. Braila Perspectiva Dezvoltarii Durabile

Introducere

Am ales aceasta lucrare de licenta intitulata Ecosistem Urban-municipiul Braila, caracterizare complexa, deoarece in primul rand locuiesc in municipiul Braila si cred ca este zona pe care o cunosc cel mai bine din tara, iar in realizarea acestei lucrari am avut nevoie de anumite date si carti de specialitate cu referire la municipiul Braila, de care am dispus de la institutiile care au fost in masura sa-mi dea informatii cu referire la aceasta lucrare, si anume: Primaria municipiului Braila, o sectie a Muzeului Brailei, secjia de etnografie si folclor, Arhivele Statului, biblioteca judeteana, Cadastrul Brailei.

Orasul Braila este unul din orasele importante ale tarii, chiar daca la ora actuala nu mai dispune de o baza si de un potential economic, asa cum avea in anii anteriori revolutiei, dar si ceva timp dupa aceea.

Aceasta lucrare incearca sa scoata in evidenta potentialul uman si economic al orasului, cadrul natural favorabil, prezenta fluviului Dunarea, dar si asezarea municipiului in Campia Brailei sau Baraganul Brailei, dupa cum mai este numit, pentru o dezvoltare cat mai buna si, sa poata sa ajunga la acelasi nivel, sau chiar sa concureze cu alte orase importante ale Romaniei. Prezenta Dunarii pe teritoriul orasului a determinat o dezvoltare a portului brailean, dar si a zonei libere.

Ii multumesc pe aceasta cale coordonatorului meu de licenta, profesor doctor decent Gastescu Petre, care m-a ajutat in elaborarea acestei lucrari.

CAPITOLUL I

POZITIA GEOGRAFICA

I.1. Pozitia geografica a judetului Braila in cadrul tarii

Judetul Braila, situat in partea sud- estica a Romaniei, cu o suprafata de numai 4724 kmp, reprezentand 2% din suprafaja tarii, este unul din judetele mici ca extindere teritoriala. In partea de est se invecineaza cu judetele Tulcea si Constanta, in nord cu judetele Vrancea si Galati, in vest cu judetul Buzau si in sud cu judetul lalomita.

1.2. Pozitia geografica a municipiului Braila in cadrul judetului.

Situatia geografica a municipiului Braila, resedinta de judet, o face una dintre localitatile favorizate de natura din Romania.

Asezarea Brailei la malul Dunarii n-a fast rodul unei intamplari, ci a rezultat insasi din infatisarea locului. Intr-adevar, cine observa malul stang al Dunarii, in zona braileana, acela isi da seama, ca orasul nu se putea intemeia nici mai spre miazanoapte, nici spre miazazi, ci numai in locul in care il constatam azi. Asa isi incepe Constantin C. Giurescu capitolul Cadrul fizic din lucrarea Istoricul orasului Braila, dand o imagine foarte plastica modului judicios in care a fost ales amplasamentul orasului in raport cu configuratia si traseul malului stang al Dunarii.

Asezat la 13 km in amonte de varsarea Siretului in Dunare, orasul Braila ese ultimul port maritim din cate se afla pe cursul fluviului.

Situat in partea de est, nord-est a judetului pe coordonatele 45° 16'17" latitudine nordica si 27°58'33" longitudine estica, municipiul Braila se afla la zona de intersectie a trei provincii istorice romanesti: Tara Romaneasca, Moldova si Dobrogea. Braila este orasul cel mai important din partea de est a Campiei Baraganului, la intretaierea drumurilor nationale: D.N. 2B, D.N. 21, D.N. 22. Dintre acestea, D.N. 2B duce la Galati, oras care se gaseste la 15 km de Braila, iar D.N. 22 duce la Tulcea care se afla la circa 90 km de Braila. Fata de capitala tarii, de curbura carpatilor si de Marea Neagra, distantele nu depasesc 200 km. Braila se gaseste la 170 km. fata de Sulina si 100 km. fata de Focsani. Astfel rezulta marile posibilitati de legatura ale municipiului Braila atat pe uscat cat si pe apa cu orasele invecinate.

Asezata pe Dunarea inferioara, acolo unde ea se reuneste prin cele doua brate ale sale, Dunarea Noua si Dunarea Veche, natura a inzestrat acest loc cu daruri deosebite destinate Brailei. Este alcatuita dintr-o terasa, o platforma si un chei natural, la care se adauga malul adanc ce tine numai cat se intinde orasul.

In conditiile in care, in afara orasului Galati, nu exista orase mai mari, Braila are posibilitatea sa-si exercite influentele directe asupra unor vaste teritorii de mare importanta economica. Dunarea, de asemenea, leaga Braila in jos cu Marea Neagra, iar in susul ei cu bogata campie munteana, apoi cu Europa Centrala si recent prin construirea canalului de legatura cu fluviul Rhin, se poate afirma ca Braila are terminalul vestic in portul Rotterdam.

Localizarea geografica la stanga Dunarii, in singura zona cladita de natura dintre gura lalomitei si Siretului, capabila sa poata primi asezarea unui oras se datoreaza Piscului Brailei. Acesta este o terasa in jur de 15-20 m inaltime, in care malul abrupt este intrerupt de numeroase puncte de trecere numite vaduri.

Influenta microrelifului se resimte in aspectul arhitectural al orasului, intravilanul acestuia, care ocupa o suprafata de 2361,07 ha este orientat spre portul orasului inspre care sunt 19 cai de acces sau vaduri de care am amintit anterior. Acest lucru face ca orasul sa fie construit ca un amfiteatru urias, treapta cea mai de jos fiind Lunca Dunarii, urmand apoi terasele inferioare si medii, contrastele fiind inlaturate de planurile de sistematizare.

CAPITOLULII

ISTORICUL CERCETARII LOCALITATII

E necesar sa amintim numele oamenilor de stiinta, literatilor si artistilor care, nascuti in oras sau in preajma lui, au inceput sa se manifeste creator in acest rastimp.

Incepem prin a aminti pe Gheorghe Munteanu-Murgoci, geologul care , pe langa importantele sale lucrari in legatura cu zona petroliera, a studiat si compozitia geologica a sulului Brailei.

Stefan C. Hepites, fiul lui Constantin Hepites care a deschis in 1833 farmacie in Braila, s-a distins in domeniul meteorologiei, infiintand mai intai o statie meteorologica in orasul natal.

Trandafir G. Djuvara, ajuns ministru plenipotentiar si membru in Comisia Europeana a Dunarii, a publicat studii cu privire la valorificarea Dunarii pe teritoriul municipiului Braila.

Agronomul C Sandu-Aldea, nascut la Tichilesti, s-a relevat mai ales prin nuvele inspirate din viata locuitorilor braileni si ai Baraganului in general.

Constantin C. Giurescu, in lucrarea Istoricul orasului Braila, face o descriere a Brailei de la infiintarea lui si pana in prezent, in cei 630 ani de la atestarea documentara.

CAPITOLUL III

CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE

III.1. Structura geologica

Evolutia paleogeografica a unitatii de relief.

Activitatea proceselor de subsidenta este manifestata de la sfarsitul pliocenului pana in prezent. Campul Brailei este dispus ca unitate geomorfologica la limita a doua tinuturi diferentiate structural: Horstul dobrogean si Campia Romana. Acestea sunt separate printr-o insemnata linie de fractura, care a coincis cu ridicarea platformei dobrogene. O cercetare a stratigrafiei fundamentului pe o linie de profil studiata de geologi si anume: Brailla-Martacesti-Romanu-Mihail Kogalniceanu- Racovita, constata urmatoarea succesiune: formatiunile precambriene, sisturi verzi si cele paleozoice se afunda tot mai accentual de la est spre vest. Plecand de la malul dobrogean al Dunarii, unde sunt intalnite la suprafata, straturile aminlite ajung la Martacesti situat la 12 km. vest de Braila, la 1500 m, iar sub albia Buzaului la 3500 m. Aceste formaliuni sunl suprapuse de straturi neogene si anume: tortonian cu marne calcaroase, nisipuri si calcare, sarmatian la circa 3000 m cu marne, nisipuri si gresii, meotian la 2400 m cu nisipuri, dacian la 1500 m, cu nisipuri, marne si argile si cuaternar la aproximativ 400 m grosime, cu argile, nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide.

Fara a enumera intregul complex al depozitelor loessoide, fluviatile si eoliene care alcatuiesc primul orizont de la suprafata, putem spune ca primele au in Braila grosimi de 10-20 m. In afara de aceste depozite, cuternarul mai este

reprezentat si prin stratele de Candesti consituite din nisipuri si pietrisuri cu intercalatii argiloase, stratele de Fratesti cu nisipuri si pietrisuri, un complex marnos, nisipurile de Mostistea, nisipuri argiloase, care contin printre alte fosile si resturi de Mammuthus primigenius,

III.2. Relieful

Cat vezi cu ochii e numai camp. Ici, colo, un sat, pata albastruie in zarea indepartata, pune hotar sesului care pare fara sfarsit. Incolo nimic. Campia e goala, luminoasa si fara umbra, doar movilele si cumpenele puturilor imprastiate pe tot intinsul ei, ii intrerup uniformitatea.

In ciuda faptului ca este dominat de campie, relieful judetului Braila este divers si interesant. Doar un ochi neatent ar putea trece peste intinsa Campie a Baraganului, fara sa observe numeroasele forme ce se insinueaza in relief: mici movile, adancituri care pastreaza apa, dune de nisip, largi confluente ale raurilor, meandre, ostroave, grinduri. Ele confera acestor inuturi unicitate si un farmec aparte.

Fluviul Dunarea si raurile care strabat teritoriul judetului nostru au cea mai mare importanta in desfasurarea reliefului. In primul rand, Dunarea, intrucat valea fluviului impune, in teritoriu, doua unitati deosebite: campia in partea vestica si Balta Brailei, in partea de est; apoi raurile, pentru ca ele delimiteaza subunitati in cadrul campiei si pentru ca in lungul lor se formeaza lunci.

I. Zona de campie

Teritoriul situat la vest de Dunare reprezinta cea mai mare parte din intinderea judetului. Pe aceasta intindere, relieful de campie este, in general, neted, intrerupt de movile, vai si lacuri. Raurile care delimiteaza aceasta zona sunt Siretui, Buzaul si Calmatuiul.

Siretul curge in partea de nord a judetului, formand o campie joasa ce se largeste in partea de vest, unde atinge o latime de aproape 20 de km la confluenta cu Buzaul. Aceasta unitate, numita Campia Siretului Inferior este cea mai joasa campie a tarii, avand, in partea vestica inaltimi foarte joase.

Buzaul curge in partea de nord-vest a judetului, printr-o lunca joasa, numita Campia Buzaului. Aceasta se prezinta ca un culoar nisipos, larg de 3-5 km, pe care Buzaul a creat multe grinduri si albii parasite.

Calmatuiul curge in partea de sud a judetului si formeaza, in lungul sau, o campie nisipoasa, care face parte din Baraganul lalomitei. Acesta este mai inalt decat luncile formate in lungul Siretului si al Buzaului si cuprinde in sud Campul Mohreanu, unde se afla cele mai rnari inaltimi din judet (60 m) si Campul Rosiori, cu nisipuri cultivate.

In partea centrala a judetului, intre Lunca Dunarii, a Siretului, a Buzaului si a Calmatuiului se desfasoara Campia Brailei. In partea centrala a acesteia exista o zona mai joasa, ca o vale seaca, larga de aproape 3 km, in care se presupune ca ar fi curs in vremuri indeparate un brat al Dunarii. Aceasta vale, care mai este numita si ,,Burduful lancai", desparte Campia Brailei in doua sectoare, sectorul estic, ce cuprinde Campul Viziru si sectorul vestic, ce cuprinde Campul Gemenele, Campul lanca si Campul Mircea Voda.

1.Sectorul Estic

• Campul Viziru se afla la est de Valea lanca si are o inaltime de cca. 33 m in nord si de 10 m in apropiere de lunca Dunarii.

2. Sectorul Vestic

Campul lanca este o suprafata plana la vest de Valea lancai si are altitudini de cca.25 m. Relieful este mai variat, cu adancituri, ocupate de lacuri (lanca, Plopu, Esna, Lutu Alb, Movila Miresii, Secu), de urme de vai si de inaltari sub forma unor movile (Perisoru, 29 m, Paraului, 38 m, Capitanului, 34 m, Butoiul, 24 m, Struna, 17 m).

Campul Mircea Voda este situat in sud, are altitudini mai ridicate (36-45 m) si se defineste printr-o mare netezime, neavand urme de vai.

Campul Gemenele reprezinta fasia cu nisipuri din partea nordica (prelungirile campurilor Viziru si lanca), inaltat pana la 50 de metri in vest si 30 m in est. Nisipurile foarte groase sunt fixate cu vita de vie.

II. Balta Brailei

Balta Brailei, in estul judetului nostru, este teritoriul cuprins intre cele doua brate principale ale Dunarii. Ea incepe la bifurcatia Dunarii de la nord de Giurgeni si se desfasoara. Aceasta se prezinta ca un culoar nisipos, larg de 3-5 km, pe care Buzaul a creat multe grinduri si albii parasite.

Calmatuiul curge in partea de sud a judetului si formeaza, in lungul sau, o campie nisipoasa, care face parte din Baraganul lalomitei. Acesta este mai inalt decat luncile formate in lungul Siretului si al Buzaului si cuprinde in sud Campul Mohreanu, unde se afla cele mai rnari inaltimi din judet (60 m) si Campul Rosiori, cu nisipuri cultivate.

In partea centrala a judetului, intre Lunca Dunarii, a Siretului, a Buzaului si a Calmatuiului se desfasoara Campia Brailei. In partea centrala a acesteia exista o zona mai joasa, ca o vale seaca, larga de aproape 3 km, in care se presupune ca ar fi curs in vremuri indeparate un brat al Dunarii. Aceasta vale, care mai este numita si ,,Burduful lancai", desparte Campia Brailei in doua sectoare, sectorul estic, ce cuprinde Campul Viziru si sectorul vestic, ce cuprinde Campul Gemenele, Campul lanca si Campul Mircea Voda.

1.Sectorul Estic

• Campul Viziru se afla la est de Valea lanca si are o inaltime de cca. 33 m in nord si de 10 m in apropiere de lunca Dunarii.

2. Sectorul Vestic

Campul lanca este o suprafata plana la vest de Valea lancai si are altitudini de cca.25 m. Relieful este mai variat, cu adancituri, ocupate de lacuri (lanca, Plopu, Esna, Lutu Alb, Movila Miresii, Secu), de urme de vai si de inaltari sub forma unor movile (Perisoru, 29 m, Paraului, 38 m, Capitanului, 34 m, Butoiul, 24 m, Struna, 17 m).

Campul Mircea Voda este situat in sud, are altitudini mai ridicate (36-45 m) si se defineste printr-o mare netezime, neavand urme de vai.

Campul Gemenele reprezinta fasia cu nisipuri din partea nordica (prelungirile campurilor Viziru si lanca), inaltat pana la 50 de metri in vest si 30 m in est. Nisipurile foarte groase sunt fixate cu vita de vie.

II. Balta Brailei

Balta Brailei, in estul judetului nostru, este teritoriul cuprins intre cele doua brate principale ale Dunarii. Ea incepe la bifurcatia Dunarii de la nord de Giurgeni si se desfasoara pana la confluenta celor doua baraje in aval de Braila. Acest teritoriu foarte jos a fost candva mlastinos, asemanator cu Delta Dunarii. In secolul trecut el a fost desecat, indiguit si transformat intr-un uscat care poarta numele de Insula Mare a Brailei.

Bratul estic al Dunarii poarta numele de Bratul Macin, sau Dunarea Veche. Apele acesteia curg intr-o singura albie. Insula Mare a Brailei este cuprinsa intre Bratul Macin, la est si bratul Valciu, la vest si ocupa cea mai mare parte din Fosta Balta a Brailei.

In bratul vestic al Dunarii, apele se despletesc in mai multe cursuri secundare, ce inchid, in interior, un teritoriu inundabil, cunoscut sub numele de Insula Mica a Brailei.

Insula Mare a Brailei are o lungime medie de 60 km si o latime de pana la 20 km. Dupa desecare, ea a devenit teren agricol, dar pentru transformarea balti in uscat a fost necesara o lupta apriga cu apele Dunarii. Astfel, au fost inaltate diguri pe o lungime totala de 117 km, a fost pompata apa din interior si au fost construite canale de irigatii. Insula a devenit unul dintre cele mai productive terenuri agricole din |tara, dar peisajul natural a fost inlocuit cu unul artificial, mediul a fost modificat in profunzime, iar istoria acestei transformari este marcata de chinuri si nedreptati.

Insula Mica a Brailei ocupa o suprafata mult mai restransa decat Insula Mare, desfasurandu-se intre cursul principal si bratele Dunarii, de la bifurcatia Giurgeni-Vadul Oii si pana la sud de Braila, la confluenta bratului Cravia cu Dunarea. Insula Mica pastreaza peisajul natural, care este foarte asemanator cu Delta Dunarii si este protejata, arealul fiind declarat parc natural.

III.3. Clima

Din acest punct de vedere, municipiul Braila se caracterizeaza printr-o clima temperat-continentala in tinutul climei de campie la contactul cu climatul de lunca: Dunare-Siret-Prut, cu amplitudine mare a variatiilor de temperatura si prin precipitatii cantitativ reduse. Pentru acest tip de clima, de mare importanta sunt si muntii Macinului, care prin orientarea lor nord-vest, sud-est reprezinta un baraj natural in calea vanturilor din est, determinand si fenomenul de foehnizare a aerului care trece peste Balta Brailei cu mari mase de aer cald si uscat. Fiind mai la sud, unghiul de incidenta al razelor este mai ridicat crescand astfel radiatia solara, iar terenurile saraturoase din jurul sau mai ales Lacu Sarat, constituind alt factor de incalzire mai accentuata a atmosferei. De aceea verile sunt secetoase, calduroase si uscate datorita maselor de aer continental, iar iernile sunt reci si au zapada putina.

Perioadele de inghet: variaza intre 100-110 zile pe an, de la inceputul lunii noiembrie si pana la sfarsitul lunii martie.

Temperatura medie anuala in zona municipiului Braila este de +11°C, in timpul verii aceasta variind intre +22°C si +35°C astfel ca 112 zile pe an au o medie de peste +25°C vara, dintre care 42 zile ating valori tropicale. De aceea zona este asemanatoare regiunii de sud a Dobrogei si Banatului chiar daca se afla mai la nord.

Temperatura medie anuala in timpul iernii, se cifreaza in jurul valorii de -5°C. Pentru celelalte doua anotimpuri, temperaturile medii au valori primavara de +11,3°C, iar toamna de +11,6°C.

Maxima absoluta atinsa in oras s-a realizat in iulie 1943, fiind de +40,5°C, iar minima absoluta a fost inregistrata in ianuarie 1947, fiind de -26,5° C.

