Braconajul Uman

Braconajul Uman

De ce iți este braconat partenerul de viață?

Lucrarea de față are ca temă braconajul uman, definirea acestuia, explicarea tipurilor de atașamente predispuse braconării ( a partenerului sau a tentativei persoanei în cauză de a bracona) și caracterizarea sumară a tipurilor de atașamente.

Lucrarea vizează experimentul lui Schmitt și Buss(2001) pe tema stilului de atașament și a braconajului uman, prezent în "150 de experimente în psihologie pentru cunoașterea celuilalt" Serge Cicotti.

Fiecare dintre noi sunem, am fost sau vom fii într-o relație.Am putea fi intrebați despre cum a început respectiva relație.Firește, există scenarii diferite, dar ceea ce ne interesează reprezintă situația amoroasă a partenerului în momentul în care ați dorit să începeți o relație cu acesta.Răspunsuri pot fi decât doua, persoana era singură sau deja implicată într-o altă relație.În cazul în care persoana era implicată într-o altă relație poate fi interesant de observat modul de evoluție al faptelor.Persoana A( cea care dorește o relație) poate alege sa renunțe la dorința ei, dat fiind faptul ca persoana B( cea implicată deja într-o relație), are deja un partener.Aceasta poate fi o variantă posibilă.În altă situație, persoana A poate alege o strategie pentru atragerea persoanei B în afara relație sale actuale .În acest caz avem de a face cu ceea ce se numește "braconaj uman".

Asadar, braconajul uman reprezintă tentativa unei peroane, indiferent dacă este femeie sau bărbat, de a "atrage" o altă persoană (Schmitt si Buss 2001).Prin studiul celor doi autori citați anterior se demonstrează faptul că, braconajul este o tehnica utilizată frecvent si că multe persoane aflate într-o relație au o probabilitate ridicată de a fii victime.

Statistica ne spune că, din 150 de persoane, jumatăte dintre acestea au recunoscut că au practicat braconajul, cu sau făra succes, iar 80% dintre ei fuseseră obiectul unor tentative.De asemenea, în urma studiului s-a constatat faptul ca o cincime din relațiile de lungă durată reprezintă rezultatul unei braconări a partenerului.În ceea ce privește procentele în cazul genui, 20% dintre bărbați recunosc că și-au braconat partenera, iar în cazul femeilor procentul este mai scăzut.

Aspectul fizic reprezintă și el, așa cum era de așteptat, unul dintre criteriile de selecție al persoanelor care braconează.În cazul bărbaților aspectul fizic are un rol mult mai important decât in cazul femeilor.Acestea, opteaza pentru stabilitate financiara în momentul in care își aleg un partener.

De asemenea, persoanele care practică acest tip de atragere al partenerului sunt mai puțin siguri pe judecățile lor și tind sa fie inclinați spre adulter.Mai mult decât atât, persoanele care braconează cu succes sunt considerate a fii mai atragătoare.

Braconierii preferă persoanele extravertite, probabil datorită deschiderii acestora la nou, romantice, inteligente si atrgătoare fizic.În anturajul cuplului al carui partener urmează sa fie braconat se afla, de obicei, si braconierul, asemeni scenariilor de filme în care soțul este părăsit de soție pentru cel mai bun prieten al său.

Intimitatea se refera la impartasirea gandurilor, dorintelor si sentimentelor cu cealalta persoana.

Dat fiind faptul că indivizii implicați în relații serioase, cu tente puternice de romantism, tind să aibă un profil psihologic cu mult mai diferit față de al celor care practică braconajul, cercetatorii in domeniu au stabilit o legatură strânsă între practicarea braconajului și stilul de atașament al braconierului. Astfel că în urma cercetarii realizată de Hazan si Shaver în 1987, au fost identificate 3 tipuri de atașament.

