Biodiversitatea savanelor din emisfera sudica [631195]

Biodiversitatea savanelor din emisfera sudica

Student: [anonimizat]1 Localizare Geografica
I.2 Geologia
I.3 Relieful
I.4 Clima
I.5 Hidrografia
I.6 Solurile si modul de folosinta al teritoriului
Cap II Biodiveristatea
II.1 Biodiversitatea Floristica
II.2 Biodiversitatea Faunistica
Cap III Importanta stiintifica si economica a zonei
Bibliografie

Capitolul I
I.1 Localizare geografica

Savana este o asociatie vegetala specifica podisurilor africane, australiene si braziliene alcatuita
in principal, dintr -un covor continuu de ierburi inalte, in care ici colo apar si arbusti izolati.
Savanele cuprind regiunile cu climat tropical din America deSud (di n Guyana si din lungul
fluviului Orinoco, unde se numesc “Ilanos” si din Brazilia, numite “campos”), din Africa
tropicala, din Australia si India. Ele fac trecerea intre padurile dense, tropicale, umede si
deserturi, sau catre padurile cu Frunze cazatoare ale zonei temperate. Uneori, padurea patrunde
puternic in cadrul savanei, in lungul raurilor ce o traverseaza, alcatuind asa -numitele „paduri –
galerii”.
In emisfera sudica, mediile tropicale se gasesc la nord de Tropicul Capricornului, in Africa, in
sudul Z airului, Angola, Zambia, Namibia, Zimbabwe si Mozambic si chiar insula Madagascar.
În continentul Africa, savana este cuprinsă ȋntre pădurea ecuatorială și Sahara, de la Oceanul
Atlantic pâna ȋn Somalia, iar ȋn emisfera sudică se ȋntâlnește pe cursurile in ferior și superior ale

Zairului, ȋn regiunea Marelui Graben African, ȋn Mozambic, ȋn nordul bazinului fluviului
Zambezi și fâșie spre partea centrală a Madagascarului. Savana este specifică climatelor
subecuatoriale cu sezoane secetoase alternând cu sezoan e cu pluviozitate bogată.

I.2 Geologia

Din punct de vedere geologic, pentru aceasta regiune, informatiile sunt vagi, deoarece, savana
fiind o regiune in plenul climatului Tropical Uscat sau Desertic, aici se identifica daor solurile de
tip feruginoase,feralitice sau mai simplu spus soluri rosii de savana.

I.3 Relieful regiunii
Savanele sunt asociații de ierburi înalte și copaci izolați (acaccia, baobabi, eucalipți). Ele apar în
zona de climă subecuatorială, cu un sezon ploios (vara) și celălalt secetos (iarna). În sezonul fără
precipitații vegetația este uscată. Atunci numeroasele animale ierbivore (girafe, zebre, gazele,
antilope, elefanți) dar și cele carnivore (tigri, lei, leoparzi) trec prin lungi perioade de sete și
foame.
În funcție de specificul climatului tropical, de natura solului și de arborii preponderenți, savana
africană putem diviza ȋn anumite grupări:
Savana cu boababi, unde vegetează uriașii lumii vegetale, boababii (Adansonia digitata), care
ating ȋnalțimea de 25 -30 m si o circumferință cuprinsa ȋntre 20 -47 m. Alături de el cresc specii de
acacii, parkia (Parkia), arborele de unt (Butyrosperum parkii).
Stratul ierbaceu este foarte compact și el este constituit din numeroase specii de graminee ȋnalte
de până la 1,5 -3 m: iarba elefanților (Pennisetum purpureum), specii de bărboasă (Andropogon),
mei (Panicum).
Savana cu acacii se caracterizează prin predominarea speciilor de acacii (Acacia Arabica, Acacia
giraffae, Acacia albida), care formează gr upări de arbori și arbuști de 3 -15 m ȋnalțime, cu
coroanele ȋn formă de umbrele gigantice, a căror frunziș cade ȋn anotimpul ploios.
Pe ȋntinsele savane din Insula Madagascar crește “arborele calatoriilor” (Ravenala
madaganscariensis), ȋnrudit cu bananieru l (Musa paradisiacal). Prin ȋnțepare oferă călătorilor

ȋnsetați apă, care se acumulează ȋn tecile mari ale frunzelor sale gigantice, ce ating 10 -15 m
lungime.

