Blogul Personal, Element Pentru Dezvoltarea Abilitatilor de Comunicare In Online In Randul Studentilor

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………………3

CAPITOLUL I: Caracteristici în Comunicarea prin intermediul blogului

I.1 Blogul personal. Caracteristici și particularități………………………………………………………………4

I. 2 Blogging-ul în Relațiile Publice…………………………………………………………………………………..9

I. 3 Motivația de a practica blogging-ul. Contextul generației Y…………………………………………..11

CAPITOLUL II: Abilitățile de comunicare în mediul online: element indispensabil specialistului în comunicare în era digitală

II.1 Strategii pentru comunicarea cu publicurile în mediul online…………………………………………15

II.2 Abilitățile pentru gestionarea eficientă a blogului…………………………………………………………21

CAPITOLUL III: Dezvoltarea abilităților de comunicare în online

III.1 Metodologia cercetării……………………………………………………………………………………………..26

III.2 Prezentarea și interpretarea rezultatelor cercetării………………………………………………………..28

III.3 Concluzii………………………………………………………………………………………………………………..50

Concluzii generale………………………………………………………………………………………………………….52

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………………53

Anexe…………………………………………………………………………………………………………………………..57

Introducere

Tema lucrării de față abordează blogul personal din perspectiva dezvoltării abilităților de comunicare în mediul online. În lucrare accentul cade pe abilitățile dezvoltate în urma activității de blogging precum și pe beneficiile pe care studenții din cadrul Facultăților de Comunicare și Relații Publice le percep. Totodată, lucrarea pun accent și pe abilitățile de rememorare a evenimentelor din trecut.

Din momentul evoluției tehnologice, Web 2.0 a pus la dispoziție platforme și instrumente care să-i implice pe utilizatori tot mai mult în lumea virtuală, facilitând accesul rapid la informații. Astăzi, pătruns în toate domeniile de activitate, Internetul capătă diverse forme aducând cu el diverse beneficii. Fiind utilizat în mare parte de către tineri, Internetul cu numeroasele sale instrumentele pe care acesta le înglobează, produce un impact vizibil asupra acestora. Ținând cont de faptul că studenții de la Facultățile de Comunicare și Relații Publice manifestă o tendință pregnantă pentru lumea online-ului, prin această cercetare am dorit investigarea intrării lor în blogosferă, din perspectiva abilităților de comunicare în online.

Totodată, am remarcat existența unui număr mic al studiilor recente privind tema de față. Sunt de părere că o abordare a cercetătorilor privind dezvoltarea abilităților de comunicare în mediul online precum și abilitatea reconstituirii evenimentelor din trecut este mai mult decât necesară. La toate acestea se adaugă beneficiile pe care studenții le percep în urma activității de blogging. Așadar prin realizarea studiului, am contribuit către cercetarea abilităților dezvoltate prin intermediul blogurilor din perspectiva celor care studiază Comunicarea și Relațiile Publice.

Structural, lucrarea este formată din două componente mari: una teoretică și cealaltă aplicativă. Privind partea teoretică, în capitolul I am selectat informații din literatura de specialitate referitoare la caracteristicile și particularitățile blogului personal, activitatea de blogging în Relațiile Publice, precum și motivațiile acestei acțiuni în contextul generației Y. Al doilea capitol sintetizează abilitățile pe care trebuie să le dețină un specialist în comunicarea online, în special, abilitățile de gestionare ale unui blog personal, acestea fiind completate de elemente strategice în activitatea de blogging. Partea practică constă în prezentarea unei cercetări cantitative, realizate pe studenți-bloggeri de la Facultățile de Comunicare și Relații Publice.

După prezentarea cercetării, am realizat și analizat concluziile rezultate din întreaga lucrare. În final, au fost fost formulate și concluziile generale.

Capitolul I

Caracteristici în Comunicarea prin intermediul blogului

I.1 Blogul personal. Caracteristici și particularități

Începând cu secolul al XIX-lea, tehnologia a facilitat accesul către comunicarea care se desfășoară rapid (Strate, Jacobson, Gibson, apud Valcanis, p.34). Computerul a pătruns în viața majorității oamenilor de pe planetă, creând un lanț interconectat, ,,retribalizând comunitățile umane în care fiecare suspinare și sunet sunt în extindere globală.” Fenomenul produs, denumit de Marshall McLuhan global village a deschis drumul către o nouă eră a informației, o perioadă unde ,,comunicarea înregistreză creșteri rapide, care, în realitate nu pot fi măsurabile” (Valcanis, 2011, p. 34).

,,Universul media” a fost generat de conținutul larg, izbucnit brusc, care a fost construit de către utilizatori pe Internet. În acest sens, ,,universul media” construit din platforme web și instrumente care nu necesită costuri, a permis oamenilor să împărtășească conținuturile lor media și să faciliteze accesul la informațiile difuzate de către alte persoane (Manovich, 2009, p. 319).

Așadar, tehnologia este cea care a revoluționat întreaga lume. În acest context, informația este produsul cititorului într-un spațiu public, unde percepțiile privind realitatea suferă schimbări, iar ,,relațiile interumane intră într-o nouă etapă a comunicării multidimensionale”. În acest fel, legăturile dintre indivizi se desfășoară într-o lume virtuală care se plasează deasupra lumii reale și o trec sub tăcere (Bădău, 2011, p. 11).

Odată dezvoltată tehnologia, Internetul și-a extins ariile în ceea ce privește aplicațiile furnizate, reprezentând totodată factorul declanșator al diminuării sau eliminării barierelor geografice fizice, temporale, culturale, lingvistice, ideologice etc. Astfel, interacțiunea și comunicarea dintre indivizi au luat întorsături neașteptate. Toate acestea au fost generate de dezvoltarea deplină și continuă a Internetului, ajungând la apariția celei de-a doua generații web, cunoscută și web 2.0 (Malița, 2008, p. 1).

Dacă prima generație de aplicații ale web-ului desemna doar ,,pagini statice”, pe care un simplu utilizator le utiliza pentru a se informa, eventual descărca, ceea ce a adus nou web 2.0 a fost permisiunea persoanelor particulare ,,să devină surse de informații și furnizori de opinie”. Astfel, platforma web 2.0 este cea care contribuie la dezvoltarea utilizatorului comun în utilizator cu dublă calitate: cea de ,,producător și consumator de conținuturi”. În acest caz, ,,o aplicație web este privită atât din perspectiva inovației tehnologice, care îi stă ca bază, dar și ca mediu de comunicare” (Tudor, 2014, p. 20). Cu alte cuvinte, pe lângă abilitățile de comunicare și de relaționare, cel implicat în proces are nevoie și de informații tehnice, comunicarea trecând printr-o dublu proces: pe de o parte tehnic, pe de cealaltă parte, de ordin social (Tudor, 2014, p. 26).

Chiar dacă impune la un nivel de bază respectarea principiilor comunicaționale, dar și a celor de ordin tehnic, conceptul web 2.0 a definit ,,accesibilitatea”, fiind corelat cu ,,internetul utilizatorilor” datorită faptului că oricine este liber să ia parte la procesul de comunicare, un element nou față de ceea ce propunea web 1.0, destinat doar celor ,,aleși”. Cu alte cuvinte, dacă în prima etapă comunicarea care era unidirecțională, marcându-se prin cel care producea informația și o transmițea către public, devine acum, comunicare bidirecțională și multidirecțională unde producătorul de informații creează o platformă și interacționează cu diverși utilizatori, producând și realizând schimburi reciproce de informații (Bădău, 2011, pp. 25-26).

Pentru a clarifica și a introduce în context tema prezentată este necesară o abordare a blogului din mai multe perspective. Astfel, în primul rând, blogul este dezvoltat ca parte componentă a platformei web 2.0 (Tudor, 2014, p. 19). Printre cele mai cunoscute instrumente web 2.0 se regăsesc și ,,microblogurile, rețelele sociale, fluxurile de știri, serviciile pentru partajarea conținutului de text (Office 2.0), audio și video, rețele de tip social bookmarking“ (Muntean, 2011, p. 110).

Păstrând abordarea tradiționalistă, una dintre cele mai vechi definiții ale blogului pune accentul pe ideea de scriere și expunere în online, un ,,jurnal online” care pune în valoare reflecțiile autorilor, viața particulară sau cea care privește relațiile în societate a diferitor persoane, acestea având posibilitatea de a expune părerile asupra unui produs, pot ierarhiza știri sau răspândi zvonuri despre persoane publice sau private (Andrejevic, 2002, apud Tudor, 2014 p. 100). Caracterizat ca fiind ,,cea mai des întâlnită categorie’’, blogul personal continuă datoria pe care blogul o avea la început, aceea de ,,jurnal personal”, în care scriitura și perspectiva abordării evenimentelor reflectă propriul stil de relatare al realității (Bădău, 2011, p. 44).

Deși în forma sa inițială se aseamănă jurnalului online, anumite particularități îl deosebesc de acesta prezentându-l ca pe un ,,cybernote ce are drept scop reînnoirea genurilor tradiționale“ (Roboredo, da Silva, 2007, apud Biriș, 2006, p.166). Elementele cheie care ar putea fi definitorii pentru distincția jurnal online-blog sunt concluzionate astfel: ,,blogul sau weblogul reprezintă pagini web actualizate care au în componența lor un ansamblu de posturi arhivate în ordine invers cronologică” (Nardi, Schiano, Gumbrecht, 2004, p. 222).

În ciuda faptului că au evoluat ca ,,jurnale personale”, păstrate online, acestea se deosebesc de jurnalele de tip online prin secțiunea de comentarii, denumită ,,posturi’’ care sunt vizibile tuturor celor care navighează pe Internet. Odată cu trecerea timpului, blogurile au început să fie interconectate tot mai mult, prin linkurile care facilitează trecerea de la un blog la altul, ajungându-se astfel la ceea ce a fost numită blogosfera, unde utilizatorii pot căuta subiecte din domeniul lor de interes sau pot împărtăși preocupările lor cu persoane necunoscute (Orzan, Orzan, Vegheș, f. a, p. 10). Astfel, comunicarea prin intermediul blogului personal prezintă trăsături asemănătoare unui jurnal online, dar cu anumite particularități precum secțiunea de ,,comments’’care acceptă interacțiunea dintre cel care scrie și publicurile acestuia (Nardi, Schiano și Gumbrecht, 2004, apud Read, 2006, p. 38).

Pe lânga acestea, conform profiBlogger.ro, un blog personal trebuie să conțină zece secțiuni, ceea ce reprezintă un alt element distinctiv față de un jurnal online. Cele mai relevante discuției noastre vor fi detaliate în cele ce urmează. În primul rând, ,,formularul de abonare’’ este cel care le permite vizitatorilor să se aboneze la blogul respectiv, acesta contribuind la mărirea listei de abonați. La fel de importantă este și ,,căsuța de căutare pe site”, pentru facilitarea căutării de subiecte în rândul vizitatorilor. Secțiunea ,,despre mine” alături de cea de ,,contact” reprezintă alte elemente relevante aflate în componența blogului. De asemenea, recomandat este și includerea unei ,,secțiuni cu linkuri” către rețelele sociale pe care deținătorul blogului este prezent. Seria de linkuri către alte site-uri sau secțiunea de ,,blogroll” este cea care oferă credibilitate și reprezintă un punct important în stabilirea unei relații cu bloggerii (sursa: http://profiblogger.ro). Pe de altă parte, dacă, inițial ,,blogroll-ul” reprezenta o simplă relație între bloguri, astăzi această mutualitate este vizibilă mult mai greu. Așadar, pentru a menține stabilitatea ,,blogroll-ului”, listarea celor mai renumite bloguri nu reprezintă cea mai bună soluție, deoarece bloggerii cunoscuți nu vor face același lucru (Bădău, 2011, p. 83).

Tot din categoria Social Media, relevante pentru definirea unui blog personal sunt și butoanele de share și like, pentru a spori vizibilitatea și traficul (sursa: http://profiblogger.ro). Postarea articolelor pe platformele care se pliază cu domeniul în care bloggerul își realizează activitatea este extrem de importantă. O mențiune esențială în acest sens este aceea că, diversitatea titlurilor în funcție de canalul pe care urmează să fie publicat conținutul, poate reprezenta cheia apropierii către diversele categorii de publicuri (Bădău, 2011, p.75). Privind butoanele de like, cerecetările au demonstrat că, poziționate în preajma celui de ,,înscriere la newsletter”, contribuie la reușită. Totodată, butonul de like poate ajuta la transformarea vizitatorilor ocazionali în simpatizanți ai paginii de facebook (Bădău, 2011, p.155).

Reîntorcându-ne la distincția jurnal online-blog, ideea de interacțiune sau comunicarea în ambele sensuri este nelipsită și în lucrările de specialitate reprezentând o considerentă importantă. Astfel, blogul este cel care le permite grupurilor să intre în contact unul cu celălalt, însă, ,,actorii sociali sunt cei care decid cum utilizează facilitățile tehnologice” (Tudor, 2014 p. 113). Formându-se relații în rețeaua de Internet se ajunge la ,,întrepătrundera comunicării interpersonale cu cea de masă sau între grupuri de indivizi” (Cardon, 2009, apud Tudor, 2014 p. 113). Se ajunge așadar, la furnizarea de opinii și comentarii într-o manieră încărcată de stări emoționale, unde, ideile autorilor sunt pronunțate și susținute prin intermediul redactării de articole, blogul, reprezentând și mediul unde se construiesc și se mențin așa-numitele ,,forumuri ale comunităților” (Nardi, Schiano, Gumbrecht și Swartz, 2004, p. 41)

Deși intrat într-un spațiu de grupuri sau indivizi, se ține cont de crearea unei identități ca particularitate principală. Această identitate reprezintă, de fapt o ,,formă de autoprezentare în viața de zi cu zi’’, deoarece datorită medierii tehnologice fiecare persoană își expune doar aspectele pe care le dorește despre sine, publicurile neavând acces la persoana respectivă (Biriș, 2007, p. 168)

Printre particularitățile blogului se înscrie și ,,personalitatea autorului’’. Aceasta este văzută ca prim fundament ce diferențiază blogurile față de alte elemente de comunicare în online. Ca trăsătură principală, personalitatea este cea definește stilul de scriere al autorului, scriitura precum și reflecțiile acestuia (Morozan, 2011, p. 705). Odată intrat în mediul online, individul poate accepta mai multe categorii de comunicare, atât în mod ,,alternativ”, cât și ,,simultan”, de aici rezultând o altă particularitate a blogului, ,,versatilitatea” (Tudor, 2014, p. 112). Chiar dacă pagina inițială a unui blog este proiectată pentru o interacțiune de tipul one-to-many, datorită comentariilor incluse în spațiul public, se trece, astfel la comunicarea de tip many-to-many (Blanchard, 2004).

Dacă particularitățile sunt cele care fac diferența, caracteristicile reprezintă elemente la fel de importante. O primă caracterisică, care nu trebuie neglijată și, care de altfel este esențial de menționat este faptul că, fiind parte a comunicării online, dezavantaje precum lipsa comunicării non-verbale sunt puternic vizibile (Armeanu, 2014. p. 27).

O altă caracteristică a blogului, pe lângă ,,personalitatea autorului”, face referire și la ,,preocupările” pe care acesta le posedă. În urma unei cercetări ce avea ca scop examinarea schimbărilor ce au loc în blogosfera din România, din categoria blogurilor personale fac parte următoarele: ,,blogurile narative’’, asociat cu jurnalul de tip online, unde sunt relatate întâmplările de zi cu zi, ,,blogurile filosofie de viață”, în care accentul este pus pe abordări de tip filosofic, fiind lăsate de o parte relatările cotidiene. O altă subcategorie a blogurilor sunt și ,,blogurile comentariu personal”, în care predomină subiectivismul, iar întâmplările trăite sunt folosite doar ca motiv de interpretare. În aceeași categorie a blogurilor personale se înscriu și ,,blogurile comentariu de viață publică”. Acestea expun, analizează și redau evenimente ce aparțin vieții publice, prin prisma unei abordări proprii. Ultima subcategorie a blogurilor personale sunt ,,blogurile preluare’’, în care diverse materiale sunt preluate fără a suferi transformări (Cismaru, 2012, pp. 21-22).

