Biologie Clasa A V A Proiect Didactic Grupe De Organisme Bacterii [614415]

PROIECT DIDACTIC

Unitatea școlară: Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău
Data: 3.04.2019
Cadrul didactic: Prof. dr. David Aura -Manuela
Aria curriculară: Matematică și științe
Disciplina: Biologie
Unitatea de învățare : Grupe de organisme
Clasa: a V-a C
Tema: Bacterii
Tipul lecției: dobândire de noi cunoștințe – variantă bazată pe dezbatere euristică

„Diferența fundamentală care separă organismele procariote (bacterii și cianobacterii) de
toate celelalte viețuitoare, respectiv structura ma terialului nuclear, reprezintă cea mai mare
discontinuitate evolutivă prezentă azi în lumea vie. Nu se cunosc intermediari între procariote și
eucariote, respectiv organisme care să prezinte o structură celulară de tranziție.
Microorganismele recun oscute astăzi ca fiind bacterii, includ specii foarte diverse, diferențiate
după o serie de caractere importante cum sunt: forma, dimensiunea, capacitatea de mișcare, prezența
și poziția cililor și modalitatea de multiplicare.” ( C. MĂZĂREANU, 1999 )

Scopul lecției: Dezvoltarea competențelor de a investiga lumea vie prin dezbatere euristică și
analizarea unor studii de caz privind încadrarea sistematică, structura, funcțiile și importanța
bacteriilor pentru ecosferă.

Competențe specifice:
CS 1 – Extragerea informațiilor din texte, filme, tabele, desene, scheme, ca surse pentru identificarea
caracteristicilor unor sisteme biologice, a unor procese și fenomene ;
CS 2 – Realizarea unor activități simple de investigare pe baza unor fișe de lucru date ;
CS 3 – Organi zarea informațiilor științifice după un plan dat ;
CS 4 – Utilizarea adecvată a terminologiei specific biologiei în comunicarea orală și scrisă ;
CS 5 – Utilizarea achizițiilor din domeniul biologiei în viața cotidiană .

Competențe derivate:
Cognitive:
CDC 1: Identificarea bacteriilor ca organisme unicelulare microscopice aparținând regnului Monera
(procariote) din fișele de lucru c u studii de caz, filmuleț educativ și prezentarea PowerP oint;
CDC 2: Descoperirea și analizarea tipurilor de bacterii, structura ace stora de tip procariot, comparativ
cu o celulă eucariotă;
CDC 3: Explicarea modului de hrănire a bacteriilor, definind noțiunile de autotr of/heterotrof,
saprofit/parazit, tipul de respirație: aerob/anaerob.
CDC 4: Evidențierea adaptabi lității bacteriilor la mediu prin rapiditatea și modalitatea acestora de
înmulțire (diviziune, spori de rezistență) , dar și popularea tuturor mediilor de viață.
CDC 5: Demonstrarea importanței bacteriilor pentru mediul de viață și, în particular, pentru om.
Psihomotorii:
CDP 1: Utilizarea fișelor de lucru, formându -și abilități practice de muncă intelectuală (desen);
CDP 2: Notarea schemei lecției și a concluziilor la finalul fișelor de lucru;
Atitudinale:
CDA 1: Cooperarea în vederea spiritului de echipă și a randamentului activității;
CDA 2: Manifestarea disciplinei și autocontrolului în lucru și în gestionarea emoțiilor;
CDA 3: Formarea de competențe sociale și de lucru în echipă.

Demersul didactic:
a. Resurse procedurale
Metoda: „Știu, vreau să știu, am învă țat”
Alte procedee: conversația euristică, problematizarea, descoperirea dirijată, studiul de caz.
b. Resurse materiale – mijloace multimedia: laptop, videoproiector, prezentare PowerPoint,
filmuleț educativ, planșe, fișe de lucru, manual.
c. Forma de organizare a activității – frontal, pe grupe de 5 – 6 elevi, individual

Metode de evaluare: formativă, scris și oral, prin rezolvarea fișelor de lucru și explicarea lor.