I.4 Clima regiunii

Climatul este caracterizat prin existenta a doua sezoane distincte: o vara umeda si
calduroasa, legata de extinderea regimului ecuato rial al precipitatiilor, si o iarna uscata,
corespunzatoare conditiilor introduse de vanturile alizee . Precipitatiilenu depasesc pragul
de 900 -1000mm/an, iar temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 18 si 24șC.

I.5 Hidrografia
In regiunea de savanna, datorita climatului, nu exista rauri cu un debit urias cu este
Amazonul, sau Nilul, totusi exista cateva rauri, ce au o importanta vi tala pentr animalele
ce perinda zilnic aceste zone. Cateva din aceste rauri ar fi:

 Râuri din Angola: Congo Fluviul Congo are lungimea de 4.400 km, fiind al doilea fluviu
ca lungime din Africa și pe locul doi în lume după debitul de apă ;

 Cuanza, Râul Cunene, Okavango,
 Fluviul Zambezi(ZAMBIA):

Zambezi este fluviul al patrulea ca lungime din Africa și cel mai mare fluviu care se varsă în
Oceanul Indian. Bazinul său hidrologic cuprinde o suprafață de 1.332.574 km² ceea ce ar fi ca,
jumătat ea bazinului de colectare al Nilulu i.
Fish River (în afrikaans: Visrivier, în germană: Fischfluss) este un râu din Namibia. Are 650 km
lungime, izvorăște din partea estică a munților Naukluft și curge spre barajul Hardap. Apoi trece
prin orașele Mariental, Gibeon și Seeheim. Debitul apei este staționar; iarna prima parte a râului
chiar poate să sece,

Râul Kuiseb, Râul Cunene;
Rauri din Africa de Sud:
Fluviul Orange (Orange River) are o lungime de 2.160 km, fiind
cel mai lung fluviu din sudul Africii. El curge prin statele
Lesotho, Namibia, Africa de Sud, alcătuind graniță naturală
îintre Namibia și Africa de Sud; Limpopo, Vaal;

I.6 Solurile si modul de folosinta al teritoriului
Din punct de vedere geologic, pentru aceasta regiune, informatiile sunt vag i, deoarece,
savana fiind o regiune in plenul climatului Tropical Uscat sau Desertic, aici se identifica daor
solurile de tip feruginoase,feralitice sau mai simplu spus soluri rosii de savana. Solurile rosii de
savana sunt relativ fertile.
Teritoriul savanei este folosit in principal pentru pasunat, si agricultura. Totusi trebuie
specificat ca agricultura nu este foarte dezvoltata din pricina climatului zonei, care nu permite
cultivarea in masa, si de asemenea din pricina lipsei canalelor de irigatii, dept urmare cea mai
mare parte din teritoriu revine pasunatului in special pentru animalele salbatice.

Capitolul II
Biodiversitatea
II.1 Biodiversitatea Floristica
Flora savanei este una adaptata conditiilor climaterice neprielnice din savana. Astfel în savana se
întâlnesc asa arbori, precum baobabul, care ofera faunei fitofage a savanei hrana necesara. In
regiunile cu un climat tropical arid, peisajele sunt aproape desertice: iarba nu apare decat din loc
in loc (aceasta este stepa). Cu cat ne indepartam mai mult de tropice spre ecuator, cu atat iarba
devine mai deasa, fiindca ploile sunt mai abundente; savanele ierboase acopera solul. Imediat
dupa aceea apar arborii: aceasta este savana arboricola si lemnoasa. Zonele cu umiditate mai
mare sunt acoperite de paduri.
In Africa exista savane cu baobabi,
savane cu acacii, savane cu palmieri, iar in
America de Sud exista savane cu ierburi inalte
si arbori rari, ce poarta nume diferite in statele
in care aceste formatiuni sunt dominante
(campos in Brazilia, llanos in Venezuela ).
Savana este alcatuita din specii xerofite,
care au radacini adanci si ramificate prin care
absorb necesarul de apa din sol, iar suprafata
frunzelor s -a redus pana la spini, pentru micsorarea evapotranspiratiei. Acestea au inaltimi care
uneori ajung la cativa metri.
Dintre arbori, mai raspanditi sunt baobabul (cu trunchiul gros), palmierul de savana si
acaccia (cu coroana in forma de umbrela), iar dintre ierburi predomina gramineele xerofite
inalte de pana la 2 -3 m (iarba elefantilor). In Brazilia vegetatia de savana p oarta numele

