Binele Public șI Rolul Organizațiilor Neguvernamentale ÎN România

Cuprins

INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………………7

Capitolul 1. Binele public și factorii de influență ai societății………………………………..8

Binele public…………………………………………………………………………………………………………..8

Valorile…………………………………………………………………………………………………………………9

Educația……………………………………………………………………………………………………………….11

Gândirea socială ……………………………………………………………………………………………………12

Politicile sociale……………………………………………………………………………………………………..14

Instituțiile……………………………………………………………………………………………………………..17

Intervenția în câmpul social…………………………………………………………………………………….18

Capitolul 2. Organizațiile neguvernamentale în România…………………………………..20

2.1. Organizațiile neguvernamentale. Generalități…………………………………………………..20

2.2. Rolul ONG-urilor în societate…………………………………………………………………………23

2.3. Cum funcționează un ONG…………………………………………………………………………….25

2.4. Ce anume determină înființatea și implicarea într-un ONG………………………………26

Capitoul 3. Rolul Organizațiilor Neguvernamentale din Arad în lupta împotriva excluziunii sociale………………………………………………………………………………………………28

3.1. Excluziunea socială……………………………………………………………………………………….28

3.2. Proiecte desfășurate de Asociația ,, Cetatea Voluntarilor” și Asociația ,,Integra”…………………………………………………………………………………………………………….30

3.2.1. Generalități despre Asociația ,,Cetatea Voluntarilor” și despre Asociația ,,Integra”

………………………………………………………………………………………………………………………….30

3.2.2. Descrierea proiectelor desfășurate de Asociația Cetatea Voluntarilor și Asociația Integra………………………………………………………………………………………………………………………………..30

3.2.3. Elaborarea unui plan de cercetare……………………………………………………………………..31

3.3. Proiect desfășurat în penitenciare de către ,,Asociația Clubul Elitelor” și ,,Asociația Învață să fii om”…………………………………………………………………………………………………………….40

3.3.1. Generalități despre Asociația ,,Învață Să Fii Om” și despre Asociația ,, Clubul Elitelor” ……………………………………………………………………………………………………………………….40

3.3.2. Descrierea proiectului din penitenciare………………………………………………………….41

3.3.3. Elaborarea unui plan de cercetare………………………………………………………………..41

3.4. Analiza SWOT a Organizațiilor neguvernamentale………………………………………….44

CONCLUZII………………………………………………………………………………………………………46

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………47

Anexă Chestionar 1……………………………………………………………………………………………..50

Anexă Chestionar 2……………………………………………………………………………………………..53

LISTĂ FIGURI, GRAFICE ȘI TABELE

FIGURI

Fig. 1.1. Circumstanțele binelui public…………………………………………….………9

Fig. 1.2. Valorile din România………………….…………………………………………11

Fig. 1.3. Determinanții gândirii sociale………………………………………………………………….13

Fig. 1. 4. Politicile sociale………………………………………………………………..16

Fig. 2.1. Rolul organizațiilor neguvernamentale într-un stat………………………….…24

GRAFICE

Grafic 3.1. Importanța tematicilor proiectelor ……………………………………………..32

Grafic 3.2. Modul de prezentare al proiectelor…………………………………………….32

Grafic 3.3. Utilitatea informațiilor aduse de proiectele Asociațiilor Integra și Cetatea Voluntarilor………………………………………………………………………………………..33

Grafic 3.4. Modul de organizare al activităților proiectelor…………………..…….……33

Grafic 3.5. Atmosfera care se creează în cadrul proiectelor………………………………34

Grafic 3.6. Implicarea persoanelor din conducerea asociațiilor în proiecte………….….34

Grafic 3.7. Implicarea beneficiarilor în proiectele celor două asociații…………………..35

Grafic 3.8. Eficiența proiectele celor două asociații …………………………………….35

Grafic 3.9. Importanța proiectelor în dezvoltarea copilului………………………………36

Grafic 3.10. Fenomenul de excluziune socială în societatea românească………………..36

Grafic 3.11. Măsura în care fenomenul de excluziune socială afectează copiii beneficiari ai aceste proiecte …………………………………………………………..…………………….37

Grafic 3.12. Măsură în care organele și instituțiile statului combat fenomenul de excluziune socială…………………………………………………………………………………37

Grafic 3.13. Măsură în care aceste proiecte combat fenomenul de excluziune socială….38

Grafic 3.14. Cunoașterea și altor ONG-uri care au proiecte cu scopul combaterii excluziunii sociale?…………………………………………………………………………………………………………38

Grafic 3.15. Aspecte ale proiectelor dezvoltate de Asociația Integra și Asociația Cetatea Voluntarilor care favorizează combaterea excluziunii sociale……………………………….….39

Grafic 3.16. Relevanța tematicii pentru nevoile beneficiarilor din penitenciar…………..42

Grafic 3.17. Modul de prezentare al cursurilor în penitenciar…………………………………….42

Grafic 3.18. Utilitatea informațiilor……………………………………………..……….43

Grafic 3.19. Coerența informației transmise…………………………………..…………43

TABELE

Tabel 3.1. Analiza SWOT a organizațiilor neguvernamentale…………………………………..44

INTRODUCere

Lucrarea prezentă a fost aleasă atât cu scopul bine determinat de a ilustra importanța organizațiilor neguvernamentale în România, acestea fiind aducătoare nu doar de beneficii tangibile, ci și de beneficii la nivel de cultură, de influență pozitivă în gândirea colectivă cât și cu intenția de a sugera faptul că tinerii se implică din ce în ce mai mult în activități care construiesc încet binele public. Chiar dacă societatea a pus la dispoziție o sumedenie de tentații pentru aceștia prin lărgirea sferei de activități pe care aceștia le pot desfășura, sunt totuși tineri care aleg să ofere timpul lor prețios în schimbul unor experiențe avute și a unei împliniri personale rezultate în urma implicării în activități cu scop nobil.

Încă de la începutul aparițiilor aceste organizații, acestea au dat dovadă de voință, prin implicarea de care au dat dovadă în schimbarea societății și prin numărul mare de indivizi care și-au dedicat timpul în activitățile voluntare. Aceste organizații ilustrează puternic faptul că sunt indivizi în societate care au o voință mare să lupte pentru valorile lor, să își expună propriile ideologii și mai mult de atât să își ajute semenii.

Organizațiile de acest tip pot fi considerate un exemplu pentru întreaga societate prin spiritul civic de care dau dovadă, prin cooperarea în idei și prin potențialul de a genera multă pozitivitate și ambiție atât beneficiarilor activității cât și celor implicați. Aceste structuri dovedesc faptul că nu întotdeauana banul este catalizator de motivație în activitățile pe care le avem și faptul că, gândirea noastră este puternic influențată de valorile noastre și emoțiile noastre.

Organizațiile neguvernamentale reușesc să fie un model de inițiativă și prin natura lor unică și deloc rigidă îndeamnă într-un fel sau altul întreaga societate spre creativitate, spre dezvoltarea ideilor și conducerea acestora către concretizare. Ele au arătat de foarte multe ori că se poate ajunge la împlinirea unor idealuri, prin multă muncă și perseverență. Aceste tipuri de organizații au fost mereu demne de apreciere și de respect.

Un alt motiv pentru care a fost întocmită această lucrare a fost intenția de a sugera faptul că pentru a schimba ceva în societate avem nevoie unii de alții; trebuie să formăm o echipă ca lucrurile să funcționeze mai bine. Prin organizații de acest gen ne puteam exprima părerea și avem privilegiul de a duce o ,,luptă” pentru a ne afirma valorile și a conduce societatea acolo unde ne dorim.

Capitolul 1. Binele public și factorii de influență ai societății

1. Binele public

Binele public este acel concept care ilustrează nivelul de bunăstare al societății, acesta la rândul lui fiind calculat prin efectuarea unei medii a nivelelor de trai ai tuturor indivizilor care fac parte din societatea respectivă.

Partea comună dintre politică și etică poartă denumirea de bine comun, sau binele public. Se poarte afirma cu certitudine că în epoca modernă nu mai putem vorbi de prioritatea judecății morale în fața politicii, dar totuși multiplicarea viziunilor asupra domeniului politicii ajunge să determine supunerea fenomenului politic unor interogații de natură morală.

Odată cu evoluția noastră se impune o distincție clară între aceste două domenii, astfel moralitatea își poate stabili cu precizie spațiul și atribuția în conformitate cu domeniul politic. Totuși, binele public își menține un înțeles puternic și un concept durabil în doctrinele politice din democrație. Modernitatea numește mai degrabă acest concept astăzi ca și ,,finalitate comună”.

Într-o societate democrată binele comun reprezintă ideea de spațiu public, ca loc de manifestare a solidarității și de reactualizare a legăturilor sociale. Cu alte cuvinte obiectivul de a găsi binele public îi revine în primul rând politicii comune. Aceasta trebuie să clădească un cadru instituțional cu o capacitate enormă de a asigura dreptul și libertatea indivizilor din comunitate, și totodată este necesar a-i integra ca și paticipanți într-o întreprindere cu politică comună. Un lucru foarte important este faptul că urmărirea binelui public nu este o sarcină care îi revine doar statului, acesta ar trebui să fie scopul întregii societăți, deoarece progresul unei societăți se calculează întotdeauna în funcție de binele public.

Luând în considerare faptul că societatea își propune mereu să evolueze, binele comun trebuie să confere acest potențial candidaților procesului de evoluție. Binele public mai poate fi numită totalitatea condițiilor de viață socială care permit indivizilor a-și împlini vocația, prin valorificarea potențialului. Chiar dacă binele comun este superior binelui individual prin rezultatele pe termen lung pe care le ilustrează și prin protejarea masei și asigurarea dezvoltării ca specie, rolul acestuia este de asemenea de a proteja elitele și de a le asigura condițiile necesare ca să progreseze.

Din păcate majoritatea indivizilor au tendința de a-i lăsa pe ceilalți să se angajeze în a face ceva cu privire la binele public, însă de foarte multă vreme organizațiile neguvernamentale se străduiesc să implice cât mai mulți indivizi în activiăți voluntare cu scopul de a dezvolta societatea. De cele mai multe ori șansele de reușită sunt direct proporționale cu mărimea grupului.

Fig. 1.1. Circumstanțele binelui public

2. Valorile

În societatea contemporană cuvântul ,, valoare” capătă o sumedenie de sensuri, iar de cele mai multe ori sensul reprezintă prețul unui bun. Multă vreme s-a considerat că definirea valorilor reprezintă domeniul cel mai fructificat din punct de vedere al filosofiei. În cadrul filosofiei nu este foarte simplu să găsești doi scriitori care să definească într-un mod identic sistemul valorilor. Aceste fenomene au lor deoarece valorile nu sunt niște concepte ușor de teoretizat. Valorile au vocația de a fi împărtășite de o mulțime indivizi ca să poată să primească legitimitate. Acestea sunt expuse cu scopul de a fi respectate. Vorbindu-se de acestea, se declanșează un anumit tip de risc, riscul acela de a fi declarate public, însă insuficient de respectate.