Locul desfășurării: sala de clasă (a V -a C)

Bibliografie:
1. Programa școlară la biologie pentr u clasa a V -a (OM nr. 3393/28.02.2017 ).
2. BADEA, T., colab.: Biologie , manual, Ed. Aramis, București, 2017, p 80 -82.
3. CIOBANU, M.: Didactica Științelor biologice, Ed. Did. Și Ped., București, 2008, p 380.
4. LAZĂR, V. Și NICOLAE, M.: Lecția – formă de bază a organizării procesului de predare –
Învățare – evaluare la disciplina Biologie , Ed. Arves, Craiova, 2007, p 248.
5. LAZĂR, V. și CĂPRĂRIN, D.: Metode didactice utilizate în predarea biologiei , Ed. Arves,
Craiova, 2008, p 384.
6. POPESCU, A. și colab.: Biologie, manual , Ed. DPH, București, 2017, p 86 -88.
7. https://www.youtube.com/watch?v=37JD3fyd9mw

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Etapele lecției
și durata Competențele
derivate Conținutul științific
(activitatea profesorului și elevilor) Metode și
procedee
didactice Material
didactic Forme de
organizare a
activității Evaluare
Organizarea
grupului de
elevi (2 min) CDA 1 Este pregătit materialul didactic și se
asigură condițiile optime pentru
desfășurarea lecției.
Elevii se pregătesc pentru activitatea
instructiv -educativă, deschid caietele și
manualele. – Laptop,
videoproiector,
planșe, fișe de
lucru, film și
ppt Frontal –
Captarea
atenției (5
min) CDC 1 Elevii vor urmări la videoproiector un
filmuleț educativ realizat de platforma
educațională Win School cu date
generale privind structura, funcțiile și
importanța bacteriilor. Descoperirea
dirijată Laptop,
videoproiector,
filmuleț
educativ
„Bacteriile”
(Win School) Frontal
Enunțarea
competențelor
propuse (1
min) CDA 1
CDA 2
CDC 1
CDP 2 Se va anunța titlul lecției și se enunță
competențele urmărite prin predarea –
învățarea noului conținut. Conversația
euristică Planșe Frontal
Dirijarea
învățării (35
min) CDP 1
CDP 2
CDA 1
CDA 2
CDA 3
CDC 1
CDC 2
CDC 3
CDC 4
CDC 5 Folosind informațiile din filmuleț elevii
vor prezenta câteva date/cunoștințe din
propria experiență privind existența
bacteriilor și rolul acestora („Știu”), iar
profesorul va dirija informațiile acestora
către subiectul urmărit și obținerea
competențelor cognitive legate de
încadrarea sistematică, formă,
dimensiuni, structură, hrănire, înmulțire,
reprezentanți și importanță („Vreau să
știu”)
Profesorul va distribui 4 fișe, câte una la
fiecare grupă formată din 5 -6 elevi în Conversația
euristică
Descoperirea
dirijată
Studiul de caz
Problematizarea
„Știu/vreau să
știu/am învățat” Planșe
Fișe de lucru
cu imagini
Surse
educaționale
internet
Manual
Schema lecț iei
(un exemplar
va fi imprimat
cu caractere
mai mari și se Frontal
Pe grupe de câte 5 –
6 elevi 1.Ce rol pot
îndeplini bacteriile
din punct de
vedere a
importanței
acestora pentru
om?
2.Dați exemple de
bacterii patogene
și folositoare
pentru om.
3.Enumerați
câteva reguli

care aceștia vor avea o imagine cu un tip
de bacterie, denumirea și descriere a unei
funcții/rol al acesteia. Pe baza imaginilor
și folosind și sursele de informații
(manual, platforme educaționale, site –
uri) aceștia vor trebui să selecteze
răspunsurile corecte din itemii propuși și
să co ncluzioneze cu rolul bacteriei în
lumea vie și, în special, în viața omului,
câteva măsuri igien ico-sanitare (vezi
anexele 2 – 5).
Se discută răspunsurile date de elevi pe
grupe și pe baza acestora și urmărind și
prezentarea PowerPoint realizată de
profeso r se va trece la completarea
schemei lecției la rubrica „Am învățat”. va da elevul cu
CES)
Prezentare
PowerPoint
Laptop
Videoproiector igienico -sanitare
prin care putem
preveni apariția
unor bacterioze.
4. Ce sunt
procariotele?
Precizați care este
structura unei
bacterii.
5. Ce forme pot
avea bacteri ile?
Dați exemple la
fiecare tip în parte.
6. Cum se hrănesc
bacteriile? Definiți
termenii
autotrof/heterotrof,
saprofit/parazit.
7. Cum se
înmulțesc
bacteriile în
condiții
favorabile? Dar în
condiții
nefavorabile?
8. Cum respiră
bacteriile în
funcție de
prezența/absența
oxigenului?
8. Enumerați
câteva roluri are
bacteriilor în afara