Văzut ca un mediu al interactivității, dar și un spațiu proprice dialogului, utilizatorul trebuie să gândească și să proiecteze propriul blog ca pe o conversație la care participă doi sau mai mulți indivizi, nu un spațiu în care să predomine monologul (Bădău, 2011, p. 57).

Așadar, pentru ca interacțiunea să fie dinamică, trebuie ca blogul personal să se încadreze în anumite tipare. Pentru ca toate acestea să fie îndeplinite, dar și pentru realizarea unui blog de succes modern, propunerea unor principii esențiale este necesară. Printre cele mai importante, se deosebesc: cunoașterea vizitatorului, crearea unui conținut de calitate, obținerea linkurilor către blog, crearea brandului personal și principiul de a nu realiza totul singur (Hasna, 2010, pp. 18-19).

I.2. Blogging-ul în Relațiile Publice

Dacă până acum s-a vorbit despre blog la un nivel rudimentar, problema va fi abordată la un nivel mai înalt. Blogul, văzut ca parte a comunicării online, reprezintă ,,una dintre cele mai noi forme a comunicării online pentru practicienii de Relații Publice, pe care aceștia au început să o exploreze, un instrument pentru communicarea în corporații.” (Hill, 2004; Kent, 2008; Porter et al., 2007; Smudde, 2005, apud Cho, Huh, 2010, p. 30). De aici, ideea este mai nuanțată și specifică în contextul în care, practicarea comunicării prin blogging a devenit tot mai esențială și benefică specialiștilor de Relații Publice.

Având în vedere mediul de comunicare cu publicul, care devine tot mai nou și mai puternic, este de înțeles faptul că specialiștii în Relațiile Publice au fost determinați să înceapă a experimenta blogul ca pe un instrument al comunicării online (Porter, Sweetser și Chung, 2009, p. 251). Din acest punct de vedere, blogurile care oferă surse alternative de știri și informații sunt cele care oferă atât oportunități cât și amenințări pentru practicienii de Relații Publice. Dat fiind acest lucru, blogurile au început să devină un puternic instrument în Noile Media. Astfel, din perspectiva Relațiilor Publice, blogurile pot fi cele care răspândesc atât informații pozitive în beneficiul unei organizații cât și informații negative care pot distruge reputația organizației (Duke, 2008, p. 317).

Un element benefic și util din perspectiva blogului ca element strategic de Relații Publice, ar fi acela că acestea pot urmări evenimente care se desfășoară în timp real. Cunoscând modul publicului și al individualității de a răspunde și de a interpreta evenimentele, mesajele și activitățile organizației, practicienii de Relații Publice pot formula mult mai bine, mai convingător și eficient răspunsuri (Kent, 2008. p. 35).

Ca instrument de comunicare, blogul poate fi utilizat de către profesioniști pentru a cerceta piața, opiniile audienței, de a măsura opinia publicului referitoare la un produs, brand sau în cazul unei afaceri. Totodată, blogul reprezintă și o formă de participare și exprimare de opinii prin postarea de comentarii (Hallet, 2005, apud Xifra și Huertas, 2007, p.269). Pe măsură ce evoluția privind tehnologia blogging-ului a permis cititorilor să ia parte la comentariile publice, blogul a căpătat noi valențe în ceea ce privește funcția Relațiilor Publice. În timp ce un număr mare de bloguri sunt utilizate pentru diferite scopuri, altele în marketing, o proporție redusă sunt destinate produselor și serviciilor de marketing (Marken, 2006, apud Ghazisaeedi, Steyn și van Heerden, 2012, p. 7499).

Privind blogul ca instrument de comunicare au fost identificate atât puncte tari, dar și puncte slabe. În categoria punctelor tari se înscrie și utilitatea pe care o oferă blogurile ca instrument de cercetare. Acestea permit analiza mediului, monitorizarea diferitelor aspecte, fiind esențiale și pentru construirea cercetărilor (Kent, 2008, apud Ghazisaeedi et al., 2012, p. 7499). Deși blogurile reprezintă surse pentru cercetare și puternice instrumente de persuasiune, se observă neîncrederea consumatorilor față de această formă a comunicării de marketing. Această neîncredere se datorează faptului că anumiți bloggeri primesc diverse recompense din partea părților interesate, așadar recenziile la anumite produse ar putea fi incorecte, reprezentând, prin urmare o încălcare a practicilor de afacere (Ghazisaeedi et al., 2012, pp. 7499-7500).

Având în vedere faptul că analiza a pornit de la blogurile de corporații, mai exact, blogul văzut ca instrument strategic de Relații Publice, în continuare vom discuta despre blogul personal și beneficiile aduse de către acesta în activitatea profesională a studenților de la Facultățile de Comunicare și Relații Publice. În primul rând, referindu-ne la categoriile de vârstă care folosesc Internetul și, implicit platformele adiacente, conform unui studiu realizat de Pew Internet&American Life Project, efectuat în 2009, cei mai activi utilizatori sunt categoriile de vârstă 12-17 ani, respectiv 18-29 de ani (Lenhart, Purcell, Smith și Zickuhr, 2010, p. 5). Fenomenul se explică prin faptul că, digitalizarea tinerilor a fost un proces mai rapid, cu mai puține eforturi, spre deosebire de familiarizarea adulților cu instrumentele Internetului.

Referindu-se la blogul personal, pe blogul său, Alexandru Negrea (specialist în Social Media și unul dintre cei mai cunoscuți bloggeri români) nu vede o altă metodă mai bună pentru dezvoltarea abilităților de comunicare în online decât practicarea blogging-ului personal, în special pentru studenții de la facultăți precum Marketing, Comunicare sau Jurnalism (Negrea, 2013). Aceeași părere o împărtășește pe blogul său și Cristi China. Acesta pune accentul pe faptul că tinerii generației de astăzi, în special studenții de la Facultățile de Relații Publice și Jurnalism vor ajunge viitori bloggeri, datorită motivației, ambiției și grație cunoștințelor pe care aceștia le-au acumulat (China, 2012). În plus, pe lângă dezvoltarea abilităților de comunicare în mediul online, blogul aduce beneficii precum: obținerea feedback-ului de la ceilalți participanți, oferindu-le proprietate și siguranță, deoarece acesta face parte din spațiul propriu (Kim, 2008, pp. 1346, 1349).

Ceea ce trebuie reținut, însă, este faptul că, intrând în blogosferă, experimentând prin postarea de comentarii sau luând parte la discuții pe forumuri se ajunge la relațiile cu alte persoane (Boțan, 2009, p. 15). În acest context, comunicarea suferă anumite modificări, fiind o comunicare bidirecțională, ajutând la cunoașterea și motivarea indivizilor de a practica blogging-ul.

I.3. Motivația de a practica blogging-ul. Contextul generației Y

Dacă luăm în vedere inovațiile tehnologice, acestea sunt benefice din perspectiva societății contribuind și aducând schimbări în acele tipuri de societăți care îmbrățișează modificările în masă. Aceste ,,schimbări societale”, reprezentate de valori, așteptări, stil de viață sunt cele mai vizibile în cadrul generației care a crescut odată cu apariția tehnologiei. Fiecare generație în parte introduce tehnologia în modul de a fi al fiecăruia, asemenea modului cum multe dintre societăți adoptă tehnologia, însă cu o rapiditate mai mare și într-un mod mai accesibil. În ceea ce privește tehnologia actuală, aceasta are un deosebit impact asupra tehnologiei anterioare, din perspectiva stilului de viață precum și din perspectiva așteptărilor. Așadar, generația curentă nu este aceeași cu generația anterioară (Na’Desh, 2008, p. 1)

Referindu-ne la dezvoltarea unui blog personal, în Statele Unite ale Americii, conform studiilor, un procent considerabil este cel al tinerilor (14%), în timp ce, adulții mențin un blog personal în proporții de 11% (Lenhart, Purcell, Smith, 2009, apud Hollenbaugh, p. 13). În anul 2005, deși se preconiza o creștere explozivă a blogosferei, cei care utilizau blogurile comunicau dispariția acestora, deoarece apăruse ,,prima platformă social-numerică” și anume, Facebook (Tudor, 2014, p. 232)

În România, conform unui studiu realizat în anul 2014 de către Costin Cocioabă și Alexandru Negrea, 45% dintre bloggerii din țara noastră au vârste cuprinse între 23 și 34 de ani, fiind urmați de categoriile de vârstă cuprinse între 18 și 24 de ani cu un procent de 25%. Dacă privim în urmă, în 2011, categoriile de vârstă cuprinse între 18 și 24 de ani, arătau o motivație crescândă pentru a face blogging (33%), lucrurile evoluând până în 2009 când, un procent de aproximativ 42% din generația tânără era tot mai prezentă pe platformele de blogging (Cocioabă, Negrea, 2014)

Potrivit contextului actual, dar și tendințelor privind tehnologia, considerăm a fi necesară o analiză din perspectiva categoriei de indivizi căreia, diverși autori au ajuns să o numească de la ,,Generația Y”, ,,Generația Netului sau Internetului”, ,,Nativii Digitali”, ,,Generația Facebook” până la ,,Milenarii”. Persoanele încadrate în această categorie sunt născute în intervalul 1978-1995, însă, variațiile privind perioada apariției ,,Generației Y” diferă de la o țară la alta, de la Statele Unite ale Americii, la Europa și România. În linii mari, aceasta este generația crescută odată cu dezvoltarea computerului sau alte derivări ale tehnologiei, în care cei născuți sunt pasionați și experți în ceea ce privește tehnologia. Cei care fac parte din această categorie sunt consumatori care filtrează rapid informația, pot face mai multe acțiuni în același timp (multitasking), tehnologia și tot ce ține de aceasta le este familiară, atenția este scăzută, iar informația trebuie transmisă în mod direct și trebuie să aibă relevanță pentru aceștia (Vasilescu, 2011, p. 47).

Pentru a identifica motivațiile practicării blogging-ului în contextul generației Y, considerăm a fi necesară o definire a motivației. Astfel, motivația, ca fenomen din studiul psihologiei, reprezintă ,,o formă specifică de reflectare prin care se semnalează mecanismelor de comandă-control ale sistemului personalității o oscilație de la starea inițială de echilibru, un deficit energetico-informațional sau o necesitate ce trebuie satisfăcută.” Motivația are rolul de a modifica persoana din ,,simplu receptacul’’ al mediuliului exterior în ,,subiect activ și selectiv”a cărei impulsionare generează și stârnește acțiuni și conduite (Golu, 2007, p. 669).

În ultimii ani, blogging-ul a început să fie cea mai populară formă de social networking, astfel că, factorii sociali (apartenența la o comunitate) și atitudinea privind blogging-ul influențează în mod semnificativ intenția unui participant de a continua această practică (Liao, Liu și Pi, 2011, p. 254).

În primul rând, motivația practicării blogging-ului este influențată de factori precum vârstă, sex, singurătate etc. Cercetările efectuate au arătat faptul că, persoanele mai tinere păstrează mai degrabă un blog pentru a-și împărtăși experiențele personale, dar și pentru a păstra legătura cu ceilalți. De cealaltă parte, bloggerii mai în vârstă sunt motivați de a păstra un blog personal pentru a-și împărtăși abilitățile și cunoștințele pe care le dețin cu cititorii. În ceea ce privește genul, s-a demonstrat că femeile sunt mai inspirate în ceea ce privește postările pe blog, ceea ce înseamnă că sunt motivate, spre deosebire de bărbați. De asemenea, cercetările realizate au arătat că femeiele sunt cele care păstrează un jurnal-blog personal, în raport cu bărbații (Lenhart și Fox, 2006, apud Hollenbaugh, 2011, p. 14). Un alt factor privid motivația este reprezentat de starea de singurătate. Astfel că, blogosfera poate reprezenta un mediu prielnic pentru persoanele singure, iar consecințele pe care singurătatea le-a creat se pot observa în comportamentul în online, studiat de numeroși cercetători (Valkenburg, 2007, Caplan, 2003, Leung, 2002, apud Hollenbaugh, 2011, p. 14)

La o abordare generală în ceea ce privește motivația de a practica blogging-ul, într-un studiu efectuat pe bloggeri cu vârste cuprinse între 19 și 60 de ani, s-a arătat că printre motivele pentru care aceștia păstrează blogul sunt: menținerea la curent a cititorilor cu privire la activitățile lor, exprimarea de opinii și influențarea părerilor altora, căutarea de opinii și feedback, de a reflecta la cele scrise, dar și pentru eliberarea de tensiune emoțională (Nardi, Schiano și Gumbrecht, 2004, apud Read, 2006, p. 39). De asemenea, un alt studiu, Tapping into Students' Motivation: Lessons from Adolescents' Blog menționează faptul că, adolescenții își pot satisface nevoile de bază prin intermediul blogului. Alderfer (1972) este cel care reinterpretează ,,piramida trebuințelor” a lui Maslow (1954) postulând faptul că, oamenii au nevoi de existență, de înrudire și de creștere. În opinia lui, nevoia de existență este îndeplinită atunci când substanțele materiale sunt suficiente pentru satisfacearea nevoilor psihologice și de siguranță. Nevoile de înrudire au loc atunci când oamenii au legături în care își pot împărtăși gândurile și sentimentele, iar nevoile de creștere sunt realizate atunci când oamenii sunt abili de a-și utiliza capacitățile actuale precum și cele care dezvoltă noi talente. Așadar, nevoile de creștere și înrudire pot fi îndeplinite prin menținerea unui blog, deoarece ceea ce postează autorii blogurilor reprezintă aspecte ce fac parte din propriile gânduri referitoare la pasiunile pe care aceștia le dețin, legate de familie, politică sau referitoare la alte persoane (Read, 2006, pp. 38-39).

O altă motivație de a practica blogging-ul face referire la apropierea autorului față de cititori. Conform cerecetărilor empirice efectuate, a fost demonstrat faptul că, autorii blogurilor se regăsesc în reacțiile cititorilor, așadar se vorbește de o ,,formă de recunoaștere identitară’’, bloggerii find cei care își creează propria prezentare, fiind mediați de către tehnologie (Rouquete, 2008, apud Tudor, 2014, p. 110).

În urma unui studiu din anul 2013, plecând de la motivațiile persoanelor de a practica blogging-ul, au fost stabilite câteva abordări ale acestuia, astfel: ,,blogul ca document al propriei vieți”, ,,blogul drept comentariu”, ,,blogul drept catharsis”, ,,blogul ca muză” precum și ,,blogurile ca forumuri ale comunității”. ,,Blogul ca document al propiei vieți” este utilizat pentru a informa și pentru a înștiința pe ceilalți de activitățile autorului. Pe de cealaltă parte, ,,blogul drept comentariu” are rol în expunerea opiniilor și crearea unei voci articulate. Văzut ca mediu propice exprimării ideilor, ,,blogul drept catharsis”, oferă oamenilor posibilitatea de a-și face vizibile opiniile unor oameni necunoscuți, prieteni, colegi sau persoanelor din familie. În final, ,,blogurile ca forumuri ale comunității” sunt cele unde, bloggerii intră în contact cu alte persoane din aceeași arie de interes (Nardi, Schiano, Gumbrecht și Swartz, 2004, p. 43).