Conform interpretării experimentului, primului tip de atașament și anume atașamentul anxios, corespund persoanele geloase, care adesea generează conflicte la nivelul relației și de-a lungul timpului suferă mai multe îndragostiri la prima vedere. Principala temere a acestor indivizi este abandonul, teama de a rămâne singuri, pe când ideea de interdependență nu le displace, chiar le surâde.Anxioșii se consideră, adesea, persoane vigilente, însă au tendința de a se neliniști la ideea că partenerii lor pot face oviectul braconajului, în vederea stabilirii unor relații de lungă durată.Persoanele cu atașament anxios au impetuos nevoiede siguranță în relație, și deseori sunt stresați și pesimiști în relațiile lor. Au nevoie de afecțiune și reconfirmări constante din partea partenerului pentru a se simți în siguranță. De cele mai multe ori simt nevoia de dependență si ajung în relații abuzive sau disfuncționale. Din exterior par persoane instabile, c impulsive emoțional, considerând deseori că partenul este rece și nepăsător. Au dificultăți în a avea încredere în oameni și deseori ii pun la încercare pentru a verifica disponibilitatea celorlalți sau pentru a atrage atenția lor. Atașamentul securizat se identifică cu persoanele stabile din punct de vedere sentimental, care pun accent in mare parte pe durata și seriozitatea unei relații. Acest tip de atașament conturează frumos relații de-o viață, fericiții purtători ai acestuia fiind centenarii studiului și clădind cu grație legături a căror durată medie este de cel puțin 10 ani.

Persoanele neimplicate, al căror temperament este oscilant și a căror deschidere în făța relațiilor sexuale noi sau extraconjugale este mare, au adeseori un tip de atașament evitant. Acești indivizi sunt reticenți și caută să se implice cât mai puțin sau deloc în relațiile cu partenerul de viață. Persoanele evitante denotă o sensibilitate acută la practicarea sau răspunsul afirmativ la încercările de braconaj, în cadrul unor relații pasagere.

În continuare vom vorbi despre cercetarile făcute pe tema iubirii.Robert Sternberg (2010) realizează un model explicativ al iubirii propunând trei caracteristici: intimitate, pasiune și implicare.

Astfel se diferențiază urmatoarele tipuri de iubire:

1.Atracția sau plăcerea(liking)- creșterea intimității, dar nu a pasiunii sau a responsabilității

2.Iubirea "nebună"( infatuated love)- pasiune lipsită de intimitate sau angajare

3.Iubirea loială(empty love)- responsabilitate, dar nu pasiune sau intimitate

4.Iubire romantică (iubire romantică)- pasiune și intimitate, fără asumarea responsabilităților

5.Iubirea camaraderie( companionate love)- partenerii experimentează intimitatea și creșterea responsabilităților, dar nu și a pasiunii

6.Iubirea iluzorie( fatuous love)- pasiune si angajare, dar nu și intimitate

7.Iubirea deplina (comsummate love)- se experimentează atât pasiunea, cât și responsabilitatea și intimitatea.( Psihologie Sociala, Studiul interacțiunilor umane, Iubirea 2013)

Cercetările în domeniu afirmă că, dragostea la prima vedere nu este altceva decât o atracție puternică rezultată fiind de standardele sociale stabilite și valorizate de individ.( Psihologie Sociala, Studiul interacțiunilor umane, Iubirea 2013).

"Ca un om sa iubeasca pe altul e una dintre cele mai grele sarcini atribuite ființei umane, putând fii activitatea supremă, examenul final, opera pentru care toate celelalte sunt doar un preludiu. Iubirea e un imbold al desăvârșirii, al încercării de a deveni cineva, a deveni tu însuți o lume, de dragul cuiva". (Reiner Maria Rilke, citate). Când devine obiect al științei, iubirea – această temă esențială a vieții și romanelor – își arată și părțile întunecate, adică posibilele patologii: narcisism, masochism, sadism. Uneori acestea creează, în mod surprinzător, potriviri confortabile, alteori, cel mai adesea, incompatibilități de nedepășit.(relații de iubire, normalitate și patologie, 2009).