de campo -cerrado si caatinga, iar in Venezuela de llanos; caatinga este formata din tufi suri
spinoase xerofite. In lungul raurilor mari se
intalnesc paduri -galerii, care se dezvolta folosind
umiditatea mare a solului din lunci. Savana africa na
este cea mai renumita si strabate continentul de la
est la vest in doua fasii mari situate de -a lungul
paralelei de 100 latitudine nord si sud. Savanele
Africii formeaza habitatul unor ierbivore ca gazela,
caprioara, antilopa, bivolul salbatic, rinoceru l,
zebra, girafa si elefantul. Cu acestea se hranesc leii, leoparzii, tigrul, hienele si sacalii.

I.2 Biodiversitatea Faunistica
Animalele cele mai numeroase din savana sunt marile erbivore: gnu, zebre, bivoli, girafe si
elefanti. Acestia din urma consuma cel putin 150 kg de vegetale pe zi. De aceea, ei trebuie sa se
deplaseze rapid pentru a -si gasi hrana necesara. Astfel, cand iarb a devine rara, gnu si zebrele
inainteaza in siruri lungi spre noile pasuni; migratia lor corespunde cu ritmul anotimpurilor.
Viata in turma face erbivorele mai putin vulnerabile in fata animalelor de prada ca leii, leoparzii,
gheparzii.
ERBIVORE DIN SAVANA
Intinderile mari de ierburi asigura hrana erbivorelor. Aceste animale nu se incomodeaza unele pe
altele, deoarece mananca plante diferite. Cele mai bune pasuni sunt cele cu iarba cruda crescuta
primavara sau in anotim -pul ploios .Odata cu schimbarea anoti mpurilor, multe erbivore fac
migrati – calatorii lungi in cautarea hranei.
MANCATUL FRUNZELOR SI MANCATUL

Animalele ca girafa,elefantii,rinocerii negri si unele antilope se hranesc cu frunzele copacilor sau
arbustilor.Alte animale ca bovinele,zebrele si hipopotamii, rasc iarba. 51183ubf61jbq6c
Elefantii ajungsi ei la frunzele din varful copacilor,in anotimpul ploios ei mananca iarba.
Gazelele -girafa pot sta in doua picioare pentru a ajunge la frunze. Nici un alt copitatnu este
capabil de asa ceva.
Antilop a gnu se hraneste cu frunze care cresc la nivelul ei. Antilopa pitica se hraneste cu frunze
care cresc aproape de sol.
Rinocerul negru are buza superioara foarte dezvoltata cu care apuca frunzele din dreptul capului
sau. Rinocerul alb mananca muguri de iar ba de la sol.
Zebrele prefera sa manance partea din mijloc a frunzelor dupa ce alte animale au mancat partea
mai dura din exterior.
Bivolii pasc partea mai dura a frunzelor,adesea zebrele se tin in urma lor.
Noaptea, hipopotamii pasc iarba. Pe langa dintii cu care pasc ei au in fata inca o pereche de dinti
enormi, cu care se apara si lupta pentru femele.
DIGERAREA IERBURILOR
Pentru a -si extrage energia din hrana, animalele trebuie sa o digere. Erbivore de savana consuma
ierburi si frunze dur e, greu de digerat. Pentru a supravietui, trebuie sa manance cantitati mari si
sa digere bine.Erbivorele trebuie sa mestece indelung hrana pentru a o pregati pentru digestie.
Dintii lor macina hrana, iar maxilarele se deplaseaza lateral.
Unele ierbivore, c a girafele si bizoni, au stomacul format din doua compartimente in loc de unul,
hrana ajunge pe rand in fiecare din acestea, astfel, in al doilea compartiment digera inca o data
hrana semidigerata ante -rior si astfel obtinem o cantitate mai mare de energie .