În contextul în care mai mulți cercetători au înteprins studii având ca punct de plecare blogul ca modalitate de învățare a unei limbi străine, s-a ajuns la concluzia că, blogul ca instrument în online poate îmbunătăți procesul de scriere (Pinkman, 2005, apud Said, Yunus, Doring, Asmi, Aqilah și Li, 2013, p. 96). De asemenea, în Revista Calității în Instituțiile de Învățământ Superior sunt prezentate rezultatatele unui studiu înteprins de către doi cercetători privind mediul academic și dezvoltarea noilor tehnologii, iar concluziile finale în ceea ce privește blogurile au fost următoarele: din cele 136 de cadre didactice, un procent de 47% consideră blogul, drept cele mai folositoare aplicații ale platformei web pentru corectarea capacităților de învățare a studenților, un procent de 46% fiind alocat interacțiunii student-facultate, dar și înlesnirea integrării și un procent relevant de 52% dedicat îmbunătățirii capacității de scriere a studenților (Lima, Jouini, Namaci și Fabiani, 2014, p. 29).

Printre numoroasele motivații ale practicării bloggingului se înscrie și nevoia de a fi vizibil în spațiul public. Așa cum afirma Raluca Tudor ,,vizibilitatea, notorietatea, accederea la statutul de persoană publică sunt motivații ale bloggerilor care utilizează blogul ca pe o tribună în spațiul public virtual’’. În ceea ce privește motivația, venită ca sursă din exterior, mutându-ne pe o altă zonă, un factor extrinsec este și valoarea financiară (Tudor, 2014, p. 226). Pe blogul său, (cel mai vizitat blog românesc), Florin Roșoga prezintă avantajele unui blog, din perspectiva surselor financiare. Una dintre concluziile articolului este aceea că există numeroase produse care pot fi furnizate audienței, însă bariera este aceea a dezvoltării audienței, o piedică majoră pentru bloggerii începători (Roșoga, sursa: Internet). Așadar, există motivații diverse specifice vârstei, genului sau intereselor personale.

Pentru a încheia, este nevoie de o gândire critică asupra comunicării prin intermediul blogului. În raport cu tehnologiile analogice anterioare, blogul reprezintă un spațiu virtual utilizat ca ,,interfață” între actorii care iau parte la actul comunicării precum și mijlocirea legăturilor cu persoane necunoscute (Tudor, 2014, p. 235). Cu alte cuvinte, acesta reprezintă un spațiu destinat dialogului și al interacțiunii, unde motivațiile sunt puternice, ele ajutând la descoperirea sinelui.

Capitolul II

II. Abilitățile de comunicare în mediul online: element indinspensabil specialistului în comunicare în era digitală

II.1. Strategii pentru comunicarea cu publicurile în mediul online

Din momentul exploziei tehnologice, Internetul a devenit un factor important privind Relațiile Publice. În acest sens, comunicarea facilitată de Word Wide Web a înregistrat creșteri substanțiale în rândul specialiștilor de Comunicare. Totodată, un plus adus comunicării a fost acela al productivității și eficienței, o comunicare bilaterală care să consolideze puterea managementului și să permită luarea deciziilor (Porter și Sallot, 2003, 2005; Porter, Sallot, Cameron și Shamp, 2001, apud Porter, Sweetser și Chung, 2009, p. 250).

În urma cercetărilor efectuate, au fost descoperite diferite modalități de folosire a tehnologiei în rândul celor care o practică (Porter et al., 2001, Porter și Sallot, 2003, apud Porter, Sweetser și Chung, 2009, p. 251). Astfel, a fost descoperit faptul că Word Wide Web este utilizat într-o manieră mai strategică de către manageri în raport cu tehnicienii (Porter și Sallot, 2003 apud Porter, Sweetser și Chung, 2009, p. 251).

Ținând cont de faptul că Internetul este cel care aduce schimbări privind modul de a recepta realitatea, Relațiile Publice, ca domeniu, au reprezentat dintotdeauna un element aflat în continuă schimbare. De asemenea, ,,mediul online a schimbat dramatic orice industrie”, în special domeniul Comunicării și al Relațiilor Publice. Internetul oferă o gamă variată de produse, îmbinând diverse instrumente de comunicare care sunt folosite în domeniul Comunicării și al Relațiilor Publice. Noile Media reprezintă un avantaj deosebit prin multitudinea instrumentelor pe care aceasta le oferă. În acest context, pentru a rămâne concurențial în mediul digital (din perspectiva informației larg multiplicată, a conținutului produs de consumator, a feedback-ului facilitat de către bloguri și a legăturii între audiență și stakeholderi, ambele generate de către Internet și platformele sociale), specialiștii în Comunicare trebuie să fie ,,mai vigilenți, mai atenți, mai instruiți, mai specializați, mai transparenți, mai rapizi și mai pregătiți să cedeze o parte din control’’ (Balaban, Iancu, Meza, 2009, pp. 38-40).

În continuare, pentru a evidenția și clarifica abilitățile pe care trebuie să le dețină un specialist în comunicare în era digitală, este necesară o scurtă prezentare a spațiului online din perspectiva Relațiilor Publice, comparativ cu mediul tradițional. În primul rând, activitatea de Relațiile Publice desfășurată în mediul online se diferențiază de cea obișnuită la nivelul formulării textelor. În acest sens, toate documentele se realizează în mod diferit față de variantele printate tradiționale. De exemplu, specialistul în Relații Publice, se adaptează rapid privind stilul de scriere al unei publicații, succesul de recepționare a știrilor fiind mai mare în raport cu acela al cuprinderii știrilor în cadrul unei publicații, în care gradul de preluare este mai scăzut. În plus, un beneficiu pe care comunicarea online îl aduce este acela al modificării și editării rapide a textelor. Din acest motiv, astăzi comunicarea online se bucură de numeroși utilizatori (Balaban, Iancu, Meza, 2009, p. 40). Totodată, Relațiile Publice desfășurate în online ,,implică în fapt comunicare și promovare, având foarte multe instrumente la dispoziție” (Balaban, Iancu, Meza, 2009, p. 43). Așadar, din această perspectivă, comunicarea cu publicurile este una mai eficientă și rapidă spre deosebire de comunicarea obișnuită care definea un proces îndelungat.

Ca o concluzie preliminară, asemenea Relațiilor Publice desfășurate în online, subiectul blogurilor devine din ce în ce mai dezbătut. Totodată, blogul, ca instrument de Relații Publice este susținut, dar și sprijinit de către ,,trendurile ascendente”, însă, deși pare greu de crezut, notorietatea și credibilitatea acestuia păstrează un nivel asemănător mediilor tradiționale. Reprezentând un instrument cu un puternic potențial de promovare, blogurile au ajuns să intre treptat în atenția persoanelor specializate în domeniul Relațiilor Publice (Balaban, Iancu, Meza, 2009, pp. 54-55).

Astăzi, datorită faptului că marea majoritate a activităților se desfășoară în spațiul online și, implicit în acest mediu existând modalitatea de a înteprinde mai multe activități de Relații Publice, specialistul poate beneficia de mai mult timp pentru a se ocupa de misiunile strategice (Balaban, Iancu, Meza, 2009, p. 41). Reprezentând o constantă esențială pentru bloguri, publicurile acestuia înglobează vizitatori diverși caracterizați de aspecte și determinați de factori precum: gradul de pătrundere în lumea blogging-ului (intermediari sau repetivi), modul de repartizare pe zonele geografice, dar și evoluția acestora pe parcursul timpului (Cismaru, 2012, p. 32). În Relațiile Publice, oamenii de Comunicare au rolul de a păstra o legătură permanentă cu publicurile țintă, contribuind astfel la existența și dezvoltarea organizațiilor (Balaban, Iancu, Meza, 2009, p. 47)

Relațiile ce se stabilesc între publicuri și organizații pot fi întemeiate, adaptate sau modificate cu ajutorul World Wide Web. Internetul dispune de numeroase resurse pentru a sprijini fabricarea unui web-site, însă sunt mai puțin frecvente strategiile de sporire a relațiilor cu publicurile (Kent și Taylor, 1998, p. 226). Privind misiunea strategică de comunicare cu publicurile, specialistul în comunicare trebuie să țină cont de faptul că, în mediul online, în general, audiența nu este încă matură fiind dispusă tot timpul să ia parte la nou și reprezintă parte a categoriei ,,early adopters sau trends setters’’, având domiciliul în mediul urban (Balaban, Iancu, Meza, 2009, p. 39).

În ceea ce privește marile companii, ca specific al strategiilor de comunicare online, prin intermediul blogosferei sunt remarcate două mijloace prin care acestea folosesc blogurile: unele au deja construite blogurile proprii, actualizate la intervale regulate, iar altele transmit mesaje cu ajutorul blogurilor populare, în special în perioada campaniilor. În cazul în care companiile folosesc deja un blog cunoscut, acestea investesc resurse financiare în campanii, pentru promovarea pe blogurile cu notorietate, deoarece sunt conștienți de faptul că acolo este publicul lor. În plus, strategiile de comunicare în mediul online a companiilor trebuie să țină cont de ,,nivelul de maturitate” în spațiul online al companiei, dar și stadiul de evoluție în care aceasta se află. Privind strategiile ce au la bază activitățile organizaționale, companiile optează pentru crearea unei ,,blog-comunități”, unde sunt împărtășite opinii legate de practicile privind marca sau brandul respectiv. Această strategie întărește interacțiunea cu publicurile, încurajează loialitatea față de acea marcă și contribuie la desfășurarea unei relații constante și de durată alături de clienți (Iosub, Orzan, pp. 61-62).

Pentru a evalua performanța privind construirea relațiilor de lungă durată dintre public și organizație, în urma unei aplicații (PR Relationship Measurement Scale) s-au luat în calcul următoarele aspecte: controlul reciproc, reprezentat de modul în care părțile sunt de acord cu o anumită problemă, încrederea care, printre altele, îmbină integritatea, competența, mulțumirea și care se produce datorită reacțiilor pozitive și angajamentul, mai exact modul în care părțile sunt de acord în privința continuării relației (Hon și Grunig, 1999, apud Kelleher, Miller, 2006, p. 401).

În continuare, vor fi prezentate cele cinci principii relevante unei comunicări eficiente cu publicurile, legături facilitate de platformele de comunicare folosind tehnologia Web 2.0. Un prim principiu face referire la ,,bucla dialogică”, (dialogic loop), care oferă organizației posibilitatea de a răspunde problemelor, nevoilor publicurilor (Kent și Taylor, 1998, p. 326). Cel de-al doilea principiu așează în prim-plan informația, mai exact valorile informaționale pe care un site web le poate oferi vizitatorilor. Oferindu-se informație în aria de inters a publicurilor, acestea vor reacționa pozitiv, așadar un pas principal în relația cu audiențele. Dar, pentru o comunicare permanentă, e nevoie de reîntoarcere către site-urile web, o interactivitate continuă. Misiunea strategică privind interactivitatea propune și integrează forumurile de discuție, întrebările și răspunsurile sau intervenția experților pe site o dată pe lună. Dacă până acum s-a discutat de conținut și valoarea informației, un element de neglijat privind misiunea strategică cu publicurile îl reprezintă accesibilitatea, grafica site-ului. Tabelele de conținut, bine organizate și ierarhizate reprezintă elemente care sprijină și consolidează interfața. Totodată, nu sunt recomandate încărcăturile privind grafica, deoarece ele nu fac plăcerea vizitatorilor. Cu alte cuvinte, web site-ul companiilor trebuie să fie ,, interesant, informativ și să conțină informație valoroasă pentru publicurile sale’’. Ultimul principiu, poate cel mai puternic ca importanță privind misiunea strategică de comunicare cu publicurile, face apel la conservarea vizitatorilor. Într-o sesiune online a vizitatorilor, nu trebuie să intervină alte legături către alte site-uri web. Acestea trebuie să conțină doar linkuri relevante, cu delimitări clare ce au rolul de a-i determina pe vizitatori să se reîntoarcă (Kent și Taylor, 1998, pp. 326-331).

Pentru a realiza o introducere clară a blogului din perspectiva strategiilor de comunicare cu publicurile este necesară construirea unei distincții blog-website. La nivel primar, în construirea unui blog eforturile sunt mai mici, atât în cazul creării acestuia, dar și actualizării, spre deosebire de implicațiile pe care le presupune un website (Wyld, 2008, p. 452). Totodată, blogul unei companii este cel care întregește website-ul, iar textele din cadrul blogului au rolul de a afișa evenimente noi din cadrul societății. Blogul unei companii impulsionează interactivitatea, deoarece el are rolul de a face vizibile comentariile cititorilor, așadar un element important către comunicarea bilaterală (Drăghici, 2011, p. 4)

Realizând o paralelă, pe de o parte între legăturile care se stabilesc între website-urile companiei și publicurile acesteia, iar pe de alta, între blogurile personale și audiențele lor, se pot observa asemănări care ajută la înțelegerea misiunii strategice privind comunicarea.

În ceea ce privește activitatea de blogging, în primul rând, pentru a avea succes, pe lângă o strategie consolidată de comunicare cu publicurile sunt esențiale următoarele elemente: ,,conținutul calitativ’’ și ,,interactivitatea’’. Cu alte cuvinte, un conținut calitativ, urmat de interactivitate (intervenția cititorilor, implicarea într-o comunitate ,,rețea de bloggeri’’) pot reprezenta elemente esențiale în activitatea de blogging (Bădău, 2011, p. 53).

Făcând referire la blogurile personale, se observă tendința de a realiza un blog general, însă parcursul este unul încurajator. Pentru a ajunge la succes, e nevoie de o delimitare clară a publicului țintă și de a oferi acestuia informații relevante și aflate în aria sa de interes. Audiența nu se realizează decât prin simpla creare a unui blog. Pentru o cunoaștere amănunțită a acesteia sunt necesare studii de piață. Cu cât este mai bine cunoscut publicul, cu atât mesajele transmise acoperă dorințele acestuia (Bădău, 2011, pp. 40-41). Un artificiu privind strategia de comunicare cu publicurile se axează pe transferul din mediul online către spațiul real. Mai exact, dacă sunt cunoscute activitățile zilnice ale vizitatorilor de către persoana care gestionează blogul, acestea pot fi valorificate în spațiul virtual, ajungându-se astfel la o fidelizare a vizitatorilor (Balaban, Iancu, Meza, 2009, p. 50). Așadar, pentru o comunicare eficientă cu audiența, este necesar ca specialistul în Comunicare să-și adapteze propria strategie menită să-și cunoască publicurile, și, implicit să formuleze mesaje în concordanță cu așteptările acestora. Cunoașterea vizitatatorului este esențială, aceasta fiind parte fundamentală a unui blog modern alături de crearea unui conținut de calitate, formarea unui brand personal, obținerea unui număr cât mai mare de linkuri și principiul de a nu realiza totul de unul singur (Hasna, 2010, pp. 18-19).