Presiunea atmosferica se caracterizeaza printr-un maxim in sezonul rece de 754,9 mm, datorita unor campuri anticiclonice si printr-un minim in sezonul cald, de 754 mm. Variatia medie minima se caracterizeaza printr-un maxim dimineata si un minim spre seara, nepunand nici o problema pentru aclimatizare.

Radiatia solara este mai mare insumand 123.000 calorii pe cmp, o parte propagandu-se vara in sol, alta parte consumandu-se prin evaporarea apei, iar restul pierzandu-se in atmosfera.

Nebulozitatea, adica gradul de acoperire al cerului, depinde de altitudine, in municipiul Braila fiind redusa. In timpul verii se atinge media de 60 zile senine si numai 12 zile acoperite cu nori. Anual cate 75 de zile sunt noroase la Braila.

Precipitatiile nu depasesc in timpul anului 500mm. In timpul verii sunt aproximativ 20 de zile ploioase, cele mai reduse fiind in perioadele de toamna si iarna, iar cele mai ridicate in timpul primaverii. Lunile mai, iunie si iulie sunt cele mai bogate in precipitatii, iar septembrie si februarie sunt cele mai reduse. Analiza arata o perioada de seceta ridicata, nivelul minim al ploilor torentiale fiind atins in iunie 1926 cu 110,7 mm. Stratul de zapada este redus ca marime, avand doar 20 cm, dar si ca durata fiind de 45 zile pe an.

Stralucirea soarelui este de 2200 ore anual, vara fiind intre 90-100 de zile foarte stralucitoare, ceea ce face ca zona sa rivalizeze cu litoralul Pontic, ce dispune de un total de 2400 ore pe an. Acest lucru se datoreaza maselor de aer continental ce survoleaza zona si care ridica la 290 numarul zilelor insorite anual.

Vantul reprezinta un element climatic de mare importanta pentru intreaga regiune. Cele mai frecvente sunt vanturile din nord, nord-vest.Viteza medie este de 3 m/s, din directia nord, ajungand la maxime de 100 km/h.. Vantul care bantuie municipiul Braila este Crivatul, un vant uscat, rece care bate iarna fiind provocat de anticiclonul Siberian, care bate dinspre nord, nord-est. Frecventa medie este de 25,4-28,4%, valori inregistrate mai ales in luna ianuarie, cand atinge si o intensitate de peste 20 m/s. In timpul ierni, Crivaful aduce ger si zapada, iar vara bate ca un vant uscat. Austrul, al doilea vant ca importanta ce bate in zona Brailei, are o frecventa de 13,1% iarna si 11% vara. Munteanu, vant local bate din sectorul nord, nord-vestic si are in general caracteristicile unui vant cald care este insotit de timp friguros si secetos. Baltaretu, vant ce bate din directia sud-vest, cu o frecventa de 9,3% iarna si 5,8% vara, este de cele mai multe ori insotit de cantitati insemnate de precipitatii. Anticiclonul Siberian sau euroasiatic, fiind de natura termica si semipermanent, actioneaza cu precadere in zona Brailei, dar si asupra intregului Baragan. Acesta se afla sub influenta acestui anticiclon indeosebi iarna, incepand din noiembrie si decembrie. In februarie se atinge maximul de intensitate si de durata, iar din martie incepe sa se retraga.

In municipiul Braila se inregistreaza o perioada de calm, de 12% pe an, frecventa cea mai ridicata fiind in perioada septembrie-octombrie si apoi in ianuarie si iulie. Umezeala este de numai 33%, fiind redusa vara cand, datorita caldurii se ajunge la o mai mare intensitate a radiatiilor. Ceata lipseste aproape total primavara si este prezenta doar in lunile reci, mai ales de toamna tarzie si iarna, fiind sporadica, ingreunand in special circulatia fluviala si trecerile cu bacul. Manifestarile electrice sunt constatate in lunile de vara , fiind insa reduse la doar 2-3 lunar, numarul crescand in perioada ploioasa in timpul primaverii. Umezeala relativa nu depaseste 60% in zilele de vara.

III.4. Reteaua hidrografica

Hidrografia zonei orasului Braila este dominata de cele doua brate ale Dunarii, Macin pe dreapta si Dunarea propriu-zisa pe stanga, care incadreaza Insula Mare a Brailei sau cum mai este numita Balta Brailei. Latimea albiei minore in amonte de Braila este de 420 m, ajungand in aval de 463 m, sectiunea albiei fiind de 7270 mp, ceea ce reprezinta un record. Aceste date au o mare importanta pentru navigatie, in acest sector fiind mari posibilitati de manevrare a navelor. Adancimile marine permit intrarea pana la Braila a navelor maritime cu tonaj de 6000 tdw si un pescaj de 7 m.

Incepand cu anii 1963-1964 s-a trecut la indiguirea Insulei Brailei si ca efect al strangularii albiei, Dunarea inregistreaza la viituri importante niveluri mai ridicate decat cele cunoscute pentu regimul natural. In acest sector, Dunarea are caracterul unui fluviu de campie, cu pante mai mari in sectoral Harsova-Braila si mai mici in sectorul Braila-Galati.

Debitul mediu multianual calculat pentru o perioada de 40ani are valoarea de 5989 mc/s la postul hidrometric din Braila, iar debitele minime ajungand la 2030 mc/s pentru etapa din decembrie-martie si 2230 mc/s in lunile aprilie-noiembrie.Debitul maxim a atins valoarea de 18500 mc/s la Braila. Amplitudinea maxima a oscilajiilor de nivel ale Dunarii in regim natural, in portul Braila, este de 7,54 m, remarcandu-se ca nivelurile cele mai mari se produc in timpul viiturilor de primavara, adica intre lunile mai-iunie sau iarna, din cauza podului de gheaja, iar nivelurile cele mai mici se inregistreaza in lunile octombrie-noiembrie inainte de viitura de toamna. Undele de viitura au atins cotele maxime in 1897, cand s-a ajuns la 693 cm. Cu ocazia inundatiilor din 1970, cota de viitura a fost numai de 634 cm. In privinta afectarii Dunarii de catre inghet, in acest secol, doar 30 de ani au cunoscut aceste fenomene.Dintre acestia doar 19 ani navigatia a fost total intrerupta, datorita fenomenului de pod de gheata, durata fiind de 47 de zile.Cea mai timpurie data a aparitiilor sloiurilor de gheata a fost 11 decembrie si cea mai tarzie a fost 5 februarie.in general se

poate aprecia ca in foarte multi ani fenomenul are o durata de 3-5 zile.In privinta zapoarelor care pot duce la inundatii, cea mai timpurie data a fost in ziua de 13 martie, iar cea mai tarzie la 28 martie, cota cea mai inalta fiind de 284 cm in 1962.

Pentru asigurarea navigatiei permanente in regiune, circula spargatoare de gheata si exista puncte de prognoza hidrologica, astfel fiind create conditii pentru asigurarea navigatiei permanente in tot cursul anului.

Siretul este raul eel mai important al Moldovei. Pe teritoriul judejului nostru, Siretul curge in nord, pe o lungime de 51 de km, realizand limita naturala cu judetul vecin, Galati. In aceasta zona, lunca este foarte joasa, de aceea, exista pericolul inundarii sale la ape mari.

Buzaul este raul ce vine din munte, strabate teritoriul judetului nostru in partea de nord-vest, pe 133 km, apoi se varsa in Siret. Si pe Buzau se inregistreaza de multe ori fenomene de inghet. Apa buna din acest rau serveste la alimentarea cu apa potabila a localitatilor pe care le strabate.

Raul din sudul judetului se numeste Calmatui, este o apa mica de campie, care curge pe 87 km, intr-o zona nisipoasa a judetului nostru. Acesta este raul cu cele mai mici ape, pentru ca strabate zone secetoase, iar apele sale sunt folosite pentru irigatii.

1. Apele statatoare

Din categoria apelor statatoare fac parte lacurile si baltile. Lacurile din judetul nostru se deosebesc dupa modul in care au luat nastere, dupa suprafata si adancime, dupa continutul de saruri al apelor.

Printre lacurile care ocupa mari suprafete se numara cele care s-au format in crovuri, niste mici adancituri in loess. Aceste lacuri au de obicei o forma rotunda sau ovala si nu sunt foarte adanci (0.5-5 m). Din aceasta categorie fac parte lacurile: Lutu Alb (Alb), Ianca, Plopu, Traian, Batrana, Jugureanu, Movila Miresii, Secu, Tataru, Coltea.

Alte lacuri s-au format prin bararea gurilor de varsare ale raurilor si poarta denumirea de limanuri fluviatile. Ele au forma sinuoasa, intindere mare si o adancime de cativa metri: Jirlau, Caineni-Sarat, Ciulnita.

Cursuri vechi ale raurilor, albii parasite in care au ramas ochiuri de apa formeaza lacurile de meandru si de braf parasit. Acestea se gasesc mai ales in lunca Dunarii (Blasova, Japsa Plopilor), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu), precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat). Apele din Lacu Sarat – Braila, Sarat Batogu, Bentu Batogu, Movila Miresii au efecte terapeutice, Lacu Sarat si Caineni fiind statiuni balneo-climaterice.

In judetul Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor. Sunt amenajate pentru piscicultura lacurile: Maxineni, Gradistea, Insuratei, Ulmu, Brotacelul. Pentru iriga^ii sunt amenajate lacuri de acumulare, precum lacurile Galbenu si Satuc.

2. Apele subterane

Apele subterane se afla la diferite adancimi. Cele situtate mai aproape de suprafata se numesc freatice. Desi se afla la adancimi cuprinse intre 2 si 10 metri si pot fi aduse la suprafafa, ele nu sunt potabile. Nepotabilitatea este cauzata de mineralizatia ridicata, adica de continutul mare de cloruri si sulfuri. Ape freatice potabile se intalnesc numai in jurul localitatilor Ciocile, Colfea si Tataru.

Apele de adancime sunt mai greu accesibile, dar sunt bune de baut, fiind mult mai utilizate pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor.

Reteaua hidrografica este completata de luciuri de apa existente in zona, ca de exemplu Lacu Sarat spre limita sudica a teritoriului, fiind alimentat din precipitatii si stratul acvifer freatic. Oscilatiile de nivel al acestuia rezulta din intensitatea evaporatiilor in lunile de vara, necompensate de precipitatii si afluxul periferic al freaticului. Lacul are caracter balnear, calittatea flind apreciata nu numai de localnici ci si de restul turistilor care vin pentru tratament in statiunea Lacu Sarat.

In subteran, teritoriul orasului prezinta importante rezerve de apa freatice si de adandime cu diferite directii de drenare.

Apele subterane sunt in stransa legatura cu depozitele litologice in care sunt cantonate, cu sursele de alimentare si cu conditiile climatice ale teritoriului. Dupa pozijie, apele subterane se impart in: ape freatice, adica primul orizont de ape subterane cu nivelul hidrostatic liber si variabil, care au ca suport stratul impermeabil din apropierea suprafetei terestre, si ape de adancime, cantonate in depozite freabile, dar intercalate intre strate impermeabile, fapt ce face ca acestea sa se mai numeasca si captive. Apele de adancime pot fi sub forma mai multor orizonturi pana la adancimi de sute de metri. Apele freatice cu adancime cuprinsa intre 0-2 m se gasesc in Balta Brailei in zona centrala.

In partea de nord a orasului, s-a inregistrat in ultimii 10-15 ani o importanta ridicare generala a nivelului freatic, de la adancimi de circa 10-11 m, la 2-4 m fata de cota terenului. Nivelul freatic este mai coborat, pe masura ce ne apropiem de fruntea terasei Dunarii. Apele subterane prezinta agresivitate sulfatica slaba fata de betoane.

III. 5. Vegetatia

In preajma municipiul Braila, predomina vegetatia de stepa, cea arborescenta fiind reprezentata de salcam, orasul fund cunoscut si sub denumirea de orasul cu salcami. Mai intalnim si stejarul, teiul, ulmul, plopul in localitate si prin padurile din judet.

Stepa intinsa de altadata a fost transformata radical, si practic inlocuita in proportie de 90-95% cu plante de cultura. Aceasta se mai intalneste doar in zonele de pajisti sau pe marginile drumurilor. Tipice sunt gramineele; pirul, negara, troscotul, traista ciobanului, coada soricelului, o serie de ciulini sau arbusti ca: porumbarul, migdalul pitic sau macesul.

In zonele saraturate cresc ghirinul si saraturica, iar in balta si lunca, papura, trestia, pipirigul, salcia, plopul si rachita. Astazi, padurile se gasesc in majoritate in luncile apelor curgatoare. In Insula Mica a Brailei pe 12000 de ha, se intind paduri de salcii si plopi.

Dintre plantele de cultura se cultiva grau, orz, porumb, floarea soarelui.Dintre arborii ocrctiti, in municipiul Braila, in Gradina Publica, creata in 1833 si Parcul Monument, mtalnim numeroase specii de arbori si arbusti cu valoare decorativa deosebita: stejari, castani, frasini, larice, salcami si platani. Multi dintre acesti arbori sunt ocrotiti, deoarece unele specii pot atinge varste impresionante si anume:700 de ani laricele, 1000 de ani stejarul si teiul, 2000-3000 de ani tisa.

Dintre arborii care sunt ocrotiti in municipiul Braila, acestia sunt: stejarul de la Scoala Generala numarul 10, stejarul de la Liceul Nicolae Balcescu, o parte din stejarii din Parcul Monument si cateva exemplare de platani de pe Bulevardul Sulina, frasinul de la Gradina Publica si cele doua exemplare de tisa.

Dintre plantele pe care le amintim in municipiul Braila, avand locul de origine in alte tari sau continente, ocrotite, amintim: magnolia, arbust exotic originar din India, care se intalneste in Piata Traian si Independentei.Aceasta infloreste in luna aprilie. In afara de magnolie, mai sunt ocrotiti pinul negru, pinul alb si salcamul japonez.

III. 6. Fauna

Fauna este reprezentata de diferite animale, printre care pasarile sedentare si migratoare, variate specii de pesti si mamifere.

Dintre speciile de mamifere predomina cele adaptate stepei cultivate , precum rozatoarele: soarecele de camp, popandaul, harciogul, orbetele, soarecele de camp, sobolanul de camp, iepurele de camp. In lunci sunt numeroase specii de vanat: mistreti, iepuri, vulpi, lupi, bursuci, caprioare, bizamul si cainele enot, nurca si vidra. Sunt tot mai rare dihorul de stepa, sarpele rau si termitele.

Pasarile mai frecvente sunt: ciocarlia de Baragan, pasarea ogorului, acvila sudica, alaturi de prepelita, pitpalac si dropie. In rezervatia naturala din Insula Mica a Brailei se gaseste o fauna specifica de delta: diferite specii de rate, gaste, starci, pescarusi, nagati, becatine, carstei, sitari, lisite, lebede. In padurile de salcam a fost natizat fazanul.

Ihtiofauna este reprezentata prin pesti autohtoni: crapul, somnul, salaul, linul, stiuca, carasul, mreana, obletul, bibanul, caracuda, precum si prin pesti migratori ce traiesc in apele marine, dar se reproduc in Dunare: nisetrul, morunul, cega, scrumbia de Dunare.

III. 7. Solul

Municipiul Braila, alaturi de imprejurimile sale, ocupa unul din primele locuri pe tara in ceea ce priveste suprafata ocupata cu soluri saraturate si cele afectate de saraturare.

Cernoziomurile inclusiv cambice, freatic umede si gleizate, salinizate sau alcalinizate au o larga raspandire in zona Brailei. Se apreciaza ca efectuarea unor cercetari pedologice la nivelul intregului judej, ar putea pune in evidenta areale mai largi decat cele menjionate ocupate cu cernoziomuri inclusiv cambice saline sau alcalinizate. Aceste soluri prezinta profile bine dezvoltate, cu orizonturi si caractere distincte, sunt bogate in humus si elemente nutritive, starea de aprovizionare cu azot, fosfor si potasiu fiind in general buna si chiar foarte buna. Propietatile fizice, chimice si biologice confera acestor soluri o fertilitate ridicata. Procesele de salinizare sunt slabe pana la moderate si se evidentiaza prin continutul de saruri in orizonturile superioare.

Amenajarea ternurilor ocupate cu aceste soluri si sporirea capacitatii lor de productie reclama masuri de desecare adecvate.

Solurile aluviale gleizate, salinizate sau alcalinizate ocupa si ele o suprafata mare, mai ales in Insula Mare a Brailei. Materialele parentale sunt alcatuite din depozite fluviolacustre foarte diferite ca textura, dispuse stratificat. Sunt frecvente intercalatiile de material fin si solurile ingropate. Caracerele acestor soluri sunt foarte variate, distinct si comun fiind orizontul superior de acumulare a humusului. Pentru stadiile evoluate se evidentiaza si orizontul de

tranzitie. Insusirile fizice si chimice variaza intre limite foarte largi. Gleizarea este moderata, salinizarea si alcalinizarea sunt slabe pana la moderat.

Teritoriul din Insula Mare a Brailei prezinta, la ora actuala, caracteristici total modificate fata de cele existente. Astfel vechile balti cu apa permanenta, vechea vegetatie de balti, stuf si papura au fost aproape toatl inlocuite cu areale relativ plane pe care se practica o agricultura intensiva. Pentru stoparea proceselor de saraturare si valorificarea acestor soluri au fost efectuate pana in prezent lucrari de desecare pe suprafete mari.

In zona statiunii balneoclimaterice Lacu Sarat apar solonceacurile

alcalinizate. In morfologia acestor profile, slab moderate, se disting cateva caracteristici: acumularea mare de saruri in orizonturile superioare si pe profil, lipsa structurii, culoarea frecvent inchisa, unele avand continuturi de humus, gleizare intensa prezenta pe tot profilul, dar mai ales sub 40-50 cm. Solurile formate pe argile prezinta in conditii de uscaciune crapaturi largi si adanci.

III. 8. Rezervatii si monumente ale naturii.

In decursul existentei sale, oamenii au modificat mult mediul natural, pentru a-si crea conditii de viata cat mai confortabile. Mai intai, ei si-au construit case pentru a se adaposti, apoi au defrisat padurile si au scos ierburile, pentru a cultiva plante de pe urma carora sa se hraneasca. Mai tarziu au construit drumuri, iar dupa ce au inventat motorul, au construit fabrici si uzine.

Oamenii au transformat tot mai mult natura si nu au inteles ca aceste schimbari inseamna, de fapt distrugeri, unele chiar definitive. Dupa zeci de ani in care s-au purtat ca stapani absoluji ai naturii, si nu ca cele mai intelepte fiinje din natura, ei au putut constata cat de mult au gresit. De la apele otravite la pamanturile secatuite, de la padurile distruse la aerul irespirabil, de la dispartia unor specii de plante si animate si pana la saracirea re-surselor naturale, toate au condus la distrugerea echilibrelor naturale si la afectarea sanatajii oamenilor.