În experimentul realizat de noi, cu tema identificării relației dintre tipurile de temperament și predispoziția persoanelor de a bracona am folosit ca instrument de cercetare chestionarul.Acesta a fost aplicat pe un eșantion de 20 de persoane, 8 bărbați si 13 femei, cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani, dintre aceștia 14 aparținând mediului urban, iar 7 mediului rural.

În urma centralizarii chestionarelor am stabilit ca aproape jumatate dintre respondeti tind sa aiba atașament anxios, fiind tulburati de gandul ca ar putea fii braconati ei sau partenerii lor. O treime dintre cei intervievati au atasament evitant, pentru ei ideea de braconaj sentimental fiind una familiară. Aceștia s-au dovedit a fi în mare masură interesati de aspectul fizic al partenerului de viață, însă de cele mai multe ori lipsiti de interes si vigilență în cadrul relației de cuplu Cel mai mic procentaj in randul respondentilor il ocupa posesorii atasamentului securizat. Acest lucru dovedeste instabilitatea sentimentala a cuplurilor din ziua de astazi. Este cert faptul ca tinerele cupluri nu mai pun accent pe relatii de lunga durată ci aleg sa traiasca clipa, fara angajamente si cu un procentaj maxim in rândul libertății decizionale.

La întrebarea "când doriți să începeți o relație, contează dacă partenerul dumneavoastră se afla în acel moment implicat într-o alta?" , 75% dintre respondenti au răspuns în mod afirmativ,mai mult de 50% abandonează ideea începerii unei relații cu persoana respectivă, deși 61.3% recunosc că au braconat.

Studiul realizat denotă faptul că 47% dintre cei intervievați se simt comod având relații intime cu prietenii, chiar dacă majoritatea nu acorda încredere deplina persoanelor apropiate. Acest rezultat arată tendința exagerata a tinerilor din ziua de astăzi către infidelitate, conturand totodată portretul celor 33.3% ce poseda stilul de atașament evitant.

89% dintre persoanele aflate într-o relație (9 persoane) nu se simt lezate de faptul ca partenerul le interzice să i se verifice telefonul și astfel nu au nicio reacție în fața acestui fenomen. În schimb, toți cei 9 indivizi se declara vigilenți în cadrul relației de cuplu.

În ciuda faptului că studiile de specialitate demonstrează că tentația infidelității este mult mai mare în rândul persoanelor peste 20 de ani, absolvenți de studii superioare.; în urma studiului realizat de noi s-a constatat contrariul. Doar unul dintre cei 21 de respondenti intervievați finalizase ciclul de studii superioare, toți ceilalți cu vârste cuprinse intre 16-30 de ani având cel mult studii liceale absolvite sau în curs de absolvire.

De asemenea, în cercetarea noastră în ceea ce privește braconajul am realizat și un experiment de teren.

Experimentul de teren reprezintă tipul de cercetare bazat pe cunostinte teoretice în care experimentatorul modifică variabila independentă într-o situație socială reală cu scopul verificării unor ipoteze.În cazul experimentului nostru, am urmarit modificarea reacțiilor respondenților în funcție de chestionarul care le era adresat.Am redactat doua tipuri de chestionare, identice, cu excepția unei fraze ce făcea referire la braconaj: în cazul a 7 dintre chestionare era prezentat un aspect negativ al braconarii, iar în cazul celorlalte, un aspect pozitiv.În 7 dintre ele se afirma faptul că : Braconajul uman reprezintă tentativa unei persoane, indiferent daca este femeie sau barbat de a atrage o altă persoană care este deja implicată într-o relație.Braconajul uman reprezintă motivul destrămării multuor relații, provocând astfel neplăceri și fiind o problemă cu care se confruntă societatea din ziua de astăzi.Această metodă de întemeiere a unei relații este considerată adesea o metodă egoistă. Aspectul pozitiv era afirmat după cum urmează : Braconajul uman reprezintă tentativa unei persoane, indiferent daca este femeie sau barbat de a atrage o altă persoană care este deja implicată într-o relație.În unele situații, braconajul poate aduce beneficii de ambele parți, cuplul astfel format având posibilitatea să fie mai fericit decât în orice altă situație.