Putem spune despre valori că acestea sunt motivațiile acțiunii omenești. Cu alte cuvinte tot ceea ce fac indivizii fie că este bun sau rău, realizează în numele unor valori sau al unor presupuse valori. Cât despre apariția valorilor în mentalitatea indivizilor putem afirma cu certitudine că părerile sunt extrem de împărțite, plecându-se de la faptul că sunt înrădăcinate în conștiința noastră până la faptul că singurul catalizator de valori este societatea de care aparținem.

Indiferent cum sunt definite sau privite valorile sau nonvalorile un lucru este foarte cert, acestea au condus întreaga societate către ceea ce este astăzi din toate punctele de vedere. Valorile sau non valorile ne-au condus către războaie, către dezvoltatea tehnologiei, către constituirea atâtor organizații care au ca scop materializarea acestora. Valorile sau nonvalorile ne-au ghidat existența de-alungul veacurilor prin fiecare acțiune pe care am săvârșit-o. Chiar dacă de foarte multe ori suntem conduși de emoții valorile sau nonvalorile au devenit un obiectiv principal pentru noi și încet încet am pășit pe drumul stabilit de acestea.

Valorile sunt responsabile pentru creațiile noastre, pentru relațiile interpersonale, dar și relațiile pe care le avem cu societatea. Valorile stau la baza întemeierii legilor, sunt fundamentul solid și profund al tuturor mijloacelor de evaluare care au ca scop organizarea societății. De asemenea și pedepsele care sunt aplicate minorității care nu se încadrează în valorile societății, au ca scop o luptă pentru combaterea nonvalorilor. Instituțiile de Drept ale Omului au scopul principal de promovare a valorilor omului și de a-l proteja de nonvalorile care se pot răsfrânge asupra acestuia. Fără valori ne-ar lipsi imboldul, puterea de motivație și evoluția noastră nu ar avea un potențial atât de ridicat.

Valorile sunt încadrate în mai multe categorii: etice, politice, juridice, economice, sociale, culturale, iar acestea pot fi apreciate diferit în funcție de caz. În ceea ce privește importanța acestora este clar că mereu vor fi anumite ordini sau priorități. Se constată faptul că într-o societate valorile acesteia sunt extrem de dificil de schimbat, și cu atât mai dificil cu cât indivizii societății sunt conștienți de acest lucru. Acestea se modifică de-alungul timpului odată cu evoluția societății și cu influența factorilor externi. Valorile societății îi conferă acesteia identitate și unicitate, iar acestea tind să se schimbe odată cu complexitatea societății.

O societate cât mai dinamică cu modificări interne este necesar să aibă la bază pentru susținerea evoluției oameni inteligenți și oameni cu valori importante. Cercetările din știința psihologiei relevează faptul că valorile generate de la părinți în primii ani de viață influențează puternic valorile individului la maturitate. Nu putem stabili cu certitudine ce este valoare și ce anume este non valoare însă consecințele acestora pe termen lung vorbesc de la sine, mai mult decât orice altă definiție scrisă de vreun autor.

În România, la fel ca în fiecare societate valorile constituie un rol foarte important. Institutul de Cercetare a Calității vieții are capacitatea de a măsura valorile românești și totodată de a face o prognoză referitoare la acestea și eventualele schimbări din societate. Conform studiilor acestei organizații instituționale valorile românilor sunt: familia, munca, religia, prietenii, timpul liber, bunele maniere, altruismul.

Fig. 1.2. Valorile din România

3. Educația

Educația este un anumit tip de acțiune omenească, o direcție, o acumulare de informații cu rolul dobândirii anumitor caracteristici, anumitor constrângeri cu scopul formării personalității. Prin acest tip de activitate se dorește evoluția în mod conștient a potențialului biopsihic al individului și formarea unui anumit tip de caracter, cerut de condițiile curente și de perspectiva pe care societatea se bazează.Educația se focusează pe oameni, având ca scop formarea unor calități și deprinderi umane, dezvoltarea viziunii în ansamblu, urmărește pregătirea pentru etapele parcurse în viață, ia în considerare întrebările pe care și le pun indivizii despre existență. Educația își propune să dezvolte o anumită stare intelectuală, îmbinând viziunea pe termen scurt cu cea pe termen lung. Această activitate presupune mult dinamism și flexbilitate concomitente, stimulând idealul ființei umane. Putem spune că educația este o necesitate universală.

Ca fenomen social educația are rolul de a transmite experiențele de viață dobândite de la o generație la cealaltă. Se relevează importanța acestui fenomen și prin faptul că fiecare guvern din orice stat, indifent de situația financiară pe care o deține prezintă un departament sau un minister de învățământ căruia îi acordă un procentaj din finanțe. Educația celor mici este oferită încă din familie, iar apoi continuă pe băncile școlii și prin contactul cu societatea de-alungul anilor. Educația reprezintă atât însușirea unor informații la nivel teoretic cât și dezvoltarea unui anumit tip de comportament acceptat în societate.

Educația este procesul de formare al individului și prin individ al întregii societăți. Acesta este un factor puternic influențator de evoluție, având la bază acumularea și prelucrarea informațiilor.

. Gândirea socială

Gândirea presupune sistemul de relații, de activități și procese psihice superioare, fiind folosite proprietățile specifice ale creierului uman. Gândirea socială reprezintă gândirea colectivă a societății și este o reflecție a principiilor și motivațiilor pe care se bazează activitățile principale din acel mediu.

Psihologia socială se ocupă cu studiul comportamentului social. Vorbind despre parcursul psihologiei sociale în România, acesta a trecut prin diferite etape, în principal datorită interzicerii de către regimul comunist a tuturor cercetărilor de natură psihosociologică și a predării acestei științe în universități între anii 1950-1965. Aceste fenomene au condus psihologia socială din România către o dezvoltare mai puțin crescândă. După anul 1989, s-au deschis încet perspectivele explorării psihologiei sociale românești. Luând în considerarea calitatea și valoarea studiilor, dar și capacitatea de influență din punct de vedere intelectual, vreme de ani de zile. Cel care a dat naștere acestui tip de psihologie în România este Constantin Rădulescu- Motru (1868- 1957). Acesta a publicat un studiu important evidențiind imaginea românilor care se numește ,, Cultura română și politicianul” ( anul 1904).

În perioada prezentă psihologia socială a făcut salturi mari în plan teoretic, dar în special a evoluat în domeniul cercetării concrete experimentale și de teren.

La baza gândirii sociale se situează nevoia indivizilor de a-și păstra o identitate cât mai pozitivă. Indivizii își doresc să își crească stima de sine, astfel ei vor aspira la o concepție de sine bună, aceasta depinzând într-o anumită măsură de apartenența în anumite grupuri.

Gândirea socială nu are neapărat un caracter de natură logică, este alcătuiră adesea din elemente iraționale, de prejudecăți care au fost păstrate din generație în generație, cuprinde adesea anumite tipuri de generalizări care nu au o bază ștințifică. Acest întreg ansamblu alcătuiește imaginea generală a lumii după care este întocmită activitatea a numeroase de comunități. Această gândire este influențată aproape integral de mediul apartenent. Din păcate de multe ori în interiorul acesteia se găsesc numeroase zvonuri, credințe nefondate, ideologii greșite și dăunătoare care nu niciun fundament logic.

Fig. 1.3. Determinanți ai gândirii sociale

Mulțimea este mereu la un nivel mai inferior din punct de vedere intelectual decât indivizii separați, deoarece într-o mulțime individul se depersonalizează, devine naiv, instabil în gândire. În mulțime indivizii își pierd identitatea, ideologiile sunt răspândite într-un mod mai foarte rapid. Oamenii se simt mai puțin resposabili în mulțime datorită anonimității. De asemenea conștiința de sine a individului în grup este ușor redusă, aceasta fiind un efect al pierderii de personalitate și al deresponsabilizării. Individul nu mai funcționează la capacitate maximă, fiind foarte preocupat de opinia celorlalți despre acesta. O altă tendința a mebrilor unui grup este de a se focaliza pe lider.

Gândirea socială este într-o relație inter-dependentă cu gândirea științifică, dar este influențată puternic de mediul extern. Gândirea socială de asemenea este influențată și de afectivitatea indivizilor. Această gândire comună poate fi ilustrată prin aspectele mediului prezent și prin trecutul acestuia, cu alte cuvinte prin memoria socială.

5. Politici sociale

Politicile sociale sunt niște reglementări apărute cu scopul îndreptării unor deficite ale societății, prevenind totodată problemele sociale care afectează bunăstarea acesteia. Înainte ca o reglementare să fie stabilită este necesară idetificarea și interpretarea problemei sociale.

Observându-se din cele mai vechi timpuri anumite efecte negative la nivel de societate se nasc încetul cu încetul idei creative ce urmăresc mai întâi o identificare a evenimentelor neplăcute și în cele din urmă o reacție la acestea. Aceste idei au la bază dezastre sociale și nefericirea socială și urmăresc restaurarea binelui prin combaterea factorilor disturbatori și prevenirea efectelor negative.

Încă din cele mai vechi timpuri conceptul de bine și rău exista în societate, astfel populația putea să facă ușor difereța între situațiile pozitive și cele negative ale societății, căutând în acest fel soluții rezonabile pentru îndepărtarea părților negative și implementarea celor pozitive.

În domeniul politicilor publice, politica socială este o politică a unui sector împreună cu politica economică, fiscală, salarială, de mediu, de urbanizare, etc. Se pune de multe ori problema dacă politicile sociale au un caracter diferit de politicile publice și în ce fel le putem deosebi. O pistă de orientare în analizarea acestei probleme socotește toate politicile în aceeași măsură sociale, chiar dacă sunt sau nu economice. Fiecare lucru ce ține de guvern ori de sfera publică este considerat social și odată cu definirea problemei sociale este necesară o acțiune colectivă pentru soluționarea ei. Studiind modurile în care se definesc politicile sociale constatăm că avem două mari categorii de definiții care pot explica această noțiune, fie printr-o orientare politică a măsurilor sociale luate, fie prin caracterul acestora social.

Politicile sociale au fost înființate pentru a soluționa probleme sau pentru a răspunde necesităților unei societăți. Se discută de multe ori despre obstacolele cu care se confruntă un sistem sau un guvern, despre necesitățle unei societăți, sau ale unei comunități umane. Fiecare ins în parte are o ilustrare referitoare la toate aceste noțiuni și par să fie de la sine înțelese, dar analizările teoretice sunt foarte distincte, iar identificarea necesităților solicită un parcurs sistematic și complex. Identificarea necesităților presupune judecăți valoroase. Indivizii cu valori distincte au percepții distincte ale problemelor. Experiențele distincte ale oamenilor conduc la aprecieri diferite ale necesităților și depistarea unor nevoi presupune existența unei rezolvări pentru problema aferentă, iar politicile acesteia reprezintă niște măsuri destinate soluționării problemelor sociale.