Dupa ce au inteles aceste lucruri, oamenii au incercat sa repare raul produs, sa ajute natura sa se refaca. Ei au delimitat areale pe care au hotarat sa le puna sub protectie, au restrictionat anumite activitati umane care distrugeau natura, au identificat elemente naturale cu valoare de unicat si le-au declarat monumente ale naturii. si la noi exista mai multe areale protejate, in care sunt protejate peisajele, padurile, speciile de flora si fauna.

In judetul Braila se afla sub regim de protectie: Insula Mica a Brailei, Padurea Camnita, Padurea Viisoara, Lacul Jirlau, Popina Blasova si o serie de specii rare de arbori si arbusti.

Parcul natural Insula Mica a Brailei

Insula Mica a Brailei este situata in estul judetului, in interiorul numeroaselor des-pletiri ale bratului Dunarea Veche, fiind declarata parc natural. In interiorul bratelor se afla numeroase ostroave si insule, iar suprafata totala a parcului este de 21.074 ha. Peisajul este dominat de lacuri, mlastini impadurite, zone de papura si de stuf. Valoarea sa de unicat consta in faptul ca reprezinta unul din cele mai noi pamanturi ale Romaniei, avand un peisaj caracteristic asema-nator cu eel al Deltei, cu altitudini joase si vege-tajie acvatica, mediu natural in care traiesc multe specii de pasari: rate si gaste salbatice, starci, pescarusi, nagati, becajine, sitari, lisite, lebede.

Rezervatia naturala Camnita

Rezervatia are o suprafata de 1,2 ha si este situata in cuprinsul padurii Camnita, padure ce ocupa circa 550 ha. Speciile preponderente sunt cele de plop alb si negru si salcie. Padurea este amplasata in comuna Ramnicelu, in nord-vestul judetului. Statutul de rezervatie este conferit de arboretul pur de frasin, o raritate in peisajul judetului Braila. Totodata, aceasta arie protejata este si rezervatie de seminte.

Rezervatia forestiera Padurea Viisoara

Rezervatia are o suprafata de 1897,8 ha fiind situata in sudul judetului Braila, in arealul comunelor Insuratei si Bertestii de Jos. Padurea este o relicva a codrilor de stejar de pe malul drept al raului Calmatui. Taiata irational sute de ani, padurea s-a regenerat natural. In cuprinsul acesteia exista cateva exemplare de stejar brumariu cu varsta intre 350-400 ani, dintre care ,,Stejarul Printesei" vechi de 400 ani, probabil plantat de Stefan cel Mare. In rest, varsta arbo-retelor este de 91-95 ani.

Rezervatia naturala Lacul Jirlau

Rezervatia este situata in vestul judetului Braila, pe malul stang al raului Buzau, pe terito-riul comunelor Jirlau, Visani si Galbenu, avand o suprafata de 838,66 ha. Rezervatia este un lac putin adanc, cu vegetatie tipica de balta perma-nenta, in care predomina stuful, papura si pipi-rigul. Lacul asigura habitate de pasaj, hranire, cuibarire pentru o serie de specii de pasari migratoare si sedentare, de zona umeda. Din acest motiv, lacul a fost mentionat in anul 1989 in lista Ariilor avifaunistice de important a europeana, publicata in Anglia.

Popina Blasova

Monument al naturii, Popina Blasova este situata in nord-estul Insulei Mari a Brailei, in apropierea Lacului Blasova. Pe aceasta stanca, declarata monument al naturii, se intalnesc specii endemice, flori asemanatoare celor din muntii Macin: clopotei, coada soricelului cu flori galbene si altele. Stanca a fost declarata monument al naturii datorita unicitatii sale in relieful judejului Braila. Are o inaltime de cca. 45 m si o suprafata de 2,3 ha, avand varsta muntilor vechi din vestul Europei.

Specii rare de arbori si arbusti ocrotite in tinutul Brailei

* Magnolia (Magnolia yulam) este un arbore originar din India. Putem vedea magnolia in Braila, in Piata Traian si Piata Independentei.

• Ginco (Ginko biloba), arborele pagodelor, exotic, din China a fost cultivat si la noiin parcuri, ca arbore relict.

• Tisa (Taxus beccata), arbore longeviv, care traieste intre 200 si 300 de ani este tot un arbore originar din China. In Braila exista trei exemplare de tisa.

• Laricele (Larix decidua), arbore indigen, care iai pierde frunzele iarna, este present in toate parcurile oraaului ai in curtea acolii ,,Mihail Sadoveanu". Laricele este un arbore ,cu o longevitate de cca. 600-700 de ani.

• Platanul (Platanus acerifolia) este un arbore exotic, cultivat pentru frumusetea lui deosebita, avand fructe mici, ca niste globuleje verzui, prinse parca de un firisor de sfoara.

• Frasinul (Fraxinus excelsior) este un arbore indigen care iubeste lumina. Un exemplar se gaseste in Gradina Publica, este estimat la 100-150 de ani si este declarat arbore ocrotit.

• Salcamul japonez (Sophora japonica) arbore exotic, originar din China, Coreea, Japonia s-a adaptat bine la conditiile de stepa de la noi, fiind deosebit de rezistent. Cinci exemplare ocrotite din aceasta specie se afla in Parcul Monument.

• Stejarul este un arbore indigen care se dezvolta in conditiile de clima din zona noastra. In judet sunt marcate 55 de exemplare protejate, cel mai celebru fiind ,,Stejarul printesei" din Padurea Viisoara, a carui varsta a fost estimata la 400 de ani. Tot exemplare celebre sunt cele din Braila de pe Str. Campiniu, vechi de 200 de ani si cel de la Colegiul National ,,Nicolae Balcescu".

• Plopul negru (Populus nigra) arbore indigen care poate fi admirat pe strada Ana Asian, are un trunchi gros s.i neregulat si o coroana larga, cu ramuri mari si puternice.

• Visinul turcesc (Padus mahaleb) este o specie de arbore ce poate fi admirat in Parcul Monument si in padurea Lacu Sarat, unde se regenereaza natural. Lemnul sau este folosit pentru confecsionarea pipelor.

• Cimisirul (Buxus sempervirens) este un arbust exotic ce create ca o tufa. El rezista bine la seceta si la gerul uscat al stepei. Cimisirul se poate vedea in Lacul Sarat, in Parcul Monument si in Piata Libertatii.

Pentru judetul Braila sunt mentionate doua plante endemice, care cresc in Insula Mare a Brailei, pe popina Blasova. Este vorba despre campanula (Campanula rotundifolia), un clopotel cu florile ca niste mici pendule liliachii si de coada soricelului (Achillea coarctata), o planta cu inflorescenta galbena si frunze argintii paroase. Si aceste doua specii de plante sunt intr-un regim de protectie, o eventuala pierdere a lor fiind ireparabila pentru stiinta.

Acum, cand stim cum trebuie sa ne comportam pentru a trai in armonie cu natura, este necesar sa invatam sa o respectam si sa o aparam, sa o pastram curata si sa ii pretuim vietuitoarele. Avem datoria de a lasa generatiilor viitoare un mediu sanatos, cu rauri curate si lacuri limpezi, cu paduri racoroase si aer ozonat, cu asezari omenesti care sa fie un model de folosire rational a a cadrului natural si de integrare a elementului uman in peisaj.

CAPITOLUL IV

ISTORICUL DEZVOLTARII LOCALITATII BRAILA

Inima orasului a fost citadela, durata in piatra inca din 1540, marita apoi cu diferite incinte. in 1573 si 1595, fortul de zid a fost completat cu un gard de nuiele si de un sant. In 1788, incinta construita din pamant si nuiele apara pentru prima data in intregul oras.

Dupa planul de la 1789, alcatuit pe baza informatiilor furnizate de spioni se poate deduce ca fortareata sau cetatea Bralei avea patru incinte: in centru una patrata de zid, cu bastioane circulate la culturi unde erau adapostite magazia de provizii, cazarmile ienicerilor, o moschee si trei fantani; cea de-a doua incinta era tot din zid si inconjurata de un sant; a treia incinta din parapet, gard de nuiele si sant era pentagonala cu cinci bastioane si mai multe redute exterioare; cea de-a patra incinta, avea o prelungire pe sub mal pana la albia Dunarii.

Dupa daramarea cetatii, zona cea mai importanta din oras devine zona cuprinsa intre Bulevardul Alexandru loan Cuza si Piata Sfintii Arhangheli. Din anul 1829 casele din oras au fost impartite in trei ranguri: rangul I, II si III..

Casele de rangul I erau cele mai importante din oras si erau grupate in zona cuprinsa intre Calea Calarasilor si Bulevardul Alexandru loan Cuza. Urmarind evolutia zonei si a orasului in timp, se constata ca tot in aceasta zona s-au construit localurile cele mai importante ale orasului; scolile, bancile, localurile pentru primarie si alte institutii administrative, societati de asigurare. Casele de rangul II erau case fara temelie cu strasini si cerdacuri mari. Casele de rangul III erau bordee invelite cu stuf, paie sau scanduri.

Dupa planul din 1830 se poate deduce ca orasul se intindea de la Dunare pana la actualul Bulevard Alexandru loan Cuza.

In aceasta perioada nu exista practic o trama stradala, casele in numar de 294 erau dispuse absolut intamplator.

Planul de la 1834, care a fost intocmit de inginerul polonez Berroczyn, a avut ca model planul arasului Odessa si cuprindea 272 de case. Prin acest plan se propunea realizarea a doua piete fara denumire, una pe actualul loc al Pietii Traian, cea de-a doua pe actualul amplasament al Centrului de Calcul.

In planul de la 1867, care dupa modul de redactare poate fi considerat cel mai valoros pentru perioada secolului al XlX-lea, se gasesc toate imobilele existente in orasul Braila in acel an. In acest plan, in care orasul se intindea pana la traseul actual al strazii Grivita, se gasesc reprezentate circa 2920 de case din care in actuala zona centrala erau 1720 de case. Se remarca faptul ca Piata Traian a primit deja denumirea de Sfintii Arhangheli si, cu exceptia laturii de sud avea frontul construit aproape ca cel de azi. Cea de-a doua piata aparuta primeste denumirea de Piata Municipalitatii. Apar in acest plan alte opt piete.

Planul intocmit in 1935 nu cuprindea decat trama stradala. Putem sa ne dam seama totusi de evulutia si denumirea strazilor din Braila.

Planul de la 1973, intocmit la scara 1:5000, este primul plan in care orasul Braila apare divizat in patru cartiere, denumite in acea vreme, dupa cum am mai amintit, mahalale. Planul mai cuprinde trama stradala completa cu indicarea constructiilor mai importante. Dintre acestea mentionam: Primaria, Biserica Greaca, Gimnaziul, Pompierii, si scoala de baieti.

Planul de la 1885, intocmit la scara 1:5000, este cel mai vechi plan heliografiat existent in planul de arhiva. Acesta prezinta Braila dincolo de calea ferata Bucuresti-Braila. Apar pentru prima data in acest plan Palatul Administrativ, Posta, Moara Violates, Banca Nationala, Liceul Clasic Massim. Tot in acest plan se poate observa ca zona portului Braila este deservita de calea ferata.

Planul din 1913 intocmit la scara 1:20000 prezinta o noua formula de reorganizare a orasului pe circumscriptii. Diferenta fata de planul de la 1833 consta in aceea ca prezinta o noua dispozitie in plan. In anul 1920 orasul se intindea pana la linia de cale ferata Bucuresti-Braila-Galati si era impartit in sase sectiuni.

Planul de la 1933 cuprindea un sistem de aparare a orasului. De remarcat ca orasul includea in limitele sale si cartierele Lacu Dulce, Nedelcu Chercea si cartierul Demobilizatorilor situat in partea de nord-est. Dintre construetiile mai importante aparute nou intr-un plan al municipiului Braila, se disting: Administratia Pescariilor Statului, sediul Politiei de pe strada Pietrei si scoala de pe strada Ana Asian. Tot din acest plan se remarca o schimbare a denumirii strazilor existente pe planurile anterioare.

Activitatea economica a Brailei este legata in principal de existenta portului, de transportul pe apa si tot legat de Dunare, este pescuitul.

Intre anii 1990-1999, investitiile care au influentat evolutia municipiului Braila au acoperit o arie destul de variata. in domeniul dotarilor se remarca constructiile financiar-bancare urmate de cele din domeniul invatamantului. Constructiile comerciale ocupa pozitia de mijloc si datorita faptului ca ele au reprezentat in cea mai mare parte reamenajari ale constructiilor existente.

IV. 1. Scurt istoric al municipiului Braila.

Braila este o localitate antica avand aceeasi vechime ca a Troiei, Athenei, Alexandriei sau Romei. Din nefericire, daca ele sunt egale in vechime, nu acelasi lucru se poate spune si despre importanta lor, orasul Braila fiind la periferia lumii antice. Cert este ca de peste cinci mii de ani oameni traiesc pe meleagurile Dunarii, la Braila intr-o vechime neintrerupta.

Primele descoperiri dateaza din epoca neolitica si s-au realizat intr-un cartier al orasului, numit Brailita. Aici au iesit la iveala peste o mie de obiecte in majoritate vase si resturi de ceramica si oase umane. Cele mai vechi urme apartin culturii Boian, reprezentata prin vase cu ornamente incizate, unele chiar vopsite in culori deosebite. Urmeaza apoi marturii aparjinand unei alte culturi neolitice, Gumelnita, ce reprezinta perioada de tranzitie spre epoca metalelor. O parte din aceste vase au desene in trei culori si deci apartin unei alte culturi numite Cucuteni din aceeasi etapa. Locuitorii asezarii se ocupau cu agricultura, dovada rasnitele de piatra sau vasele de provizii. Se mai ocupau si cu vanatoarea, dovezi fiind lancile si sagetile, sau cu pescuitul, asa cum o dovedesc greutatile din lut ars pentru plasa sau harpoanele descoperite aici.

In privinta originii populatiei locale, mai mult ca sigur ei sunt stramosii tracilor. Cucerirea romana s-a manifestat puternic, zona braileana fiind supusa din toate partile influentei acesteia. Dupa parasirea Daciei de catre romani, Braila a ramas insa in aria de influenta a fostilor stapani. Populatia locala continua sa existe in zona, dovada cimitirul dac din secolul al IV-lea e.n., descopent in penmetrul vechi al orasului. Redescoperirea Brailei se realizeaza tocmai la inceputul evului mediu. In secolul al XlV-lea, asezarea se transforma dintr-un sat, intr-un targ sau oras, iar daca izvoarele mentioneaza anul 1368 ca an al aparitiei, mai mult ca sigur ca transformarea s-a realizat cu mult timp inainte.

Numele actual al Brailei dateaza din aceasta perioada si apare pentru prima data intr-un document oficial la 20 ianuarie 1368 in tratatul comercial pe care voievodul Tarii Romanesti, Vlaicu Vladislav il incheie cu negustorii brasoveni. Primul strain care ii mentioneaza numele este francezul Walerant de Warwin care a luat parte la o expeditie cruciala in anul 1445 si care scria ca pe Dunare la Brilago era un port in care se intalneau corabii din Grecia si Bizant

Primele decenii ale secolului al XVI-lea au reprezentat pentru tarile romane si implicit pentru Braila o crestere a ameninjarii otomane. In anul 1540, Braila ajunge raia turceasca. Orasul rezista pe toata durata stapanirii straine, de aproape 300 de ani, primind numele de Ibrail, mai apropiat ca pronuntie in limba turca. In anul 1595 marele voievod Mihai Viteazu a reusit pentru prima data sa recunoasca cetatea si orasul si sa le stapaneasca pana in anul 1601. Oficial, Braila a reintrat in teritoriul tarii prin tratatul de la Adrianopole in anul 1829.

IV.2 Toponimia

In Baraganul Brailei, avem de-a face cu o multitudine de toponime formate din cuvinte romanesti intelese de toata lumea, dar si din toponime antice autohtone sau date de alte populatii care au trecut prin regiune.

Referitor la numele Brailei, acesta este un toponim clar de origine autohtona, romanesc, cu toate confuziile mai mult sau mai putin intentionate, care au circulat in anumite perioade. El provine dintr-un toponim asemanator cu toponimele tracice sud-dunarene ca:Bragiola, in care gi se transforma in i. Vine de la numele de persoana Braila, dupa cum Chitila vine de la Chitila, cel ce chitesste sau ocheste. Numele a fost atestat documentor inca din evul mediu ca nume personal. Numele personal de Braila este la randu-i un augmentativ. In unele lucrari s-au mentionat formele de limba greaca Proilaba, de limba slava ca Proilava, de limba turca ca Ibraila si alte forme ca Brailaga sau Braylaum.

Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-europeana: bhreg, insemnand pisc vertical cu referire clara asupra pozitiei geografice a orasului; mai precis asupra malului malt, adica a piscului sau versantului vertical ce sare in ochi privit din amonte, adica de calatorul ce vine de la Galati pe Dunare. De aici si celalalt nume existent de Piscul Brailei, acordat orasului in trecut.

Miron Costin, in lucrarea sa Istorie in versuri polone despre Tara Romaneasca, referindu-se la cele doua porturi dunarene, Giurgiu si Braila, arata ca ele sunt amintiri vesnice ale domnilor munteni, Basarabi.

In concluzie, socotim ca Braila este ca targ si port, mai vechi decat statul Tara Romaneasca si ca la data intemeierii acestuia, la circa 1300, ea avea deja o anumita insemnatate.

IV.3. Etnografie si folclor

Cercetarile intreprinse in raza orasului Braila au scos la lumina o cultura populara reprezentativa in ceea ce priveste etnografia si folclorul. Aceste meleaguri au pastrat si conservat documente de cultura materiala si spirituala deosebite. Ocupatiile importante, vanatoarea, pescuitul si agricultura au fost practitate de locuitori, reteaua hidrografica a Brailei cu o bogata si diversa ihtiofauna, padurile bogate in plante melifere si fauna cinegetica, au premis cunoasterea zonei Brailei. In padurile din fosta Balta a Brailei, pe campia intinsa, acoperita cu ierburi inalte a exitat si mai exista o variata fauna cinegetica. Din cele mai vechi timpuri, vanatoarea a constituit pentru locuitorii satelor din zona Brailei o ocupatie importanta. In seculul al XlX-lea se vanau porcii misteti. Organizati in cete, locuitorii haifuiau misretii spre luminisurile padurii unde erau sapate gropi si asteptau vanatorii inarmati cu sulite. Printre palcurile de trestie sau papura, vanatorii se strecurau cu cinurile in urmarirea lisitei sau a cufundacului, pe care ii doborau cu pusca. La soldul vanatorului se afla cornul pentru praf de pusca. Dropiile se prindeau iarna, cand aceste pasari ingreunate nu puteau sa zboare sau sa fuga. Cei mai varstnici locuitori din Insula Mare a Brailei isi amintesc de prinderea lupilor in capcane de tipul gropilor cu pari ascutiti si nada vie. Aceste gropi erau asezate pe potecile cunoscute de animalele de prada.