Pe lângă acestea, pentru o relaționare bună cu publicurile este recomandat ca scriitura să fie una personală, textele să fie scrise asemenea modului de comunicare cu un prieten. În plus, articolele publicate într-un stil propriu, personal conduc la obținerea mai multor comentarii, de aici, ideea de interacțiune. Un alt element esențial în strategia de comunicare cu publicurile îl reprezintă și profilul pe care o persoană îl afișează. Profilul vorbește despre autorul blogului și pune în valoare personalitatea. El este cel care facilitează relația dintre bloggeri și cititori, deoarece cunoașterea bloggerului prin expunerea informațiilor personale este urmată de relaționare (Bădău, 2011, pp. 56-57)

Din aceeași categorie, un alt element strategic în comunicarea cu publicurile se încadrează și obținerea adresei de e-mail în schimbul unei recompense. Printre recompense se pot număra: ,,cărțile electronice referitoare la propria nișă” (maximum douăzeci de pagini), ,,înregistrările audio sau rapoarte gratuite cu informații” pe care vizitatorul nu le poate găsi în altă parte în mod gratuit. Ceea ce trebuie reținut, însă, este faptul că, vizitatorul trebuie să fie înștiințat că, din momentul introducerii adresei de e-mail, va primi notificări de la bloggerul respectiv. De cele mai multe ori, marea majoritate a vizitatorilor doresc doar cadourile puse la dispoziție, fără a se aștepta să primească email-uri. În acest caz, e-mail-urile bloggerului vor fi considerate spamuri urmând apoi acțiuni de raportare sau primirea de mesaje dușmănoase (Hasna, 2010, p. 133)

În centrul unei bune relaționări cu publicurile, un punct esențial în strategia privind comunicarea cu acestea este bazat și pe un conținut unic. În acest sens, informația, incomparabilă cu altele de același tip, reprezintă un element central, deoarece, în calitate de ,,depozitar sau difuzor” de informație, bloggerii sunt obligați de a oferi link (Bădău, 2011, p. 56). O dimensiune la fel de importantă în comunicarea cu publicurile este reprezentată de diversitatea tipurilor de postări. Astfel, sunt recomandate redactarea de texte privind știrile de ultimă oră într-un scurt paragraf, detaliat ulterior sau folosirea de liste (topurile), în combinație cu texte de tip narativ, de dimensiuni mai mari (Bădău, 2011, p. 60). Oferirea de informații concrete, utile, pentru a fi de folos vizitatorilor poate reprezenta o altă trăsătură esențială misunii de comunicare strategice cu publicurile. Astfel, limitarea la un subiect de discuție, poate aduce beneficii consistente. Privind modul de structurare a informației de pe bloguri, un raport util și ușor de urmat poate fi simplificat astfel: 80% materiale subiecte adiacente domeniului blogului, 10% ,,materiale care ajută la relaționarea cu cititorul”, iar 10% materiale care pot genera știri (Bădău, 2011, p. 65)

Așadar, analizând misiunea strategică privind blogurile, cercetările ulterioare au demonstrat faptul că, privind partea practică, blogurile realizate sau dezvoltate din timp tind spre utilizarea strategică, fiind luată în calcul documentarea, spre deosebire de utilizarea tactică axată în special pe productivitate și eficiență. În opoziție cu cele afirmate, studiile anterioare au susținut faptul că practicienii își proiectează gândirea în sens invers: mulți nu au optat pentru strategie, ci mai degrabă spre obținerea de productivitate și eficiență. În acest sens, probabilitatea ca, îndreptându-și atenția spre anumite instrumente de comunicare, specialiștii ar putea fi capabili să-și creeze viziunea strategică privind blogurile într-o măsură mai mare decât simpla utilizare a acestora, devine unica explicație (Porter, Sweetser și Chung, 2009, p. 263).

II.2. Abilitățile pentru gestionarea eficientă a blogului

Reprezentând un ,,hibrid multifuncțional”, blogul este un instrument care facilitează îmbinarea de unelte tehnice și are rolul să producă, în același timp, ,,mixuri comunicaționale” realizate din legăturile ce se stabilesc din relațiile cu alte instrumente de comunicare din spațiul Internetului (Tudor, 2014, p. 99).

Privind partea tehnică a unui blog, modul de funcționare al acestuia se bazează pe principiul asemănător unui ,,sistem personal de management al conținutului”, reprezentând o modalitate ușoară care oferă bloggerilor oportunitatea de a fi autori fără a fi nevoie de cunoștințe în HyperText Markup Language (Scott, 2010, p. 118)

În comparație cu site-urile web care impun cunoștințe de HyperText Markup Language și de design, blogurile sunt ușor de gestionat datorită diferitelor programe care, la rândul lor nu necesită dificultăți de întrebuințare. În acest caz, programele care sunt ușor de folosit sunt Type-Pad și WordPress (Scott, 2010, pp. 332-333). Așadar, modul de construire al propriului blog se face fără eforturi considerabile. Nu sunt de contestat modelele comune pe care le oferă furnizorii de programe de blogging, însă, pentru a expune personalitatea și stilul propriu sunt necesare apelurile la linkuri, imagini, fotografii sau pagini editoriale (Scott, 2010, p. 338).

În raport cu mass-media analogice, blogul oferă posibilitatea oricărei persoane de a scrie, indiferent de vârstă, categorie socio-profesională, unica condiție fiind aceea de a deține un computer conectat la Internet și cunoștințe minime de întrebuințare (Tudor, 2014, p. 105). Pe de altă parte, chiar dacă web 2.0 nu impune cunoștințe tehnice, pentru construirea și gestionarea unui blog sunt necesare abilități mult mai solide decât cele care fac apel la informarea sau descărcarea unei pagini web. Privind partea tehnică, studiile au arătat faptul că, aceasta, mai ales tehnicitatea la un nivel mai înalt este specifică masculinității (Jouet, 2011, apud Tudor, 2014, p. 108)

O gestionare eficientă a unui blog are la bază anumiți factori, printre care, cel mai important, activitatea profesională. Persoanele cu preocupări și cunoștințe solide în tehnologie sunt mult mai capabile de a-și apropria practicarea blogging-ului, spre deosebire de persoanele care, în activitatea lor utileazează calculatorul în proporții mici (Tudor, 2014, p. 218)

Având în vedere activitățile profesionale ale bloggerului sunt puternic vizibile limitările pe care le impune spațiul virtual, în ceea ce privește partea tehnică a blogului, dar și încercări de ajustare a abilităților dobândite în funcție de cerințele comunicării virtuale. Așadar, persoanele care, de-a lungul timpului au dobândit o bună abilitate de redactare a textelor o vor folosi și în fabricarea conținutului pe blogurile personale. Totodată, bloggerul cu experiență în domeniul artistic își va utiliza abilitatea și pentru aspectul propriului blog, dar și în conținutul multimedia. (Tudor, 2014, pp. 210-211)

Privind accesibilitatea, cele mai utilizate platforme de blogging sunt WordPress, Blogger și Tumblr, însă, dacă se iau în calcul elemente privind notorietatea, modul de utilizare și tot ceea ce ține de optimizare pentru motoarele de căutare, Search Engine Optimization, specialiștii optează pentru platformele WordPress (Bădău, 2011, p. 48).

Astfel, pentru gestionarea eficientă a blogului, specialistul în comunicare trebuie să fie familiarizat cu instrumentele de bază pe care le impun platformele de blogging. Printre cele mai importante elemente de bază aflate în componența WordPress sunt: ,,blogroll-ul”, un ansamblu de linkuri către prieteni sau asociații care înglobează resurse importante pentru vizitatori, ,,suporturi pentru posturi” care pot fi setate să fie publicate automat la o oră stabilită de autor, ,,suporturi pentru arhivarea articolelor”, ,,temele” care au rolul de a defini imaginea blogului, ,,suporturi pentru feed-uri”, ,,motorul de căutare”, care le facilitează navigarea vizitatorilor, aceștia având posibilitatea să caute, într-un mod mai detaliat printre articolele care au fost publicate etc (Hasna, 2010, p. 39). În cadrul platformei WordPress esențiale sunt ,,plugin-urile”, care sunt deosebit de importante privind optimizarea în motoarele de căutare precum și ,,widget-urile”. Un ,,widget” este o ,,componentă software, care încapsulează o anumită funcționalitate sau care oferă o metodă de interfațare cu un sistem informatic, concepută pentru a fi integrată ușor într-o interfață grafică și extinde funcționalitățile interfeței respective” (Sârbu, 2010).

,,Plugin-urile” reprezintă ,,mici adiții la această platformă, scrise de diferiți programatori”, care îmbunătățesc calitatea blogului. Succesul în WordPress se datorează atât producerii de conținut într-un timp scurt, dar și datorită ,,plugin-urilor” pe care platforma WordPress le pune la dispoziție (Hasna, 2010, p.46). Sunt recomandate utilizarea cu măsură a acestora, deoarece, folosite în exces, acestea pot îngreuna procesul de încărcare a blogului (Bădău, 2011, p. 51).

,,Widget-urile” și ,,plugin-urile” sunt deosebit de importante, acestea sprijinind și contribuind la distribuirea conținutului, la promovarea blogurilor, precum și la gestionarea eficientă a acestora (Bădău, 2011, p. 50). Pe lângă familiarizarea cu instrumentele platformelor de blogging, o cerință indispensabilă pentru comunicarea eficientă, o reprezintă optimizarea, SEO (Search Engine Optimization). În acest sens, titlurile articolelor au nevoie de semnificație și trebuie să fie însoțite de cuvinte și expresii-cheie (Bădău, 2011, p. 87). În ceea ce privește partea tehnică privind optimizarea, motoarele de căutare au în analiză conținutul tuturor paginilor web pe un anumit cuvânt cheie, în urma acestui proces rezultând o anumită notă. În etapa următoare, în funcție de aprecierea motorului Google privind calitatea informației, blogul va fi clasat mai sus sau mai jos în rezultate (Hasna, 2010, p. 105). Printre cele mai relevante și ușor de urmat trucuri privind optimizarea se identifică: reluarea cuvintelor-cheie (cel puțin o dată la o sută de cuvinte). Pentru a respecta acest principiu, bloggerii pot controla proporția cuvintelor-cheie folosite în articole cu ajutorul anumitor instrumente pe care mediul online le oferă în mod gratuit. Un alt element care ajută la optimizare face referire la imagini. Completarea câmpurilor ,,title’’ și ,,alt” cu sintagme cheie vor aduce beneficii atunci când motoarele de căutare efectuează scanarea. De asemenea, utilizarea ,,tag-urilor’’ aldine, cu litere îngroșate pentru a face vizibile anumite sintagme sau fraze, reprezintă o altă tehnică esențială privind optimizarea (Hasna, 2010, p.106).

Pe lângă partea tehnică, abilitățile de scriere sunt esențiale. Pe blogurile personale, scriitura este extrem de importantă și în strânsă relație cu modul de tratare a subiectelor. Pentru a câștiga atenția cititorilor, aceasta trebuie să arate modul autorului de a percepe și a proiecta realitatea (Bădău, 2011, p. 44). În aceeași categorie se încadrează și crearea conținutului calitativ. În vederea construirii unui conținut bun, bloggerii trebuie să țină cont de aspecte precum: corectitudinea textelor din punct de vedere gramatical, modul de construire a frazelor: acestea să fie scurte, iar paragrafele să fie bine delimitate, însoțirea articolelor de imagini reprezentative. La fel de importantă este și simplitatea cuvintelor, care asigură un conținut valoros. Titlurile care antrenează și deschid noi discuții îmbinate cu elemente de umor, reprezintă noi surse ale conținutului calitativ (Hasna, 2010, pp. 94-97). Din categoria titlurilor deosebim: titluri care înfățișează un avantaj, câștig, titluri care au în prim-plan o dificultate care trebuie rezolvată sau titluri care au în componența lor o întrebare, antrenând cititorii la meditație sau visare (Hasna, 2010, pp. 100-101).

Un ultim principiu care este vital pentru generarea unui conținut bun face referire la modul de a trata temele în cadrul unui subiect. În acest sens, pentru ca vizitatorii să înțeleagă subiectul principal, recomandarea pe care o oferă bloggerii cu experiență ar fi insistarea pe un singur eveniment (Hasna, 2010, pp. 94-97). Astfel, un conținut bun are la bază două elemente indispensabile: concizia și logica argumentelor. Așadar, conturarea unei teme specifice tratată dintr-o perspectivă unică, fără rătăciri de la subiectul central al discuției consolidează calitatea unui articol de pe blog. În vederea concentrării informației, dar și exprimării expresivității, infograficele (îmbinarea textului cu elemente de grafică) reprezintă un mijloc util pentru rezumarea mesajelor (Bădău, 2011, p. 60).

Un element nou adus cercetării și care, de altfel este explorat pe blogurile personale este abilitatea de a rememora evenimente din trecut, narrative skills. Narativul este văzut mai degrabă prin experiențele structurate pe care indivizii le narează, decât prin interacțiunile prin care acesta este produs (Greene, Burleson 2003, p. 597). Acesta cunoaște noi valențe, detașându-se de încadrarea tipic literară și propunând o nouă viziune, narativul ca o activitate în care experiențele sunt expuse similar practicilor sociale (Greene, Burleson, 2003, p. 595). Din perspeciva comunicării, cursul narativ este produs prin interactivitate, între cel care povestește și destinatarul mesajului (Greene, Burleson, 2003, p. 598). Chiar dacă atunci când își narează întâmplările, emițătorul expune un punct clar de vedere, răspunsurile oferite de către destinatari pot avea în vedere alte aspecte. În acest sens, ,,publicul devine co-autor” (Duranti, Brenneis, 1986, apud Greene, Burleson, 2003, p. 597). Așadar, crearea poveștilor se realizează din contribuțiile interactive ale celor care comentrază pe bloguri.

După cum se afirma anterior, analizat în profunzime, narativul nu reprezintă doar o simplă modalitate de a spune povești. Acesta se extinde la elemente privind împărtășirea experiențelor, modul sau ce reprezintă acestea pentru acțiunile din prezent și sunt construite într-un manieră dinamică în care cele două entități, cel care povestește și destinatarul fuzionează (Greene, Burleson, 2003, p. 606). Distribuirea sau transmiterea experiențelor sunt conexate activităților de tip social precum relatarea problemelor, a zvonurilor precum și aspecte legate de construirea sinelui, a legăturilor dintre indivizi precum și experiențelor în cadrul instituțiilor (Greene, Burleson, 2003, p. 627).

Fiind analizată și dezbătută tot mai mult de către cercetători, abilitatea de a nara a fost în esență rezumată la împărtășirea și povestirea experiențelor care au avut loc pentru ca acestea să culmineze cu interacțiuni (Greene, Burleson, 2003, p. 601). Deseori, în analiza lor, cei care au studiat subiectul și care, de altfel, este în curs de dezvoltare, au pus accent pe trei elemente-cheie și anume: calitatea rememorării, recunoașterea sau identificarea evenimentului precum și rezumarea acestora (Haslet, 1986, apud Greene, Burleson 2003, p. 607). În final, din perspectiva comunicării, concluziile capitolului How ,,to do things” with narrative: a communication perspective on narrative skill din lucrarea Handbook of Communication and Social Intercation Skills, se rezumă la abilitatea celui care narează, dar și a receptorului care este echivalentul termenului de ,,a face lucruri” cu precizarea că narativul operează și produce interacțiuni (Greene, Burleson, 2003, p. 628). Așadar, narativul se concentrează pe ideea de interacțiune, nelipsită din relatarea experiențelor, contribuind totodată la crearea unor noi discuții care să-i implice pe indivizi și să-i motiveze totodată în a continua să realizeze acest lucru.

Concluzionând, abilitățile de comunicare în mediul online sunt condiționate de factori precum: evoluția tehnologică și adaptarea la noile instrumente, activitatea profesională, vârsta etc. Abilitățile tehnice incluzând familiarizarea și cunoașterea instrumentelor platformelor de blogging, dar și abilitățile privind optimizarea, abilitățile de redactare privind conținutul relevant categoriilor de public avute în vedere și, implicit formularea mesajelor în concordanță cu nevoile acestora precum și abilitățile de reconstituire a evenimentelor din trecut, toate acestea contribuie la dezvoltarea și consolidarea unei mai bune practice privind comunicarea în mediul online.

De asemenea, modul de construire a relațiilor strategice cu publicurile, precum și organizarea eficientă a unui blog, pot reprezenta avantaje considerabile în activitatea specialiștilor în Comunicare, urmând ca mesajele să acopere dorințele publicurilor și să câștige totodată încrederea acestora.

Capitolul III

Dezvoltarea abilităților de comunicare în spațiul online

III.1. Metodologia cercetării

Obiectivele cercetării

Cercetarea de față a plecat din dorința de a cunoaște care este impactul pe care îl are activitatea de dezvoltare și susținere a blogului personal în rândul studenților de la Facultățile de Comunicare și Relații Publice. Obiectivele generale ale lucrării sunt acelea de a afla măsura în care abilitățile de comunicare în mediul online sunt dezvoltate din momentul practicării blogging-ului, dar și măsura în care abilitatea de a reconstitui evenimente din trecut cunoaște un anume grad de dezvoltare. Blogurile personale sunt marcate de dimensiuni narative având în componența lor un puternic potențial de spunere a poveștilor (storytelling), acesta rezumându-se în esență la împărtășirea experiențelor personale și profesionale. Totodată un alt obiectiv al cercetării a fost acela de a afla care sunt avantajele pe care studenții le percep în urma activității de blogging. Un ultim obiectiv, care se încadrează în sfera abilităților de comunicare în spațiu online este acela al cuantificării abilităților de redactare a conținutului.