O problemă socială reprezintă o reacție care contrazice așteptările. Sunt o sumedenie de moduri în problemele sociale sunt interpretate, deci pentru o cât mai înțeleaptă depistare se solicită o raportare cât mai obiectivă la situația aferentă, utilizându-se un sistem de referință autentic sau o interpretare a percepțiilor subiective.

La fel cum o profundă cunoaștere a nevoilor și problemelor sociale este punctul de inițiere al schimbării condițiilor sociale, pentru cea mai mare parte a specialiștilor din acest domeniu, se subînțelege că obiectul bine de finit al politicilor sociale este reprezentat de soluționarea problemelor sociale, chiar dacă cele mai clasice definiții referitoare la politicilor sociale se referă doar la scopul lor de a oferi bunăstarea întregii societăți.

Politica socială din Uniunea Europeană este formată dintr-un sistem de politici complementare care au progresat și s-au multiplicat de-a lungul timpului și care acționează împotriva oricăror factorilor disturbatori al gradului de bunăstare individuală și la nivel de societate. Tratatul de la Lisabona susține dimensiunea socială din Uniunea Europenă . Acest tratat identifică în tratatele fondatoare anumite valori sociale ale Uniunii Europene, incluzând noi obiective în aria socială.

Fig. 1. 4. Politicile sociale

Pe de altă parte, atribuțiile Uniunii Europene în acestă arie nu au parte de schimbări semnificative. Tratatul de la Lisabona impune doar câteva inovații, dar elaborarea și aplicarea politicilor sociale sunt în principal, responsabilitatea statelor incluse în Uniune.

Politica socială din Uniunea Europeană urmărește să îmbunătățească condițiile de muncă, să asigure locuri de muncă, luptă împotriva excluziunii sociale, implementează egalitatea șanselor pentru bărbați și femei și totodată promovează sistemul de învățământ și metodologia de pregătire a acestuia.

România se situează din nefericire pe ultimele locuri în ierarhia constituită de țările din Uniuniea Europeană. Industria din țara noastră a scăzut considerabil, iar redresarea economică după ultima criză putem observa că este foarte lentă. Consecințele acestor fenomene au fost grave; au scăzut numărul de locuri de muncă, oamenii au devenit mai săraci și au ajuns să părăsească țara pentru găsirea unor noi locuri de muncă. Cât despre politica socială românească putem spune că în această perioadă își propune să: îmbunătățească sistemul de pensii și sistemul de alocații pentru copii, să majoreze venitul minimum garantat, să lupte împotriva corupției, să crească accesibilitatea sistemului de servicii sociale, mai ales în mediul rural, să dezvolte insituțiile, să lupte împotriva excluziunii sociale.

6. Instituțiile

Ceea ce știm cu siguranță despre instituții este faptul că acestea nu gândesc singure. Individul care este prezent în interiorul unui grup, al unui colectiv, de regulă nu este conștient de stilul de gândire care predomină. În colectiv se exercită aproape continuu o forță foarte constrângătoare care influențează puternic membrii, acestora fiindu-le foarte dificil să o combată. Fleck (1935, p.103) consideră că structura unei colectivități presupune dezvăluirea gândurilor prin comunicare cu scopul de a conduce, indiferent de argumentarea logică a comunicării.

Émile Durkeim este de părere că în mintea indivizilor se găsește un prototip de ordine socială. Din ideile sale reiese faptul că gândirea fiecărui ins este foarte asemănătoare cu gândirea societății doar că este mai redusă. Dacă nu se conturează puternic prin ideile pe care le generează, prin stabilirea unor strategii eficiente, prin echilibrul de care dă dovadă instituția poate să dispară prematur, rămânând doar la stadiul de idee, de ,,întocmeală”. Cea mai bună strategie la care apelează acesta este ancorarea principiilor de bază ale organizării instituționale în ordinea naturală a fenomenelor societății, a vieții individuale. Individul funcționează în funcțiile de principiile sale care îl motivează.

Insituțiile conferă identitate. Prin crearea acestor organizații indivizii își majorează capacitatea de a folosi informația dincolo de limitele proprii. Antropologii sunt de părere că oricăror lucruri li se conferă identitate în momentul în care sunt ținute împreună de o structură complexă teoretică. Din acest motiv se poate spune că insituțiile conferă identitate, atât indivizilor implicați cât și societății din care face parte, prin principiile pe care le declară, prin logica de argumentare a acestora, dar cel mai mult prin expunerea acestora.

Instituțiile iau decizii capitale. Această afirmație relevează faptul că majoritatea indivizilor au tendința de a lăsa luarea deciziilor importante în baza instituțiilor și de a-și aglomera timpul personal cu detalii și diferite activități.

Instituțiile și organizațiile fac parte din sferta actorilor care acționează în spațiul public.

Instituțiile sunt numite acele organe sau organizații care au ca scop desfășurarea unor activități cu caracter social, cultural, administrativ, etc. Acestea sunt întocmite potrivit normelor juridice

din sfera de care aparțin. Instituțiile au mereu în componență elemente de analogie cu lumea înconjurătoare.

Pentru a putea obține legitimitate fiecărei instituții îi este necesară o formula care să îi genereze caracterul rațional just și conformitate în lumea reală. Acest proces este la baza întregii ordini sociale, iar acest proces influențează direct sau indirect cel mai simplu proces cognitiv al fiecărui ins. Dacă o privim într-o formă minimalizată această organizație este doar o simplă înțelegere. În zilele de astăzi instituția este tratată în principal ca o soluție de rezolvare a problemelor care au fost provocate de limitarea judecății rationale.

Schotter consideră că ,, Instituțiile pornesc de la norme și reguli practice generale și pot în cele din urmă să acumuleze întreaga informație utilă. Când totul este instituționalizat, nu mai sunt necesare nici istoria și nici alte mecanisme de depozitare căci instituția spune totul. ” Acesta crede că aceste organizații au tendința continuă spre crearea unui echilibru, însă antropologii sunt de părere că această idee trebuie demonstrată mai întâi.

Analizând felul în care gândesc instituțiile observăm modul în care indivizii ajung la un acord comun, renunțând la interesul individual cu scopul de a da naștere bunurilor colective. Vorbind despre relația care se creiază între individ și organzația instituțională putem remarca faptul că funcționează în ambele sensuri, în scopul legitimării și al dobândirii identității.

Intervenția în câmpul social

Organizarea într-un mod intenționat a unor evenimente care au ca scop modificarea unor fenomene sociale se numește intervenție în câmpul social. Această intervenție se realizează numai de profesioniști și are ca scop tratarea unei disfuncții ale comunității respective. Acest tip de acțiune este poziționată împotriva excluziunii sociale, deoarece acest tip de fenomen conduce către o mulțime de ,,handicapuri” și către multiple forme de inadaptare. Câteva exemple de intervenții ar fi: blocarea unor evoluții sociale defectuoase, oferirea de noi șanse grupurilor care sunt defavorizate, restructurarea instituțiilor devitalizate.

Fiecare tip de intervenție se manifestă într-un spațiu social, între relațiile sociale care influențează puternic modul de funcționare al unor organizații și tipurile de comportamente ale actorilor sociali. Această situație relevează importanța deosebită a scopului intervenției și a mijloacelor folosite de aceasta. Intervenția este influențată de felul în care au fost formulate cererile, sau comenzile propriu-zise, iar câmpul social influențează puternic fenomenul de intervenție care se desfășoară. Intervenția are mereu consecințe asupra celor care au fost vizați.

În zilele de astăzi intervenția prezintă un caracter predominant social, se focusează cel mai mult pe ameliorarea unor aspecte sociale ale instituțiilor, comunităților și grupurilor de oameni. Aceasta are în vedere un câmp social cât mai mare și cât mai complex și se concentrează pe problemele sociale. Într-o intervenție de acest tip elementele componente sunt: echipa de intervenție (personalul care se ocupă cu parcurgerea activităților desemnate), situația câmpului social, sistemul țintă, acțiunea propriu-zisă, evaluarea inițială, planificarea, organizarea acțiunii și evaluarea finală.

Capitolul 2. Organizațiile neguvernamentale în România

Organizațiile neguvernamentale. Generalități.

Organizațiile neguvernamentale sunt acele organizații care sunt încadrate în afara spațiului de autoritate a statului. Aceste organizații sunt considerate persoane juridice și sunt întemeiate atât de persoane juridice cât și de persoane fizice. Prin ONG-uri se urmărește parcurgerea unor activități care au un interes general sau colectiv, un interes al unor grupuri locale, sau în funcție de caz, acestea pot fi întocmite în interes personal nepatrimonial (non-profit).

Organizațiile neguvernamentale sunt anumite structuri cu caracter instituțional care pot să activeze asemeni unui grup informal, fiind în același timp independente în fața autorității publice.

Pentru a funcționa, organizațiile neguvernamentale trebuie să îndeplinească anumite condiții:

Este necesar ca ONG-urile să facă dovada unui sistem de organizare instituționalizat, ilustrând faptul că sunt strategii de luare a hotărârilor interne, să dezvolte și să respecte anumite norme pentru buna funcționare a organizației. De asemenea trebuiesc demonstrate adunările ad-hoc și totalitatea activităților pe care le parcurg.

ONG-urile trebuie să aibă caracter privat, deoarece sunt întocmite pe fundamentul liberei inițiative.

ONG-urile au dreptul de a obține profit din activitățile pe care le desfășoară, dar aceste profite se pot folosi doar pentru a ajunge la obiectivele care au fost stabilite și declarate.

Organizațiile neguvernamentale trebuie să își asume hotărârile cu privire la modul de funcționare intern sau al categoriilor de relații cu alte tipuri de organizații instituționale.

ONG-urile trebuie să aibă natură voluntară, ceea ce presupune că persoanele care fac parte din acestea sau din organizarea lor trebuiesc a fi persoane voluntare.

ONG-urile trebuie să contribuie la activitățile benefice pentru societate, cu alte cuvinte, acestea trebuie să contribuie la binele public.

Se precizează faptul că ONG-urile pot avea ca obiectiv educația religioasă dar nu au dreptul să promoveze un anumit tip de religie, întocmai ca o activitate misionară. De asemenea organizațiile neguvernamentale nu au dreptul să se implice într-un mod foarte direct în activități de promovare sau de susținere a unor candidate la alegere sau a unor formațiuni de tip politic. Acestea, însă au dreptul să efectueze activități având ca obiectiv influențarea politicilor de natură publică.