Problematica foarte complexa a pescuitului traditional din zona Brailei nu a fost tratata intr-o lucrare de sine statatoare. Pestele a constituit inca din comuna primitiva o sursa importanta de hrana pentru grupurile umane aflate pe terasele Dunarii.Uneltele de pescuit au fost realizate in cea mai mare parte de localnici. Cele din fier pentru intepat si lovit se lucrau de fierarii satelor.Uneltele pentru confectionat plasele erau simple: popic si iglite de marimi diferite. La inceputul secolului al XX-lea se pescuia cu un cleste facut de fierari format din doua lame flexibile de metal lipite de un manson troconic in care se introducea coada de 2,5-3m cioplita in lemn de salcie sau plop.

Lunca Dunarii, Campia Brailei avand conditii bune de relief si pedo-climatice favoriza practicarea agriculturii. Pentru sapatul pamantului se folosea sapa de fier sj harletul. Batranii isi aduc aminte de existenta in secolul al XlX-lea a plugului de lemn cu brazdar de fier si cutit de despicat si rarita de lemn cu brazdar de fier. Plugul de lemn se compunea din doua coarne, un grindei lung de 2,5m, cutitul pentru despicat, trupita si brazdarul de fier.

Manifestata intr-o gama variata de forme, arta populara locala a fost si este o permanenta in viata comunitatilor omenesti care traiesc aici de milenii. Pe textilele de interior, scoarte si stergare, in portul popular traditional, creatorul omonim a realizat o incarcatura semantica unei populatii sedentare de agricultori. Sunt prezente motivele ornamentale geometrice, zoomorfe, animorfe, antropomorfe si vegetale, stilizate geometric.. Folosind coloranti vegetali, coaja de prun, urzica, foi de ceapa, frunze de salcie sau de gutui, gospodinele brailene au realizat o gama cromatica, ce innobileaza elementele de arta populara traditionala. Stergarele de botez si de nunta, cele pentu ferestre, realizate in tehnica cunoscuta de localnici sub denumirea de satranga sau cu crustari de alesaturi sunt reprezentative pentru aceasta punte de legatura mtre Moldova si Muntenia.

Costumul de sarbatoare traditional, iesit astazi din uz, se mai foloseste doar la serbarile populare sau datinile de iarna. Costumul femeiesc se compune din imbracamintea capului, camasa, cele doua zavelci, incaltamintea, iar in anotimpurile racoroase este completat cu cheptarul, cojoaca, zabunul, scurteica. Femeile isi strangeau parul impletindu-1 in dosul urechilor, fie la ceafa intr-un belci, fie pe crestet intr-un conci. Camasa specifica acestei zone este dreapta, din panza invargata, cu margini de bumbac. Ota, zavelca sau pestelca, in forma dreptunghiulara este tesuta din lana in patru ite si compusa din doua foi unite cu cheita in sens orizontal, incheiata pe genunchi. Fusta, confectionata casnic din lana, este lunga, larga si incretita la talie. Peste fusta se poarta zavelca de arnici in fata, iar pestelca din spate a trecut sub fusta. Cu braul rosu, femeia isi incinge talia peste camasa. Costumul barbatesc se compune din caciula sau palarie, camasa, pantaloni, brau cu betele, vesta si incaltaminte. Caciula se poarta rotund, desi este croita cu mot. Palaria este numita palarie popeasca rasfranta si are margini drepte. Camasa dreapta din panza invargata si cu manecile din borangic, este lunga pana la glezne. Pantalonii sunt largi, confectionati din panza camesii, braul, exceptional de lat, se poarta in diverse culori: alb la munca, rosu tinerii, albastru si verde batranii. Peste camasa se pune vesta, ilicul, din acelasi material cu pantalonii.Alaturi de arta textilelor, se poarta incrustarea in lemn pe tiparele de cas, bate, unelte de tesut.

CAPITOLUL V

POPULATIA

V.I. Istorictul populatiei

Relieful, clima,solul fertil din zona Brailei, au creat conditii favorabile de viata si o populare cat mai mare a zonei. Numarul locuitorilor se mareste ca urmare a intensificarilor activitatilor economice. De la prima atestare documentara din 1368, populatia Brailei incepe sa creasca. Negustorii brasoveni au avut prilejul sa-si desfaca marfurile in Braila. Cu timpul satul se transforma in targ, asezare cu caracter urban, principalul factor fiind portul. Braila reuseste, dupa desfiintarea ca raia turceasca sa devina unul dintre cele mai importante si populate orase din partea sudica a tarii.

V.2. Evolutia numerica a populatiei

Populatia numerica a orasului a inregistrat numeroase fluctuatii de-a lungul timpului in functie de diferite conditii specifice.

Astfel, in 1829 imediat dupa desfiintarea raialei si eliberarea de sub turci, orasul numara 6.955 locuitori. Peste 30 ani populatia orasului a crescut de peste trei ori ajungand la 20.000.

Realizarea unirii Tarilor Romane cu consecintele sale economice, a transformat orasul intr-o importanta asejare urbana astfel ca la sfarsitul secolului trecut, acesta numara 56.000 locuitori.

In etapa 1900-1914 datorita marelui avant economic, Braila ajunge al doilea oras al Romaniei Mici, iar populatia acesteia s-a ridicat la 80.000 locuitori. Perioada interbelica a creeat anumite disfunctionalitati in economia braileana cu consecinte asupra fortei de munca si a populatiei.

Inca din 1912, popultia Brailei ia o amploare deosebita, avand 65.052 locuitori, iar in 1930, 68.347 locuitori. In perioada celor doua razboaie mondiale populatia are o crestere destul de mica, astfel in 1948 populatia era de 107.878 locuitori. Datorita industrializarii rapide si a imbunatatirii conditiilor de trai, numarul locuitorilor creste, in 1966 ajungandu-se la 144.016 locuitori.

In perioada 1992-2000, cresterea nu este foarte mare, numarul populatiei ramanand aproximativ constant. La recensamantul din 1992, populatia Brailei era de 234.700 locuitori, iar in 2000 populatia a ramas aproape neschimbata.

Conform anuarului statistic, pentru anul 1998, populatia municipiului Braila era de 233.756 locuitori, din care 112.646 barbati si 121.110 femei. Aceste valori conduc la o densitate de 6.789 locuitori pe kmp. Populatia a crescut in 1977 fata de 1966 cu 11,1 %, iar populatia din 1992 a crescut cu 0,2% fata de 1977, iar cea din 1995 fata de cea din 1992 cu 3,5%. in anul 1995 numarul populatiei din municipiul Braila a atins cea mai mare valoare, de 235.747 locuitori. Datele statistice indica o scadere a populatiei municipiului in anii 1997 si 1998 cu 3,3 % si respectiv 3,6 % luand ca referinta anul 1995.

V.3. Rata natalitatii si mortalitatii

Rata natalitatii, in cadrul municipiului in acelasi inteval de timp are valoarea maxima in 1989 de 13,5 %, iar in 1998 era de 9,3 %. Valoarea cea mai mica s-a inregistrat in anul 1993, respectiv de 8,5 %.

Rata mortalitatii inregistreaza si ea o valoare mare in 1977 de 12,9%o si o valoare mica in 1990 de 8,1 &, iar in 1988 era de 12,2 %o.

O mentiune speciala se impune pentru rata mortalitatii infantile care inregistra in anul 1989 valoarea de 19,4%o, iar in 1998 17,2%. Cea mai mare valoare se inregistreaza in anul 1990, de 25.0 %o.

Sporul migratoriu este rezultatul schimbarii domiciliului prin venirea in municipiu sau prin plecarea din municipiu. Astfel in 1989, 610 persoane si-au schimbat domiciliul prin venirea in Braila, iar in 1992 s-a inregistrat un numar de 1.450 persoane care au venit in Braila. Dar numarul celor care si-au schimbat

domiciliul parasind municipiul este mult mai mare in comparatie cu cei veniti. In anul 1995 s-a inregistrat un numar de 2.640 persoane plecate din oras, iar in 1998 populatia sa creasca cu 482 de persoane.

Analizand structura populatiei pe grupe principale de varsta, se constata ca in municipiul Braila predomina populatia tanara; grupele de varsta fiind: 0-14 ani, 15-64 ani si peste 65 ani, iar pe sexe predomina populatia de sex feminin.

V.4. Structura nationala

Raportand la anul 2000, cu un total al populatiei de 234.701 locuitori, romanii ocupa prima pozitie cu 230.131 persoane, urmati de lipoveni cu 2.405 locuitori. Un numar semnificativ de mare se inregistreaza si asupra tiganilor, care sunt in jur de 1.032 persoane in minicipiul Braila. in afara de acestia se mai intalnesc maghiari, greci, dar si alte nationalitati.

V.5. Structura socio-profesionala

Din totalul de 234.701 de locuitori in Braila populatia activa se ridica la aproximativ 140.750 persoane.

Din cele 140.750 persoane apte de munca, populatia ocupata se ridica la 117.250 persoane, iar din acestea numarul mediu de salariati era in 1998 de 67.516 persoane.

Din numarul total de 67.516 persoane salariate, 5.065 sunt ocupate in agriculture, 29.881 in industrie, 4.757 in constructii, 6.115 in comert si hoteluri, 5.934 in transporturi, 1.190 in posta si telecomunicatii, 862 in activitati financiar-bancare, 1.025 in tranzactii imobiliare, 1.496 in administratia publica, 4.767 in invatamant, 4.999 in sanatate si 1.425 in alte activitati.

V.6. Structura religioasa

In ceea ce priveste Structura religioasa a municipiului Braila, in anul 2000 din totalul de 234.701 locuitori, 229.785 sunt ortodocsi, adaugandu-se la aceasta alte sapte tipuri de religii, dintre care cea mai numeroasa din punct de vedere al numarului ocupat este religia ortodocsilor de stil vechi cu 1.613 persoane. O urmeaza romano-catolicii cu 993 persoane, adventistii cu 400 de practicanti, reformatii, greco-catolicii si alte religii.

V. 7. Rat a somajului

In anul 1991 a fost promulgate legea privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala. Aceasta lege a oferit cadrul legislativ in baza careia au fost acordata persoanelor apte de munca ce nu au putut fi incadrate din lipsa de locuri de munca disponibile, corespunzatoare pregatirii lor, ajutor de somaj si alte forme de protectie sociala, precum si sprijin in vederea reincadrarii lor profesionale, recalificare si perfectionare.

La data de 31 decembrie 1992 se aflau in evidenta Oficiului de Munca si Somaj in cautatarea unui loc de munca un numar de 24.826 persoane in municipiul Braila, in 1995 se afla un numar de 18.378 persoane somere din care femei 11.757. Din totalul de 18.378 persoane, numarul muncitorilor era de 12.152, din care femei 7.937, studii medii 5.638 persoane din care femei 3.511 si studii superioare 588, din care femei 309 persoane.

In ceea ce priveste evolutia somerilor in anul 2000, din totalul de 25.767 persoane, femei erau 10.529. Din acestea numarul muncitorilor era de 17.438, din care femei 5.866, studii medii 7.487, din care femei 4.225 si studii superioare 842 persoane, din care femei 438.

Scaderea continua a populafiei ocupate civila si a numarului de salariati a dus la o crestere a somajului, ajungand la inceputul anului 2001 la 26.111 persoane, din care 10.658 erau femei, fata de 13.280 persoane inregistrate in 1996.

Rata somajului a crescut de la 7,9% inregistrata in 1996, la 16,6% in anul 2000, mai mare decat nivelul inregistrat pe tara cu 6,1 procente.

Disfunctionalitatile din domeniul demografiei municipiului pot fi urmatoarele: sporul natural negativ datorat unei rate a mortalitatii mai mare decat rata natalitatii, sporul migratoriu de asemenea negativ determinat de numarul mai mare de persoane care parasesc orasul in raport cu numarul celor care se stabilesc in oras, oferta de locuri de munca se afla in continua scadere in special pentru forta de munca barbateasca, lipsa perspectivelor pentru populatia tanara.

CAPITOLUL VI

INVATAMANT, CULTURA, SANATATE, SPORT

Principalele servicii publice din intravilan se gasesc in municipiul propriu-zis pe o mica parte: 3,18 ha.

Invatamantul ocupa 30,73 ha cea mai mare parte dispersata in zona de lociunte si functiuni complementare. Nu exista unitati de invatamant in statiunea Lacu Sarat si nici pe platforma Chiscani.

Datele sintetice, la nivelul anului 2000 se prezinta astfel: invatamantul superior format din doua unitati: una de stat numita Facultatea de Inginerie care apartine Universitatii Dunarea de Jos din Galati si una particulara, Universitatea Constantin Brancoveanu. In aceste unitati isi desfasoara activitatea 1.788 studenti si 77 cadre didactice, invatamantul prescolar din municipiul Braila cuprindea 60 de gradinite, in care erau inscrisi 5.056 copii si 334 cadre didactice, invatamantul scolar, format din 30 scoli generale, in care invata 25.455 copii, iar presonalul didactic insumeaza 1.296 persoane, 18 licee cu 10.133 elevi si cu un numar de 1.012 cadre didactice, amintindu-se aici si existenta a 6 scoli profesionale cu 4.745 elevi si 54 cadre didactice.

Unitatile sanitare ocupa o suprafata de 14,60 ha, acestea aflandu-se atat pe teritoriul municipiului cat si pe teritoriul statiunii Lacu Sarat.

Datele sintetice care reprezinta acaesta categoric de servicii, la nivelul anului 2000, sunt urmatoarele: in teritoriu exista 6 spitale, 23 dispensare,insumand un numar de 2.471 paturi, 430 medici, dintre care 80 sunt stomatologi, 65 farmacisti si 1.923 prsonal mediu sanitar.

Cultura este reprezentata in intravilan prin teatre, cinematografe, case de cultura, cluburi, biblioteci, muzee, ateliere si centre de creatie. Suprafata ocupata de aceste unitati este destul de mica in raport cu alte servicii, adica 2,28 ha.

Datele sintetice la nivelul anului 2000, arata urmatoarele: 77 biblioteci, 2 case de cultura, 2 teatre, 4 cinematografe, Muzeul Brailei cu 4 sectii: arta, istorie, etnografie,stiintele naturii, 5 cluburi, o scoala populara de arta, ateliere de creatie.

Dotarile pentru sport si agrement sunt cuprinse in zona spatiilor verzi si nu s-a cuantificat o suprafata de teren care sa le fie atribuita in exclusivitate.

In municipiu functioneaza 4 stadioane cu 37.500 locuri, 2 sali de sport cu 3.000 locuri, un strand, o arena de box, un patinoar descoperit si o pista de dirtrak de 400 m lungime.

In statiunea Lacu Sarat se afla o baza sportiva cu terenuri de tenis, volei, baschet precum si un stadion.

CAPITOLUL VII

ECONOMIA

VII .l. Industria municipiului Braila

Activitatile economice care se desfasoara in municipiul Braila sunt urmatoarele: actvitati de tip industrial, depozitare si de constructii, activitati de tip agroindustrial, activitati de transporturi, activitati financiar-bancare.

Activitatile de tip industrial au determinat inchegarea a patru zone industriale: zona industriala nord, zona industriala sud, zona industriala vest, platforma industriala Chiscani. La aceste patru zone se adauga si zona portuara a municipiului, precum si unitati economice dispersate in teritoriu.

In zona industriala nord se gasesc sapte unitati comerciale. Trei dintre aceste societati: S.C.Promex S.A., S.C. Metalurgica S.A., si S.C. Icsim S.A. care au capital majoritar de stat si sunt in programul de privatizare, iar restul de patru sunt societati private. Suprafata totala a incintelor ce alcatuiesc zona industriala nord este de 95,94 ha, din care S.C.Promex S.A. detine 87,35 ha.

Zona industriala sud cuprinde paisprezece societati comerciale, dintre acestea cea mai importanta este S.C. Sanab S.A.Braila, noua denumire a Santierului Naval, secondata de S.C. Pal S.A. si S.C. Laminorul S.A. Suprafata totala a zonei industriale sud este de 128 ha. Aceste trei societati detin mai mult de jumatate din suprafata zonei si anume 63,82 ha, fiind cele mai importante unitati din economia municiliului, fapt ce se reflecta si in numarul de angajati absorbiti din aceasta zona. Restul unitatilor ocupa incinte ce totalizeaza 36,18%. Ca forma de proprietate, zona de sud este preponderent de stat. Astfel din cele paisprezece unitati economice doar trei sunt cu capital privat. si, desi trei din paisprezece reprezinta 21,4%, in realitate, atat din punctul de vedere al numarului de angajati si al productiei realizate dar si al activelor, aceste trei unitati nu reprezinta decat maxim 4,5% din totalul activitatilor. Profilul unitatilor din aceasta zona acopera o gama larga de activitati industriale, precum si de constructii. Astfel constructia de masini este reprezentata de S.C. Sanab S.A., cu constructii de nave, metalurgia de producere de laminate, industria lemnului, S.C. Pal S.A., se ocupa de productia de pal si chibrituri, materiale de constructii, sunt produse la S.C.Stanca S.A. Industria alimentara produce bere, vin si produse din carne la: S.C. Glubedex S.A., S.C. Bere Nova S.A., S.C. Vinalcool S.A. si S.C. Prodis S.R.L. Activitatea de constructii este reprezentata prin cele sase unitati de profil: S.C. Simco S.A., Antrepriza de constructii si reparatii, Teleconstructia S.A., S.C. Concivia S.A., S.C.Constar S.A. si S.C. Elco S.A.

Zona industriala vest este ocupata in proportie de 94% de unitati economice cu profil de productie agroindustriala. De aceea activitatile de tip industrial sunt reprezentate doar de S.C.Blind S.A. Profilul unitatii este de producerea echipamentelor electronice sj electrotehnice.

Platforma industriala Chiscani, amplasata la 10 km de municipiu, are ca profil preponderent industria chimica. In suprafata totala de 394,5 ha, isi desfasoara activitatea urmatoarele societati: S.C.Dunacor S.A., S.C.Celhart S.A., S.C. Electrocentrale S.A., S.C. Energoconstructii S.A., S.C. Energo Utilaj S.A.

Ca orice zona portuara, activitatea de baza o constituie activitatea de depozitare si tranport naval. Si in zona portuara a municipiului Braila, activitatea de depozitare detine 34,7% din totalul activitatilor, iar cele de transport naval 48%. Doar 17,3% reprezinta activitafi de tip industrial si de constructii. Activitatile de tip industrial si de constructii sunt reprezentate de sapte societati comerciale, una cu profil extractiv, doua cu profil alimentar, doua cu profil de constructii, una cu profil de industrie usoara si una cu profil tipografie.

In zona portuara detin spatii de depozitare unsprezece societati comerciale care au profil de activitati, astfel: una profil de turism, una industrie usoara,una industrie alimentara, una transport, doua profil de constructii, doua constructii de masini si trei comert.