Giraffa camelopardalis GIRAFA
Avand o inaltime de 6 m., girafa este cel mai inalt mamifer si este cunoscuta pentru picioarele si
gatul foarte lungi. Exista unele
adaptari fizio -logice fascinante ale
acestei infatisari iesite din comun: o
formatiune speciala de muschi
automati care previn pericolul
scurgerii in cap a unui val de sange
la presiune inalta atunci cand
animalul isi apropie capul de sol
pen-tru a bea apa. Inaltimea si
aspectul stangaci al acestor animale
pot sa le faca sa para vulnerabile,
insa ele pot alerga cu o viteza de 50
km/h si au o lovitura cu piciorul
foarte puternica. O lovitura cu una din imensele copite posterioa -re pote sa ucida un leu. Spre
deosebire de coarnele cerbilor, coarnele girafelor sunt scurte si permanente, insa farmecul lor
este suprafata mare de piele de culoare deschisa, acoperita cu pe te brun -roscate.
ANTILOPA
Grupa antilopelor se distinge de grupa cerbilor prin faptul ca antilope -le au coarnele goale pe
dinauntru si neramificate.Antilopele
sunt foaqrte diferite.Unele sunt
imense, precum antilopa elan, avand
inaltimea de aproximativ 2m ., pe cand
altele sunt mici, cum ar fi antilopa
regala, cu inal -timea de 25 cm. Unele
antilope traiesc in paduri, in regiuni
muntoase sau mlastinoase, insa
majoritatea sunt raspandite in campiile

secetoase din estul si sudul Africii, in cirezi numeroase.Ex ista cinci tipuri de antilope: kudu,
bushbuck,duiker,cal si gazele.
CARNIVORELE DIN SAVANA
Erbivorele din savana reprezinta hrana carnivorelor. Carnea este o hrana consistenta mai usor de
digerat decat plantele. Carnivorele nu au voie sa manance atat de mu lt, ele se pot odihni mai mult
timp.
TIPURI DE CARNIVORE
Animalele de prada sunt animalele care vaneaza. Ele mananca numai carne proaspata; prada
lor.Toate animalele de prada au vedere buna.Ochii lor sunt plasati frontal si sunt apropiati astfel
prind mai usor vanatul. Animalele care se hranesc cu cadrave se numesc necrofage. Ele curata
pana la os carnea animalelor moarte. Dintre animalele carnivore ale regiunii savanelor, cele mai
representative sunt: leul, hiena, leopardul, ghepardul

Panthera leo Panthera pardus

Acinonyx jubatus
Hyaenidae

Capitolul III
Importanta stiintifica si economica a zonei
savanelor
Importanta stiintifica si economica a zonei, este data de prezenta in acestei zone a unor specii
foarte bine definite, de animale, cum ar fi Leul, Girafa, Antilopa Gnu, specii care se gasesc in
special in aceste zone. Pe de alta parte specii unice de arbori ce se gasesc doar in acest areal
geografic cum este Baobabul.

Bibliografie
 Dumitru Mititelu , Toader Chifu ,,Flora tropicala si Subtropicala „
 Mihai Petov ,,Deserturile terrei „
 http://www.scritub.com/geografie/SAVANA121511817.php
 http:// www.referat.ro/referate_despre/solurile_rosii_de_savana.html
 http:// www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/Mediul -de-savana61.php
 https:// www.scribd.com/doc/54539682/SAVANELE
 https://materie.ro/lectii/detalii/climatele -globului /
 https:// dokumen.tips/download/link/savanele -din-emisfera -sudica –
56bd30bfd2e9d
 https://exploreazalumea.wordpress.com/2012/01/23/savana -africana /
 http:// www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/Mediul -de-savana -Conditiile –
ec99.php
 https://www.google.com/ search?q =modul+de+folosinta+al+teritoriului+sava
nelor&rlz =1C1GGRV_enRO751RO751&oq= modul+de+folosinta+al+terito
riului+savanelor&aqs =chrome.. 69i57.13936j0j7&sourceid= chrome&ie =UT
F-8