Organizațiile neguvernamentale pot fi active în toate domeniile în care este manifestată sub orice formă nevoia societății în ansamblu, domeniile fiind: educația, cercetarea, știința, domeniul culturii, domeniul protecție sociale, minoritățile, drepturile omului, protectia mediului înconjurător,etc.

ONG-urile se clasifică în România sub trei forme: asociații, fundații, federații sau uniuni.

Asociațiile reprezintă acel tip de organizație formată din trei sau mai mulți indivizi, care în baza unui tratat aduc în comun cunoștințele sau aportul acestora la activități cu scopul desfășurării unor activități pentru interesul general, de comunitate sau chiar un interes personal non-profit. Contribuția materială a acestora nu acordă drept de restituire. Această organizație conferă libertatea de exprimare a atitudinii cu scopul evidențierii interesului public sau al comunității, sau membrilor apartenenți la acest grup.

Fundația ia naștere prin întocmirea unor înțelegeri între una sau mai multe persoane care alcătuiesc un patrimoniu afectat, în mod permanent și irevocabil, cu scopul de a se realiza un obiectiv general, sau în funcție de caz, comunitar. Patrimoniul inițial al unei fundații este obligatoriu să fie constituit din cel puțin 100 de ori salariul minimum brut pe economie care este prezent la data întemeierii aceste organizații.

Ceea ce constituie diferența dintre cele două forme de organizare descrise mai sus este faptul că asociația reprezintă suma tuturor voințelor îndreptate către un anumit scop, iar fundația este reprezentată de alcătuirea unui patrimoniu care să conducă către realizarea scopului. Din acest motiv diferența se sesizează și la nivel de constituire a actelor, a structurilor diferite ale organelor de conducere și de administrație, dar și a altor clauze pentru dizolvare și lichidarea acestora.

Federația este constituită de două sau mai multe asociații sau fundații. Acest tip de organizație dobândește personalitate juridică și funcționează după același sistem pe care îl au asociațiile fără scop patrimonial. De asemenea fundațiile și asociațiile care întemeiează acest tip de organizare își păstrează propria personalitate juridică și bineînțeles propriul patrimoniu.

Uniunile sunt niște persoane juridice care specifică faptul că două sau mai multe persoane jurdice vor putea alcătui o uniune sau federație.

Toate organizatiile neguvernamentale menționate mai sus sunt înregistrate in Registrul National O.N.G. la Ministerul Justiției.

Se observă astfel că cele mai multe organizații alcătuite sunt din rândul asociațiilor, indicându-se astfel asociativitatea, solidaritatea și spiritul de întra-ajutorare. Numărul care îl alcătuiesc fundațiile indică filantropia, dorința de a de a da un ajutor celorlalți, dar și existența resurselor de natură fiscală.

În România sunt numeroase organizații neguvernamentale care luptă pentru binele public dintre care cele mai active sunt:

Fundația Europeană de Mediu

Asociația Pro-Vita pentru născuți și nenăscuți

Support 4 Youth Development

Centrul de Consultanță Ecologică Galați

C.R.C.D.E.S. FOCUS

"Fii cel ce ești" CREAT

A.D.D. "Focul Viu"

Asociația Pro Democrația

AIESEC România

GIRB Suceava

Cercetașii României

Liga Studenților Electrotehniști Iași

Fundația BUCKNER

C.R.E.E.A.T. "Veniți cu noi"

Asociația de Sprijin a Șomerilor Dâmbovița

Asociația BETANIA

Asociația "Înapoi la Muncă"

Asociația I.D.E.A.L.

Grupul Local BEST Cluj-Napoca

Speranță pentru România

Asociația Inter Concordia

Asociația SOCIOGRAD Focșani

Centrul de Dezvoltare SMART

Liga Studenților din Galați

Clubul KIM-BAO Suceava

Asociația de Inițiativă Locală Roman 2002

YOUTH CAN DO IT

B-RIGHT MEDIA Botoșani

ARLECHIN Botoșani

PROTIN 2000 Botoșani

ADSIS Tineri Iași

Rolul ONG-urilor în societate

Nu putem vorbi niciodată de ,,prea mult bine”, indiferent cât de perfectă este o situație sau un anumit lucru, nu ne putem plânge de prea mult când vorbim de calități, de bunăstare. În ceea ce privește România suntem departe de a spune că este o societate perfectă, în cazul acesta organizațiile neguvernamentale sunt cu siguranță de bun augur.

Societatea contemporană a produs numeoase modificări care creează noi nevoi în societate, acestea determinând o permanantă analiză a situației curențe și o reorientare continuă spre prioritățile actuale. În acest caz caracteristicile esențiale ale organizațiilor neguvernamentale sunt mobilitatea și dinamismul. ONG-urile pot avea o sferă largă de orientări, astfel pot fi foarte flexibile în ceea ce privește obiectivele menționate în statul inițial, având capacitatea de a se adapta cu rapiditate nevoilor indivizilor. Dinamismul acestora constă în rapiditatea cu care evenimentele se pot desfășura, hotărârile fiind luate în urma unor adunări convocate de membrii de bază ai asociației. ONG-urile nu implică foarte multă birocrație, procedeele de inițiere a activității fiind relativ facile. Faptul că aceste organizații nu concureză cu statul ci sunt de regulă construite în folosul comunității fac ca aceste organizații să dispună de multă libertate în decizii și acțiuni.

Larga sferă a organizațiilor neguvernamentale și focusarea pe detalii poate oferi unele soluții la anumite probleme ale societății în fața cărora statul este neputincios sau pe care le-a trecut cu vederea. Aceste organizații pot influența dezvoltarea comunității prin:

Propunerea unor soluții eficiente insituțiilor din domeniul public;

Oferind educație societății cu privire la normele legislative;

ONG-urile pot participa la conferințele de adaptare a programelor guvernamentale la nevoile societății, valorificându-și opiniile vorbind despre experiențele activității desfășurate;

Colaborarea cu instituțiile statului;

ONG-urile pot avea o influență asupra politicilor de dezvoltare în localitate;

Educarea societății din toate punctele de vedere conduce către dezvoltarea societății.

Fig. 2.1. Rolul organizațiilor neguvernamentale într-un stat

Se poate spune că principalul rol al ONG-urilor este educarea societății, deoarece mai întâi de toate pot fi considerate un exemplu pentru întreaga societate prin spiritul civic de care dau dovadă, prin cooperarea în idei și prin potențialul de a genera multă pozitivitate și ambiție atât beneficiarilor activității cât și celor implicați. Acestea alcătuiesc în fapt o ideologie care îndeamnă către dezvoltarea ideilor și către acțiune, acest gen de organizații încurajând indivizii să lupte pentru propria opinie. Această muncă nu trebuie făcută individual, organizațiile neguvernamentale încurajează la formarea de grupuri, cu alte cuvinte se poate spune la munca în echipă. Acestea dezvoltă imaginea de ansamblu a societății prin ilustrarea faptului că individul nu este unicul care are o anumită nevoie socială, în acest gen de organizații putem observa faptul că majoritatea nevoilor noastre sunt comune.

Organizațiile neguvernamentale conduc oarecum societatea către un echilibru

Cum funcționează un ONG

Înainte de toate o organizație neguvernamentală trebuie să respecte obligațiile pe care le are față de stat fără să lezeze în vreun fel drepturile de bază ale omului.

Procedurile după care funcționează o organizație neguvernamentală sunt foarte ample, iar ritmul activităților este de multe ori foarte lent din pricina timpului limitat al voluntarilor. De regulă ONG-urile înainte să desfășoare o activitate identifică o problemă în societate cu scopul găsirii unei soluții. Identificarea problemei nu este întotdeauna ușoară însă de cele mai multe ori scopul inițial al organizației definește problema în sine, iar micile detalii se stabilesc pe parcurs. De foarte multe ori pentru a identifica o problemă ONG-urile defășoară anchete de cercetare cu ajutorul formularelor de tip ,,chestionar” și al activității de vorbire numită ,, interviu!”

Ancheta care se bazează pe chestionar nu se poate numi o activitate strict empirică. Realitatea fiind atât de complexă trebuie să discernem informațiile care sunt necesar de păstrat și care nu sunt. Chestionarul face o selecție din realitate și păstrează elementele care sunt cât mai pertinente din cercetarea făcută și din factorii sociali. Un chestionar are două părți, una dintre acestea vorbește despre obiectul propriu-zis, iar a doua presupune cunoașterea factorilor determinanți sociali.

Interviul de producere a datelor presupune o activitate de vorbire în care un anumit interlocutor află o informație de la altul. În cercetare interviul presupune o informație obținută la inițiativa primului interlocutor. Ancheta care se obține prin interviu este impusă doar în tratarea unor probleme specifice. Aceasta este un anumit parcurs în care grila chestionarului se stabilește de regulă pe parcursul întâlnirii, nefiind hotărâtă de la început. Acest caracter îi permite anchetei multă flexibilitate. Metoda interviului presupune:

Stabilirea faptului că ancheta este sau nu potrivită pentru problema cercetată;

Realizarea unui protocol de anchetă care este acordarat informațiilor cercetate;

Realizarea unui echilibru între diferiții parametrii care au o influență mare asupra interviului;

Focusarea cât mai selectivă a ascultării și a intervențiilor care trebuiesc făcute;

Examinarea discursurilor al întregului ansamblu al acestui demers.

Hotărând în cele din urmă ce problemă vrea să rezolve, ONG-ul desfășoară un proiect în acest scop. Se numește proiect o inițiativă defășurată într-un interval de timp stabilit de la început. Un proiect implică stabilirea unui program și al unui obiectiv bine măsurat și încadrat într-un spațiu cât mai specific. Proiectul trebuie să anticipeze efectele acestuia și să și le asume totodată.

Într-un proiect obiectivele trebuiesc a fi cât mai clar definite și pliate perfect pe problema identificată. Se analizează resursele umane și financiare cuprinzând de asemenea materialele propriu-zise care vor fi folosite și spațiul destinat. În pasul următor analizarea punctelor slabe și celor tari ale acestor resurse a fi foarte eficientă. Activitățile trebuiesc planificate pas cu pas, iar fiecare etapă în parte trebuie să fie încadrată într-o perioadaă de timp bine stabilită. Se stabilește de la început în cel mai specific mod valoarea resurselor financiare care va fi investită în proiect. În acest caz investiția poate să fie proprie, a ONG-ului respectiv, sau acesta poate opta pentru solicitarea uner finanțări instituțiilor de stat sau programelor de finanțare disponibile.

În cele din urmă activitățile se vor defășura conform planului iar la final vor fi evaluate rezultatele. De regulă, finanțatorii proiectelor vor solicita dovezile de desfășurare ale proiectelor în conformitate cu planul propriu-zis.