Unitatile dispersate in intravilanul municipiului Braila, numara 43 de societati comerciale, numar care acopera toate profilele de activitati industriale. Astfel, trei societati comerciale au profil de constructii de masini, una de metalurgie, una de electronica si informatica, una de tipografie, una de industria lemnului, una de materiale de constructii, patru societati au profil extractiv, sapte de industrie usoara, sase de industria alimentara, una de recuperare a materialelor, sase de constructii cu profil instalatii, iar noua de constructii civile si industriale. Suprafata ocupata de cele 43 de societati comerciale, aduna laolalta 44,97 ha, din care 77,77% este ocupata de principalele cinci societati comerciale cu pondere si in numarul de personal angajat si in volumul productiei realizate.

Aceste cinci societati sunt: S.C.Laminorul S.A., S.C.Irmex S.A., S.C. Sincar S.A., S.C.Agrita S.A. si S.C Holding S.A.

O alta mentiune care se impune, este aceea ca aceasta grupare este singura in care ponderea personalului feminin, de 57,56% depaseste personalul masculin angajat care acopera 42,44%. Acest lucru se explica prin faptul ca trei unitati ale industriei usoare, care au profil de confectii si tricotaje, au un numar de 4.855 de angajati, adica peste 50% din totalul angajatilor din unitatile dispersate. Raportand la cele 4.855 de persoane angajate, numarul femeilor este de 4.416, observam ca ele reprezinta 91% in aceste unitati.

Activitatile de tip agroindustrial din municipiu se desfasoara intr-un numar de 39 de societati comerciale atat ca activitati strict agricole, cat si ca activitati ajutatoare, cum ar fi: reparatii masini agricole, depozitare seminte si rasaduri, transporturi pentru agriculture. Tot in categoria activitatilor de tip agricol au fost incadrate activitatile de natura silvica si forestiera, practicate la S.C.Exploatare si Transport Forestier si Filiala Silvica Braila. Din cele 39 de unitati mentionate mai sus, 31 sunt cu capital de stat, iar 8 sunt cu capital privat. Din cele 31 societati cu capital de stat,cinci sunt propuse spre privatizare.

Ca amplasament, societatile cu profil agricol completeaza zonele industriale nord, sud si vest, precum si zona portuara. Ponderea ca numar o detin insa unitatile dispersate pe teritoriul intravilan al municipiului.

In zona industrila nord sunt opt unitati, dintre care amintim: S.C. Comsuim I si II, S.C.Horticola Dunarea, S.C.Semrom, Filiala Plafar Braila, S.C.Farmas, S.C, Mecanizarea si S.C.Combimix. Unitatile economice din zona ocupa o suprafata de teren de 1.566.888 mp, adica 156,69 ha.

In zona industriala sud isi desfasoara activitatea sase societati, care

totalizeaza o suprafata ocupata de 71.063 mp, adica 7,10 ha. In aceasta zona ponderea cea mai mare o detin S.C.msula Mare a Brailei, care detine 35% din suprafata.

Zona industriala vest are profil preponderent agricol avand in vedere ca din opt societati comerciale, sapte presteaza activitati de tip agricol. Cele sapte societati ocupa in total o suprafata de 438.313 mp, adica 43,8 ha. Ponderea in zona o detin S.C.Avicola, care detine 51,4% din suprafata.

Zona portuara este cea mai slab reprezentata in activitati agricole. Aici activeaza patru societati comerciale, cea mai importanta fiind S.C.Demopan S.A. Suprafata totala ocupata de cele patru unitati este de 99,520 mp, adica 9,95 ha.

In evolutia activitatilor de tip industrial de constructii si depozitare, precum si a celor de tip agroindustrial, municipiul Braila inregistreza o continua descrestere.

Principalele disfunctionalitati inregistrate la nivelul activitatilor, sunt: lipsa pietelor de desfacere, ceea ce antreneaza lipsa de comenzi si implicit reducerea volumului productiei. O urmeaza indeaproape o alta disfunctionalitate si anume tehnologia depasita din marile unitati economice si de aici productivitatea scazuta pe unitatea de produs. Legat de tehnologie apare consumul mare de materii prime si energie pe unitatea de produs cu care lucreaza agentii economici.

VII.2. Agricultura

Campia Romana este principala regiune agricola a tarii, fiind cea mai importanta zona cerealiera. Este, de asemenea, principala zona de cultivare a unor plante tehnice si industriale. Legumicultura este dezvoltata in principal in jurul marilor orase, in Campia Siretului Inferior si in Lunca Buzaului.

Si in judetul Braila agricultura ocupa un rol important, atat in privinja produselor vegetale, cat si in privinja produselor animale. Principalele produse vegetale cultivate in judetul Braila sunt graul, secara, orzul, orzoaica, porumbul, sfecla de zahar, cartofii, fructele si strugurii. Cultivarea plantelor este favorizata de solurile fertile de tip cernoziom si de cele aluviale, cu o permeabilitate buna. In zootehnie, cele mai man efective de animale sunt cele de porcine si ovine, dar se cresc si bovine, caprine si pasari. Exploatarea pamantului si cres-terea animalelor se realizeaza in cele 56 ferme de produce vegetala si 19 ferme zootehnice existente la nivelul judetului.

Fondul funciar

Totalitatea pamanturilor care se afla in arealul unei unitati administrative, inclusiv cele aflate sub ape, sub constructii, sub drumuri, sau care au alte utilizari, constituie fondul funciar.

Fondul funciar al judetului Braila este constituit din terenuri agricole si cele utilizate in alte scopuri.

– Terenurile agricole cuprind: terenurile arabile, terenurile ocupate de pasuni si fanete,terenurile ocupate de vii si de livezi.

– Celelalte terenuri pot fi ocupate de paduri, de ape, de cai de comunicatie,de constructii, sau pot avea alte utilizari.

Terenurile utile pentru cultura plantelor reprezinta 81% din suprafata judetului. Fondul forestier, adica terenurile ocupate cu paduri reprezinta 6%, iar celelalte suprafete, ocupate de constructii, drumuri, ape, reprezinta 13%.

Structura fondului funciar

13%

81%

Verde – terenuri agricole

Rosu – paduri

Galben – alte suprafete

Terenurile agricole sunt utilizate, dominant, pentru cultivarea plantelor, dar si pentru cresterea animalelor. Astfel, din totalul de 388 466 ha cat reprezinta suprafata agricola a judetului, 89.8% sunt terenuri arabile, 8.7% sunt ocupate de pasuni si fanete, 1.3% de vita de vie si 0.2% de livezi.

Structure modului de utilizare a terenurilor agricole

0.20%

8.70%

1.30%

0.2 89.80%

Verde– terenuri arabile

Rosu – livezi

Galben–vita de vie

Portocaliu-Pasuni si fanete

Structura productiei agricole

In agricultura, ramura principala pentru judetul Braila o constituie cultivarea plantelor. Ele pot fi cultivate pe intreg teritoriul judetului, cu conditia de a se asigura irigarea terenurilor. in prezent, se practica irigatii pe 379 579 ha.

Intre plantele cultivate, pe 61% din suprafete sunt cultivate cerealele pentru boabe, intre care predomina porumbul, apoi plantele uleioase, pe 30% din suprafata totala, in special floarea soarelui si cartofi, sfecla de zahar, legumele, cultivate pe 9% din suprafetele arabile.

Structura productiei agricole

30%

Verde – cereale pentru boabe

Rosu – plante uleioase

Portocaliu – legume

Viticultura si pomicultura

Vita de vie se cultiva pe aproape 5000 de ha, apartinand in proportie covarsitoare domeniului privat. Din productia de 13 789 tone de struguri, 3 348 de tone sunt obtinute de la viile altoite, iar 10 441 de la cele hibride.

Desi livezile ocupa suprafete relativ reduse, aproape in exclusivitate in domeniul privat, productiile de fructe indigene acopera necesarul pietelor din orase. Din totalul de 7313 tone fructe, predomina prunele (2696 t), urmate de mere (1467 t) si de circle impreuna cu visine (1284). Se obtin cantitati mai mici de caise, pere, nuci, piersici si capsuni.

Cresterea animalelor

In efectivul de animale din judejul Braila (467 744 capete) se remarca efectivele mari de porcine, 43% si ovine, 42.5%. Septelul de bovine reprezinta mult mai putin, 12%, iar eel de caprine 2.5%.

Structura efectivelor de animale

42.50%

12%

2.50%

Datorita conditiilor climatice favorabile si florei melifere variate, in judetul Braila exista un numar mare de crescatori de albine. Mierea produsa este in mare parte comercializata pe piata, o alta parte fiind contractata de reprezentanti ai industriei farmaceutice.

Desi in zona Brailei exista un numar destul de mare de duzi, a caror frunza poate fi folosita pentru hranirea viermilor de matase, sericicultura este slab reprezentata.

Principalele produse si producjiile obtinute la nivelul anilor 2004 si 2005 prezent se incadreaza in urmatoarele valori:

Dintre societatile comerciale din agricultura, cu capital preponderent de stat, se distinge societatea comerciala ,Jnsula Mare a Brailei" (IMB). Cunoscut sub numele de Balta Brailei, teritoriul este amenajat cu lucrari complexe de imbunatatiri funciare si reprezinta cea mai mare intreprindere cu profil agrozootehnic din Romania. Insula Mare totalizeaza o suprafata de 76.700 hectare.

Economia forestiera

Exploatarea intensiva a lemnului padurilor nu este o ramura specifica judetului Braila, unde suprafata fondului forestier este de numai 26 501 ha, cea mai mica intre judetele tarii. Fondul silvic al judetului Braila este alcatuit din plop euroamerican si alb, salcie alba selectionata, salcam si mai putin stejar si ulm. Silvicultorii braileni asigura anual cantitati importante de material saditor nu numai pentru judetul Braila, ci si pentru multe alte judete din tara.

Pescuitul si vanatoarea

Fluviul Dunarea si lacurile de pe teritoriul judetului Braila dispun de un potential piscicol important, unele lacuri (Jirlau, Ciulnita) fiind chiar transformate in crescatorii piscicole.

Fondul de vanatoare al judetului ofera ca specii reprezentative iepuri, rate, gaste salbatice, potarnichi.

VIL3. Comertul

Unitatile comerciale sunt dispersate pe intreg teritoriul municipiului, atat la parterul blocurilor de locuinte, cat si in constructii de sine statatoare.

In evolutia comertului, dupa 1990 se remarca aparitia depozitelor En Gros, de diferite marimi, marea majoritate proprietate particulara. Ca unitati mai importante in domeniul comertului brailean, remarcam un numar de 13 piete agroalimentare, doua mari centre de depozite En Gros, unul pe Soseaua Ramnicu Sarat si unul in zona portuara, precum si amenajarile comerciale de la fostul depou de tramvaie. In Braila exista amenajat tot ca spatiu comercial Oborul cu acces de pe Soseaua Ramnicu Sarat. Tot aici pot fi incluse statiile de benzina in numar de 14, dintre care una apartine companiei Shell, trei companiei Petrom, iar celelalte diverdilor agenti economici privati.

In afara celor enumerate anterior, grupate pe categorii de comert, restul unitatilor alcatuiesc: comertul alimentar cu 145 unitati, comertul nealimentar cu 270 unitati, alimentatie publica cu 212 unitati si prestari servicii cu 835 unitati.

CAPITOLUL VIII

TRANSPORTURILE

VIII. 1. Circulatia rutiera

Aspectele critice principale privind capacitatile de transport in municipiul Braila sunt legate de starea de uzura a vehiculelor care asigura transportul in comun de calatori si de marfuri.

In acest moment, autobuzele care deservesc transportul in comun de persoane pe raza municipiului, pe cele 13 linii de autobuz, au grade de uzura intre 30% si 80%. Tramvaiele care asigura acelasi tip de transport au grade de uzura intre 20% si 50%. Atat pentru tramvaie cat si pentru autobuze, pe raza municipiului exista statii moderne de asteptare.

Vehiculele pentru transportul de marfuri in municipiul Braila si in afara lui au o uzura de aproximativ 70%.

In vecinatatea orasului exista doua trupuri: trupul principal constituit din statiunea balneoclimaterica Lacu Sarat si al doilea platforma chimica Chiscani. Transportul de persoane din si spre aceste obiective se realizeaza cu urmatoarele tipuri de vehicule: tramvaie, autobuze, respectiv traseul 9, dar se mai efectueaza si cu ajutorul autoturismelor, bicicletelor si motocicletelor, proprietate personala.

Privitor la fluenta circulatiei rutiere, in municipiul Braila, principalele greutati sunt legate de starea actuala a imbracamintii, unde se estimeaza un grad de uzura de 35% la suprafata carosabila principala. Pentru suprafetele carosabile din reteaua secundara s-a estimat pe baza analizelor efectuate un grad de uzura de 60%. In prezent, circulatia rutiera generala mai este ingreunata si de faptul ca in reteaua secundara exista strazi din pamant sau strazi slab impietruite.

Tronsonul din D.J.212, care traverseaza zona de sud a platformei chimice Chiscani, la ora actuala are o imbracaminte buna, gradul de uzura fund de 5%.

Configuratia stradala existenta a municipiului Braila este in general radial semicirculara pentru zona cuprinsa intre fluviul Dunarea si Bulevardul Dorobantilor si una aproximativ rectangulara in restul zonelor. Reteaua stradala este alcatuita din strazi cu latimi cuprinse intre 3,5 m si 2,8 m.. Lungimea totala a strazilor din oras este de 256,1 km. corespunzator unei suprafete carosabile de 2.154.800 mp. Suprafata totala de strazi este de 475,213 ha. In marea majoritate pantele longitudinale ale strazilor au valori de sub 2%.

La ora actuala, circulatia majora se desfasoara pe o retea stradala in lungime totala de 71.643 km., corespunzatore unei suprafete carosabile de 840.951 mp. La aceasta suprafata se mai adauga si suprafata platformelor de tramvai, care constituie si suprafete de rulare rutiera, cum ar fi: Calea Calarasilor, Dorobanti, Strada Galati, Independentei,care insumeaza aproximativ 54.026 mp. Reteaua principala este alcatuita din 65 strazi sau tronsoane de strazi.

Transportul in comun de persoane pentru munca, agrement si odihna in municipiul Braila este asigurat prin S.C.Braicar S.A. si se desfasoara cu trei tipuri de mijloace de transport: autobuze, troleibuze, tramvaie. Exista 13 lini de autobuze, care asigura deplasarea persoanelor pe intreg teritoriul municipiului, dar si in imprejurimi. Media lunara de transport calatori pe autobuz este de circa 1.000.000-1.500.000 persoane. In municipiu exista doua linii de troleibuz pe traseele: cartierul Hipodrom-Gara-Autogara si retur si Gara-Bulevardul Alexandru loan Cuza-Strada Scolilor-Strada Pietatii si retur. In medie, cu troleibuzele, se transporta lunar un numar de 20.000 – 25.000 calatori.

Liniile de tramvai sunt in numar de patru. Cu acest tip de mijloc de transport in comun, se transporta lunar un numar de aproximativ 2.000.000 calatori, atat pentru munca, cat si pentru odihna si agrement, in special spre statiunea Lacu Sarat.

Pentru cele trei tipuri de mijloace de transport in comun, sunt pe teritoriul municipiului un numar de 148 de statii. Transportul in comun de persoane se mai realizeaza si cu 22 de microbuze si sezonier o nava de pasageri Lacu Sarat.

In municipiul Braila, la nivelul anului 2000, sunt un numar de: 1.139 autoturisme proprietate de stat, 37.348 autoturisme proprietate particulara; 202 motociclete proprietate de stat si 1.881 particulare; 413 autospecializate; 7.447 autospeciale; 99 autoremorchere; 7 autorulote proprietate particulara; 21 motocare proprietate particulara.

Transportul in comun spre comunele apropiate municipiului, este asigurat de societatea Atlas S.A. Braila, care deserveste Autogara Braila. Traficul zilnic de transport calatori in afara orasului se desfasoara pe: D.J.212, D.N.21, D.N.2B, D.N.22, D.J.202, DJ. 221. Numarul de calatori ce se transporta zilic este de 2.300-3.000 persoane.

Transportul rutier de marfuri si materiale in localitate si in afara ei, este asigurat de: autoutilitare, automobile mixte, autotractoare, autospeciale, tractoare rutiere. La nivelul anului 2000, numarul de vehicole ce deservesc aceasta activitate sunt: 4.433 autoutilitare, 778 automobile mixte, 259 autotractoare, 7.696 tractoare rutiere, 1.733 remorci. Societatile cele mai reprezentative pentru trasportul de marfuri si materiale sunt: Societatea Sitas S.A., cu un pare auto de 126 masini. Marfurile care se transporta in principal sunt: grane, ulei, motorina, benzina, celuloza, cartoane, piatra, nisip, bere, lemn, utilaje, fier vechi si altele.

Suprafetele de parcaje de interes orasenesc in municipiu sunt de aproximativ 65.000 mp. Toate parcajele din oras sunt de categoria I amenajate la sol.

Latimea trotuarelor aferente strazilor sau tronsoanelor de strazi ce fac parte din reteaua principala de circulatie, au latimi de 2,5 m. pana la 7 m. Unele din trotuare au fasii de spatii verzi, ce le separa de carosabilele aferente, cu latimi cuprinse intre 1,5 m. si 5 m.

VIII.2. Circulatia feroviara.

In cadrul statiei C.F. Braila sunt in total 22 de linii ferate. Liniile 1, 2 si 3 sunt destinate in general transportului de calatori. Mai sunt racordate la traseul curent C.F. un numar de 20 de linii industriale ce deservesc societati din cadrul municipiului Braila.

Prin statia din Braila trece zilnic cu oprire, un numar de 28 de garnituri de tren in cele doua sensuri: Galati si Bucuresti. Numarul de calatori transportat in medie, lunar, la nivelul anului 2000, prin statia C.F. Braila este de 70.000 persoane. Numarul mediu de trenuri de marfa ce trece prin aceeasi static este de 74 de garnituri de descarcare si 38 in tranzit. Cantitatea de marfuri transportata este de circa 30-35 tone pe luna.

VIII. 3. Circulatia navala.

In municipiul Braila, exista o regie autonoma si doua societati comerciale Brailnav S.A. si Hercules S.A., care desfasoara activitati legate de circulatia navala.

S.C. Brailnav S.A. are ca obiect de activitate transportul de calatori si de marfuri in cadrul Dunarii fluviale. Numarul de calatori transportati in medie pe luna este de 3.000 de persoane ,sezonier cu cele trei bacuri. Liniile de nave sunt: Braila-Harsova si Braila-Smardan, iar cea de bacuri Braila-Smardan.

Transportul de marfuri se realizeaza cu cele trei remorchere de 500 si 600 C.P., sapte impingatoare, din care cinci active avand puteri de 600 C.P., trei bacuri, unul de 25 tone si doua de 300 tone capacitate, 37 barje, sapte ceamuri de 700-1000 tone capacitate si sase slepuri de 1100 tone capacitate.