Datorită exploziei tehnologice tot mai vizibile astăzi, tinerii, în special cei care studiază Facultățile de Comunicare și Relații Publice sunt tentați de a explora Internetul cu toate instrumentele pe care acesta le pune la dispoziție. Așadar, am dorit investigarea acestora, urmărind dacă prin activitatea lor în lumea virtuală, în speță prin practicarea activității de blogging, au fost acumulate și dobândite anumite abilități care să-i sprijine în demersul lor profesional.

Întrebările de cercetare de la care s-a pornit pot fi împărțite în două categorii, astfel: cele care au legătură cu abilitățile de comunicare în online, mai exact, în ce măsură acestea reprezintă un factor motivațional pentru studenții de la Comunicare și Relații Publice. Tot din categoria abilităților de comunicare, am urmărit și investigarea abilității de a rememora evenimente sau experiențe din trecut, iar pe lângă acestea am adăugat și investigarea beneficiilor percepute de către cei care au intrat în blogosferă. Întrebările de cercetare au fost următoarele:

1. În ce măsură constituie dezvoltarea abilităților de comunicare în online un factor motivațional pentru studenții de la Facultățile de Comunicare și Relații Publice?

2. Care sunt beneficiile percepute de către studenții de la Comunicare și Relații Publice rezultate în urma activității de blogging?

3. În ce măsură este dezvoltată abilitatea de a reconstitui evenimente din trecut (narrative skills) pe blogurile studenților de la Comunicare și Relații Publice?

Instrumente utilizate

Pentru a demonstra și verifica toate acestea, cercetarea a fost una de tip cantitativ fiind reprezentată de anchetă pe bază de chestionar și analiză de conținut. Analiza de conținut reprezintă instrumentul care ajută la ,,descrierea obiectivă, sistematică și cantitativă a conținutului manifest al comunicării” (Berlson, apud Chelcea, 2004, p.263). Realizarea analizei de conținut a fost necesară pentru a fi examinate abilitățile de redactare ale conținutului pe blogurile personale ale studenților.

Chestionarul (Anexa 1) a fost alcătuit din 16 întrebări-scale (de tip Likert cu cinci trepte), întrebări cu una sau mai multe variante de răspuns, pre-codificate la care au fost adăugate și itemi deschiși, care să le permită respondenților să adauge propriile lor răspunsuri. La final, a fost adaugată și o întrebare deschisă, toate acestea evaluând în ce măsură abilitățile de comunicare în online precum și cele de relatare și reconstruire a evenimentelor (narrative skills) au fost dezvoltate și dacă abilitățile de comunicare în mediul online reprezintă un factor motivațional pentru tinerii de la Facultățile de Comunicare și Relații Publice. Totodată, chestionarul cuprinde și itemi care se referă la beneficiile pe care le percep studenții în urma practicării blogging-ului.

Acesta debutează cu o întrebare introductivă, axându-se pe elemente importante aflate în componența platformelor de blogging și continuă cu itemi legați de abilități ale mediului online: de interacționare cu ceilalți, tehnice, cele de reconstiuire a evenimente din viața lor, precum și cele legate de câștigurile percepute din aceasta activitate. Acesta se încheie printr-o întrebare deschisă la care s-au oferit câteva sugestii, urmărind aici modul în care respondenților le-ar plăcea să le fie perceput blogul personal de către cei din exterior.

Ca modalitate de aplicare, acesta s-a administrat în spațiul online, iar pentru ca analiza de conținut să fie realizată, la finalul chestionarului, li s-a cerut respondenților să-și scrie URL-ul blogului, cu mențiunea că acesta nu este făcut public și ajută la îmbunătățirea calității cercetării. Atât întrebările din chestionar cât și formularea itemilor pentru analiza de conținut, au fost construite pe baza teoriei expuse în capitolul I și II. Ambele instrumente au fost gândite pentru a răspunde într-o manieră cât mai clară întrebărilor de la care s-a pornit cercetarea.

Analiza de conținut (Anexa 2) este formată din 18 itemi și continuă seria de abilități la nivelul redactării conținutului. Aceasta este de tipul analizei frecvențelor, unitatea de analiză fiind reprezentată de postările sau articolele de pe blogurile studenților de la Comunicare și Relații Publice. Itemurile analizei de conținut fac referire la titlurile utilizate, limbajul adoptat, aspectul postărilor în pagină, acuratețea redactării textelor și accesibilitatea parcurgerii acestora precum și alte variabile care vor fi detaliate la interpretarea analizei de conținut.

Eșantionul investigat

Eșantionul a cuprins 40 de studenți de la Facultățile de Comunicare și Relații Publice din București și din Brașov, fiind format din 28 de fete (70%) și 12 băieți (30%), studenți sau proaspeți absolvenți ai Facultăților de Comunicare și Relații Publice. Chestionarele au fost administrate cu ajutorul rețelei sociale Facebook atât persoanelor cunoscute din lista personală de prieteni cât și celor aflate de la prieteni, cunoștințe, colegi etc. Tot cu ajutorul rețelei sociale Facebook, chestionarul a fost distribuit pe grupurile Facultăților de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Universitatea din București și Facultatea de Comunicare și Relații Publice din Brașov.

Culegerea datelor s-a realizat în luna mai 2015, respondenții fiind rugați să completeze chestionarul, precizându-le că le este asigurată confidențialitatea și faptul că orice nelămurire trebuie adresată fără ezitare.

III.2. Prezentarea și interpretarea rezultatelor cercetării

Abilitățile de comunicare în mediu online

După cum am aflat din primele două capitole ale lucrării, administrarea unui blog personal implică abilități care depășesc simpla barieră de cunoaștere a computerului conectat la Internet (Tudor, 2014, p. 105). În zilele noastre, platformele de blogging oferă utilizatorilor instrumente diverse care îi ajută pe aceștia să-și creeze propria ,,identitate” în spațiul virtual. De aceea, am dorit să aflu în ce măsură studenții de la Facultățile de Comunicare și Relații Publice sunt familiarizați cu cele mai folosite elemente componente ale unei platforme de blogging. Privind blogroll-ul, se observă o situație foarte bună din punct de vedere al cunoașterii. Așadar, respondenții sunt familiarizați pornind de la o bună cunoaștere (35% dintre subiecți) către o foarte bună cunoaștere, 40% dintre ei cunoscând acest element.

Figura 1. Măsura în care respondenții sunt familiarizați cu instrumentele platformelor de blogging (blogroll-ul)

Plugin-urile sunt și ele bine cunoscute de către studenți. Într-un procent de 35%, respondenții afirmă că acestea le sunt cunoscute în mare măsură, un procent considerabil, 25% fiind reprezentat de cei cărora plugin-urile le sunt familiare într-o foarte mare măsură. La diferențe foarte mici de procente se încadrează respondenții care au afirmat că acestea le sunt familiare într-o măsură mică, 22,5%, respectiv într-o măsură intermediară, într-un procent de 17,5%. Așadar, toți dintre respondenții cunosc plugin-urile, însă în măsuri diferite.

Suportul pentru posturi, un element deosebit de important aflat în componența blogului este la fel de important și în percepția celor care îl utilizează. În urma cercetării, acesta le este cunoscut într-o măsură foarte mare, afiliată unui procent de 30% dintre respondenți, respectiv în mare măsură unui procent de 27,5% dintre subiecți. Unora dintre studenți, (22,5%) le este cunoscut într-o mică măsură, în timp ce alții, (10%) nu cunosc deloc această dimensiune. Într-un procent de 10% studenții sunt neutri privind cunoașterea acestui element.

Formularul de abonare, cel care conduce către obținerea de trafic este în foarte mare măsură cunoscut de către 50% dintre respondenți. La câteva procente, oscilează cele două valori de cunoaștere ale acestui element: 25% dintre subiecți cunosc în mică măsură, în timp ce un procent de 17,5% aparține celor care cunosc într-o mare măsură. Doi dintre respondenți, (5%) cunosc acest element într-o măsură medie, iar unui singur respondent, formularul de abonare nu îi este deloc familar.

Figura 2. Măsura în care respondenții sunt familiarizați cu instrumentele platformelor de blogging (formularul de abonare)

În vederea căsuței de căutare pe site, respondenții se declară foarte organizați, un procent considerabil de 65% dintre studenți cunoscând acest item într-o foarte mare măsură. Cu un procent bun, 17,5% dintre cei chestionați declară că acest element le este cunoscut într-o măsură mare. Sunt și respondenți, (10%) care susțin că le este cunoscut în mică măsură, sau la un nivel mediu, (7,5%). Pentru niciunul dintre respondenți căsuța de căutare pe site nu le este străină.

În continuare, vom analiza widget-urile, care, după cum am aflat din partea teoretică sunt benefice și eficiente în cazul gestionării blogurilor (Hasna, 2010, p. 47). Acestea sunt cele mai cunoscute respondenților. 47,5% dintre subiecții sunt familiarizați în proporții foarte mari privind widget-urile și 35% dintre aceștia prezintă un grad mare de familiarizare. Într-un procent de 10%, respondenții prezintă un nivel mediu de familiarizare cu acestea, iar 7,5% dintre respondenți se încadrează către un nivel mic de familiarizare. Totodată, nu există respondenți care să nu cunoască deloc acest element.

Figura 3. Măsura în care respondenții răspund la comentariile cititorilor

În figura 3, se poate observa frecvența răspunsurilor, care urmărește să evalueze în ce măsură respondenții înțeleg necesitatea interacționării într-o manieră cât mai rapidă cu ceilalți. Studenții se declară promți, reacționând imediat (52,5%), a doua zi (22,5%) sau în următoarele zile (17,5%). Acest lucru poate reprezenta un element-cheie în viitoarea carieră de specialist în Relații Publice.

Privind percepția asupra acordării feedback-ului, acesta este unul deosebit de important, 52,5% dintre respondenți considerându-l foarte important în activitatea de blogging. Totodată, acesta este în mare măsură relevant pentru o bună parte dintre respondenți, 32,5%. Rezultatele arată și faptul că există și studenți, (15%), cărora feedback-ul le este important într-o oarecare măsură, însă o precizare importantă este aceea că nu există respondenți care să nu arate nici un fel de inters pentru acest subiect. În acest sens, poate fi luată în calcul și dezirabilitatea socială.

Figura 4. Importanța feedback-ului pentru subiecți în activitatea de blogging

Tot la categoria feedback, 62,5% dintre respondenți țin cont de acesta, deoarece cu ajutorul lui, bloggerul înțelege și cunoaște categoriile de public căreia se adresează. De aici reiese o altă trăsătură importantă în activitatea de Relații Publice: aceea de a reformula mesajele în concordanță cu așteptările publicurilor. Următoarele beneficii pe care le aduce feedback-ul sunt acelea ale îmbunătățirii postărilor, (15%) și ale cunoșterii de sine, (15%). Într-un procent relativ mic, (7,5%) dintre respondenți apreciază feedback-ul din simplul motiv că acesta ajută la reflectărea asupra experiențelor trăite prin prisma altor oameni.

O altă abilitate a online-ului, specifică activității de blogging este aceea de a obține audiență. Cum fără audiență nu există succes în Relațiile Publice, se pare că 45% dintre respondenți caută să o obțină într-o măsură medie, în timp ce 42,5% dintre aceștia căută să o obțină într-o mare măsură. Un procent destul de mic, 7,5% este alocat celor care caută să obțină audiență într-o foarte mare măsură, în timp ce doi dintre respondenți (5%) realizează acest lucru într-o mică măsură.

Figura 5. Măsura în care subiecții caută să obțină audiență

În ceea ce privește abilitatea de promovare a postărilor, cele mai utilizate metode de a primi vizitatori sunt rețelele sociale (Facebook, Twitter, Instagram, Pinterest etc). Toți cei patruzeci de respondenți se promovează cu ajutorul acestora, dar și prin alte modalități cum ar fi: Lookbook.nu și comentarea pe alte bloguri în online, dar și offline atunci când participă la evenimente. Așadar, aceștia țin cont de formarea unui public care să rezoneze cu mesajele pe care le publică și să se implice în conversații. După promovarea pe rețelele sociale, 30% dintre subiecți utilizează optimizarea organică, în timp ce doar 10% optează pentru cea plătită.

Vizibilitatea pe motoarele de căutare reprezintă un element deosebit de important privind spațiul online. Abilitatea de a construi un blog personal în maniera în care acesta să apară la un simplu click pe motorul de căutare Google, nu este atât de ușor de dobândit. Printre cele mai utilizate tehnici pe care respondenții le folosesc se înscriu următoarele: folosirea titlurilor cu semnificație pentru public practicată în mare măsură de către 50% dintre cei chestionați, respectiv în foarte mare măsură de către 37,5% dintre aceștia, precum și utilizarea tag-urilor aldine, care este practicată într-o măsură medie de 22,5% dintre respondenți, mare, de 20% dintre cei chestionați și foarte mare de 22,5% dintre aceștia.

O altă tehnică specifică procesului de optimizare, axarea pe cuvinte și expresii-cheie a căror competiție este slabă, este practicată într-o măsură medie de către 35% dintre respondenți și mică, de 32,5%. Probabilitatea ca aceștia să nu cunoască aceste cuvinte și expresii-cheie cu o competiție slabă poate fi luată în calcul. În aceeași categorie se încadrează și tehnica reluării cuvintelor-cheie care tinde către aceeași direcție: ea este practicată în măsură medie de către 25% dintre subiecți și în măsură mică de 22,5% dintre aceștia. La secțiunea altele. Care?*, s-a menționat faptul că, pentru a-și face observat blogul pe motoarele de căutare, un subiect apelează la tehnica relatării evenimentelor care neliniștesc ,,mentalitatea publicului”.

Menținând linia abilităților tehnice, necesitatea utilizării unei platforme care să monitorizeze utilizatorii este mai mult decât utilă. La acest capitol, respondenții sunt preocupați de acest aspect, un procent de 37,5% dintre aceștia utilizând săptămânal platforma Google Analytics sau alte platforme similare Google Analytics. Din acest punct de vedere, se observă dorința utilizatorilor de a afla care este impactul pe care blogul lor îl are în rândul vizitatorilor. O altă parte din respondenți, (17,5%) folosesc lunar platforma Google Analytics sau alte platforme similare.

Figura 6. Măsura în care subiecții își verifică sursele vizitelor pe platforme Google Analytics sau platforme similare

Beneficii percepute în urma activității de blogging

După cum am aflat din partea teoretică, în urma activității de blogging, utilizatorii beneficiază de anumite avantaje, acestea fiind și cele care conduc către motivația de a continua această practică. Chestionați dacă blogging-ul este cel care ajută la relaxare, respondenții au afirmat acord în proporție de 47,5%, respectiv acord total într-un procent de 30%. Așadar, practicarea blogging-ului poate elibera tensiunea emoțională, conducând către relaxarea indivizilor.

Figura 7. Măsura în care practicarea blogging-ului ajută la relaxare

Un alt beneficiu pe care îl oferă blogging-ul este și vizibilitatea în spațiul public. Jumătate dintre respondenți, (50%) au fost cu totul de acord cu această afirmație, în timp ce 40% au afirmat acord. Într-un procent de 10%, respondenții sunt indeciși privind aspectul vizibilității în spațiul public. Așadar, toți respondenții admit faptul că vizibilitatea în spațiul public este posibilă prin construirea unui blog personal. Fiind de acord în mare, respectiv în foarte mare măsură, acest lucru reprezintă un avantaj puternic care este conștientizat de către subiecți.

