquier, Université Catholique de Louvain, Belgium, and
IZA, Germany – “The brain drain from developing countries. The brain drain produces many
more losers than winners in developing countries. ”
JRSM – Journal of the Royal Society of Medicine, Sunita Dodani and Ronald E LaPorte –
“Brain drain from developing countries: how can brain drain be conv erted into wisdom
gain? ”
PROGRAMUL DE COOPERARE ELVEȚIANO – ROMÂN, Raport de cercetare – Luciana
Lăzărescu, Astrid Hamberger, Cristina Șerbănică , Roxana Mhaela Prisacariu – “Emigrația
forței de muncă înalt calificate din România. – O analiză a domeniilor d e cercetare –
dezvoltare, medicină și tehnologia informației și a comunicațiilor”.
Romanian Journal of Communication and Public Relations – Raluca Iacob – Brain Drain
Phenomenon in Romania: „What Comes in Line after Corruption? A Quantitative Analysis of
the Determinant Causes of Romanian Skilled Migration”
APARIȚIA ȘI EVOLUȚIA FENOMENULUI BRAIN DRAIN – SIMONA STĂNICĂ
European Committee of the Regions – Commission for Social Policy, Education,
Employment, Research and Culture – „Addressing brain drain: The local and regional
dimension”