Cantitatea lunara medie transportata este de 56.600 tone. In dotare se mai afla si opt macarale plutitoare pentru extragerea nisipului.

S.C.Hercules S.A. are ca obiect de activitate: prestatii portuare, expeditii internationale de marfuri, reparatii nave, utilaje portuare, constructii metalice, aprovizionare nave, remorcaj si pilotaj.

Activitatea se desfasoara pe o suprafata de 50 ha din care 35 ha reprezinta diverse platforme amenajate.

Dintre zonele de activitate ale societatii, cea mai dotata pentru traficul de marfuri de import-export si tranzit este bazinul docurilor, prin care se pot derula anual circa 3.000.000 tone la cele sase dane operative pentru traficul maritim si trei dane pentru traficul fluvial.

Principalele produse ce se deruleaza prin port, sunt de regula produse metalurgice,produse lemnoase, chimice, cereale, produse de cariera si balastiera.

Pietele din amonte sunt: Ungaria, Cehia, Slovacia, Austria, Germania, iar din aval Turcia si Grecia.

In partea de sud a platformei Chiscani se desfasoara o activitate portuara care este destinata derularii traficului de marfuri si produse finite ale acestei platforme industriale. Dana respectiva are un grad avansat de uzura necesitand reparatii.

CAPITOLUL IX

ZONELE FUNCTIONALE

Ponderea relativ noua a orasului modem, evolutia sa, suportul vetrei format din terase s-au rasfrant asupra morfologiei, asupra organizarii functionale a municipiului Braila, prezentand trasaturi distincte in comparatie cu alte orase.

In cadrul municipiului Braila, s-au diferentiat zone functionale, distingandu-se ordonarea lor semiconcentrica, caracteristica oraselor cu functii industrial- portuare.

IX. 1. Zona Rezidentiala

Zonele de locuit ocupa cea mai mare parte a teritoriului intravilan. Zona de locuit este compusa din ansambluri de locuinte colective, blocurile, locuinte individuale si dotari complementare acestei zone. Locuintele colective sunt grupate in 18 ansambluri sau cartiere, iar locuintele individuale sunt in numar de 22.430. Ca indicii spatiali totali, se inregistreza o suprafata locuibila de circa 2.275.OOO mp si un numar de 195.240 de camere.

Zona rezidentiala cuprinde: zona centrului vechi, zona centrului nou, zona rezidentiala veche inundabila, faleze amenajate, bulevarde moderne. Pe total municipiu, fara strazi, dotari, spatii verzi, raportat numai la perimetrul rezidential locuibil, se inregistreza o densitate de 175,3 locuitori la ha.

IX.2. Zona Industriala

Zona unitatilor industriale si de depozitare ocupa o suprafata de 676,59 ha din care 293,91 ha in municipiul propriu-zis, iar restul de 382,68 ha se gasesc pe platforma Chiscani.

Unitatile industriale din municipiu sunt grupate in trei zone industriale, cum ar fi: zona de nord, de sud si de vest. Cu cele 19,65 procente, aceasta zona este a doua ca marime in bilantul teritorial desi ca participare in viata social-economica a municipiului nu se ridica la valoarea procentului datorita diminuarii volumului productiei industriale a principalilor agenti economici atat din municipiu, cat si a celor de pe platforma Chiscani. Unitatile agrozootehnice ocupa 8,4% din totalul intravilanului cu ponderea in municipiu in special in zona industriala vest.

1X3. Zona Portuara-Waterfront

Pozitia favorabila pe care o prezinta fatada dunareana si cu celelalte cai de comunicatie, s-a rasfrant si asupra structurii functionale a orasului, rezultand functia portuara, formandu-se aici unele dintre cele mai mari santiere navale din tara, Sanab S.A., ce produce si comercializeaza nave maritime si fluviale pana la

187.600 t.d.w. In continuarea santierului se poate intalni portul Braila.

IX.4. Zona spatiilor verzi si de agrement

Spatiile verzi plantate sunt amenajate in interiorul teritoriului intravilan, sau in afara acestuia, zona de agrement avand ca element dominant masa verde, careia i se asociaza diferite dotari publice sau cu diferite functiuni. Zonele plantate indeplinesc anumite functii, avand sarcini deosebite: elemente de recreere si odihna, elemente de completare a ansamblurilor de locuinte si a centrelor comerciale, culturale si de arta, factor al imbogatirii microclimatului si de corectare a deficientelor cadrului natural, factor de anihilare si atenuare a poluantilor din zona si factor de reglaj psihic si uman.

Zona spatiilor verzi si de agrement, de sport si de protectie detine 8.96 % in bilantul teritorial cu 308,48 ha. Din acestea 280,9 ha se afla in municipiu, iar 28,48 ha in statiunea Lacu Sarat.

IX.5. Zona administrativ-comerciala

Acestea corespund nucleului urban. Functiile administrativa, culturala, turistica, agricola, sunt si ele prezente in viata orasului Braila, avand fiecare in parte importanta sa. Insemnatatea unora dintre ele este insa in evidenta scadere in perioada actuala, comparata cu trecutul. In aceasta situatie se afla functia agricola, care in perioada postbelica s-a diminuat de la un an la altul.

Functia administrativa

Inca din cele mai vechi timpuri, municipiul Braila a indeplinit un important rol administrativ, fiind resedinta judetului Braila. Documentele istorice scrise atesta faptul ca in secolul al XV-lea orasul indeplinea deja aceasta fiinctie, organizand economia pe teritorii destul de intinse, avand in subordine vama de la port ca si fiscalitatea. Aceasta functie a inregistrat fluctuatii, dar ea a fos prezenta in toate timpurile in Braila.

Functia culturala

Concomitent cu dezvoltarea economica si edilitara, localitatea a cunoscut cresteri similare si sub raportul functiei culturale, in domenii ca invatamantul, tipariturile, presa, teatrul, toate avand astazi vechi traditii, izvorate din trecutul istoric. Astfel, pentru buna desfasurare a invatamantului prescolar, general si superior, in ultimi 25 de ani au fost construite numeroase cladiri noi dotate cu mijloace moderne absolut necesare proceselor de inva|;amant. Cele mai moderne scoli din municipiul Braila se afla astazi in cartierele noi aparute in ultimii ani, cum ar fi un exemplu concludent cartierul Hipodrom. Pentru asigurarea ridicarii continui a nivelului cultural al populatiei au fost create o serie de biblioteci publice, cinematografe, teatre, case de cultura, cluburi si altele.

Functia turistica

Asezat pe Dunarea fluvio-maritima, intr-o pozitie de tranzitie intre Dobrogea, Muntenia si Moldova, municipiul Braila, a devenit in buna masura, in ultimii ani punct obligatoriu de trecere spre Delta Dunarii si spre litoralul Marii Negre, dar si spre capitala tarii, Bucuresti. In ultimul timp au fost efectuate amenajari turistice si in orizontul local, asa cum sunt: campingul din statiunea Lacu Sarat sau strandul de pe malul Dunarii. Pentru asigurarea unor conditii optime turistilor care pleaca spre Delta Dunarii, portul a fost dotat cu nave, creandu-se posibilitatea efectuarii unor excursii si cu durata de o zi.

Functia agricola

Dupa cum am precizat la inceputul acestui capitol, functia agricola ocupa ultimul loc intre pricipalele functii urbane ale municipiului Braila. Singurul indicator care poate fi luat in considerate pentru determinarea functiei agricole, il constituie populatia activa ocupata in agricultura. La Braila, care desi are in imprejurimi puternice unitati agricole, acele ferme cu capital privat, populatia ocupata in agricultura si silvicultura reprezinta un procent foarte mic.

Aceste zone functionale, chiar daca inregistreaza o crestere a suprafetelor de teren aferente si a ponderii in totalul intravilanului, nu ajung sa satisfaca necesitatile unui oras de marimea si importanta Brailei. Cel mai pregnant se constata acest fenomen in domeniul zonei de locuinte si functiuni complementare, in domeniul spatiilor verzi de agrement si sport si cel al gospodariei comunale.

CAPITOLUL X

TURISMUL

Unul din cele mai importante obiective turistice ale municipiului Braila, este statiunea balneoclimaterica Lacu Sarat. Vizitatorul este intampinat la intrarea in statiune de o emblema a statiunii realizata din otel si motive florale intr-un stil deosebit. In statiune se poate ajunge din oras cu ajutorul tramvaiului ca mijloc de transport in comun si cu masina personala, existand la intrarea in statiune o parcare auto, cu cateva sute de locuri, in continuarea sa aflandu-se un complex sportiv si campingul statiunii. in cadrul statiunii se gasesc trei hoteluri de cazare si numeroase case de odihna, dar si complexul balnear al statiunii. Acesta este format dintr-un hotel categoria I de doua stele, ce poarta numele statiunii, dispunand de 250 de locuri de cazare. in fata complexului se afla un frumos pare, avand o suprafata de 7 ha, in care predomina teii si salcamii. In cadrul statiunii in anul 2000 s-a finalizat construirea manastirii de calugarije, un important obiectiv turistic al statiunii care a contribuit la cresterea numarului de turisti. Tot aici se gaseste si tabara de copii Lacu Sarat.

In ceea ce priveste obiectivele turistice care se pot vizita in cadrul municipiului Braila, vizitatorii au prilejul sa descopere frumuse|ile si farmecul acestuia, urmand o serie de itinerarii prin oras.

In centrul vechi se pot vizita Plata Traian, ce a fost amenajata imediat dupa eliberarea orasului de sub stapanire otomana, in 1829, biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, monument istoric si de arta medievala singura biserica fara turla din tara, realizata prin transformarea fostei moschei a orasului in biserica ortodoxa, datand din secolul al XVIII-lea, ceasul monumental devenit simbol al Brailei, realizat in 1909 la Praga, avand o inaltime de 11, 5 m, teatrul Maria Filotti, care functioneaza intr-un palat datand din anul 1864. Acesta este compus dintr-o sala de spectacol de 396 de locuri o sala de studio cu 150 de locuri si o sala de receptie pentru 120 persoane. Realizata intr-un stil baroc, cladirea teatrului, dispune de o bogata decoratie interioara. Alte obiective turistice in cadrul centrului vechi sunt Hotelul Traian, reprezentand cea mai inalta cladire publica din oras,, dispune de 120 de camere, 220 de locuri, fiind de categoria I de doua stele construit in 1972, Gradina Publica,cunoscuta de localnici sub denumirea de Gradina Mare are o suprafata de 60.000 mp si a fost amenajata incepand din anul 1833. Aici se poate admira un castel de apa amenajat recent ca resturant, el datand insa din anul 1865. In gradina se mai afla un ceas floral si sectia de etnografie a Muzeului Brailei inpreuna cu casa memoriala Panait Istrati. In partea de est a gradinii se gaseste o portiune din vechiul zid al cetajii in care se afla o intrare in catacombele cetatii. Aceasta a fost astupata in prezent, dar ea facea legatura cu intregul sistem de tunele a carui secret nu a putut fi decat partial descoperit. Tot din aceasta regiune a gradinii se mai poate admira si zona Docurilor si Portul Braila, construite la sfarsjtul secolului trecut de catre Anghel Saligny. Din Gradina Publica, pe Bulevardul Panait Istrati si strada Cetatii se poate ajunge la expozitia Perpessicius.

Centrul nou cupride Plata Independentei, in care se gaseste noul sediu politico-administrativ al Brailei, construit intr-un stil arhitectonic care imbina modernismul cu traditiile locale. El a fos finalizat in 1977. Aici se afla Prefectura si Primaria Brailei. In piata se mai gasesc doua grupuri statuare deosebite: Ecaterina Teodoroiu, realizata de sculptorul lonescu Varo si bustul domnitorului Alexandru loan Cuza. Tot aici se poate observa fantana arteziana construita in trepte, care face deschiderea pietei spre fluviul Dunarea. Bulevardul falezei Dunarii incepe chiar in spatele sediului politico-administrativ si se desfasoara spre stanga pana la Gara Fluviala Braila. Langa aceasta gara se afla sediul Navlomarului brailean cat si Zona Libera Braila, inaugurata in primavara anului 1996. Pe Calea Galati, pe partea dreapta se afla noul local al cinematografului Central dispunand de 650 de locuri, cel mai mare al municipiului. La intersectia acesteia cu Bulevardul Alexandru loan Cuza se afla Liceul Nicolae Balcescu, cel mai vechi liceu din tara, datand din anul 1863.

Un alt obiectiv care poate fi vizitat este Parcul Monument, avand o suprafata de 90 ha si care dateaza din etapa imediat urmatoare eliberarii Brailei de sub stapanirea turceasca. In cuprinsul sau s-au construit in ultimii ani obiective dintre care mentionam: Stadionul Municipal, cu 30.000 de locuri, Sola Polivalenta si sectia de Stiinfele Naturii a Muzeului Brailei.

Se mai cuvine sa mentionam Docurile Brailei, care au 7 km lungime si numara 40 de dane in fata carora pot acosta numeroase nave, Gara Brailei, una dintre cele mai vechi din tara, construita in 1870.

Un alt obiectiv turistic sunt fostele Balp ale Brailei, cunoscute in mtreaga fara pentru bogatia lor de peste. Acestea formeaza doua insule: Insula Mare a Brailei si Insula Mica a Brailei. Pentru a se ajunge in Insula Mare, trecerea se poate face fie cu bacul, de la punctul de trecere Stanca, fie cu salupa de la Gara Fluviala. In estul Insulei Mari se gaseste un obiectiv turistic cautat de vizitatori, Blasova. Insula Mica a Brailei este amintirea fostei Balti brailene si o prevestire a Deltei Dunarii, formata din lacuri, brate si balti cu o suprafata de 13.000 ha, ea fiind declarata rezervatie naturala. Regiunea este un adevarat paradis al pasarilor.

In afara de Hotelul Traian, turismul este deservit de inca cinci hoteluri in municipiul Braila. Capacitatea de cazare pe care acestea o pot asigura este de 570 de locuri.

CAPITOLULXI

DOTARI TEHNICO-EDILITARE

XI. 1. Alimentarea cu apa a municipiului Braila

Municipiul Braila, in ultimi 40 de ani, datorita alimentarii excesive cu apa la suprafata si din inflltratie s-a constatat o cres.tere cu circa 10 m a nivelului apei subterane care a dus la suprasaturare, punerea sub presiune a stratului de nisipuri fine si inundarea pe zone intense a partii inferioare a stratului de loess. Ca urmare a cresterii nivelului hidrostatic la scara intregului oras., s-au declansat fenomene active de tasare si de inundare a unor subsoluri, afectand functionalitatea acestora si structurile de rezistenta ale cladirilor.

Cauzele cresterii accentuate a nivelului apei subterane in zona municipiului Braila sunt: pierderi de apa din retelele de distribute; lipsa sistemelor de canalizare pe suprafete intinse din zona de vest a orasului Braila pe circa 4 ha, apele uzate fund deversate direct in teren, afluxul suplimentar de apa din sistemul de irigatii Braila-Cazasu.

Pentru rezolvarea reducerii nivelului freatic mentionat anterior s-au executat in ultimi 5 ani ample lucrari asupra scoaterii de sub inundatii a cartierelor Radu Negru si Lacu Dulce si anume: adancimea cuvetei Lacului Dulce cu circa 4 m si mentinerea luciului de apa la cota -2 cu ajutorul unei statii de pompare ce evacueaza apa in sistemul de desecare-colectare, care preia apele din zona depresionara inundata si le transporta in colectorul Braila Sud.

In privinta lucrarilor hidrotehnice, lacuri de acumulare si indiguiri, municipiul Braila este reprezentat prin digul existent care face legatura intre maidanul Chiscani si Terasa Brailei.

Ca surse de apa, municipiul Braila este alimentat cu apa potabila din doua surse si anume: sursa subterana din zona Calieni-Vadul Rosca, care se afla in exploatarea municipiului Gala|i si asigura un debit de 300 1/s pana la 600 1/s ce se inmagazineaza in complexul Apollo. Braila are o capacitate de inmagazinare de 40.000 me, compusa din doua rezervoare, si sursa de suprafata, unde Braila nu are captare proprie apa fiind preluata din statiile de alimentare cu apa din Dunare a Combinatului Chimic de la Chiscani-Braila. Capacitatea captarii apei brute din Dunare este de 1.600 1/s ce se realizeaza prin intermediul a doua conducte de Premo avand diametrul cuprins intre 800-1.200 Dn.

Sursa de apa pentru sistemul de irigatii este fluviul Dunarea, ce asigura necesitatile sistemului de irigatii prin statiile de pompare ce trimit apa in canalele de aductie.

Reteaua de distribute a apei are o lungime de 400 km, constituita din conducte de fonta-otel, azbociment, avand diametre intre 60-1.000 mm. Reteaua municipiului Braila deserveste in prezent un numar de 4.000 bransamente, inclusiv cvartale de blocuri si industrie. Aceasta nu distribuie apa industriala, ci numai apa potabila.

Probleme conflictuale si disfunctionalitati au aparut intre firma Aptercol Braila si unitatile industriale, social-culturale si unii locuitori ai municipiului Brala, privind neexploatarea corecta a retelelor existente in incinte industriale, unitati social-culturale si gospodarii individuale.

XL2. Reteaua de canalizare a municipiului Braila

Reteaua de colectare a apelor uzate menajere, industriale cat si pluviale insumeaza o lungime de 156 km. Reteaua de canalizare este realizata partial in sistem unitar in zona centrala a municipiului, in cartierele Vidin, Progresul, Viziru II si III, Buzaului, Hipodrom, Victoriei, in zonele industriale de nord, de vest, de sud, iar in sistem divizor in cartierele Radu Negru, Viziru I, Obor, Buzaului doar partial, Calarasi II, III si IV.Colectoarele de canalizare sunt realizate din tuburi de beton simplu, azbociment, avand diametre circulare, ovoide si sub forma de clopot.

Statia de preepurare sau epurare a apelor industriale si a celor provenite de la unitatile social-culturale sunt situate in incinta urmatoarelor obiective: santierul Naval-statia de epurare cu deversare in Dunare, Laminorul-cu o static de epurare cu deversare in Dunare, Abatorul-cu separatoare de grasimi ce se deverseaza in reteaua oraseneasca, Fabrica de bere-separatoare de namol, Vinalcool-camin de neutralizare. Bazinul de retenpe este situat in zona industriala nord. Municipiul Braila nu dispune de static de epurare, apele uzate deversandu-se direct in Dunare.Evacuarea apelor uzate se face in sistem divizor. Canalizarea menajera este realizata din tuburi de beton si de fonta de scurgere si au ca punct de colectare sta|ia de pompare apa uzata echipata cu utilaje necesare evacuarii apelor uzate.Canalizarea pluviala existenta este constituita din tuburi de beton si are ca punct de deversare lacul II din partea de sud-vest a statiunii Lacu Sarat.Problemele conflictuale si disfunctionalitatile constatate provin din faptul ca reteaua de canalizare constituita din tuburi de beton sufera degradari din cauza aciditatii panzei freatice si sunt necesare interventii si inlocuiri de tronsoane.

