Bologeanu (bitca) Corina [628325]

INSTITUTUL ROMAN DE SUPERVIZARE
SI FORMARE PROFESIONALA IN
PSIHOLOGIE.
CIF 34026358
Bld. Unirii, nr. 18, e t. 3 (Mara Building)
Focsani, VRANCEA
E-mail: [anonimizat]
Website: http://www.irsfp.ro/
Telefon: (0040) 337 820 515
CONT IBAN: RO42RZBR0000060017423262

ANXIETATEA
– SESIUNEA IULIE 2017 –

BOLOGEANU (BITCA) ADRIANA CORINA
CURS COMPLEMENTAR IN PSIHOLOGIE CLINICA
,,PSIHODIAGNOSTIC SI INTERVENTIE CLINICA’’ – anul II

,,Anxietatea este pretul pe care il platim civilizatiei’’
Sigmund Freud

ARGUMENT
Anxietatea – ,,teama fara obiect’’, este o tulburare a afectivitatii, manifestata prin stari
de neliniste, teama si ingrijorare nemotivata, in absenta unor cauze care sa le provoace,
putand afecta traumatizant persoana atat in plan social, prin diminuarea activitatilor
profesionale, scolare, ori de relationare, cat si pe plan personal, prin dezvoltarea unor
afectiuni precum: atacuri de panica , fobii, ori tulburari depresive .
Simptomele si semnele anxietatii variaza de la persoana la persoana, ele apar treptat
ca volum si intensitate, spre deosebire de pacientii cu panica la care aproximativ aceleasi
simptome apar brusc si violent.
De cele ma i multe ori anxietatea se manifesta sub forma unei stari de frica generata
de o incertitudine in care subiectul dezvolta conform DSM IV comportamente precum :
preocupare exagerata si greu de controlat , neliniste, fatigabilitate, diminuarea concentrarii,
iritabilitat e, vigilenta exagerata, tensiune musculara, insomnii. Aceste comportamente sunt
insotite in unele cazuri de somatizari precum: palpitatii, transpiratii, vertij, senzatie de voma,
dureri abdominale.
Cercetările au demonstrat că nivelul anxietății fluctuează în funcție de etapa în care
se află subiectul: înaintea, în timpul și după consumarea situației stresante. Astfel: nivelul de
anxietate dinaintea activității este ridicat datorită așteptării situ ației stresante. După
contactul cu situația concretă stresantă, nivelul de anxietate are tendința să scadă.
Dacă un nivel prea ridicat de anxietate împiedică realizarea unor performanțe înalte,
unul scăzut este tot atât de nefavorabil datorită lipsei de a ngajare emoțională în competiție.
Sigmund Freud a fost primul autor care a oferit o descriere ampla privind teoria
anxietatii. In lucrarea sa intitulata „Problematica anxietatii' (1923) Sigmund Freud descrie
anxietatea ca o stare emotionala cu doua aspect e distinse: o nota specifica de disconfort si
un determinant motric (motorische Entladung), ambele resimtite si traite direct de subiect.
Comportamentele de tip anxios de scurta durata sunt reactii normale atunci cand
constituie un raspuns la situatii st resante sau amenintatoare pentru individ. Daca acestea se
manifesta cu intensitate crescuta, in mod constant timp indelungat (de cel putin sase luni,
conform DSM IV), atunci se indeplinesc criteriile dezvoltarii unei tulburari de tip anxios. Cele
mai frecv ente ,,alunecari’’ in patologic sunt cele spre tulburari de tip depresiv.

Bibliografie:
*Sigmund Freud ,,Problematica anxietatii’’ 1923
*Joseph Wolpe ,,Psihoterapie prin inhibitie’’1958
*Paul Popescu Neveanu ,,Dictionar de psihologie’’ – Ed. Albatros, Bucu resti, 1978
*Florin Tudose, Catalina Tudose, Letitia Dobranici ,,Psihopatologie si Psihiatrie pentru
psihologi’’ – Ed. Infomedica 2002

STUDIU DE CAZ
Raport de evaluare psihologica

I Informatii despre client:
Nume si prenume V. A.
Varsta: 78 ani
Ocupatie: pensionara
Stare civila: vaduva

II Motivul prezentarii pentru evaluare:
Identificarea cauzelor declansatoare starilor de anxietate, clienta prezentandu -se la
indemnurile fiului pentru simptome precum: iritabilitate, dificultate in concentrare, teama
frecventa ca ,,se va intampla ceva’’, tristete, insomnii, dispozi tie depresiva.