Chiar dacă au o formă mult mai simplă decât alte organizații din numeroase puncte de vedere, organizațiile neguvernamentale au la rândul lor un parcurs bine desemnat și destul de complex în desfășurarea acțiunilor care le urmăresc scopul.

Ce anume determină înființarea și implicarea într-un ONG

Biologii spun că la fel cum ne naștem cu instinctul pentru hrană, la fel de înnăscut ne este și acel instinct de a-i proteja pe ceilalți. De asemena aceștia spun că această tendință ne este dezvoltată în momentul în care avem în jurul nostru modele care dau dovadă de altruism.

Un alt motiv pentru care oamenii sunt determinați să-și ajute semenii este credința într-o lume ,, dreaptă”. În acest fel ei îi ajută pe alții simțind că fac ceea ce trebuie pentru o viață proprie mai bună.

Un alt factor care conduce spre același lucru este stabilitatea normelor sociale și cultele religioase. În majoritatea cazurilor suntem învățați că ,, egoismul” este o nonvaloare și că trebuie să încercăm mereu să fim cât mai altruiști. Avem de asemenea aici și un principiu foarte important, acesta fiind resposabilitatea. În măsura în care putem ne simțim resposabili să îi ajutăm pe cei care au anumite insuficiențe.

Eisenberg și Mussen (1989) au efectuat niște cercetări culturale și au descoperit că americanii nu pun accentul pe amabilitate, politețe și cooperare la fel cum pun alte popoare. În acest sens se poate spune că aspectul cultural poate fi privit din două ungiuri: culturile individualiste și cele colectiviste. Culturile individualiste (SUA, Australia, Canada și unele țări din Europa Occidentală) nu se centrează pe responsabilitatea indivizilor față de ceilalți semeni, acestea pun accentul pe libertatea individuală și pe urmărirea scopurilor proprii. Culturile colectiviste (Japonia, țările asiatice, țările marcate de ortodoxism și marcate de de comunism, și alte culturi native americane din America Latină ) au la bază principiul care spune că bunăstarea grupului este mai importantă decât cea individuală.

Decizia de a-i ajuta pe ceilalți are la bază două etape: evaluarea, interpretarea situației și a consencințelor evenimentelor și procesul emoțional. Procesul emoțional este un stimul puternic care determină acțiunea.

De-a lungul anilor psihologii au făcut fel și del de experimente ce i-au condus și către concluzia că starea de tristețe dobândită în urma unor evenimente poate fi de asemenea un factor de stimulare în ajutarea celorlalți atâta vreme cât aceștia nu se centrează prea mult pe problema proprie. Determinantul la bază în această situație este perspectiva din care indivizii doresc să privească lucrurile, cu alte cuvinte la ce anume sunt atenți. Focusarea pe problemele celorlalți conduce către altruism, iar dacă suntem canalizați pe problemele noastre putem deveni egocentrici.

Capitolul 3. Rolul Organizațiilor Neguvernamentale din Arad în lupta împotriva excluziunii sociale

3.1. Excluziunea socială

Excluziunea socială este un fenomen prin care anumite grupuri de oameni sunt dezavantajate, confruntându-se cu acțiuni discriminatorii legate de etnii, rase, religie, sexe, orientări sexuale, origini, vârste, dizabilități, migrații, locul în care trăiesc, etc. Aceste acțiuni de discriminare se pot crea fie din partea instituționalizării publice, cum sunt; sistemul juridic, instituțiile de educație, serviciile de sănătate și de bunăstare, sau din sectorul instituționalizărilor sociale, al societății și a indivizilor în parte.

Excluziunea socială se poate împărții în funcție de domeniul apartenent în:

excluziunea din domeniul politic. Acest fel de excluziune se poate referi la privarea de anumite drepturi politice/civile, cum sunt; participarea la politică și acordarea dreptului de organizare, însă și acordarea dreptului la securitatea personală, libera exprimare, egalitatea șanselor pentru dobândirea caracterului aplicativ al deciziilor judecatorești. Excluziunea politică presupune de asemenea și percepția că statul, care asigură drepturile și toate libertățile de bază nu este neutru, dar acesta este mecanismul fundamental al claselor care domină, în acest fel se pot efectua acțiuni de discriminare între diferite grupuri sociale.

excluziunea în domeniul economic. Excluziunea pe fundament economic are la bază lipsa de acces pe piața muncii în dobândirea creditelor și altor forme de capital.

Excluziunea în domeniul social. Această excluziune ia o formă de discriminare în sfera diferitelor dimensiuni care cuprind sexul, originea, vârsta, etc, conducând la șanse minore de accesibilitate al acestor grupuri la anumite servicii sociale și limitând participarea acestora chiar și pe piața muncii.

excluziunea din domeniul cultural. Această excluziune are la bază măsura în care diferite valori, norme și stiluri de viață pot fi acceptate și respectate de ceilalți.

Incluziunea socială este reprezentată printr-un sistem de măsuri și acțiuni multidimensionale din toate domeniile protecției sociale, ocupării forțelor de muncă, locuirii, sănătății, educației, informării si comunicării, mobilității, justiției, securității și culturii, care au ca scop principal combaterea excluziunii sociale.

Incluziunea socială este un process complex ce cuprinde toate reglementările, deciziile, metodologiile și acțiunile desfășurate cu rolul bine determinat de a asigura apartenența la societatete a tuturor indivizilor, fără a se ține cont de originea acestora sau de alte caracteristici specifice, cum sunt: rasa, cultura, limba, genul, statutul social, dizabilitatea, vârsta precum și alți factori.

Incluziunea socială este un fenomen care urmărește protejarea drepturilor omului și menținerea păcii sociale.

Obiectivul principal al incluziunii este acela de a combate și de a elimina discriminarea și excluziunea socială, dar implicit, de a respecta drepturile tuturor  indivizilor și grupurilor din societate, acceptând diversitatea. O societate care atinge obiectivele incluziunii sociale, se caracterizează prin respect pentru identitatea tuturor persoanelor și crează un echilibru rezonabil între drepturile indivizilor și obligațiile acestora și a societății în întregime.

Persoane care au nevoie de metodologia incluziunii sociale: persoane fără adăpost, sau cu venituri foarte mici, persoane cu dizabilități, persoanele vârstnice, copiii veniți din orfelinat sau centre de plasament, rasele minoritare, persoane din altă etnie, cultură, religie.

Unele dintre organizațiile neguvernamentale luptă de multă vreme să combată excluziunea socială prin oferirea unui sprijin material sau nematerial minorităților. Acestea organizează numeroase proiecte care se centrează de regulă pe un anumit segment din clasele sociale și prin diferite strategii pe care le întocmesc reușesc de multe ori să își atingă într-o proporție relativ bună scopul. Pentru ca o organizație să facă față cu succes unor probleme de acest gen este necesar ca această organizație să cunoască foarte bine problema cu care se confruntă și mai ales categoria minorităților pe care își propune să le adapteze.

3.2. Proiecte desfășurate de Asociația ,, Cetatea Voluntarilor” și Asociația ,, Integra”

3.2.1. Generalități despre Asociația ,,Cetatea Voluntarilor” și despre Asociația ,,Integra”

Cetatea Voluntarilor cu sediul în Arad a fost înființată în anul 2014 și este reprezentată de președintele Anamaria Nyeki. Această asociație reprezintă un grup foarte mare de persoane voluntare care au un scop comun de a-i apăra pe ceilalți care au diferite nevoi, și de a le oferi sprijin și ajutor. Acțiunile lor principale sunt: pictura în grădinițele și școlile din județ, ecologizarea, vizita la secția de Pediatrie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad, la copiii abandonați, comemorarea îm zile naționale și internaționale. De asemenea, au și foarte multe campanii umanitare, After School și alte activități formative și creative pentru copiii din centrele de ocrotire și plasament ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad, terapie ocupațională, ludoterapie și artterapie cu beneficiarii mici și mari ai Asociației Integra destinate persoanelor cu dizabilități mentale.

Asociația Integra cu sediul în Arad înființată în 2010 reprezentată de președintele Camelia Oprea este o asociație dedicată persoanelor cu dizabilități mentale. Membrii fondatori ai asociației sunt părinți care au copii cu dizabilități mentale. Aceștia au legături și contacte cu 60 de familii din județul Arad și ,,luptă” împreună pentru drepturile de bază românești. Cu alte cuvinte această asociație se angajează să lupte pentru drepturile acestor persoane bolanve deoarece acestea nu pot lupta singure pentru ele. Membrii colaborează cu diferiți psihologi, medici și terapeuți. Asociația Integra deține un centru de informare și consiliere pentru persoane cu dizabilități și familiile lor și un centru de intervenție timpurie, pentru copii până la vârsta de 7 ani. De asemenea asigură membrilor intervenție mobilă la domiciliu pentru bolnavii care au nevoie de terapie, însă nu au capacitatea de a veni până la centru și desfășoară activități integrative pentru aceștia.

3.2.2. Descrierea proiectelor desfășurate de Asociația Cetatea Voluntarilor și Asociația Integra

A. Proiectul ,, Unitate în diversitate”

Acest proiect a avut la baza trei activități: o expoziție de poze care a fost realizată de cei tineri cu dizabilități sau fără numită ,, Lumea în culori”, o expoziție care a avut ca scop vânzarea unor materiale confecționate de acești tineri numită ,, Mâini dibace” și un mic spectacol de muzică și dans numit ,, Sub același cer”.

Proiectul a avut ca scop integrarea persoanelor cu dizabilități printre tinerii obișnuiți prin integrarea educațională și dezvoltarea abilităților acestora. La acest eveniment au fost și voluntari de la organizația ,,Ofenziva Tinerilor cu Inițiativă”, aceștia au participat la o piesă de teatru.

B. Proiectul ,, Ziua Sindrom Down Arad”

Acest proiect a avut ca scop promovarea drepturilor persoanelor care suferă de Sindromul Down, căutând soluții pentru a le oferi și lor o viață activă. La acest proiect s-a realizat un nou record național în ceea ce privește construirea din voluntari a unui simbol specific Sindromului Down de care este responsabil cromozoul 21 suplimentar care determină această boală.

C. Proiectul ,,O inimă pentru suflete”

În acest proiect membrilor celor două asociații au format împreună o inimă mare, având ca obiectiv îndreptarea atenției către bolile rare și lupta pentru a obține un tratament pentru acestea.

3.2.3. Elaborarea unui plan de cercetare

Am elaborat un plan de cercetare pe baza unui chestionar pentru a vedea părerea beneficiarilor celor două asociații. Chestionarul este completat de părinții copiilor cu dizabilități mentale care au făcut parte din numeroase proiecte, care au avut ca scop sprijinirea acestora și lupta pentru a-i integra în societate. Chestionarul cuprinde 5 întrebări și este completat de 50 de persoane. Culegerea datelor s-a realizat în perioada 15.03.2016-25.04.2016 la centrul de informare și consiliere pentru persoane cu dizabilități al Asociației Integra.