Din eșantionul total de 14 respondenți, atât în cazul cărora le-a fost aplicată varianta cu afirmatia ce prezenta un aspect pozitiv al braconajul, cât și cea cu aspect negativ, 3 dintre respondenți erau de sex feminin, iar 4 masculin. În cazul mediului de proveniență, 5 dintre aceștia aparțineau mediului rural, iar 9 mediului urban. Din punct de vedere al reprezentativității pe vârste, în cazul chestinarului cu informații pozitive asupra braconării am avut 2 respondenți sub 25 ani, 2 peste 25 ani, două respondente sub 25 ani și o respondentă peste. În situația celui de-al doilea grup ( aspecte negative ) am ales 3 bărbați cu vârsta sub 25 ani, 1 bărbat peste 25 ani, două femei sub 25 de ani și o femeie peste acest prag de vârstă.

În centralizarea datelor ne-am focalizat pe răspunsurile primite la întrebările:

1.Ați practicat vreodată braconajul uman?

2.Ați fost vreodată obiectul unor tentative de braconaj? ( reușite sau nu)

3.Considerați braconajul uman o posibilă rețetă în construirea unei relații serioase?

4.Aveți o părere diferită ( pozitivă sau negativă) despre persoanele care braconează/ au braconat?

5.Dacă un prieten v-ar cere sfatul referitor la stuația unei braconaj, l-ați sfatui sau nu să aleagă această variantă?

În redactarea chestionarului am plasat afirmațiile, atât cele pozitive cât și cele negative inaintea întrebării referitoare la practicarea braconajului tocmai pentru a înregistra reacția respondentului la cele două abordări.Tehnica braconajului nu trebuie să aibă cu certitudine finalitatea într-o relație și din acest motiv am menționat în cazul întrebării 2 ( Ați fost vreodată obiectul unor tentative de braconaj?) – reușite sau nu.

Întrebarea numarul 3 vizează părerea subiecților despre braconaj, în sensul posibilității dezvoltării unei relații serioase pornind de la această tehnică. Este posobil ca, unele persoane care practică braconajul să nu își dorească o relație serioasă sau de durată. Din analiza chestionarelor prezentate în prima cercetare, era foarte des invocat ca motiv al braconării faptul că respondenții se simțeau atrași de persoana pe care au braconat-o și că își doreau o relație cu aceasta. Fără îndoială că, există loc de interpretare: persoana braconată a fost victimă doar datorită aspectului fizic reprzentând doar un "trofeu" sau braconierul și-a dorit doar o relație pasageră, acordând importanță doar dorinței sale de moment.

Întrebarea numarul 4 are ca scop identificarea modului în care părerea respondenților despre persoanele care braconeză se schimbă, indiferent dacă în bine sau în rău. Operatorul a transmis persoanelor intervievate faptul că nu are importanță dacă aceștia îsi modifică părerea într-una pozitivă sau negativă, ci doar dacă acest lucru le schimbă acestora percepția asupra cuiva.

In cazul bărbaților, atât cei cărora li s-au prezentat aspecte pozitive, cât și cei cărora li s-au prezentat aspecte negative referitoare la braconaj, au recunoscut în egală măsură că au practicat această activitate ( 75% ), în timp ce, în cazul femeilor, acestea au susținut în întregime ( 100%) că au braconat, atunci când le-au fost transmise detalii pozitive, însă doar un procent de 33.3% din cel de-al doilea grup a afirmat că ar fi practicat braconajul. Această situație ne indică faptul că atitudinea bărbaților referitor la propriile declarații, atunci când intervine un stimul extern ( informațiile primite de la operator) se modifică în foarte mică măsură ( sau deloc), comparativ cu cea a femeilor, care variază într-un procent destul de mare.