III Istoric personal si social:
V. A. Provine dintr -o familie legal constituita, ambii parinti au decedat de mult, dar
pastreaza amintirea traumatizanta a tatalui, care era foarte aspru si care nu a ajutat -o de -a
lungul vietii cu nimic, ch iar daca starea materiala a acestuia a fost tot timpul buna. Copilaria
si-o aminteste grea, plina de truda fizica, fara afectiunea parintilor si fara sustinerea familiei
in momentele grele. Despre mama nu relateaza mai nimic, aceasta fiind cel mai ,,sters' '
membru al familiei. Cu cei doi frati, unul mai mare si unul mai mic, nu a pastrat legatura.
V. A. s -a ridicat singura in viata, dupa terminarea liceului, reusind sa se angajeze ca secretara
la Combinatul Siderurgic Galati. In Galati se casatoreste si are un copil, dar viata din nou o
loveste cu un sot alcoolic si violent. Dupa 17 ani de calvar, sotul decedeaza si V. A. ramane
vaduva. Se simte usurata in urma acestui eveniment. Se dedica fiului caruia ii ridica
permanent standardele, acesta ascultandu -si mama, o rasplateste cu o frumoasa cariera
militara. In timpul revolutiei romane din 1989, fiul se afla in interes de serviciu in Bucuresti,
iar V.A. trece prin stari ample de teama si grija pentru acesta. Este momentul cand apar
primele semne ale suferintei , cand starile anxioase se amplifica treptat, facandu -si de atunci
in permanenta griji pentru siguranta si bunastarea fiului, chiar daca acesta ii ofera toata
atentia si grija lui.
Fiul trece prin doua divorturi devastatoare si intra in decli n profesional, iar V.A. are
din nou alte stari anxioase cu episoade depresive pentru care incepe lungi peripluri de
spitalizari si tratamente. Nu stie decat ca e trista, ca -i ,,e frica din senin’’ si ca se simte in
siguranta la spital, temandu -se de orice fel de boala, dezvoltand manifestari ipohondriace ,
dar in egala masura si dependenta de fiu, manifestand anxietate de separatie.

IV istoric medical:
Datorita varstei inaintate, V.A. a fost diagnosticata cu arteroscleroza, osteoporoza si

cardiopatie ische mica, pentru care ia tratament ambulatoriu in permanenta. In urma cu 8 ani
a suferit interventii chirurgicale la ambii ochi fiind diagnosticata cu glaucom, acum se simte
bine din acest punct de vedere si nu are nevoie de tratament. De curand, clienta a fos t la
control de specialitate O.R.L. pentru masuratori audiometrice, deoarece avea convingerea ca
nu aude bine, dar nu s -au descoperit oscilatii ale nivelului auditiv.

V. Evaluarea psihologica:
Clienta se prezinta cu un aspect general ingrijit, comunicati va, cooperanta, cu ideatie
si discurs coerent. Vorbeste degajat despre temerile pe care le are si despre episoadele
depresive. Relateaza ca se declanseaza brusc, cu amploa re crescuta primavara si toamna ,,
cand oamenii au astenii si se imbolnavesc’’, la o rice veste proasta, situatie stresanta, dar mai
ales la gandul si teama de intoarcere a simptomelor bolii. Declara ca se teme foarte des ca s –
ar putea imbolnavi si ca prefera sa se interneze regulat la spital fara a suferi de ceva, doar
pentru a se simti i n siguranta. Constientizeaza ca este obositoare pentru fiu pe care il solicita
in perma nenta, cu pretextul de a se asigura ,,daca e bine’’ , dar de fapt cauta prezenta lui
pentru a se simti in siguranta . Sufera mult cand e singura si nu -l are langa ea pe fi u, fata de
care a dezvoltat in timp dependenta . Clienta se manifesta prin incapacitate de concentrare,
lipsa de speranta, descurajare, spune ca ,,totul sta in loc'' (pierde sentimentul realitatii), are
uneori senzatia de ,,presiune in cap’’, nivelul emotio nal ori este scazut, amortit aproape
complet, ori genereaza emotii exagerate de tipul frica, iritare, neancredere, disperare. De
asemenea V.A. prezinta tulburari neuro -vegetative si simptome fizice precum: uscarea gurii,
stari de surzenie, senzatie de ,,no d in gat'', oboseala, tremur, ameteli, inapetenta, senzatii de
sufocare si insomnii.
Instrumentele folosite in evaluarea psihologica sunt: anamneza (datele personale),
interviul, observatia, Scala de depresie Hamilton, Scala de anxietate si Examinarea min ima a
starii mintale (MMSE).