Părinții au fost selectați în funcție de numărul de prezențe în cadrul proiectelor asociațiilor cu scopul de a cere părerea unor persoane care cunosc foarte bine programul și beneficiile oferite de cele două asociații. Beneficiari direcți ai proiectelor sunt copiii acestora care au dizabilități de la cazuri ușoare până la cazuri foarte grave.

În acest eșantion s-a folosit metoda sondajelor, iar aceasta presupune extragerea unui eșantion din populația mamă și, pe baza rezultatelor obținute la acest nivel, generalizarea ulterioară la întreaga populație care beneficiază de proiectele Asociațiilor. Eșantionarea este nealeatorie deoarece sunt alese persoanele care au cele mai multe prezențe în proiectele asociațiilor.

Grafic 3.1. În ce măsură tematicile proiectelor au fost importante pentru nevoile dumneavoastră?

Interpretare: Din graficul de mai sus se constată că pentru 77,3 % dintre persoanele care au completat acest chestionar tematicile proiectelor au fost foarte importante, 16,3% consideră că tematicele proiectelor au fost importante, pentru 6,4% dintre persoanele care au completat acest chestionar tematicile sunt relativ importante, iar pentru 7,1 % din persoanele care au completat acest chestionar tematicile nu sunt deloc importante . Se remarcă din acest grafic faptul că pentru majoritatea persoanelor care au completat chestionarul tematicile proiectelor sunt foarte importante.

Grafic 3.2. Cum vi s-a părut modul de prezentare al proiectelor?

Interpretare: Din graficul de mai sus se constată 85,3 % dintre persoanele care au completat acest chestionar consideră că modul de prezentare al proiectelor a fost foarte bun, 11,5% dintre aceste persoane consideră că modul de prezentare este bun, iar pentru 3,2% modul de prezentare este doar acceptabil. Se remarcă din acest grafic faptul că pentru majoritatea persoanelor care au completat chestionarul sunt de părere că modul de prezentare al tematicilor este foarte bun.

Grafic 3.3. Cum evaluați utilitatea informațiilor aduse de aceste proiecte?

Interpretare: Din graficul de mai sus se constată că pentru 81,2 % dintre persoanele care au completat acest chestionar informațiile aduse de aceste proiecte sunt foarte utile, pentru 13,1% aceste informații sunt utile, iar pentru 5,7% dintre persoanele care au completat acest chestionar informațiile nu sunt deloc utile. Se remarcă din acest grafic faptul că majoritatea persoanelor care au completat chestionarul sunt de părere că informațiile aduse de aceste proiecte sunt foarte utile.

Grafic 3.4. Ce părere aveți despre modul de organizare al activităților în aceste proiecte?

Interpretare: Din graficul de mai sus se constată că pentru 81,9 % dintre persoanele care au completat acest chestionar modul de organizare al activităților în aceste proiecte a fost foarte bun, 11,9% consideră că modul de organizare este bun, iar pentr 6,2% modul de organizare al activităților în aceste proiecte este doar acceptabil. Se remarcă din acest grafic faptul că majoritatea persoanelor care au completat chestionarul sunt de părere că modul de organizare al activităților în aceste proiecte este foarte bun.

Grafic 3.5. Ce părere aveți de atmosfera care se creează în cadrul acestor proiecte?

Interpretare: Din graficul de mai sus observăm faptul că 86, 2 % dintre persoanele care au completat acest chestionar consideră ca atmosfera care se creează în cadrul acestor proiecte este foarte plăcută, 8,9% dintre persoanele care au completat acest chestionar consideră că atmosfera

este plăcută, iar 4,9 % dintre cei care au completat acest chestionar sunt de părere că atmosfera este deloc plăcută. Din acest grafic putem constata că majoritatea persoanelor care au completat acest chestionar consideră că atmosfera care se creează în cadrul acestor proiecte este foarte plăcută.

Grafic 3.6. Cât de implicate vi se par persoanele din conducerea asociațiilor în aceste proiecte?

Interpretare: Din grafic putem observa faptul că 86,3 % dintre persoanele care au completat acest chestionar consideră că persoanele din conducerea asociațiilor sunt foarte implicate în aceste proiecte, 9,4 dintre persoanele care au completat chestionarul consideră că persoanele din conducere sunt implicate, 3,2,% cred că persoanele din conducerea asociației sunt relativ implicate, iar 1,1 % sunt de părere că persoanele din conducerea asociației nu sunt implicate deloc în proiecte. Din graficul de mai sus constatăm faptul că majoritatea persoanelor care au luat parte la completarea acestui chestionar consideră că persoanele care sunt în conducerea asociației sunt foarte implicate în activitățile proiectelor.

Grafic 3.7. Cât de implicați vi se par beneficiarii proiectelor celor două asociații în activitățile desfășurate?

Interpretare: Din graficul de mai sus se constată faptul că 79,3 % dintre persoanele care au completat acest chestionar consideră că beneficiarii proiectelor celor două asociații sunt foarte implicați, 14,9% dintre aceste persoane cred că beneficiarii proiectelor sunt implicați, 4,4% dintre persoanele care au completat chestionarul consideră că beneficiarii proiectelor sunt relativ implicați iar pentru 1,4% beneficiarii proiectelor nu sunt deloc implicați în activitățile desfășurate de cele două asociații. Ca o concluzie a acestui grafic putem spune faptul că majoritatea persoanelor care au completat acest chestionar sunt de părere că beneficiarii proiectelor celor două asociații sunt foarte implicați în activitățile desfășurate.

Grafic 3.8. Cât de eficiente au fost pentru dumneavoastră proiectele celor două asociații?

Interpretare: Din graficul de mai sus se constată faptul că pentru 78,3% dintre persoanele care au completat acest chestionar proiectele celor două asociații au fost foarte eficiente, pentru 18,3 % dintre aceste persoane aceste proiecte au fost eficiente, iar pentru 3,4 % proiectele celor două asociații sunt relativ eficiente. Se constată faptul că pentru majoritatea persoanelor care au luat parte la completarea acestui chestionar proictele desfășurate de cele două asociații sunt foarte eficiente.

Grafic 3.9. Cât de importante vi se par aceste proiecte în dezvoltarea copilului dumneavoastră?

Interpretare: Din graficul precedent se constată faptul că 86,2 % dintre persoanele care au completat acest chestionar proiectele desfășurate de cele două asociații sunt foarte importante în dezvoltarea copilului lor, 8,8% dintre aceste persoane consideră că proiectele sunt importante în dezvoltarea copilului lor, iar 4, 9 % sunt de părere că proiectele celor două asociații sunt relativ importante în ceea ce privește dezvoltarea copilului lor. Din graficul precedent putem constata cu ușurință faptul că pentru majoritatea persoanelor care au completat acest chestionar proiectele celor dousă asociații sunt foarte importante în dezvoltarea propriului copil.

Grafic 3.10. Credeți că în societatea românească se poate vorbi despre fenomenul de excluziune socială?

Interpretare: Din graficul de mai sus se constată faptul că 82,4 % dintre persoanele care au completat acest chestionar consideră că în societatea românească se poate vorbi despre fenomenul de excluziune socială, iar 17, 6% consideră că nu se poate vorbi despre acest fenomen. Din acest grafic reiese faptul că majoritatea persoanelor care au completat acest chestionar consideră că în societatea românească se poate vorbi despre excluziunea socială.

Grafic 3.11. În ce măsură considerați că fenomenul de excluziune socială îi afectează pe copiii dumneavoastră?

Interpretare: Se poate constata din graficul precedent faptul că 43,1 % dintre persoanele care au completat acest chestionar sunt de părere că propriul copil este afectat într-o măsură foarte mare de fenomenul de excluziune socială, 29, 9% dintre aceste persoane sunt de părere că propriul copil este afectat într-o măsură mare de acest fenomen, 16,5% cred că este afectat într-o măsură relativ mare, iar 0,5% dintre aceste persoane consideră că propril copil este afectat într-o măsură deloc mare. Din acest grafic putem observa faptul că majoritatea persoanelor care au completat acest chestionar sunt de părere că propriul copil este afectat într-o măsură foarte mare de fenomenul excluziunii sociale.

Grafic 3.12. În ce măsură credeți că organele și instituțiile statului combat fenomenul de excluziune socială?

Interpretare: Din graficul precedent constatăm faptul că 46,1 % dintre persoanele care au completat acest chestionar sunt de părere că organele și instituțiile statului combat fenomenul de excluziune socială într-o măsură foarte mare, 26, 9% dintre aceste persoane sunt de părere că organele și instituțiile statului combat fenomenul de excluziune socială într-o măsură mare, 15,5% dintre aceste persoane cred că organele și instituțiile statului combat fenomenul de excluziune socială într-o măsură relativ mare, iar 1,5% consideră că organele și instituțiile statului combat fenomenul de excluziune socială într-o măsură deloc mare. Din acest grafic putem observa faptul că majoritatea persoanelor care au completat acest chestionar sunt de părere că organele și instituțiile statului combat fenomenul de excluziune socială într-o măsură foarte mare.

Grafic 3.13. În ce măsură credeți că aceste proiecte combat fenomenul de excluziune socială?

Interpretare: Din graficul precedent constatăm faptul că 87,2 % dintre persoanele care au completat acest chestionar sunt de părere că aceste proiecte combat fenomenul de excluziune socială într-o măsură foarte mare, 10, 9% dintre aceste persoane sunt de aceste proiecte combat fenomenul de excluziune socială, iar 1,9% sunt de părere că aceste proiecte combat fenomenul de excluziune socială într-o măsură relativ mare. Din acest grafic putem observa faptul că majoritatea persoanelor care au completat acest chestionar sunt de părere că proiectele celor două asociații combat fenomenul de excluziune socială într-o măsură foarte mare.

Grafic 3.14. Cunoașteți și alte ONG-uri care au proiecte cu scopul combaterii excluziunii sociale?

Interpretare: Din graficul de mai sus se constată faptul că 85,43 % dintre persoanele care au completat acest chestionar cunosc și alte ONG-uri care au ca scop combaterea excluziunii sociale, iar 14, 7% dintre aceste persoane nu cunosc alte ONG-uri care au ca scop combaterea excluziunii sociale. Din acest grafic reiese faptul că majoritatea persoanelor care au completat acest chestionar cunosc și alte ONG-uri care au ca scop combaterea excluziunii sociale.

Grafic 3.15. Care dintre următoarele aspecte ale proiectelor dezvoltate de Asociația Integra și Asociația Cetatea Voluntarilor credeți că favorizează combaterea excluziunii sociale?