XI. 3. Alimentarea cu energie electrica a municipiului Brdila

Orasul Braila se alimenteaza din cinci statii de transformare amplasate la extremitatile orasului in punctele de concentrare a principalilor consumatori de energie electrica.

In zona nordica a orasului sunt amplasate doua statii: statia de transformare Pise, amplasata pe soseaua Galati la iesirea din oras si statia de

transformare Brailita, amplasata pe latura de nord. In zona sudica este amplasata statia de transformare Braila Sud in apropiere de malul Dunarii, pe latura sudica

a mtreprinderii Laminorul. In zona estica este amplasata statia de transformare Braila Port, iar in zona vestica este amplasata statia de transformare Hipodrom. Din aceste statii se distribuie energie electrica pe linii de medie tensiune, care pot cuprinde pana la opt cabluri trifazate sau monofazate. Actual exista doua rejele de medie tensiune, una de 6 kv si una de 20 kv. Cea de 6 kv a fost prima retea intrudusa in localitate. Cea de 20 kv este cea care se extinde actual. Statia Pise distribuie energie electrica pe tensiunea de 20 kv, alimentand posturile de transformare din cartierele Vidin si Progresul. Statia Braila Sud distribuie energie electrica atat pe tensiunea de 20 kv cat si pe 6 kv, alimentand posturile de transformare din zona sudica a orasului, cartierele Radu Negru, Calarasi IV, Bariera Calarasi pana la puntul de distribute si cartierele Viziru I, II si III. Statia Braila Port distribuie energie electrica, alimentand posturile de transformare ramase din zona centrala a orasului, cuprinsa intre Dunare de la Vadul Ghecetului pana la Piata Traian si conturul descris de calea ferata din port pana la gara C.F.R. Statia Hipodrom distrbuie energie electrica, alimentand posturile de transformare din cartierele Hipodrom, Buzaului, Chercea Sud si posturile vechi din Obor si zona centrala, pana la punctul de distributie de la fosta uzina electrica.

Toate aceste statii de transformare sunt interconectate in cateva puncte de distributie, astfel incat in situatii de avarie se pot racorda posturi de transformare alimentate dintr-o static la un circuit alimentat din statia imediat apropiata.

Rejelele electrice de joasa tensiune care alimeteaza consumatorii direct din aceste posturi de transformare parcurg toate caile de circulatie ale orasului, pe traseu aerien in cazul alimetarii consumatorilor cu locuinte individuale si pe traseu subteran in cazul alimentarii blocurilor de locuinte si a consumatorilor cu puteri instalate mari.

Reteaua de iluminat public parcurge de asemenea toate caile de circulatie, precum si aleile din cartiere, pe traseu aerian. Cu mici exceptii la stalpii izolati se intalnesc si trasee subterane.

In zona intravilana a municipiului sunt incluse pe langa orasul Braila si trupuri reprezentate prin: statiunea balneoclimaterica Lacu Sarat, S.C.Donaris S.A., S.C.Traian S.A. si platforma industrials Chiscani.

Statiunea Lacu Sarat este alimentata cu energie electrica din doua linii electrice de medie tensiune, ce pleaca una din statia de transformare Braila Sud si cealalta din statia de transformare Lacu Sarat.

Iluminatul stradal este realizat prin cablu subteran din stalp in stalp si are configuratia de pe planul de situatie. Puterea instalata in prezent in aceste posturi de transformare satisface necesarul cerut de consumatorii din zona.

Platforma industriala Chiscani se alimenteaza cu energie electrica din centrala existenta pe platforma: S.C.Cet S.A. Termocentrala Chiscani este unul din cele mai mari objective energetice din tara. Aceasta centrala, cu o putere instalata de 1.000 MW, furnizeaza energie electrica atat sistemului energetic national, cat si abur pentru termoficarea municipiului Braila. Aceasta centrala este racordata la sistemul energetic national prin intermediul statiei de transformare Lacu Sarat

XI.4. Telefonia din municipiul Braila

In municipiul Braila exista patru centrale telefonice, una pe strada imparatul Traian, una in Piata Independentei, una pe strada Calea Galati si una in cartierul Viziru III. De la aceste centrale se desfasoara circuitele telefonice majore urbane s.i interurbane, prin canalizatie subterana formata din tuburi de beton tipizate si canale de tragere.

Centrala cea mai veche este cea din Piata Traian si a fost recent echipata cu o unitate electronica cu 5.000 linii la care sunt concentrati abonatii din zona centrala a Brailei.

A doua centrala instalata in Braila este cea din Piata Independentei cu o capacitate de 10.000 linii la care sunt concentrati abonatii din zona cuprinsa intre Bulevardul Independentei si sudul cartierului Chercea.

A treia centrala infiintata in Braila este cea de pe Calea Galati care are o capacitate de 13.000 linii si la care sunt conectati abonatii din zona nordica a orasului.

A patra centrala si cea mai noua este cea din Viziru III, este de tip digital si are o unitate centrala de 10.000 linii, avand conectati abonati din zona sudica a orasului. Termocentrala Chiscani are o centrala telefonica proprie racordata subteran la cablu telefonic interurban.In municipiul Braila exista trei retele de telefonie mobila: Connex, Orange, Telemobil, care acopera intreaga zona a orasului.

XI.5. Alimentarea cu caldura a municipiului Braila

In prezent in municipiul Braila, alimentarea cu energie termica, pentru incalzire, prepararea apei calde de consum, nevoi tehnologice si ventilare a consumatorilor urbani si industriala se realizeaza in sistem centralizat si in sistem local pentru imobile si cladiri publice apartinand fondului vechi si noi de eonstrucfii urbane.

Dezvoltarea celor doua sisteme de alimentare cu energie termica a rezultat din necesitatea asigurarii, in conditii tehnico-economice de maxima eficienja a necesarului de caldura solicitat de dezvoltarea accentuata a fondului nou de locuinte si de constructii cu destinatie publica.

Alimentarea cu caldura a ansamblurilor de locuinte se realizeaza in sistem centralizat, prin intermediul unor centrale si a punctelor termice. Sistemul de termoficare al municipiului s-a dezvoltat prin furnizarea agentului termic primar de catre Get Chiscani, situata la circa 14 km distanta de municipiu, pe platforma industriala Chiscani. Conductele retelei de termoficare sunt izolate termic cu rogojini din vata minerala, protejate cu tabla pe traseele supraterane si cu carton bituminat pe traseele cu montare subterana. Reteaua de termoficare este realizata in sistem ramificat, avand posibilitatea de extindere.

Consumatorii urbani si industriali racordati la sistemul de termoficare preiau din cadrul acestuia un debit de caldura de 198,582 Gcal/h, necesar pentru incalzire si pentru prepararea apei calde de consum. Sursele pentru furnizarea agentului termic primar-apa fierbinte prin sistemul de termoficare al municipiului Braila sunt urmatoarele: Filiale Electrocentrale Braila amplasata pe platforma industriala Chiscani, ce furnizeaza energie termica pentru orasul Braila, precum si pentru unitati industriale si sociale din zona, S.C.Cet S.A. amplasata pe platforma Combinatului de Celuloza si Hartie. Aceasta produce energie electrica si termica sub forma de abur viu, folosind drept combustibil gazele naturale si centrala termica apartinand S.C.Promex S.A.

La ora actuala, retelele de distribute a energiei termice catre consumatori au un grad ridicat de uzura a tevilor si termoizolatiei, astfel incat pierderile de apa pe traseu depasesc nivelul admisibil.

XI. 6. Alimentarea cu gaze naturale in municipiul Braila

Municipiul Braila face parte din localitatle prevazute cu sistem de alimentare cu gaze naturale.

Pe soseaua Focsani este amplasata statia de predare a municipiului de la care prin, intermediul unei retele de medie presiune, sunt alimentate un numar de 74 statii de reglare-masurare.

In prezent este in stadiu de executie mutarea statiei de predare din actualul amplasament la limita de Centura a municipiului, tot pe soseaua Focsani. La ora actuala, consumul tehnologic de gaze naturale a inregistrat o curbura descendenta, crescand consumul la consumatorii casnici in special la locuintele individuale. Ponderea consumului casnic a ajuns la 15% din consumul total de gaze. Numarul abonatilor la locuinte individuale a crescut de la 130 in anul 1990 la 8.166 in anul 2000. Consumul total de gaze naturale este de 218.000.000.mc pe an.

In vederea cresterii presiunii gazelorprecum si in vederea reducerii si pierderii de presiune, in orasul Braila a fost executata o conducta de medie presiune cu diametrul de 5000 mm, ce alimenteaza intreprinderea Laminorul si statiunea Lacu Sarat, prin interemediul unor statii de reglare.

CAPITOLULXII

STARE A MEDIULUI IN MUNICIPIUL BRAILA

Analiza conditiilor de mediu in care se desfasoara activitatea socio-economica din municipiul Braila este prezentata cu deosebit profesionalism in Studiul de fundamentare privind reabilitatea, protecfia si conservarea mediului in municipiul Braila, intocmit de ICIM Bucuresti in anul 1995.

Prezentul studiu a analizat modul in care sunt afectati factorii de mediu in oras ca urmare a etapei actuale de dezvoltare.

XIL1. Poluarea apei

Astfel, in ceea ce priveste apa de suprafata, ne referim la fluviul Danarea, cu exceptia continutului de substanta fenolica, ceilalti indicatori de impurificare s-au incadrat in limita. Tot in categoria ape de suprafata intra si lacurile terapeutice Lacu Sarat I si II, al caror grad de salinitate este in continua crestere. In ceea ce priveste calitatea apelor subterane se constata aparitia unui proces de depreciere a calitatii apelor freatice, referitor la cerintele de potabilitate, in special in zonele platformelor industriale datorate unei poluari, exterioare difuze de natura antropica.

XII.2. Poluarea aerului

Referitor la poluarea aerului, ponderea o au agentii economici si anume: Renel-Electrocentrale Braila, platforma chimica Chiscani, S.C.Promex S.A., S.C.Laminorul S.A., S.C.Pal S.A., tranporturile auto. Astfel, prin arderea combustibililor lichizi, solizi si gazosi necesari producerii de energie, au loc emisii ale compusilor de sulf, azot si pulberi. Industria chimica polueaza cu compusi de azot, sulf, clor, sulfuri de carbon, hidrogen sluiurat, vapori de acid sulfuric, acid clorhidric si pulberi, iar industria metalurgica adauga pulberi cu continut de oxizi de fier si metale neferoase, iar traficul auto si naval produce emisii de oxizi de carbon, sulf, azot, plumb si hidrocarburi. In industria de prelucrare a lemnului se produc pulberi.

XII.3.Poluarea solului

Referitor la factorul de mediu, sol, se poate concluziona ca activitatile antropice desfasurate pe teritoriul municipiului Braila nu au indus o poluare semnificativa a solului. De mentionat aici este necesitatea unei noi halde de depozitare a gunoiului menajer a orasului, obiectiv dus aproape spre finalizare, deoarece s-a finalizat un astfel de program instituit de Primaria municipiului Braila, care sa diminueze substantial efectele negative datorate actualei halde de la Baldovinesti.

Mentionam ca agresarea factorilor de mediu: apa, aer, sol, flora, fauna, asezari umane, afecteaza implicit starea de sanatate a populatiei. De aici rezulta necesitatea stoparii fenomenelor de poluare si eliminarea cauzelor generatoare de substante poluante. Ca urmare a scaderii productiei industriale in ultima perioada, cantitatile globale de substante poluante evacuate in mediu au scazut, mentinandu-se totusi la valori ridicate fata de normal.

Din aceasta cauza se impun o serie de masuri ca de exemplu: extinderea si modernizarea instalatiilor de depoluare ale unitatilor industriale, elaborarea studiului de fezabilitate si realizarea statiei de epurare a apelor uzate din municipiu, retehnologizarea instalatiilor principalilor agenti poluanti, demararea de actiuni de reconstructie a zonelor degradate existente, infrumusetarea si gospodarirea municipiului pentru a raspunde cerintelor de ordin ecologic si urbanism, sustinerea acpunilor de educare si constientizare a populatiei in vederea atragerii ei ca participant activ la rezolvarea problemelor de mediu.

O atentie deosebita din punct de vedere urbanistic trebuie acordate evolutiei nivelului panzei de apa freatiea in zona municipiului Braila, in vederea stoparii ridicarii nivelului acestuia. In cadrul studiilor hidrologice realizate in ultmii 2-3 ani, au fost propuse cateva solutii, din care amintim: realizarea unui dren de adancime in partea de nord-vest a orasului, cu descarcare in zona Lacu Dulce si in Lunca Dunarii, realizarea in zone depresionare din platforma orasului a unor lacuri de colectare a apelor freatice, preconizandu-se cresterea evapotranspiratiei prin mentinerea luciului de apa, realizarea unor drenuri de-a lungul Falezei Dunarii cu desecare libera in fluviu, transformarea in dren a vechiului colector de canalizare Germani, dupa punerea in exploatare a noului colector, realizarea unor foraje autodescarcatoare din freatic in acviferul inferior pentru depresionarea locala a freaticului in anumite zone.

XII.4. Poluarea fonica

Poluarea fonica sau zgomotul este, eel mai simplu definit ca un sunet neplacut. In problema de mediu, zgomotul se situeaza ca un component, o cale prin care este afectata sanatatea omului sau se interfereaza si deranjeaza activitatea economica si respectiv a populatiei. In acest context obiectivul principal este acela de a determina cantitativ intensitatea si tipul de zgomot si posibilitatea de diminuare a zgomotelor si efectele lor asupra populatiei

In municipiul Braila, poluarea fonica are loc in zona rezidentiala produsa de diferite aparate domestice. Nivelul zgomotului care se inregistreaza in zona industrials, afectata si ea de poluare fonica, este intre 70-75 dB. In constructii, nivelul ajunge la un varf de 110 dB. O alta sursa de poluare fonica este data de rejeaua de transport urban. Efectele poluarii fonice asupra sanatajii populapei municipiului Braila se resimt prin pierderea auzului. Acestea depend de nivelul zgomotului, de durata de timp si de frecventa zilnica. In afara de pierderea auzului, efectul zgomotului mai are consecinte si asupra tensiunii musculare, schimburilor metabolice, reducerea activitatii gastro-intestinale, dureri de cap, stare de somnolenta si preturbari respiratorii.

In afara efectelor asupra sanatatii omului, poluarea fonica poate avea efecte negative, impacte psihologice, sau social-economice.

XII. 5. Poluarea cu deseuri

Poluarea cu deseuri asupra municipiului Braila rezulta din toate activitatile umane: productie, distribute, consum si chiar recreere. Deseurile domestice provenite de la bucatarie si din comert, cele industriale atrag animale, diferite insecte si produc mirosuri, gaz metan inflamabil prin putrefactie. Pentru a putea preveni si elimina deseurile periculoase din zona Brailei, este necesar sa se cunoasca foarte bine natura si originea scurgerii acestora din tehnologiile folosite, din transportul acestora, accidente de trafic si deversarea lor.

In alegerea gropii de gunoi pentru depozitarea deseurilor din municipiul Braila, trebuie sa se tina cont de urmatoarele situatii:utilizarea spatiului respectiv devine improprie altor scopuri, producerea de mirosuri prin fermentare, posibile incendii datorate proceselor de oxidare, atragerea de insecte, poluarea acviferelor si a apelor de supafata, afectarea traficului general. In alegerea locului pentru groapa de gunoi se are in vedere: potentialul de amenajare a terenului, planiflcarea spatiului local, protectia sanatatii publice, acces rutier cu evitarea

ariilor locuite, distanta fata de centrul de producere a deseurilor. In realizarea gropii de gunoi sunt prevazute cateva date tehnice si anume: suprafata minima sa fie de 50.000 mp,volumul minim de depozitare de 25.000 mc,distanja minima de la reteaua de colectare la cea de depozitare sa fie de minim 30 km sau o ora de parcurs cu autovehicolul, itinerarul de transport sa evite pe cat posibil alte asezari sau cartiere, sa se evite drumurile inguste sau care sa produca stagnari ale circulatiei, sa se evite ariile cu valoare eculogica deosebita, groapa de gunoi sa fie echipata cu buldozere, dragline, instalatii de purificare a aerului, instalatii de supraveghere si transmisie, utilaje de compactare, instalatii de incinerare. Groapa de gunoi trebuie realizata de asa maniera meat sa se evite infiltrarea si poluarea solului si a apelor subterane, deci trebuie etansata.

CAPITOLUL XIII

PERSPECTIVA DEZVOLTARH DURABILE

IN MUNICIPIUL BRAILA

Din analiza situatiei existente, a disfunctionalitatilor si a optiunilor populate si organelor administratiei locale, rezulta ca, municipiul Braila dispune de un potential economic, uman si material rnca insuficient valorificat.

Prioritatile municipiului vizeaza in primul rand folosirea in procente mai mari a fortei de munca disponibile si in primul rand a celei tinere calificate. O alta prioritate in dezvoltarea durabila o constituie asigurarea de locuinte la nivelul exigentelor mileniului III si a cerintelor din partea populatiei. Se impune deci cresterea suprafetelor din intravilan afectate constructiei de locuinte, masura care nu se poate realiza decat prin extinderea intravilanului cu circa 550 ha.

Interventia mai eficienta in domeniul asistenjei sociale, in domeniul culturii si invatamantului, a activitatilor de agrement sunt de asemenea prioritati ale vietii sociale brailene pentru o dezvoltare cat mai buna.

Echiparea edilitara a municipiului are trei directii in care se impune alocarea unui important volum de investitii care sa asigure asfaltarea tuturor strazilor municipiului, racordarea tuturor gospodariilor populatiei la canalizare si extinderea retelei de gaz metan.

Se mai remarca prioritatea spatiilor verzi si locului de joaca pentru copii in ansamblurile de locuinte, precum si a perdelelor de protectie in calea vanturilor dominante, prioritati care se impun si datorita deschiderii de campie a amplasamentului orasului.

Valorificarea potentialui turistic pe care il ofera Dunarea si facilitate oferite de existenta zonei libere la Braila, pot aduce de asemenea importante beneficii orasului.

Importanta municipiului in reteaua de localitati depaseste limita judetului, putandu-se constitui intr-un centru interjudevetean, cu vocatie polifiinctionala. Ca ultim port la Dunare accesibil vaselor dinspre Marea Neagra, acesta poate constitui o conditie de relansare a activitatilor portuare, si de realizare a activitatilor specifice unei zone libere.

Sub aspectul ocuparii in teritoriu, in raport cu unitatile teritorial-administrative vecine, atat intravilanul, cat si teritoriul administrativ propriu al municipiului, acestea sunt subdimensionate.