Acumularea resurselor financiare reprezintă un alt beneficiu care trebuie luat în calcul. Un procent de 45% dintre cei chestionați sunt de acord cu faptul că întrebuințând blogging-ul într-o manieră profesională, avantajul obținerii resurselor financiare poate fi posibil. Există însă și respondenți care sunt indeciși în această privință, 27,5% dintre aceștia declarându-se neutri în raport cu această afirmație. La un procent de egalitate, 12,5% manifestă pe de o parte dezacord, iar pe de cealaltă, acord total, (12,5%), așadar se observă o diversitate de opinii. Un singur respondent, (2,5%) a afirmat dezacord total.

Probabil unul dintre cele mai valoroase beneficii, schimbul de opinii, idei, comportamente cu persoane aflate în aceeași arie de interes rezonează cel mai bine cu spiritul tânăr și dornic de conversație al studenților. Aceștia au afirmat acord în proporție de 60% și un

acord puternic în procent de 27,5%.

Figura 8. Măsura în care subiecții practică blogging-ul pentru schimbul de opinii, idei, informații cu persoane aflate în aceeași arie de interes

Extinderea rețelei de cunoștințe completează lista de beneficii pe care blogging-ul le creează. Nevoia de afiliere este cea care îi determină pe respondenți să admită într-un procent de 37,5% că sunt de acord cu această afirmație, iar un procent destul de rezonabil, (27,5%) fiind cu totul de acord. Într-un procent de 25% respondenții manifestă o atitudine neutră, în timp ce un procent de 10% sunt în dezacord cu cele afirmate.

Reflectarea asupra feedback-ului primit reprezintă un alt avantaj deosebit de important pe care activitatea de blogging îl pune la dispoziție. Atunci când primesc comentarii, cei chestionați sunt tentați de a gândi și medita asupra feedback-ului primit. Valorile obținute se prezintă astfel: acord, 50%, cu totul de acord, 20%, nici acord, nici dezacord 20 %, dezacord, 7,5%, iar unul dintre respondenți (2,5%) a admis dezacord total. Acest beneficiu contribuie la așezarea în balanță, precum și cântărirea tuturor ideilor asupra celor prezentate conducând către modelarea indivizilor.

La fel de importantă este și cunoașterea de sine. La acest item, respondenții admit acord într-un procent de 37,5%, respectiv acord total în procent de 30%. Există și partea neutră, 25% dintre studenți fiind indeciși, unul dintre cei chestionați (2,5%) fiind în dezacord, respectiv 5% dintre aceștia în dezacord total. În opinia mea, cunoașterea de sine se produce foarte bine prin intermediul platformelor de blogging, deoarece reprezintă un mediu interactiv, un mediu al relațiilor, în care oricine este liber să-și exprime opinii.

Nevoia de a expune și de a informa publicurile despre activitățile pe care indivizii le desfășoară constituie o motivație puternică în cadrul activității de blogging. În acest sens, subiecții utilizează platformele de blogging într-o măsură mare, afiliată unui procent de 45%, respectiv într-o măsură medie în proporții de 22,5%. Această practică este favorabilă domeniului de Relații Publice, un domeniu în care publicurile simt acut nevoia de a fi la curent cu toate evenimentele importante.

Figura 9. Măsura în care respondenții folosesc blogul personal pentru a informa și înștiința despre activitățile pe care le desfășoară

Crearea unei voci în mediu online poate reprezenta un avantaj substanțial. În mare măsură, 50% dintre studenți folosesc blogul personal pentru acest motiv și într-o măsură foarte mare afiliată unui procent de 42,5% folosesc acest mijloc pentru fabricarea propriei voci cu ajutorul părerilor și ideilor pe care le fac vizibile în spațiul online. Sunt și subiecți (5%), care se declară neutri din acest punct de vedere sau că utilizează blogul în acest scop doar într-o mică măsură (2,5%). Fabricarea unei voci în mediul online este un element favorabil, deoarece, astăzi, lumea online-ului cunoaște noi valențe, fiind element indispensabil numeroaselor industrii, în special în activitatea de Relații Publice.

Relaționarea cu indivizii din aceeași arie de interes reprezintă un alt aspect care trebuie luat în calcul privind beneficiile percepute de către studenți. La acest subiect, părerile sunt împărțite astfel: 35% dintre respondenți folosesc blogul în acest scop în mare măsură, iar 27,5% dintre aceștia în foarte mare măsură. Într-un procent de 25%, respondenții folosesc blogul personal în acest scop într-o măsură medie. Totodată, 10% dintre studenți relaționează într-o mică măsură cu indivizii din aceeași arie de interes prin intermediul blogului. Un singur respondent (2,5%) menționează că nu utilizează acest lucru pentru a intra cu indivizii cu aceleași preocupări. Crearea de relații bazate pe interese comune este un beneficiu esențial, construindu-se comunități specializate pe diverse domenii, individul acționând favorabil în acest sens.

După cum am aflat din partea teoretică, la începuturile sale, blogul era privit ca simplu jurnal în online (Andrejevic, 2002 apud Tudor, 2015 p. 100). Astăzi, lucrurile au evoluat rapid, 32,5% dintre respondenți admițând că folosesc blogul personal ca simplu jurnal în online într-o măsură medie. De asemenea, 27,5% dintre respondenți utilizează în măsură mică blogul ca simplu jurnal în online.

Figura 10. Măsura în care subiecții utilizează blogul personal ca simplu jurnal în online

De departe cel mai puternic beneficiu este acela al construirii unei temelii pentru dezvoltarea carierei. La acest aspect, respondenții sunt foarte hotărâți, admițând în mare măsură, (40%) respectiv în foarte mare măsură, (30%) faptul că utilizează blogul personal în acest scop. La un procent de 22,5%, se încadrează și cei care sunt situați între cele două extreme. Cu siguranță, cei care utilizează în mica măsură (5%) sau chiar deloc (2,5%) blogul în acest scop nu au luat în calcul evoluția tehnologică, mediul de lucru, respectiv eficiența comunicării online.

În final, trebuie analizată și pasiunea pentru anumite domenii de activitate, respectiv hrănirea intereselor personale. Fie că vobim despre PR, modă, sport sau alte domenii, această dimensiune pare să capete valori în diverse proporții. Astfel, 35% dintre respondenți utilizează în mare măsură blogul în acest scop, iar 25% dintre cei chestionați într-o foarte mare măsură. Aceste valori se explică prin faptul că apariția numeroaselor bloguri care sunt nișate pe diverse domenii devine tot mai vizibilă.

Figura 11. Măsura în care respondenții utilizează blogul personal pentru a fi la curent cu anumite interese personale: PR, fashion, sport, lifestyle.

Abilitățile de reconstituire a evenimentelor din trecut

În urma realizării cercetării, se observă faptul că, pe blogurile personale, studenții relatează evenimente trecute, prezente sau viitoare. Atunci când sunt evocate evenimentele din trecut, se pot observa anumite aspecte care întregesc analiza noastră. Astfel la capitolul realizării de glume, în mare parte se observă tendința creării unei atmosfere care să provoace veselie, respondenții admițând că se bazează pe acest aspect într-o mare măsură, respectiv într-un procent de 42,5%. O parte dintre ei, (25%) păstrează un nivel de mijloc în ceea ce privește realizarea glumelor în relatarea experiențelor proprii, urmați de cei care pun accentul pe această acțiune într-o foarte mare măsură (17,5%). La procente egale, se clasează și cei care admit că realizează acest lucru într-o mică măsură, (7,5%) și cei care consideră seriozitatea un punct principal atunci când sunt evocate evenimente din viața lor.

Un alt indicator pe care l-am analizat în cadrul abilităților de reconstituire a evenimentelor din trecut a fost nemulțumirea. În mod surprinzător, atunci când sunt narate experiențele pe blogurile personale, respondenții nu au tendința de a se plânge sau a-și exprima mâhnirea. Există un procent de 37,5% dintre respondenți care fac acest lucru într-o mică măsură, și un procent de 25% al respondenților care nu realizează deloc acest lucru.

Figura 12. Măsura în care subiecții își declară nemulțumirea atunci când relatează experiențele pe blogurile personale

De asemenea, se observă faptul că adoptarea unui comportament însoțit de critici este îmbrățișată în măsuri diverse de către respondenți. Cei mai mulți dintre aceștia (32,5%), admit faptul că fac critici pe blogurile personale, dar într-o mică măsură. 22,5%. dintre respondenți realizează într-o manieră potrivită acest lucru. Adoptarea acestui tip de comportament este practicat cu limitări, deoarece, în blogosferă pot exista păreri diverse care conduc la divergențe de opinii.

Figura 13. Măsura în care subiecții realizează critici în relatarea experiențelor pe bloguri

Zvonurile, un subiect care ar trebui mai des abordat nu sunt încadrate în nararea evenimentelor. 47,5% dintre subiecți admit faptul că nu fac acest lucru sau doar în mici măsuri, (35%). Există și o parte a respondenților (7,5%) care vorbesc despre zvonuri în măsuri medii, respectiv în măsuri mari, (5%) și foarte mari (5%).

Expunerea problemelor, un alt indicator pe care l-am urmărit în cadrul analizei, nu se regăsește în evenimentele evocate de către studenți. Aceștia au bariere privind expunerea situațiilor care îi neliniștesc, astfel că, 40% dintre studenți nu realizează acest lucru, iar 37,5% dintre ei își expun problemele într-o mică măsură. Această atitiudine nu este demnă de urmat, în contextul în care, din momentul expunerii unei situații dificile, ceilalți participanți ai bloglosferei pot contribui la rezolvarea acesteia.

Figura 14. Măsura în care respondenții își expun problemele în relatarea experiențelor pe bloguri

Atunci când sunt relatate experiențele pe blogurile personale, în reconstituirea evenimentelor sunt incluse și inserții privitoare la remarcile asupra brandurilor care au avut impact asupra indivizilor. Dacă impactul este unul pozitiv, acest aspect se dovodește a fi important din perspectiva brandului respectiv, care câștigă notorietate în rândul consumatorilor, dar și a celor care realizează aceste observații, deoarece ele îmbunătățesc spiritul critic datorită argumentelor și contraargumentelor.

În ceea ce privește atitudinea referitoare la experiențele relatate, respondenții se declară, în mare parte, indeciși, 45% dintre aceștia fiind neutri, fără a acționa în vreun fel, atunci când cititorii oferă o altă perspectivă asupra celor relatate. Totuși, o parte dintre subiecți, (32,5%) au afirmat că au tendința de a-și schimba părerea și atitudinea într-o mică măsură asupra celor relatate. O altă parte dintre respondenți, (17,5%) nu și-ar schimba în mod cert atitudinea, atâta timp cât cele relatate reflectă propria viziune. Numai doi dintre cei 40 de respondenți, (5%) manifestă un grad mare de acționa conform părerilor celorlalți.

Relatarea este cea care contribuie la descoperirea amănunțită a evenimentelor. Cauzele și consecințele unui eveniment pot fi mai bine înțelese. Așadar, se confirmă faptul că, din momentul relatării unei experiențe, subiecții descoperă ce anume a determinat, dar și care este efectul unei anume întâmplări. În acest sens, 35% dintre studenți sunt conștienți în mare măsură de acest avantaj, însă există și un procent (27,5%) al respondenților, care, de altfel se declară neutri privind această afirmație.

Figura 15. Măsura în care respondenții consideră că prin relatarea experiențelor pot înțelege mai bine cauzele și consecințele evenimentului

Partea emoțională este cea care reîntregește nararea experiențelor, contribuind la o narațiune mai clară. Astfel, 37,5% dintre studenți narează implicându-se emoțional în mare măsură. La o diferență nu foarte mare de procente, 35% respondenții narează incluzând emoțiile într-o mare măsură. 17,5% dintre respondenți adoptă o atitudine mai mult sau mai puțin încărcată de emoții, în timp ce doar 3 respondenți (7,5%) pun în mică măsură accent pe exprimarea emoțiilor. Un singur respondent (2,5%) nu face apel la emoții atunci când își relatează experiențele.

Includerea elementelor de detaliu poate oferi o imagine mai clară a situației relatate. Dintre cei chestionați, detaliile din experiențele lor sunt incluse în mare măsură de 50% dintre respondenți, așadar un procent reprezentativ. Cu un procent de 25% se încadrează cei care folososc acest aspect mai mult sau mai puțin. Există și respondenți, (17,5%) care pun accentul foarte puternic pe acest aspect, detaliile fiind foarte importante în relatarea experiențelor. Numai trei dintre respondenți (7,5%) oferă detalii într-o mică măsură.

Un alt punct relevant din perspectiva narării evenimentelor, îl reprezintă și perspectiva persoanelor din exterior. În urma analizei, respondenții admit că menționează într-o mare măsură, adiacentă unui procent de 32,5% și abordări ale cunoștințelor. Totodată, aceștia evidențiază print-un procent de 20% că menționează în foarte mare măsură perspective ale celor pe care îi cunosc.

Figura 16. Măsura în care respondenții menționează și perspective ale cunoștințelor lor în legătură cu evenimentul relatat

Exprimarea punctului de vedere personal este de departe cea mai practicată modalitate atunci când se relatează pe bloguri. Peste jumătate dintre subiecți, (55%) au tendința de a-și exprima într-o foarte mare măsură opinia personală, în timp ce 42,5% o expun în mare măsură. Modalitatea prin care construirea experiențelor din trecut se realizează este deosebit de importantă.

Adăugarea detaliilor contribuie într-o măsură mai mare la reconstruirea evenimentelor din trecut. În urma analizei efectuate, respondenții fac apel la detalii în mare măsură afiliată unui procent de 47,5%, respectiv într-o măsură medie în proporție de 32,5% și în foarte mare măsură în pocent de 15%. Doi dintre respondenți, (5%) admit că apelează la detalii doar într-o mică măsură. Așadar, nu există respondenți care să nu includă detalii în relatările de pe blogurile personale. Acest lucru contribuie la o mai bună reconstituire a evenimentelor din trecut.

O altă particularitate a blogurilor, construirea de povești din contribuții interactive reprezintă un element important al narativului. În mare măsură, marea partea a respondenților, mai exact, 50% dintre aceștia sunt conștienți de acest fapt, încurajând cititorii să participe la crearea unor noi povești. Într-un procentaj de 27,5%, subiecții adoptă această tehică la un nivel mediu.

Figura 17. Măsura în care respondenții își încurajează cititorii să participe la noi ,,povești” (crearea de povești din contribuții interactive)

O evocare clară a întâmplărilor are la bază caracteristici importante, precum: calitatea rememorării, identificarea sau recunoașterea evenimentului, precum și sintetizarea celor mai relevante aspecte. Calitatea rememorării este luată în considerare în mare măsură de către 60% dintre studenți. La un procent de 17,5% se încadrează categoria celor care țin cont de calitatea rememorării într-o măsură medie. Și identificarea sau recunoașterea evenimentelor reprezintă un alt element la fel de important în relatarea evenimentelor. Atunci când evocă experiențele pe blogurile personale, se observă o tendință medie spre mare: în proporție de 20% subiecții identifică în măsură medie evenimentul sau experiența pe care urmează să o relateze, respectiv în foarte mare măsură, într-un procent de 65%. Există și studenți foarte riguroși și exacți privind relatarea evenimentelor, (10%) aceștia punând accent pe identificarea exactă a evenimentelor. Doi dintre respondenți (2%) nu se bazează nici în mică, nici în mare măsură pe identificarea evenimentelor.

Ultimul aspect privind evocarea întâmplărilor este acela al redării pe scurt a evenimentelor. 47,5% dintre cei chestionați sumarizează ideile importante într-o mare măsură, în timp ce 35% dintre ei declară că practică acest lucru într-o măsură medie, așadar respondenții sunt capabili de a-și construi experiențele din ideile principale. Deși aceștia includ elemente de detalii în relatarea experienței, ele sunt formulate în idei simple, extrase din ideile generale care ar încărca foarte mult cursul narativ.