celor găsite în
fișele de lucru.
9⃰. Desenați o
bacterie: structura
acesteia, forme
diferite de bacterii.
(pentru elevu l cu
CES).
Fixarea
cunoștințelor
(3 min) CDC 1
CDC 2
CDC 3
CDC 4
CDC 5 Se repetă noțiunile învățate: procariot/
eucariot, autotrof/heterotrof, saprofit/
parazit, aerob/anaerob, încadrarea
sistematică: regnul Monera, alături de
cianobacterii (alge albastre verzi),
înmulțirea, importanța. Elevii vor
desena structura bacteriei pe caiet. Conversația
euristică Planșe
Prezentare
PowerPoint
Schema lecției Frontal 1.Structura unei
bacterii
comparativ cu o
celulă eucariotă.
2. Reprezentanți ai
cianobacteriilor
(Cleiul Pământului
– Nostoc
commune,
Feed -back (4
min) CDC 5 Fiecare elev primește o fișă prin care se
apreciază activitatea desfășurată, ceea
ce ar dori să aprofundeze și o concluzie
legată de importanța cunoașterii vieții
bacteriilor (anexa 6) Conversația
euristică
Fișe de feed –
back Individual Aprecieri asupra
activității didactice
și a participării/
răspunsurilor
elevilor.

BACTERII
Schema lecției

Știu Vreau să știu Am învățat
Bacterii sunt
microorganisme.
Unele bacterii produc
boli numite bacterioze
Alte bacterii sunt
descompunători în
cadrul unui ecosistem,
fiind ultima categorie
trofică alături de
producători și
consumatori.
Există și bacterii
bune, care trăiesc în
simbioză cu alte
organisme. Încadrarea sistematică a bacteriilor.
Mediul de viață
Alcătuirea bacteriilor, forma,
dimensiunile acestora
Hrănirea bacteriilor
Respirația
Înmulțirea
Importanța acestora pentru mediul de
viață și om. 1. Bacteriile și cianobacteriile (alge albastre -verzi) sunt organisme
procariote încadrate în Regnul Monera (au nucleoid, comparativ cu
celula eucariotă care are nucleu propriu -zis).
Algele albastre -verzi (cianobacterii) – Cleiul pământului, Oscillatoria;
se hrănesc autotrof având clorofilă și preferă mediul umed.
2. Mediul de viață : aer, apă, sol
3. Dimensiuni : 1-10 micrometri (10-6m)
4. Forma : simplă – coci, bacili, spirili, vibrioni;
Compusă – streptococi, stafilococi
5. Alcătuire : membrană cu perete celular, citoplasmă, nucleoid, alte
organite (ribozomi), organite de mișcare (cili sau flageli).
6. Hrănirea : heterotrofă (iau substanțe organice preparate de alte
organisme), saprofită (din organisme moarte – fiind și
descompunători) și parazită (din organisme vii pe care le
îmbolnăvesc) sau prin simbioză (asociere reciproc avantajoasă
pentru ambele organisme): există și cazuri de bacterii
chemosistetizante (oxidează unele substanțe anorganice din mediu:
bacterii sulfuroase, metanogene)
7. Respirația : aerobe (au nevoie de oxigen) și anaerobe (în lipsa
oxigenului)
8. Înmulțirea : prin diviziune
9. Importanța : folositoar e – bacterii saprofite (descompunătoare), de
fermentație (acresc laptele, murăturile), simbionte (fixatoare de
azot sau din intestinul gros al omului);
dăunătoare – alterează hrana și cele care produc boli.
ANEXA 1

FIȘA DE LUCRU NR. 1
Studiu de caz: Un tânăr este internat la secția de Medicină Internă a unui spital. Acuză dureri ca
o arsură în partea superioară a stomacului din cauza cărora se trezește frecvent noapte, dureri care
scad în intensitate atunci când mănâ ncă. Are frecvent stări de vomă și greață și a scăzut în greutate.
A precizat că, în timpul liceului a mâncat dezordonat, dimineața consuma cafea și, de obicei, nu
mânca, prefera mâncărurile foarte condiment ate. În urma consultației i s -a pus diagnosticul de ulcer
provocat de o bacterie: Helycobacter pylori (vezi imaginea).

Pe baza informațiilor prezentate:
I. Alegeți răspunsul corect.
1. Ulcerul este o boală produsă de:
a) un virus;
b) o bacterie;
c) o ciupercă.
2. Ce simptome prezintă o persoană cu ulcer:
a) stări de vomă și greață;
b) scade în greutate;
c) dureri de cap.
3. Ce formă credeți că are Helycobacter pylori?
a) sferică;
b) lanț de mărgele;
c) spirală.
II. Enumerați cel puțin trei reguli de prevenire a îmbolnăvirii cu această bacterie.