La cea de-a doua întrebare, in situația grupului căruia i-au fost spuse lucruri favorabile braconării, atât bărbații cât și femeile au recunoscut ( 100% ) că au fost obiectul unor tentative de braconaj, indiferent dacă reușite sau nu. În cazul celui de-al doilea grup, doar 25 % dintre bărbați și 66.6% dintre femei au susținut acest lucru, reconfirmându-ne in primul rând teoria prezentată anterior, putând totodată să observam că procentul femeilor care au fost obiectul braconajului, per ansamblu, este mai mare decat cel al bărbaților.

În cazul intrebării referitoare la viziunea respondenților asupra începerii unei relații prin braconaj, din primul grup ( pozitiv ) au susținut acest lucru 50% dintre bărbați, si 66.6% dintre femei, în timp ce din membrii celui de-al doilea grup, doar 25% dintre bărbați și 33.3 % dintre femei s-au declarat de acord cu afirmația prezentată. Acest fapt ne indică variația opiniilor personale ale respondenților, în funcție de informațiile primite, chiar și în situația unor teme ce țin de părerile personale ale acestora.

În cadrul celei de-a patra intrebări, ce făcea trimitere la viziunea respondenților asupra celorlalți, în funcție de factorul braconajului, în mod surprinzător, variațiile dintre grupuri au fost mici: în primul grup ( cel cărora li s-au prezentat lucruri pozitive referitoare la braconare ) 75% dintre bărbați si 66.6% dintre femei au declarat că și-ar schimba părerea despre o persoană ( indiferent dacă in bine sau rau ) dacă aceasta ar fi practicat braconajul. În situația celui de-al doilea grup, 50 % dintre bărbați și tot 66.6% dintre femei au afirmat acest lucru; Variațiile între cele două situații sunt, așadar, mici, arătându-ne faptul că acțiunile noastre modifică percepția celor din jur în ceea ce ne privește, indiferent de stimulii exteriori primiți de către acestia. ( în cazul de de față mențiunea operatorului).

Ultima intrebare, și poate cea mai relevantă a chestionarului nostru, făcea trimitere la recomandarea pentru un prieten a acestei metode de începere a unei relații. Din primul grup ( pozitiv), 50% dintre bărbați si 66.6% dintre femei ar încuraja un prieten să încerce această activitate; în această situație, sunt diferențe majore între cele două grupuri, întru cât, în cea de-a doua situație ( grupul doi – negativ) niciun bărbat ( 0%) nu ar recomanda unui cunoscut să înceapă astfel o relație, însa tot 66.6% dintre femei ar face asta. Acest lucru de indică faptul că referitor la persoanele apropiate, bărbații sunt mai sceptici în a-i încuraja să aibă activități care le-au fost prezentate lor ca fiind greșite, în timp ce femeile își păstrează punctul de vedere, indiferent de factorii externi de influență.

În urma cercetării efectuate și dat fiind faptul că trăim într-o societate în care infidelitatea și braconajul sunt direct proporționale, am putut observa că tinerii nu au niciun fel de inhibiție când vine vorba de a începe o relație prin distrugerea alteia. Deși lucrurile nu sunt similare în ceea ce privește cele două sexe, este cert faptul ca femeile sunt mult mai tentate în a-și întemeia o relație pe baza acestei tehnici, a bracona sau a îndemna apropiații să braconeze. Persoanele de sex feminin încărcate cu sex-appeal, se dovedesc a fi adesea cauza pentru care braconeaza și bărbații. Însă spre deosebire de acestea, ei consideră "sentimental poaching-ul" un impuls de moment, negandindu-se la lucruri serioase cu astfel de femei, considerate de moravuri ușoare și capabile să satisfacă doar plăceri nevinovate.