Figura 18. Măsura în care respondenții redau pe scurt evenimentul povestit

Privind, ultima întrebare din chestionar ,,Cum ai vrea să fie perceput blogul tău personal?”, printre cele mai oferite răspunsuri s-au regăsit: prietenos, util și profesionist. Așadar se observa tendința către elemente care țin de crearea de relații, de aici rezultând și tonul cald al postărilor, după cum vom vedea în continuare. Utilitatea se rezumă la oferirea de informații relevante, adecvate categoriilor de public, dar, în același timp și păstrarea unei maniere care să dovedească profesionalism.

Ca o concluzie preliminară, în urma celor prezentate, am reușit să răspundem la întrebările de cercetare. Dezvoltarea abilităților de comunicare în online constituie într-o măsură medie spre mare un factor motivațional pentru studenții de la Comunicare și Relații Publice, în condițiile în care aceștia mai au de lucrat la partea tehnică: optimizare, partea de obținere de trafic precum și partea de administrare. Consider că dezvoltarea abilităților de comunicare în spațiul online este un proces continuu și care, de altfel reprezintă parte din motivația studenților.

În ceea ce privește beneficiile obținute în urma activității de blogging, printre cele mai conștientizate avantaje, se încadrează vizibilitatea în spațiul public, crearea unei voci în spațiul online, crearea unei baze privind dezvoltarea activitatații profesionale, dar și hrănirea intereselor personale: modă, PR, sport etc. Aceste beneficii se încadrează în categoria avantajelor puternice care îi motivează rapid pe indivizi. De cealaltă parte, se identifică și beneficiile cu o intensitate mai slabă precum cel al eliberării de tensiune emoțională sau simpla menținere a unui jurnal în spațiul online.

Privind abilitatea de construire a evenimentelor din trecut, aceasta este dezvoltată în mare măsură cu direcții către evoluție. Este de remarcat faptul că predomină realizarea unei atmosfere încărcată de elemente specifice unui comportament înclinat spre glume, probabilitatea ca subiecții să prefere acest stil pentru a-și atrage cititorii într-o manieră amicală, fiind o posibilă explicație. Totodată au fost vizibile caracteristicile esențiale ale relatării, subiecții ținând cont în mare și foarte mare măsură de calitatea rememorării, identificarea sau recunoașterea evenimentului precum și sintetizarea celor mai importante aspecte.

În continuare, pentru a evidenția și a observa în ce măsură este dezvoltată abilitatea de redactare a conținutului, parte componentă a abilităților de comunicare în mediul online, vom analiza și interpreta cel de-al doile element al cercetării, analiza de conținut.

La o privire de ansamblu, se observă faptul că, marea parte a respondenților nu administrează un blog nișat, adoptând mai degrabă categorii ale blogurilor pe care le propunea Diana-Maria-Cismaru în lucrarea Social Media și Managementul Reputației: ,,blogurile narative”, ,,blogurile filosofie de viață”, ,,blogurile comentariu personal”, ,,blogurile comentariului de viață publică” și cele ,,preluare”, toate subcategorii ale blogului personal (Cismaru, 2012, p. 21)

În urma analizei a zece postări ale studenților de la Facultățile de Comunicare și Relații Publice, a fost observată tendința către care tind blogurile respective. Astfel, cele mai utilizate categorii de bloguri sunt cele de tipul ,,comentariu de viață publică”, respondenții realizând analize asupra evenimentelor petrecute în sfera publică într-un procent de (52,5%), urmate de cele ,,comentariu personal”, (22,5%). Pe locul următor se clasează blogurile de tipul ,,filosofie de viață”, (15%), această categorie fiind mai puțin favorabilă dacă privim din perspectiva speciliștilor de Relații Publice, deoarece implicarea activă a cititorilor este mai puțin vizibilă. O altă categorie de bloguri sunt cele de tipul narativ, care este adoptat de către un procent mic de către respondenți (7,5%). În analiza de față a existat și un blog nișat, (2,5%) specializat pe domeniul Relațiilor Publice și al Jurnalismului, așadar se observă un grad mai înalt al responsabilității.

Pentru a obține o calitate mai bună a cercetării, dar și pentru a realiza o imagine clară asupra studenților de la Comunicare și Relații Publice privind impactului blogului, am dorit și investigarea platformelor de blogging pe care aceștia le utilizează. Astfel, 16 dintre respondenți (40%) folosesc platforma WordPress, 6 Blogger (Blogspot), (15%) și 18 dintre respondenți (45%) au deja un domeniu propriu, acest lucru demonstrând responsabilitate și implicare activă în spațiul online.

Figura 19. Platforma de blogging utilizată

La o privire de ansamblu, respondenții pun accent pe titlurile noutăți (37,5%), fapt dovedit și de dominanța blogului, ,,comentariu de viață publică”. Același procent, (37,5%) înregistrează și titlurile care trimit către meditație, urmate de cele de promovare (cu mențiunea unor beneficii), (22,5%). Pe ultimul loc se clasează titlurile curiozități, (2,5%). În ceea ce privește relevanța acestora cu subiectul tratat, media, (4,6) tinde către valoarea maximă, așadar respondenții fac apel la titlurile care anunță subiectul ce urmează a fi tratat. Analizând titlurile utilizate, acestea sunt semnificative pentru categoria de pulic căreia bloggerul se adresează. Astfel subiecții folosesc titluri de dimensiuni mici în proporție de 70% și titluri de dimensiuni medii într-un procent de 30%. Așadar, se observă faptul că subiecții sunt conștienți de faptul că titlurile descriptive, reduc numărul de cititori, deoarece primul lucru care trebuie avut în calcul la un articol este titlul.

Figura 20. Dimensiunea titlurilor rezultate din analiza postărilor subiecților

Abilitățile de redactare ale conținutului se rezumă și la o bună imagine a articolelor. Luând în considerare, scala cu valori 0%-100%, (unde 0%=nesatisfăcătoare, 25%=fără consistență, 50%=eficientă, 75%=foarte eficientă și 100%=excepțional), din perspectiva vizuală, realizând o medie, ierhia vizibilă a articolelor se încadrează în procentul de 80%, așadar mai mult decât eficientă. Aceasta este destul de importantă, deoarece pagina web este mult mai organizată, fiind facilitat drumul către accesarea postărilor. Tot la capitolul aspect, se poate observa faptul că textul și grafică sunt îmbinate într-un mod armonios. Textul predomină în proporții de 58%, în timp ce grafica (fotografii, videoclipuri, datele statistici) înregistrează un procent de 42%, așadar un raport omogen.

Privind tonul abordat, se confirmă faptul că respondenții nu adoptă un comportament însoțit de critici sau nemulțumitor, 85% dintre aceștia îmbrățișând un ton cald și prietenos. La procente egale, de 7,5% se situează și cei care preferă un ton obiectiv și neutru. În urma cercetării, s-a observat faptul că, în general, tonul neutru predomină în categoria blogurilor ,,filosofie de viață’’, unde autorul expune simple fragmente literare sau întâmplări, fără a face vizibilă implicarea și punctul său de vedere.

Figura 21. Tonul postărilor pe care subiecții îl adoptă pe blogurile personale

În relația cu cititorii, cei mai mulți dintre aceștia, (85%) se adresază atât la persoana întâi cât și a doua, în timp ce numai 15% se adresează doar la persoana întâi. Adresarea la persoana întâi și a doua este benefică, deoarece se realizează sentimentul unei colectivități, cititorii fiind dornici de a-și spune punctul de vedere. Totodată, s-a observat faptul că există articole care se adresează doar la persoana a II-a, însă, acestea nu predomină, așadar, nu pot fi luate în calcul.

Figura 22. Limbajul (adresarea în relația cu cititorii) folosit de către subiecți rezultat în urma analizei postărilor

După cum am sintetizat în partea teoretică, concentrarea pe un singur subiect este deosebit de importantă atunci când se relatează pe bloguri (Hasna, 2010, pp. 94-97). În urma analizei efectuate, cu o medie totală de 4,75 din 5, se confirmă faptul că, subiecții mențin un singur fir narativ adiacent unui singur subiect. Concentrarea pe un singur subiect în cadrul unei postări creează un conținut bine conturat, ajutând cititorii să înțeleagă într-o manieră cât mai bună ceea ce îi este livrat. Un conținut bine conturat are la bază fraze bine structurate, de dimensiuni medii. În urma cercetării, tendința de construire a frazelor bine structurate se îndreaptă către valoarea maximă fiind de 4,25. Frazele lungi, complexe ar distorsiona subiectul, conducând către confuzii în mintea cititorilor.

Totodată, un subiect clar, bine construit este susținut de argumente logice la care se adaugă dovezi. Subiecții sunt conștienți de acest fapt, (media fiind de 4,5), construindu-și frazele însoțite de argumente, iar pentru a câștiga credibilitatea publicurilor, aceștia adaugă și dovezi, printre cele mai utilizate fiind fotografiile. Rămânând în aria conținutului de pe bloguri, se observă o puternică amprentă a originalității, (media fiind de 4,35), cei chestionați abordând subiecte autentice. În blogosferă, originalitatea este esențială. Fiind un mediu dinamic, expus permanent schimbărilor, bloggerii au datoria de a fi ei înșiși, construindu-și un mediu al lor, fiind totodată nevoiți de a se adapta și noilor tendințe.

Din categoria adaptării, se înscrie și acuratețea conținutului. Într-un spațiu public, atât ortografia cât și sintaxa la nivel de conținut trebuie să fie desăvârșite. În plus, unui viitor specialist în Comunicare, aceste elemente sunt mai mult decât esențiale. În privința acestui fapt, respondenții sunt atenți, singurele scăpări privind redactarea conținutului fiind micile scăpări privind virgulele. Un conținut de calitate se rezumă și la încrederea de care trebuie să dea dovadă bloggerii. La categoria încredere, mai exact, utilizarea surselor de referință, în urma analizei efectuate, a fost vizibil faptul că respondenților le sunt necesare sursele de referință, media fiind puțin peste 3, (3,38), însă este de luat în calcul și faptul că, în anumite categorii de bloguri există și fragmente de tip literar, aici nefiind cazul menționării surselor de referință.

Privind ultimul element, responsivitatea, se confirmă faptul că, respondenții sunt prompți, răspunzând rapid la comentariile cititorilor, imediat, a doua zi sau următoarele zile, însă, fiind o analiză rezumată la zece postări, au existat situații în care comentariile nu au fost prezente, nefiind posibilă măsurarea gradului de responsivitate.

În concluzie, am reușit să răspundem în totalitate la întrebarea privind abilitatea de comunicare în spațiul online. Abilitatea de redactare a conținutului, parte componentă a abilității de comunicare în spațiul online este dezvoltată în foarte mare măsură. Folosind în mare parte (37,5%) titluri noutăți, de mici dimensiuni, aflate în concordanță cu subiectul abordat, cu o ierarhie eficientă la nivelul articolelor, (80%), fiind luată în considerare acuratețea cu care se redactează, postările conținând fraze de dimensiuni medii însoțite de dovezi clare, subiecților le este ușor să comunice într-o manieră eficientă cu cititorii. Astfel, putem concluziona faptul că blogul personal, mai exact prin partea de redactare a conținutului contribuie la dezvoltarea abilităților de comunicare în spațiul online.

III.3. Concluzii

În lucrarea de față, am abordat tema blogului personal analizând, în speță dezvoltarea abilităților de comunicare în mediul online, beneficiile percepute în urma practicării acestei acțiuni, dar și abilitatea de rememorare a evenimentelor din trecut, abilitate facilitată prin intermediul blogurilor personale.

Cu ajutorul literaturii de specialitate, a fost construită partea teoretică a lucrării, ce conține informații deosebit de importante referitoare la caracteristicile blogului personal precum și informații legate de abilitățile de comunicare în mediu online, în mod specific, în blogosferă incluzând aici partea de strategie precum și cea de gestionare eficientă a unui blog personal. Cea de-a doua parte a lucrării cuprinde detalierea cercetării efectuate pentru a măsura gradul de dezvoltare a abilităților de comunicare în spațiul online, de a investiga beneficiile percepute rezultate în urma activității de blogging, precum și cuantificarea abilității de rememorare a evenimentelor și experiențelor din trecut. Cercetarea cantitativă, prin anchetă pe bază de chestionar și analiză de conținut a pornit de la informațiile sintetizate în partea teoretică a lucrării și a conturat importanța pe care o are blogul personal în rândul studenților și absolvenților ai Facultăților de Comunicare și Relații Publice, mai exact la nivelul abilităților de comunicare în online.

Așadar, am răspuns la întrebările de cercetare, astfel: abilitățile de comunicare în mediul online reprezintă un factor motivațional într-o măsură medie spre mare, respondenții practicând blogging-ul fiind conștienți că este un mediu prielnic și util din perspectiva online-ului, spațiu valorificat într-o măsură considerabilă în activitatea de Relații Publice. Astfel, în urma cercetării s-a observat faptul că la partea de administrare și gestionare a blogurilor, o parte dintre subiecți mai au de lucrat, în sensul că, există și respondenți care nu prezintă un grad înalt de familiarizare, anumite componente ale platformelor de blogging fiind cunoscute în măsuri nesemnificative. Printre ele identificăm blogroll-ul, fomularul de abonare și suportul pentru posturi. Realizând o medie generală, mai mult de 20% dintre subiecți cunosc într-o măsură mică întrebuințarea acestora. De cealaltă parte, widget-urile sunt familare pentru eșantionul investigat.

La o privire generală, partea de optimizare și cea de promovare a postărilor sunt în strânsă legătură având în vedere faptul că ambele au un numitor comun: acela al obținerii de vizite, o altă abilitate aflată în sfera abilităților de comunicare în online. Analizând dimensiunea promovării articolelor, respondenții utilizează cel mai des rețelele sociale, deoarece, în ultima vreme acestea au ajuns să facă parte din cotidian. Totodată, un alt mijloc de promovare care a rezultat în urma cercetării a fost și acela al comentării pe alte bloguri. Pe lângă toate acestea a fost vizibilă și promovarea de tip offline, corelată, în esență, cu participarea la evenimente. La partea de optimizare, se observă faptul că există anumite minusuri privind tacticile esențiale din cadrul optimizării organice, optimizarea plătită fiind luată în calcul de o parte restrânsă a eșantionului investigat. De cealaltă parte, din cadrul abilităților tehnice, se observă și dimensiuni care aduc îmbunătățiri ale situației și anume, utilizarea de platforme care să monitorizeze vizitatorii, oferind în același timp date statistice. Abilitatea de interacțiune, parte componentă a abilităților de comunicare în spațiul online este dezvoltată în mare măsură, respondenții replicând imediat (52,5%), a doua zi (22,5%) sau următoarele zile (17,5%) la comentariile cititorilor, însă, cu ajutorul analizei de conținut s-a observat că promptitudinea răspunsurilor depinde și de natura comentariilor primite.

Privind cea de-a doua întrebare a cercetării, rezultatele au arătat că, în mare și în foarte mare măsură cele mai importante avantaje sunt vizibilitatea în sfera publică, 50% dintre subiecți afirmând acest lucru, susținere în dezvoltarea carierei profesionale, argument sprijinit de către 40% dintre respondenți precum și alimentarea interselor personale, beneficiu enunțat de către 35% dintre cei chestionați.

În final, la partea de rememorare a evenimentelor din trecut, direcțiile se îndreaptă de la un nivel mediu către unul bun: exprimarea punctului de vedere personal, element susținut de către 55% dintre respondenți, în conexiune cu menționarea perspectivelor persoanelor apropiate subiecților, menționat de 32,5% dintre cei chestionați, contribuie la o rememorare clară a evenimentelor. Totodată, comprimarea ideilor precum și introducerea dimensiunii emoționale, întregesc calitatea rememorării, acesta fiind luate în calcul într-o mare măsură de către respondenți.

Așadar, studiul de față a răspuns întrebărilor propuse, reușind să deschidă noi orizonturi către viitoarele direcții de cercetare.