Interpretare: Din graficul de mai sus putem observa faptul că 37,9% dintre persoanele care consideră schimbarea mentalității societății prin promovarea acestui proiect este aspectul care favorizează cel mai mult combaterea excluziunii sociale, 35,1% dintre aceste persoane consideră că numărul mare de voluntari și beneficiari implicați este aspectul care favorizează cel mai mult combaterea excluziunii sociale, 19,1% sunt de părere că atmosfera plăcută care se creează în cadrul acestor proiecte este aspectul cel mai important care favorizează combaterea excluziunii sociale, iar 2,3 % consideră că spontaneitatea proiectelor este cel mai important aspect cu privire la combaterea excluziunii sociale. Din acest proiect se constată faptul că majoritatea persoanelor care au completat acest chestionar consideră că schimbarea mentalității societății prin promovarea acestui proiect este aspectul care favorizează cel mai mult combaterea excluziunii sociale.

3.3. Proiect desfășurat în penitenciare de către Asociația Clubul Elitelor și Asociația Învață să fii om.

3.3.1. Generalități despre Asociația ,,Învață Să Fii Om” și despre Asociația ,, Clubul Elitelor”

Asociația ,,Învață să fii om” cu sediul în Arad, înființată în anul 2015 reprezentată de Vale Oana Alexandra are ca scop implementarea și dezvoltarea politicilor europene de educare a copiilor și adulților, cu precădere a celor cu nevoi speciale și dezvoltarea conștientizării populației.

Obiectivele asociației sunt:

dezvoltarea unor activități și cursuri de formare pentru: motivarea copiilor și adulților în dezvoltarea personală, dezvoltarea viziunii în ansamblu asupra vieții, conștientizarea și sensibilizarea acestora.

utilizarea unor resurse financiare directe și indirecte, provenind din instituții precum: „Europa pentru cetățeni 2014-2020”, „Programul fondul ONG în România”, Granturile pentru ONG-urile de tineret oferite de „European Youth Foundation” și din fonduri UE sau tranfrontaliere.

elaborarea unor studii și cercetări, sondaje, evaluări, teste, manuale și programe.

armonizarea politicilor europene cu cele naționale în domeniul educației, a mediului și sportive, în special pentru persoane din grupuri defavorizate;

seminarii, colocvii, manifestări educaționale- sportive, expoziții spectaculoase, cu sau fără vânzare, mese rotunde, editarea de cărți, realizarea de proframe ocupaționale naționale și internaționale pentru îndeplinirea scopului asociației.

elaborarea de politici în domeniul educației prin capacitatea voluntarilor, a persoanelor și ONG-urilor interesate.

Asociația Clubul Elitelor, cu sediul in București, înființată în anul 2013 reprezentată prin Mariș Mihnea Mihai are ca scop oferirea unui ajutor elitelor cu situații materiale mai proaste și totodată descoperirea elitelor și crearea unei circumstanțe favorabile de dezvoltare. Asociația Clubul Elitelor își propune ca pe viitor să se creeze centre de educare în fiecare oraș important din România, unde elitele să aibă posibilitatea să studieze și să se cunoască între ele, cu scopul creării unor legăruri între acestea. Această Asociație oferă premii elevilor cu rezultate bune la învățătură din anumite școli pentru a le oferi o motivație.

3.3.2. Descrierea proiectului din penitenciare

Proiectul pe care îl desfășoară cele două asociații constă în prezentarea unor cursuri de dezvoltare personală în Penitenciarul din Arad de femei și de bărbați. Acest proiect are ca scop atât asigurarea dezvoltării continue a deținuților din penitenciar cât și ridicarea moralului acestora prin inducerea crezului că nu sunt părăsiți, că există ONG-uri care se interesează de soarta lor, că pot apela la acestea și în momentul eliberării din detenție. Proiectul vizează schimbarea viziunii acestor persoane pentru a trece mai ușor peste aceasta perioadă din viața lor, pentru a reflecta asupra greșelilor făcute și a se putea încadra cu mai bune șanse în viața din libertate, dar și motivarea și încurajarea acestora la o perspectivă mai bună.

3.3.3.Elaborarea unui plan de cercetare

Am elaborat un plan de cercetare sub forma unui chestionar pentru a primi un feedback din partea beneficiarilor proiectului, cu scopul aflării gradului de folosință a cursurilor cursurilor și îmbunătățirii acestora. De asemenea din chestionar reiese părerea lor despre persoanele care dețin cursurile și ce fel de teme i-ar interesa pe viitor.

Chestionarul cuprinde 5 întrebări și este completat de 100 de persoane. Culegerea datelor s-a realizat în perioada 02.02.2016-17.04.2016 în Penitenciarul din Arad de bărbați. Ca participanți au fost alese acele persoane care aveau finalizat cel puțin liceul absolvit pentru a se garanta cunoștințele minime de cultură generală. De asemenea dintre aceștia au fost selectate persoanele cu o comportare relativ bună pentru a se evita ulterioare antecedente. Persoanele care au participat la cursuri au primit totodată anumite credite care îi va ajuta să se elibereze mai repede și le vor oferi anumite beneficii în cadrul instituției.

În acest eșantion s-a folosit metoda sondajelor, iar aceasta presupune extragerea unui eșantion din populația mamă și, pe baza rezultatelor obținute la acest nivel, generalizarea ulterioară la întreaga populație care beneficiază de proiectele asociațiilor. Eșantionarea este nealeatorie deoarece sunt alese persoanele care au cele mai multe prezențe în proiectele asociațiilor, respectiv cele care au absolvit minimum licelul și au un comportament relativ adecvat cerințelor din penitenciar.

După ce datele au fost verificate și codificare se trece propriu-zis la analiza acestora.

Grafic 3.16. În ce măsură tematica a fost relevantă nevoilor dumneavoastră?

Interpretare: Din graficul precedent putem constata că 49,2% dintre persoanele care au completat acest chestionar consideră că tematica cursului este foarte relevantă, 30,8% consideră că este relevantă, 17,1% consideră tematica relativ relevantă, iar 9,2 % dintre deținuți sunt de părere că tematica este irelevantă. Se poate remarca faptul că majoritatea persoanelor care au completat acest chestionar au opinia că tematica cursurilor este foarte relevantă.

Grafic 3.17. Cum vi s-a părut modul de prezentare?

Interpretare: Din graficul de mai sus se constată că pentru 47,2 % dintre persoanele care au completat acest chestionar modul de prezentare a fost foarte bun, 36,5% consideră că modul de prezentare este bun, iar pentru 7,3% este doar acceptabil. Se remarcă din acest grafic faptul că pentru majoritatea persoanelor care au completat chestionarul sunt de părere că modul de prezentare al tematicilor este foarte bun.

Grafic 3.18. Cum evaluați utilitatea informațiilor?

Interpretare: Din graficul precedent putem constata faptul că pentru 44,1% dintre persoanele care au completat acest chestionar utilitatea informațiilor este foarte bună, 38,9 % consideră că utilitatea informațiilor este bună, 16, 5 % sunt de părere că utilitatea informațiilor este acceptabilă, iar pentru 0,5% utilitatea informațiilor este slabă. Putem constata din acest grafic faptul că mai mult de jumătate din persoanele care au răspuns la întrebările acestui chestionar consideră că utilitatea informațiilor este bună.

Grafic 3.19. Coerența informației transmise

Interpretare: Din graficul de mai sus se constată că pentru 49,1 % dintre persoanele care au răspuns la întrebările acestui chestionar consideră informația transmisă foarte coerentă, pentru 29,5% coerența informației este bună, pentru 16,5% din numărul total de persoane coerența informației este acceptabilă, iar pentru 0,5 % coerența informației este slabă. Putem observa astfel faptul că pentru majoritatea indivizilor care au completat acest chestionar consideră coerența informației foarte bună.

La ultima întrebare, întrebarea cu numărul ,,5” în care deținuții erau puși să scrie tematicile pe care mai doresc să le abordeze. Au fost răspunsuri precum: ,, Drepturile omului”, ,,Religie”, ,, Filosofie”, ,, Evoluția societății”

3.4. Analiza SWOT a Organizațiilor neguvernamentale

Această analiză S.W.O.T. a fost întemeiată cu scopul bine determinat de a ilustra atât punctele tari ale organizațiilor negurvenamentale cât și punctele slabe, dar totodată privind spre viitor ne interesează și oportunitățile sau amenințările care pot apărea în demersul desfășurării activităților acestor tipuri de organizații.

Tabel 3.1. Analiza SWOT a organizațiilor neguvernamentale

În urma acestei analizări se poate observa cu ușurință multitudinea beneficiilor aduse de organizațiile neguvernamentale prin punctele forte care le au la bază și posibilitățile atât în prezent cât și în viitor.

Este de precizat faptul că sunt și anumite aspecte nu tocmai avantajoase în ceea ce privește buna desfășurare a activităților. Se cunoaște foarte bine că aspectul financiar are un rol esențial de foarte multe ori, iar modalitățile de a asigura acest aspect într-o organizație sunt nu tocmai ușor accesibile. Sistemul de finanțare implică o sumedenie de cerințe, iar finanțările vin pe o perioadată de maximum cinci ani de zile. În cazul în care cei care au solicitat finanțarea au omis anumite cheltuieli când au întocmit planul de finațare de foarte multe ori aceștia sunt nevoiți să își folosească propriile achiziții pentru buna desfășurare a proiectului. Aceștia nu au dreptul să solicite un ajutor suplimentar sau să ofere o explicație în schimbul nerealizării proiectului ci sunt direct răspunzători de finanțările primite.

Ca o concluzie a acestei analize se poate spune că organizațiile negurvernamentale sunt foarte eficiente la nivel de societate, însă putem spera ca pe viitor să se deschidă noi orizonturi în ceea ce privește modalitatea de finanțare și implicarea acestora în legislație sau în sectorul economic.

CONCLUZII

nfff

În orice poziție s-ar afla societata are întotdeauna nevoia să crească, să se dezvolte. Niciodată nu putem spune că este suficient. Prin firea noastră umană vom avea tendința mereu să spunem că vrem mai mult. În acest context putem să spunem că este bine primită orice modalitate de îmbunătățire a situației actuale, în acest sens organizațiile neguvernamentale au un loc important și trebuiesc apreciate și susținute.

Organizațiile neguvernamentale vin în ajutorul societății de foarte multe ori și nu pentru că instituțiile statului nu își fac bine treabă ci pentru că dispun de o energie nemăsurabilă și o capacitată deosebită de focusare pe probleme cât mai specifice. Organizațiile neguvernamentale sunt acele pârghii care cunosc bine problema și se apropie extraordinar de mult de individ încercând să îl înțeleagă și să-i răspudâ cât mai specific la nevoia întâmpinată.