In domeniul cailor de comunicatie, municipiul Braila va beneficia de relatii directe si rapide cu teritoriul sau inconjurator. Cele doua drumuri expres prevazute, vor lega municipiul cu regiunile tarii, inclusiv cu Dobrogea printr-un nou pod peste Dunare. Prin drumurile expres si prin drumurile nationale, municipiul va avea legaturi si cu cele doua coridoare de autostrazi. Calea feroviara, pe traseul Bucuresti-Braila-Galap este prevazuta spre modernizare, in vederea realizarii unei circulatii de viteza mare.

In domeniul valorificarii potentialului agricol din zona Brailei se impune reasezarea sistemelor de irigatii si desecare. Amlificarea activitatilor legate de prezenta Dunarii, va putea constitui un element de relansare economico-sociala a municipiului.

Actvitatile portuare si in special regimul de zona libera vor putea concentra un numar important de populatie activa.

Pentru cresterea fondului locuibil al municipiului, noile locuinte se vor putea realiza fie prin restructurarea fondului existent necorespunzator, fie prin extinderea intravilanului.

Noile trasee ale axelor majore ale cailor de comunicatie din teritoriu vor necesita corelarea cu trama municipiului, in privinta penetratiilor, capacitatilor de transport si intersectiilor.

Infrastructura edilitara a municipiului va trebui modernizata si dezvoltata in special in domeniul hidroedilitar. Amplificarea activitatilor tertiare cu precadere in sfera turismului si in general a serviciilor, poate aduce un important spor al locurilor de munca.

Relansarea economica a municipiului Braila poate fi asigurata avand in vedere ca exista suficiente capacitati de producfie, dar care nu produc la nivelul potentialului tehnologic pe de o parte, iar pe de alta parte exista o rezerva importanta de forta de munca calificata, rezultata in urma disponibilizarilor din ultimii ani. Dezvoltarea activitatilor economice de tip industrial, de depozitare si de constructie, pana in anul 2004 se va materializa in urmatoarele directii: modernizarea proceselor tehnologice, automatizarea proceselor de productie, capacitati de productie noi.

Pentru intreaga activitate economica a municipiului Braila, un efect benefic are functionarea zonei libere in cele trei perimetre, doua dintre ele fiind afectate activitatilor de tip industrial si de depozitare. Acestea, la randul lor vor determina o crestere a absorbtiei fortei de munca, la o modificare in folosul municipiului a raportului dintre numarul persoanelor active si numarul personalului angajat. Aparitia investitorilor straini si autohtoni in zona libera, va determina in afara de noi locuri de munca si o serie de efecte in domeniul infrastructurii, a transporturilor de toate categoriile, o circulate monetara mai antrenanta si mai sanatoasa, un schimb de experienja intre modul de desiasurare a activitatii personalului angajat strain si modul autohton de activitate.

Potentialul turistic al municipiului Braila este precumpanitor legat de cursul Dunarii si de valentele balneoclimaterice existente in statiunea Lacu Sarat Strategia in activitatea de turism urmareste conservarea si exploatarea optima a zacamintelor de namol sapropelic si apa sarata, dezvoltarea si modernizarea bazelor turistice si de agrement, valorificarea mai eficienta a potentialului existent in Insula Mica a Braiei, cu masurile de protectie adecvate unei rezervatii naturale. Preocuparile pentru asigurarea unor conditii civilizate de petrecere a timpului liber, in special pentru tineret, este o alta componenta a strategiei de dezvoltare a vietii spirituale a municipiului.

O mentiune speciala se poate face cu privire la asigurarea normei europene de spatii plantate pe cap de locuitor prin cresterea suprafetei plantate la 1.231,31 ha, valoare care conduce la un indice de 5,47 mp spatiu plantat pe cap de locuitor al Brailei.

CAPITOLUL XIV

STATIUNEA LACU SARAT

CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA

XIV. 1. Pozitia geografica a stafiunii Lacu Sarat

In partea de sud a municipiului Braila se afla unul dintre cele mai frumoase locuri din imprejurimile acestuia; statiunea balneoclimaterica Lacu Sarat.

Situata in partea de est a Romaniei, in Baraganul de Nord, cunoscut si sub numele de Campia Brailei, statiunea se gaseste la o distanja de numai 5,5 km de municipiul Braila, in compartimentul intitulat Campul Viziru. Statiunea este asezata la 17° 58' longitudine estica. Fiind m vecinatatea Dunarii la o distan^a de numai 3 km, ea se afla , cu exceptia statiunilor de pe literal, la cea mai scazuta altitudine din tara, 20m. Inconjurata de padurea cu acelasi nume, care confera un cadru deosebit de pitoresc atat prin monumentalitate, cat si prin vechime, statiunea tinde sa-si recapete vechea ei faima, cand era cea mai vestita statiune din Romania.

XIV.2. Relieful

Campul Viziru, teritoriul in care se afla statiunea Lacu Sarat, este o zona de campie, fiind o regiunea cu cele mai mici inaltimi din intreg Baraganul de Nord. El este delimitat in partea de nord de cursul Siretului, spre sud de lunca Calmatuiului, la vest de Valea lencii, iar in est de Dunare. Aceasta desparte regiunea de faimoasa Insula Mare a Brailei.

Lacul, la origine, avea o forma alungita cu o strangulatie in partea de mijloc avand o lungime de 2,5 km si o latime de 400 m. La sfarsitul secolului al XlX-lea el s-a sectionat in doua bazine, avand o suprafata totala de 2,5 kmp, lacul de nord de forma rotunda avand o lungime de 1,5 km si lacul de sud cu o lungime de 1 km si o forma alungita, comunicarea intre ele nefiind intrerupta total, ea facandu-se in prezent prin canale subterane. Numai lacul de nord este inconjurat de padure, el constituind statiunea actuala propriu-zisa.

Lacul dateaza inca din epoca cuaternara. in privinta originii sale parerile sunt impaatite. Unii sustin ca este un lac de crov adica a luat nas.tere prin depozite loessoidale. Altii considera lacul drept o ramasita a Marii Pontice, care s-a retras din zona la inceputul cuaternarului. Altii, intre care: Gheorghe Munteanu-Murgogi, George Vdlsan, ii atribuie o origine fluviatila. Se considera ca ar fi un lac de meandru sau de brat parasit. Acest brat ar fi inceput in zona Gropeni, abatandu-se spre vest la o departare de 3-4 km fata de matca Dunarii si revenind la aceasta in regiunea de sud a Brailei. Cu timpul legatura acestui brat a fost acoperita de depuneri loessoidale, facute la nivelul terasei fluviatile, el disparand cu timpul. Ramasita cea mai evidenta a bratului a reprezentat-o Lacu Sarat. Dovada cea mai concludenta a acestei origini o reprezinta profilurile geologice efectuate intre Braila-Lacu Sarat-Chiscani si care au demonstrat existenta intre sol si loess a unui strat argilos. Lacu Sarat fiind complet fara afluenti si izolat total de Dunare s-a pus problema modului de alimentare cu apa cat si a salubritatii sale. Alimentarea se banuieste ca s-ar face prin izvoare subterane. Dovada o reprezinta si stirile privitoare la existenta in statiune a unui izvor de apa minerala care a curs pana la inceputul secolului nostru. In privinta salinitatii sale , se considera ca aceasta este datorata izvoarelor sarate din zonele salifere ale Ramnicului Sarat si Putnei, care au ajuns aici urmand inclinajia solului spre Dunare.

XIV.3. Clima

Situata in estul Baraganului, statiunea Lacu Sarat are un climat continental de stepa, asemanator celorlalte statiuni din regiune: Amara, Balta Alba. Verile sunt secetoase, calduroase si uscate, datorita maselor de aer continentalizat, iar iernile reci si cu zapada putina. Temperatura medie anuala este de 11°, 1C, in timpul verii osciland intre 22°-35°C. Presiunea atmosferica se caracterizeaza printr-un maxim in sezonul rece, 757,3 mm datorita unor campuri anticiclonice si printr-un minim in sezonul cald de 754 mm cand temperatura este ridicata. Precipitatiile nu depasesc 500 mm anual. In timpul verii sunt aproximativ 15-20 zile ploioase. Cele mai reduse precipitatii sunt toamna si iarna, iar cele mai ridicate primavara. Stratul de zapada. este redus si ca marime si ca durata. Durata de stralucire a soarelui este de 2200 ore anual, vara fiind intre 90-100 zile foarte stralucitoare. Cele mai frecvente vanturi sunt cele din nord, apoi urmeaza cele din nord-vest sj cele din sud. Vantul care bantuie eel mai des regiunea este crivatul, vant uscat sj rece care bate numai iarna fiind determinat de anticiclonul Siberian.

XIV.4. Reteaua hidrografica

Inexistenta afluentilor sau a legaturii cu Dunarea a facut ca singura alimentare a lacului sa se realizeze asa cum s-a subliniat anterior prin retelele subterane cat si prin apele de ploaie sau cele rezultate din topirea zapezilor. In prezent suprafata celor doua lacuri este de 1,72 kmp. Adancimea apei lacului variaza intre 0,2-1,2 m. Salinitatea are o concentrate de 15g/l. In timpul verii temperatura lacului depaseste 30° ca urmare a adancimii mici in comparatie cu suprafata mare a lacului. Culoarea apei variaza de la verzui la caramiziu si in functie de tulburarile provocate de vanturi. Namolul lacului are un volum de 66.000 me. Lacul dispune de 92.000 tone de namol. Temperatura namolului variaza intre 12-27°C., avand o culoare neagra-cenusie si o grosime intre 40-50 cm.

XIV. 5. Vegetatia

In regiune predomina vegetatia de stepa, cea arborescenta reprezentata prin salcam si stejar care alcatuieste cea mai mare parte din padurea lacului. Se mai intalneste si tei, ulmi si plop. Se intalnesc si plante rezistente concentratiei mari de saruri, cum ar fi: ghiranul si saratica. De remarcat este faptul ca statiunea are un frumos pare cu o suprafata de 40 ha, ce a fost amenajat inca de la sfarsutul secolului trecut si care dispune de admirabile plante si flori ornamentale, deosebit de apreciate de catre turisti. Lacul din sud este lipsit de vegetate aproape total.

XIV.6. Fauna

In regiune animalele sunt destul de numeroase, unele reprezentand interes vanatoresc. Astfel intalnim animale, cum ar fi: micile rozatoare, popandau, harciog si soarecele de camp, cat si iepurele, care reprezinta cel mai numeros animal de vanat al regiunii. In padurea lacului au fost colonizate si caprioara de acum 30 ani. Dintre pasari, la loc de frunte se situeaza pescarusii in primul rand si datorita apropierii lacului de Dunare, dar si alte apecii: carsteiul, turtureaua, prepelite, potarnichi, ciocarlii. Intr-un loc special amenajat pe malul lacului, s-a organizat si o crescatorie de fazani. Apa lacului, datorita gradului de salinitate nu adaposteste nici un fel de peste, in schimb exista un plancton de substante organice care contribuie la caracterul namolului mineralizat organic.

XIV. 7. Profilul statiunii

Factorii de cura din stajiunea Lacu Sarat care reprezinta o fericita imbinare a apei minerale de lac cu o compozitie chimica foarte variata, a namolului sapropelic si a unui cadru natural pitoresc, au determinat prin valorificarea lor urmatoarele profiluri terapeutice balneo-climateric:

Profilul loco-motor, boli reumatismale degeneratoare, inflamatorii,
post-traumatice;

Profil neurologic, afectiuni ale sistemului nervos periferic, cum ar fi:
sciatica, nevrite, pareze;

Profil dermatologic;

Profil ginecologic;

Profil oftalmologic;

Profilul aparatului respirator;

Profil endocrin;

Boli profesionale;

Afectiuni post-traumatice.

Bazele de tratament

Tratamentul fizico-balnear prevede pe langa, utilizarea factorilor naturali de cura specific! fiecarei statiuni si asocierea unor proceduri auxiliare, care folosesc factor!! natural! respectivi, parafina, plantele si apa, si factor! fizici artificial! aplicati in sectia de fizio-terapie. Lacu Sarat dispune de o moderna baza de tratament care asigura efectuarea a peste 2.000 de proceduri terapeutice in 8 ore. Baza apartine Ministerului Turismului si se afla chiar in centrul statiunii dispunand de un hotel de 250 de locuri si de o moderna pensiune cu aceeas! capacitate.

In planurile de perspectiva sunt prevazute doua baze moderne de tratament balneo-fizic, dintre care una este in curs avansat de realizare. Statiunea mai dispune de spatii speciale amenajate pentru ungeri cu namol si bai in lac. Regiunea cea mai pitoreasca o reprezinta insa plaja statiunii care are o capacitate nelimitata. Ea dispune de zone gazonate, cat si de zone unde se poate face plaja pe nisip. Copiii tarii dispun in statiune de o tabara care are o baza de tratament si o plaja proprie. Pe malul de vest a lacului exista motelul Turist, cu 50 locuri de cazare.

In afara de hotel, se mai gasesc cateva case de recreere, cum ar fi Mimoza. In spatele acestuia se gaseste stadionul statiunii.

In Lacu Sarat, pacientii si turistii au la dispozitie multiple si variate posibilitati de petrecere a timpului liber in mod agreabil. Amatorii de drumetii au posibilitatea de a se plimba in jurul lacului, in padurea statiunii dar si in parcul statiunii. Tot din statiune se organizeaza excursii in zonele apropiate dar si mai indepartate cu ajutorul diferitelor mijloace de transport. Astfel, se pot face excursii la Braila, Galati, Blasova, Macin, in insulele Brailei, la tulcea si in Delta Dunarii.

CAPITOLUL XV

CONCLUZII SI PR OPUNERI

Aceasta lucrare, numita Ecosistem urban al municipiului Braila-caracterizare complexa, isi propune conturarea unor directii de dezvoltare in politica de construire si amenajare a teritoriului pe o perioada delimitata de 5-10 ani, axata pe: delimitarea intravilanului, organizarea zonelor functionale, potentialul uman si resurselor de munca, populatiei si aspectelor sociale, fondului construit, organizarii circulatiei, echiparii edilitare si conservarii mediului.

In baza studiilor de fundamentare si analizei multicriteriale a situapei existente, se poate trage concluzia ca municipiul Braila dispune de importante valente pentru dezvoltare.

Cadrul natural si forma de proprietate asupra terenului permit cresterea intravilanuluide la 3.442,96 ha la 3.995,87 ha.

Prin introducerea de suprafete libere de constructii se creeaza conditii pentru realizarea de locuinte rezidentiale la nivelul sfarsitului de mileniu, realizare care nu este posibila in conditiile oferite de intravilanul existent.

Suprafetele de teren introduse in intravilan din vecinatatea zonelor industriale permit amplasarea in conditii optime a viitoarelor unitati de productie.

Prin propunerile Planului Urbanistic General s-au creat conditii pentru dezvoltarea tuturor categoriilor de dotari precum si pentru protejarea zonelor si obiectivelor de patrimoniu.

Materializarea strategiei de dezvoltare a municipiului presupune si circulatia terenurilor in vederea realizarii obiectivelor de utilitate publica. Astfel se intentioneaza a fi trecute in domeniul public terenurile ocupate in prezent de Padurea Stejarul, Padurea Corotisca pentru amenajarea lor ca zone de agrement si sport, zona de padure si apa dintre D. J. 221 A. si malul Dunarii care va primi aceeasi destinatie, terenurile agricole de la extremitatea nordica a intravilanului pe care urmeaza a se amplasa drumul expres Focsani-Braila-Tulcea, precum si podul mixt peste Dunare, zona din Lacu Dulce pe care s-a intocmit studiul de prefezabilitate al investitiei Hipodrom, lac de agrement si pare.

Se intentioneaza a fi trecute in domeniul privat al Consiliului Local cele doua suprafete destinate extinderii cimitirelor din cartierul Pise si cartierul Varsatura, terenul necesar construirii caminului de batrani, terenul necesar construirii statiei de epurare precum si eel necesar gropii de gunoi din apropierea localitatii Mucheni.

BIBLIOGRAFIE

Albu Dumitrica – Rezervatii naturale, zone protejate si monumente
ale naturii din tinuturile Brailei, Editura Alma, Braila; 1993

Alexandru I., Alexandru Milica-1998- Braila, Editura Libertatea S. A.,
Braila;

Atanasiu C., Vicol Ana-Maria-1980- Monumentele Judetului Braila,
Editura Alma, Braila;

Banu A.-1964- Baraganul, Editura Stiintifica, Bucures.ti;

Bogdan Octavia-1980- Potentialul climatic al Baraganului, Editura
Academiei Republicii Socialiste Romania;

Cucu V.-1970- Orasele Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti;

Cucu V.-2001- Geografia orasului, Editura Fundatiei Dimitrie
Bolintineanu, Bucuresti;

Cucuta L.-1974- Studiu pentru dezvoltarea turismului in Braila, Editura
Sport-Turism;

Dinescu I., Demetrescu O.-1894- Dictionar Geografic al Judefului Braila,
Editura Bucuresti;

Gastescu P.-1998- Ecologia asezarilor umane, Editura Universitatii,
Bucuresti;

Gastescu P.-2000- Managementul mediului, Editura Sfinx, Targoviste;

Gastescu P., I. S. Gruescu-1973- Judetele patriei, judetul Braila, Editura
Academiei Republicii Socialiste Romania;

Dan Steluta, Pirlog Carmen – Geografia judetului Braila , Art Grup Editorial , 2007

Gastescu P., Zavoianu I., Bogdan O., Driga B., Breier Ariadna-1969-
1973- Excesul de umiditate din Campia Romana de nord-est, Editura
Academiei Republicii Socialiste Romania;

Giurescu C. Constantin-1968- Istoricul orasului Braila, Editura Stiintifica,
Bucuresti;

Ianos I.-1987- Orasele si organizarea spatiului geografic, Editura
Academiei, Bucuresti;

lordan I., Gastescu P., Oancea D. I.-1974- Indicatorul localitatilor din
Romania, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania;

lonel St. Alexandru-1997- Lacu Sarat, Editura Libertatea S. A. Braila

Ifiim C.-1973- Judetul Braila, Editura, Bucuresti;

Munteanu I.-1984- Mic indreptar turistic-Braila, Editura Sport-Turism;

Nifu I., Dracea Maria, Rizea A.-1985- Ameliorarea si valorificarea
solurilor saraturate din Romania, Editura Ceres;

Oancea D. I.-1973- Gruparea urbana Galati-Braila, Editura Academiei
Romane;

Pintilie P.-1965- Braila, Editura Tineretului;

*** 1995. Agricultura judetului Braila;

*** Anuarul statistic pe 1992;

*** Anuarul statistic pe 2000;

***-1969- Geografia VSii Dunarii Romanesti, Editura Academiei;

*** Braila, mic indreptar turistic;

***-1999- Planul Urbanistic General;

*** Transportul in comun in municipiul Braila, Editura Sport-Turism;