Concluzii generale

Prin tema de față, ,,Blogul personal, element pentru dezvoltarea abilităților de comunicare în online în rândul studenților de la Facultățile de Comunicare și Relații Publice”, am reușit să deschidem noi orizonturi în domeniile de cercetare ale Comunicării. În contextul actual, utilitatea unor demersuri de cercetare realizate în această direcție ar îmbogăți sfera Comunicării. În mod specific, utilitatea unei astfel de cercetări provine și din perspectiva analizării eșantionului care are la bază respondenți cu studii în Comunicare și Relații Publice, pentru a examina și a constata dacă aceste abilități se dovedesc a fi benefice în dezvoltarea profesională.

În opinia mea, deși comunicarea online cunoaște o evoluție spectaculoasă, comunicarea prin intermediul blogurilor, în special pentru categoriile de vârstă analizate este în declin, rețelele sociale fiind cele care se bucură de întâietate în spațiul online. O explicație posibilă ar fi rezumată la gradul de responsabilitate, care, în cazul blogurilor personale este mai mare, în raport cu rețelele sociale.

Ca tendințe viitoare, din perspectiva Comunicării, activitatea de blogging va căpăta noi dimensiuni, în contextul în care, în momentul de față, deținerea și administrarea unui blog personal în rândul celor care studiază sau au absolvit o facultate de Comunicare și Relații Publice reprezintă deja un avantaj consistent. În acest sens, recomandările așa cum erau formulate și de specialiștii din zona Comunicării sunt mai mult decât esențiale, așadar activitatea de blogging trebuie să reprezintă o constantă importantă care trebuie luată în calcul de către eșantionul investigat.

În scopul îmbunătățirii viitoarelor studii, sunt de părere că este importantă măsurarea abilităților de comunicare în spațiul online printr-un eșantion de dimensiuni mai mari, precum și investigarea mai amănunțită a profilurilor, atitudinilor și comportamentelor subiecților, acest lucru fiind posibil cu ajutorul unei metode calitative.

Bibliografie:

Armeanu, C., M (2014). Teză de doctorat (rezumat). Universitatea București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, disponibil la:

http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2014Decembrie/ARMEANU%20CEZAR%20MANOLE%20%20-%20FARA%20TITLU/REZUMAT,%20TEZA%20DOCTORAT.pdf, accesat la 28 decembrie 2014.

Bădău, H., M (2011). Tehnici de comunicare în Social Media, Iași: Editura Polirom.

Balaban, D., C., Iancu, I., Meza, R (coord.) (2009). Pr, publicitate și New Media, București: Editura Tritonic.

Biriș, G (2007). Jurnale și bloguri I. Analele Universității din Craiova, 165-172.

Blachard, A (2004). Blogs as virtual communities: Identifyng a sense of community in the julie/julia project. Into the Blogosphere: Rhetoric, Community and Culture, disponibil la: http://blog.lib.umn.edu/blogosphere/blogs_as_virtual_pf.html, accesat la 26 martie 2015.

Boțan, M (2009). Blogging as a new form of public visibility. Sfera politicii. (135), 13-18.

Cho, S., Huh, S (2010). Content analysis of corporate blogs as a relationship management tool. Corporate Communications: An International Journal, 15(1), 30-48, Mineapolis, Minnesota, USA: Emarald Group Publishing Limited, disponibil la:

http://academic.csuohio.edu/kneuendorf/c63311/Cho%26Huh10.pdf, accesat la 4 ianuarie 2015.

Chelcea, S (2004). Inițiere în cercetarea sociologică, București: Editura Comunicare.ro

Cismaru, D., M (2012). Social Media și Managementul Reputației, București: Editura Tritonic.

Drăghici, A (2011). Comunicarea de afaceri în mediul online, disponibil la: http://acad-tim.tm.edu.ro/socio_uman/pdf/2011/Draghici%20Alexandra.pdf, accesat la 4 martie 2015

Duke, S (2008). Educating Public Relations Students to enter the Blogosphere: Result of Delphi Study. Journalism & Mass Communication Educator, 63(4), 317-332, SAGE Publication.

Ghazisaeedi, M., Steyn, P.G & van Heerden, G (2012). Trustworthiness of product review blogs: A source trustworthiness scale validation. African Journal of Business Management, 6(25), 7498-7508, Africa de Sud: Academic Journals.

Golu, M (2007). Fundamentele psihologiei (ediția a V-a), vol I, București: Editura Fundației România de Mâine.

Hasna, A, Lazăr, O., G (2010). Secretele unui blog de succes: supremația blogurilor, Vatra Dornei: Editura StudIS.

Hollenbaugh, E., E (2011). Motives for Maintaining Personal Journal Blogs. Cyberpsychology, Behavior and Social Networking, 14(1-2), 13-20, North Canton, Ohio: Mary Ann Liebert.

Iosub, I., Orzan, G (2012). Semnificația mesajelor comunicaționele difuzate prin intermediul Blogosferei. Revista de Marketing Online, 6 (1), 59-65, disponibil la:

http://edumark.ase.ro/RePEc/rmko/61/5.pdf, accesat la 28 decembrie 2014.

Kelleher, T., Miller, B., M (2006). Organizational Blogs and the Human Voice: Relational Strategies and Relational Outcomes. Journal of Computer-Mediated Communication, 11(2), 395-414.

Kent, M., L., Taylor, M (1998). Building dialogic relationships through the world wide web. Public Relations Review, 24(3), 321-334, Jai Press.

Kent, M., L (2008). Critical analysis of blogging in public relations. Public Relations Review, 34(1), 32-40, USA: Elsevier.

Kim, H., N (2008). The phenomenon of blogs and theoretical model of blog use in educational context. Computers and Education, 51 (3), 1342-1352, USA: Elsevier.

Lenhart A, Purcell K, Smith A & Zickuhr, K (2010). Social media and mobile Internet use among teens and young adults. Pew Internet & American Life Project, Washington: Eric, disponibil la: http://files.eric.ed.gov/fulltext/ED525056.pdf, accesat la 15 martie

Liao, H. L., Liu, S. H., & Pi, S. M (2011) Modeling Motivation for blogging: an expectancy theory analysis. Social Behavior and Personality, 39(2), 251-264, Scientific Journal Publisher.

Lima, M., Jouini, N., Namaci, L & Fabiani, T (2014). Rețelele de socializare ca resursă de studiu pentru studenții facultății de economie din generația ,,Internetului”: Utilizarea principiilor de învățare activă pentru stimularea gândirii creative și critice. Revista Calității în Instituțiile de Învățământ Superior, 1(1).

Mandelbaum, J (2003). How “to do things” with narrative: a communication perspective on narative skills. În Greene, J., O., Burleson, B.R (Eds). Handbook of Communication and social interaction skills. New Jersey, London: Lawrence Erlbaum Associates Publishers.

Malița, L (2008). WEB 2.0 in aula : a challange for students, teachers and universities. Proceeding of 4th International Scientific Conference eLSE eLearning and Software for Education, București, 17-18 aprilie.

Manovich, L (2009). The Practice of Everyday (Media) Life: From Mass Consumption to Mass Cultural Production?. Critical Inquiry, 35, (2), 319-331, Chicago: The University of Chicago Press.

Morozan, C (2011). Comunicarea online prin intermediul blogurilor. EIRP Proceedings, 1, 704-710, disponibil la:

http://proceedings.univ-danubius.ro/index.php/eirp/article/view/1229/1144, accesat la 10 ianuarie 2015.

Muntean, V. D (2011). Flexibilitate și fiabilitate prin integrarea tehnologiilor colaborative în instruirea interactivă a studenților, 109-115, Academia Comercială Satu Mare.

Na'Desh, F. D (2008). Grown up digital: Gen-Y implications for organizations, ProQuest.

Nardi, B.A., Schiano, D, Gumbrecht, M., Swartz, L (2004). Why we blog. Communications of the ACM, 47(12), 41-46, New York, NY, USA: ACM.

Nardi, B. A., Schiano, D. J., & Gumbrecht, M (2004). Blogging as a social activity, or would you let 900 million people read your diary? Proceedings of the 2004 ACM Conference on Computer Supported Cooperative Work, 222-231, New York, NY, USA: ACM.

Orzan, G., Orzan M, Vegheș, C. Un model conceptual al utilizării blogurilor în comunicarea integrată de marketing. Revista de Marketing Online, 5(3), 10-20.

Pinkman, K (2005). Using Blogs in the Foreign Language Classroom: Encouraging Learner Independence. The Jalt Call Jurnal, 1(1), 12-24.

Porter, L., Sweetser, K., Chung, D (2009). The blogosphere and Public Relations. Investigating practitioners’ roles and blog use. Journal of Communication Management, 13(3), 250-267.

Read, S (2006). Tapping into Students' Motivation: Lessons from Adolescents' Blogs. Voices from the Middle, 14(2), 38-46, USA, Utah State University: National Council of Teachers of English.

Rivera, M (2008). Reaching, teaching and succeeding with generation Y. The Hispanic Outlook in Higher Education, 18, 22-24, ProQuest.

Said, N., E., M., Yunus, M., Doring, L., K., Asmi, A, Aqilah, F., & Li, L. K., S (2013), Blogging to Enhance Writing Skills: A Survey of Students’ Perception and Attitude. Asian Social Science, 9, (16), 95, Malaysia: Canadian Center of Science and Education.

Scott, D., M (2010). Noile reguli de marketing și PR, trad Mircea Sabin Borș, Irina Henegar, București: Editura Publica.

Tudor, R (2014). Cu blogul pe glob. New Media între inventatori și gospodine, prefață prof.univ.dr Constantin Schifirneț, București: Editura Tritonic.

Valcanis, T (2011). An Iphone in Every Hand: Media Ecology, Communication, Structures and the Global Village. Etc, 68 (1), 33-43.

Vasilescu, R (2011). The Romanian Generation Y: preparing today’s students for tomorrow’s job market, București: Editura Fundației România de Mâine, 2(11), 47-53.

Whyld, D., C (2008) Management 2.0: a primeron blogging an executives. Management Research News, 31 (6), 448-483, Louisiana, USA: Emerald Group Publishing Limited.

Xifira, J., Huertas., A (2008). Blogging PR: an exploratory analysis of Public Relations Weblogs. Public Relations Review 34(3), 269-275, Spania: Elsevier.

Resurse Internet:

http://alexandrunegrea.ro/2013/02/11/oricine-poate-incerca-sa-scrie-pe-un-blog.html, accesat la 5 ianuarie 2015.

http://cristianchinabirta.ro/2012/11/30/ia-sa-vedem-ce-zic-studentii-2-0/, accesat la 5 ianuarie 2015.

http://florinrosoga.ro/blog/bani-blog/, accesat la 18 ianuarie 2015.

http://marketing20.ro/e-book-gratuit-blogosfera-din-romania-2014-studiu.html, accesat la 18 ianuarie 2015.

http://profiblogger.ro/sectiuni-blog/, accesat la 3 ianuarie 2015.

http://www.vadmin.ro/it/widget-1761.html, accesat la 13 martie 2015.

Anexe

Anexa 1

CHESTIONAR

1. În ce măsură ești familiarizat cu instrumentele platformelor de blogging?

2. În ce măsură răspunzi la comentariile cititorilor? (întrebare cu o singură variantă de răspuns)

a) imediat

b) a doua zi

c) următoarele zile

d) o dată pe săptămână

e) niciodată

3. Cât de important este feedback-ul pentru tine?

a) deloc/ în foarte mică măsură

b) în mică măsură

c) nici în mică, nici în mare măsură

d) în mare măsură

e) în foarte mare măsură

4. Apreciezi orice fel de feedback pentru că: (variante multiple de răspuns)

a) mă ajută să mă cunosc mai bine

b) mă ajută să înțeleg publicul căruia mă adresez

c) mă ajută să îmi îmbunătățesc postările

d) mă ajută să înțeleg mai bine anumite experiențe trăite prin prisma altor oameni

5. În ce măsură cauți să obții audiență?

a)deloc/în foarte mică măsură

b) în mică măsură

c) nici in mică, nici in mare

d) în mare măsură

e) în foarte mare măsură

6. Prin ce modalitate generezi vizite? (variante multiple de răspuns)

a) rețele sociale (Facebook, Twitter, Instagram, Pinterest etc) sau site-uri Web (Youtube)

b) optimizare organică

c) optimizare plătită

d) alte canale de promovare

Dacă bifezi și opțiunea *alte canele de comunicare, completează mai jos ce canale de comunicare utilizezi! (de exemplu: ,,Mă promovez la evenimentele la care particip")

7. Ca să fiu vizibil pe motoarele de căutare:

Altele*. Care?

8. Îmi verific sursele vizitelor (pe Google Analytics sau pe platformele asemănătoare Google Analytics):

a) zilnic

b) săptamanal

c) bilunar

d) lunar

d) niciodată.

9. Indică măsura în care crezi în afirmațiile de mai jos:

10. Folosesc blogul personal pentru:

11. Atunci când îmi relatez experiențele pe blog:

12. În ce măsură adopți atitudinile de mai jos?

13. În ce măsură îți construiești experiența/povestirea detaliată pentru cititorii blogului tău?

a) deloc/în foarte mică măsură

b) în mică măsură

c) nici în mică, nici în mare măsură

d) în mare măsură

e) în foarte mare măsură

14. Povestind despre evenimente, încerc să-mi încurajez cititorii să participe la noi ,,povești":

(construirea de ,,povești" din contribuții interactive)

a) deloc/în foarte mică măsură

b) în mică măsură

c) nici în mică, nici în mare măsură

d) în mare măsură

e) în foarte mare măsură

15. Atunci când evoc o experiență, țin cont de următoarele:

16. Cum ai vrea să fie perceput blogul tău personal? (atribute cheie)

(de exemplu: profesionist, competent, prietenos etc)

URL-ul blogului tău:

Acesta îmi este necesar pentru îmbunătățirea calității cercetării (realizarea unei analize de conținut) și nu este făcut public.

GRILĂ DE ANALIZĂ DE CONȚINUT

Anexa 2

1. Numele blogului:

2. Tipul blogului:

3. Platforma de blogging utilizată:

4. Mesaj titluri (vor fi evaluate ultimele 10 titluri, urmând a fi notată valoarea majoritară).

5. Relevanța titlurilor cu subiectul tratat (se vor acorda note de la 1 la 5, fiind luate în considerare ultimele 10 postări).

6. Dimensiunea titlurilor:

7. Ierarhia vizibilă a articolelor:

8. Conținut textual în postări (se vor analiza 10 postări și se vor acorda procente similar itemului anterior).

9. Conținut grafic în postări (se vor analiza 10 postări și se vor acorda procente similar itemului anterior).

10. Tonul postărilor (se vor analiza 10 postări, urmând a fi notată valoarea majoritară).

11. Limbajul folosit (se vor analiza ultimele 10 postări, urmând a fi notată valoarea majoritară).

12. Raportarea la subiect (concentrarea pe un singur subiect). Se vor analiza 10 postări și se vor acorda note de la 1 la 5.

13. Originalitatea subiectului (prezentarea unei perspective unice). Se vor analiza 10 postări și se vor acorda note de la 1 la 5.

14. Încredere (utilizarea surselor de referintă). Se vor analiza 10 postări și se vor acorda note de la 1 la 5.

15. Acuratețea redactării (ortografie, sintaxa etc). Se vor analiza 10 postări și se vor acorda note de la 1 la 5.

16. Accesibilitatea parcurgerii textului. Se vor analiza 10 postări și se vor acorda note de la 1 la 5 (unde 1 reprezintă fraze lungi, complexe, greu de înțeles și 5 reprezintă fraze de dimensiuni medii, bine structurate).

17. Structurarea argumentelor. Se vor analiza 10 postări și se vor acorda note de la 1 la 5 (unde 1 reprezintă abundența frazelor nefondate și 5 reprezintă logica clară a argumentelor, cu exemple, dovezi, aplicații).

18. Responsivitate (măsura în care bloggerii răspund la comentarii). Se vor analiza 10 postări, urmând a fi notată valoarea majoritară.