Este posibil ca mulți dintre noi să nu înțelegem importanța și rolul acestora, dar acest fapt se datorează faptului că din fericire nu am fost noi cei care am fost nevoiți să fim salavați. Din fericire nu am simțit anumite probleme și nu am avut nevoie să solicităm ajutorul acestora. Persoanele cu pricina în schimb înțeleg foarte bine rolul acestora și le sprijină necondiționat.

Organizațiile neguvernamentale conferă un spirit de solidaritate societății prin grupurile de oameni care luptă împreună pentru exprimarea opiniei și pentru într-ajutorarea celor neputincioși. Aceste organizații sunt un exemplu viu de ilustrare a faptului că ajutându-i pe alții ne ajutăm pe noi înșine. Dacă nu luptăm pentru ,,ridicarea” celorlalți cu siguranță ei ne vor ,,trage” pe noi în jos, într-un fel sau altul, voluntar sau nu.

Cu alte cuvinte se poate spune că aceste organizații educă societatea prin imprimarea valorilor precum: solidaritate, energie, voluntariat, ajutarea celorlalți. Organizațiile au o capacitate incredibilă de a schimba mentalitatea populației deoarece o strategia care o au la bază este atingerea părții emotive ale populației prin sensibilizare și înțelegerea slăbiciunilor umane.

Chiar dacă de regulă activitățile pe care noi le desfășurăm ne conferă ceva în schimb, organizațiile promovează voluntariatul și elimină ideea că toată munca noastră trebuie răsplătită material. Sunt milioane de oameni care ajută fără să dorească nimic în schimb, care își petrec timpul oferind altora o viață mai bună. Aceștia se mulțumesc cu satisfacția că au putut fi un spijin pentru ceilalți.

Mai mult decât atât organizațiile neguvernamentale conferă personalitate societății prin libertatea de a-și exprima părerea prin intermediul acestora. Se poate spune că aceste organizații devin trăsăturile societății, o formează și o ajută la buna dezvoltare.

BIBLIOGRAFIE

Materiale tipărite:

Bîrzea, Cezar, Politicile și instituțiile Uniunii Europene, Ed. Corint, București 2001, p.45,46;

Buzducea, Doru, Sisteme moderne de asistență socială, Ed. Polirom, București, 2009; p.24,25

Betea, Lavinia, Psihologie Socială – Manual, Ed. Universitatea Aurel Vlaicu, Arad, 2015, p , 12, 25, 26, 27

Démier, Francis, Istoria politicilor Sociale, Europa, sec XIX- XX, Ed. Institutul European, București 1998, p. 62

Douglas, Mary, Cum gândesc Instituțiile, Ed. Collegium Polirom, București 2002, 76, 86, 157

Francois de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann, Ancheta și metodele ei: Chestionarul, Interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, Ed. Polirom , Iași, 1998

Gilles, Ferreol, Guy, Jucquois, Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale, Ed. Polirom, București, 2005, p.67,68

Lafaye, Claudette, Sociologia Organizațiilor, Ed. Polirom, Iași, 1998, p. 71

Miftode, Vasile, Populații vulnerabile și fenomene de auto-marginalizare, Strategii de intervenție și efecte perverse, Ed. Lumen, Iași, 2002, p. 112;

Neculau, Adrian, Manual de Psihologie Socială, Ediția a II-a, Ed. Collegium Polirom , București, 2004, p. 37, 38

Neculau, Adrian, Analiza și intervenția în grupuri și organizații, Ed. Polirom, Iași, 2000, p. 7, 8, 33

Otovescu, Dumitru, Principalele probleme sociale ale comunităților rurale din România, Ed. Beladi, Craiova, 2010, p. 101;

Preda, Marian, Politica socială românească, între sărăcie și globalizare, Ed. Polirom, București, 2002, p.93

Preoteasa, Ana Maria, Cercetarea politicilor Sociale – Aspecte metodologice, Ed. Lumen, Iași, 2009, p.23;

Porumbăcean, Claudiu, Politicile si Institutiile Uniunii Europene, Ed. Vasile Goldiș University Press, Arad, 2009 p. 67

Rouquette, Michel-Louis, Gândirea socială, Perspective fundamentale și cercetări aplicate, Ed. Polirom, Iași, 2010, p. 57, 58

Sandu, Antonio, Orientări metodologice privind dezvoltarea culturală a comunităților etnice, Ed. Lumen, Iași, 2009, p.94, 99

Șimandan, Matei, Valori, Educație și multiculturalitate, Ed. Mirton, Timișoara 2006, p.71,72

Surse electronice:

http://ebooks.unibuc.ro/Sociologie/ionescu/7.htm

http://www.ies.org.ro/asociatii-si-fundatii-1

http://www.ongportal.3x.ro/index.php

http://ebooks.unibuc.ro/Sociologie/ionescu/7.htm

http://www.csr-romania.ro/articole-si-analize/concepte-de-baza/462-pentru-un-capitalism-moral-reconciliind-interesul-privat-i-binele-public.html

http://www.ipp.ro/library/Manual%20Politici%20Publice%20IPP.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83 http://europa.eu/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=457&langId=ro

http://europa.eu/legislation_summaries/human_rights/fundamental_rights_within_european_union/jl0034_ro.htm

http://www.iccv.ro/valori/texte/valori-cvb,%20v4.pdf

http://articole.famouswhy.ro/valorile_societatii_devin_propriile_valori_ale_cetatenilor/

http://www.scoalaromaneasca.ro/Opinii/2013-03/EDUCATIA-SI-PROBLEMATICA-SOCIETATII-CONTEMPORANE

http://www.creeaza.com/referate/psihologie-psihiatrie/Gandirea-sociala245.php

http://www.creeaza.com/familie/asistenta-sociala/Ce-este-interventia-sociala137.php

http://www.ies.org.ro/asociatii-si-fundatii-1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Organizație_neguvernamentală

http://www.comunitateaong.ro/ong-uri-active-din-romania/

http://www.inovatiasociala.ro/pdf/art_1373049570.pdf

Politica statului privind ONG in Romania

http://www.coddeconduitaong.ro/resurse/Ghid_de_Bune_Practici_ONG.pdf

http://www.contact.md/transparency/index.php?option=com_content&view=article&catid=14:transparenta&id=40:etica-ong

http://isj.gl.edu.ro/html/sub_linkuri/EDUCATIV/2007-2008/mod_proiect.pdf

http://glsa.ro/arad/170122-asociatia-cetatea-voluntarilor-ofera-copiilor-o-sansa-de-merge-la-scoala.html

http://www.arq.ro/unitate-in-diversitate-cu-asociatia-integra/2775

Anexă Chestionar 1 – Proiecte pentru copii cu dizabilități

Chestionar de evaluare

Chestionar nr…

Obiectivul studiului este acela de a cunoaște părerea dumneavoastră despre proiectele desfășurate de Asociația Integra și Asociația Cetatea Voluntarilor.

Vă rugăm să ne acordați 10-15 minute pentru a ne răspunde la următoare întrebări.

Opinia dumneavoastră este foarte importantă, vă asigurăm de confidențialitatea răspunsurilor!

1. În ce măsură tematicile proiectelor au fost relevante nevoilor dumneavoastră?

a. foarte relevante

b. relevante

c. relativ relevante

d. irelevante

2. Cum vi s-a părut modul de prezentare al proiectelor?

a. foarte bun

b. bun

c. acceptabil

d. slab

3. Cum evaluați utilitatea informațiillor aduse de aceste proiecte?

a. foarte bună

b. bună

c. acceptabilă

d.slabă

4. Ce părere aveți despre modul de organizare al activităților în aceste proiecte?

a. foarte bună

b. bună

c. acceptabilă

d. slabă

5. Ce părere aveți de atmosfera care se creează în cadrul acestor proiecte?

a. foarte plăcută

b. plăcută

c. relativ plăcută

d. deloc plăcută

6. Cât de implicate vi se par persoanele din conducerea asociațiilor în aceste proiecte?

a. implicate

b. foarte implicate

c. relativ implicate

d. deloc implicate

7. Cât de implicați vi se par beneficiarii asociațiilor în activitățile desfășurate?

a. implicați

b. foarte implicați

c. relativ implicați

d. deloc implicați

8. Cât de eficiente au fost pentru dumneavoastră proiectele celor două asociații?

a. foarte eficiente

b. eficiente

c. relativ eficiente

d. deloc eficiente

9. Cât de importante vi se par aceste proiecte în dezvoltarea copilului dumneavoastră?

a. foarte importante

b. Importante

c. relativ importante

d. deloc importante

10. Credeți că în societatea românească se poate vorbi despre fenomenul de excluziune socială?

a. da

b. nu

11. În ce măsură considerați că fenomenul de excluziune socială îi afectează pe copiii dumneavoastră?

a. foarte mare

b. mare

c. relativ mare

d. deloc mare

12. În ce măsură credeți că organele și instituțiile statului combat fenomenul de excluziune socială?

a. foarte mare

b. mare

c. relativ mare

d. deloc mare

13. În ce măsură credeți că aceste proiecte acestor două asociații combat fenomenul de excluziune socială?

a. foarte mare

b. mare

c. relativ mare

d. deloc mare

14. Cunoașteți și alte ONG-uri care au proiecte cu scopul combaterii excluziunii sociale?

a. da

b. nu

15 Care dintre următoarele aspecte ale proiectelor dezvoltate de Asociația Integra și Asociația Cetatea Voluntarilor credeți că favorizează combaterea excluziunii sociale?

a. flexibilitatea proiectelor

b. numărul mare de voluntari și beneficiari implicați

c. schimbarea mentalității societății prin promovarea acestor proiecte

d. atmosfera plăcută care se creează în aceste proiecte

e. spontaneitatea proiectelor.

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Anexă Chestionar 2 – Proiect Penitenciare

ASOCIAȚIA

CLUBUL ELITELOR BUCUREȘTI

Str. Tiparniței Nr. 30A, Sector 5

Chestionar de evaluare

Chestionar nr…

Obiectivul studiului este acela de a cunoaște părerea dumneavoastră despre cursurile desfășurate de cele două Asociații.

Vă rugăm să ne acordați 10-15 minute pentru a ne răspunde la următoare întrebări.

Opinia dumneavoastră este foarte importantă, vă asigurăm de confidențialitatea răspunsurilor!

1. În ce măsură tematica a fost relevantă nevoilor dumneavoastră?

a. foarte relevantă

b. relevantă

c. relativ relevantă

d. irelevantă

2. Cum vi s-a părut modul de prezentare?

a. foarte bun

b. bun

c. acceptabil

d. slab

3. Cum evaluați utilitate informațiillor aduse de prezentare?

a. foarte bun

b. bun

c. acceptabil

d.slab

4. Coerența informației transmise:

a. foarte bună

b. bună

c. acceptabilă

d. slabă

5. Ce fel de de tematici ați prefera să mai abordăm?

Vă mulțumim pentru timpul acordat!