ANEXA 2

FIȘA DE LUCRU NR. 2
Studiu de caz: La un laborator care aparține de o fabrică de lactate, se obțin, pe medii de cultură
și printr -o tehnologie cunoscută, bacterii de fermentație din grupul Streptococcus (S. lactis, vezi
imaginea). Aceste bacterii lactice sunt implicate în obținerea alimentelor fermentate din materii
prime agricole cum sunt: laptele, carnea, produsele vegetale . În industria laptel ui se obțin din acesta,
sub acțiunea bacteriilor, iaurt, sana, chefir, smântănă și brânzeturi.

Pe baza informațiilor prezentate:
I. Alegeți răspunsul corect.
1. Bacteriile:
a) produc întotdeauna boli;
b) pot fi de fermentație;
c) alterează alimen tele.
2. Bacteriile de fermentație:
a) din grupul Streptococcus acționează asupra laptelui pasteurizat;
b) ajută la obținerea iaurtului, sanei, chefirului;
c) sunt folosite și pentru obșinerea brănzeturilor.
3. Streptococcus lactis are formă de:
a) bastonaș;
b) rotundă;
c) lanț de mărgele.
II. Enumerați alte trei produse alimentare obținute prin acțiunea bacteriilor de fermentație.

ANEXA 3

FIȘA DE LUCRU NR. 3
Studiu de caz: La serviciul de urgență se prezintă un bârbat de 35 de ani care prezintă
următoarele simptome: tuse persistentă, stare febrilă (temperatura depășește 380C), junghiuri
puternice în piept cu senzație de lipsă de aer, transpirații nocturne abun dente. După radiografie și
alte analize i se pune diagnosticul de Tuberculoză pulmonară, boală de a cărei apariție este
responsabilă o bacterie, cunoscut ă și sub numele de Bacilul Koch (vezi imaginea). Din discuțiile cu
pacientul, acesta a relatat că este fumător de p este 10 ani, consumă mai mult de un pachet de țigări/zi,
nu a fost vaccinat antituberculoză, în cercul său de prieteni au mai fost depistați înca două persoane
cu tuberculoză. Se recomandă internarea și tratamentul pentru mai multe luni de zile.

Pe baza informațiilor prezentate:
I. Alegeți răspunsul corect.
1. Care este factorul favorizant pentru apariția tuberculozei:
a) alimentația fast -food;
b) fumatul;
c) o viață sedentară.
2. Bacilul Koch:
a) produce o boală contagioasă;
b) se poate lua pe cale respiratorie;
c) se transmite de la părinți la copiii nou -născuți (ereditară)
3. Bacilul Koch:
a) are formă sferică;
b) este ca un bastonaș;
c) seamă nă cu o virgulă.
II. Enumerați trei metode de prevenire a îmbolnăvirii cu această bacterie.

ANEXA 4

FIȘA DE LUCRU NR. 4

Studiu de caz: În urma unei unei infecții urinare o tânără s -a hotărât să se adreseze medicului
de familie p entru tratament. Acesta i -a prescris un antibiotic și i -a recomandat să asocieze
tratamentul cu un probiotic, chiar și după finalizarea acestuia. Pr obioticul conține bacterii vii care
oferă numeroase beneficii organismului, refăcând flora intestinală, distrusă de antibiotic. Printre
probioticele care se regăsesc în mod natural în intestin apare și genul B ifidobacterium (vezi
imaginea). Acestă bacterie are un rol important în secreția vitaminelor din grupul B care protejează
mucoasa intestinului și se găsește în alimente cum ar fi: produse lactate, varză acră, murături.

Pe baza informațiilor prezentate:
I. Alegeți răspunsul corect.
1. Antibioticul tratează:
a) orice agent patogen care cauzează o îmbolnăvire;
b) virozele;
c) bacteriozele.
2. Bifidobacterium:
a) se găsește în intestinul gros;
b) produce o bacterioză;
c) sintetizează vitamine din grupul B.
3. Probioticul:
a) conține bacterii bune;
b) se găsește în mod natural în intestinul omului;
c) alimente bogate în probiotic: produsele lactate și carnea.
II. Enumerați trei roluri importante ale probioticelor.

ANEXA 5

FIȘĂ DE EVALUARE (FEED -BACK)

1. Ai învățat astăzi desp re bacterii. Noțiunile predate ț i s-au părut interesante?

Ο Ο Ο Ο Ο

2. Știai de existența bacteriilor înainte de lecția de astăzi ?

Ο Ο Ο Ο Ο

3. Cât de bine a i înteles lecția privind viața bacteriilor?

Ο Ο Ο Ο Ο

4. Sunt noțiuni/cunoștințe pe care dor ești să le aprofundezi, să știi mai multe? De
exemplu?

5. Care rol/importanță a bacteriilor consideri că este bine să il/o cunoști?

ANEXA 6