VI Rezultatele obtinute la evaluarea psihologica :
Scala de depresie Hamilton (HRSD = 24) releva o depresie moderata
Scala de anxietate Hamilton (HRSA = 50) indica nivel ridicat de anxietate astfel:
– subscala cognitiva = 23 (valoare ridicata)
– subscala somatica = 25 (valoare ridicata)
Examinarea Minima a Starii Mintale ( MMSE = 25) indica usoare deteriorari cognitive,
fara afectarea autonomiei personale , exista usoare tulburari de concentrare a atentiei;
memoria echilibrata nu evidentiaza dificultati de evocare a amintirilor, este orientata spatio –
temporal si nu prezinta elemente psihotice.

VII Concluziile evaluarii psihologice :
Rezultatele evaluarii psihologice au evidentiat urmatoarele:
orientarea – orientata spatio -temp oral
atentia – usoare tulburari de concentrare

memoria – echilibrata ( fara dificultati de evocare a amintirilor, informatiilor)
perceptia – fara tulburari de perceptie (halucinatii)
vorbire – coerenta, ideatie bogata, tonalitate normala ( usor coborata si tremurata)
gandire – usor afectata de idei hipocondriace
aspecte emotionale, afective – dispozitie anxioasa, teama nejustificata, tristete, neputinta,
frustrare
ritmul somn -veghe – insomnie tulburata cantitativ
aspecte somatice – uscarea gurii, senzatie d e ,,nod in gat'', oboseala, tremur, ameteli
inapetenta, senzatii de sufocare
aspecte legate de comportament – neliniste, retragere in sine, dificultati de socializare
aspecte de personalitate – dezechilibru emo tional, stima de sine scazuta

VIII Diagnosti c DSM IV:
– AXA I – tulburare depresiva moderata, cu acuze de anxietate , cu elemente de somatizare si
manifestari ipohondriace ; anxietate de separatie
– AXA II – nimic semnificativ
– AXA III – arteroscleroza, osteoporoza si cardiopatie ischemica
– AXA IV – probleme de tip familial: lipsa contributiei suportive a famili ei de provenienta in
momentele grele, dependenta fata de fiu
– probleme in legatura cu mediul social: izolare sociala
– GAFS – 55 – deficienta psihica medie

IX Recomandari:
1. consult psihiatric
2. psihoterapie
3.relaxarea psihica si ameliorarea afectiunilor reumatice inflamatorii si articulare in centre de
tratamant cu ape minerale si termale
4. suport emotional -afectiv din partea familiei

Date statistice:

Tulburarea anxioasa este o problema pe cat de comuna , pe atat de dureroasa decat s –
a crezut vreodata. Poate afecta persoane le incepand cu varsta adolescentei pana spre varsta
a III a. Batranetea se confrunta cu probleme afective prin aparitia ideilor de ,,a bandonare’’ a
societatii, familiei, prietenilor, afectand persoana , ajunsa la o varsta cand neputinta fizica, ori
progresul societatii ii fac inadaptabili .
Tulburarea anxioasa se pare ca afecteaza de 2 ori mai mult femeile decat barbatii, desi
nu exista de fapt o diferenta atat de mare intre sexe. Psihologii considera ca barbatii sunt
mult mai putin inclinati sa declare sau chiar sa recunoasca faptul ca au probleme de aceasta
natura.
Studiile ultimilor ani au prezentat o realitate ingrijoratoare la nive l national dar si
mondial. Astfel a proximativ 4% din populatia lumii se confrunta cu depresie, din care doar in
Europa exista 40,27 milioane de cazuri de tulburari depresive. Si Romania se afla in acest
top, 1 din 10 romani suferind de tulburari anxioase si depresie .
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Romania se afla pe locul 3 intr -un clasament
care cuprinde 23 de tari europene, dupa Estonia si Polonia, iar doctorii vorbesc de o crestere
alarmanta a celor care sufera de boli psihice.
Pe mapamon d, anual aproape 800.000 de persoane aleg sa se sinucida , aceasta fiind
a doua cauză de deces în rândul persoanelor din grupa de vârstă 15 -29 de ani.
Peste 40 de milioane de persoane suferă de tulburări depresive in Europa, pe cand la noi in
tara pondere a este de aproximativ 932 000 de cazuri.
In general i ntensitatea depresiei variaza de la o depresie usoara cauzata de probleme
conjugale, financiare, dificultati sau disponibilizari la locul de munca mergand pana la
episoade depresive majore carora se pot adauga elemente psihotic e, in care aspectele
genetice, antecedentele familiale si personale si perturbarile uzului necontrolat de
medicamente ori substante nepermise, constituie fundalul fragilizarii psihice.