Bilanturi Energetice

MEMORIU JUSTIFICATIV

Generalități

Descrierea instalațiilor și a procesului tehnologic

Descrierea schemei electrice actuale.

Soluții tehnice pentru economisirea energiei

FACTORUL DE PUTERE – CONSIDERAȚII GENERALE

1.4.1 Definiții

1.4.1.1 Puterea activă

1.4.1.2 Puterea reactivă

1.4.1.3 Factorul de putere

1.4.2 CAUZE ȘI CONSECINȚELE SCĂDERII FACTORULUI DE PUTERE

1.4.2.1 Cauzele scăderii factorului de putere

1.4.2.2 Consecințele scăderii factorului de putere

1.4.3. ÎMBUNĂTĂȚIREA FACTORULUI DE PUTRE

1.4.3.1 Măsurări tehnico-organizatorice de îmbunătățire a factorului de putere

1.4.3.2 Compensarea puterii reactive cu ajutorul unor instalații speciale

1.4.3.2.1 Utilizarea compensatoarelor sincrone

1.4.3.2.2 Utilizarea bateriilor de condensare.

1.4.2 Amplasarea stațiilor electrice de 110/6Kv în apropierea minei, pe platformă.

CAPITOLUL 2

CALCULE PENTRU DETERMINAREA CONSUMATORILOR DE ENERGIE

2.1 Determinarea caracteristicilor de funcționare ale utilajelor electromecanice de curent alternativ trifazat

2.1.1 Breviar de calcul pentru tabelele de tip I

2.1.2. Breviar de calcul pentru tabelele de tip II

2.2 ALEGEREA ȘI CALCULUL BATERIILOR DE CONDESATOARE

2.3 CALCULAREA PIERDERILOR DE ENERGIE ACTIVĂ PRIN REȚELE

LA MINA ROȘIUȚA

2.3.1 Pierderi de putere activă prin linii

2.3.2 Pierderile de putere activă în transformatoarele de 20/6 KV, 4 MVA

2.3 Alimentarea la 110KV prin 2 transformatoare de 25MVA 110/20KV cu compensare

2.4 Alimentarea la 110KV prin două transformatoare de 25MVA 110/6KV cu compensarea puterii reactive

3. INSTRUCȚIUNI

4. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI FINALE

BIBLIOGRAFIE

=== bilanturi energetice ===

MEMORIU JUSTIFICATIV

Generalități

După cum este cunoscut, bilanțurile energetice în cazul instalațiilor existente, trebuie folosite pentru:

determinarea pierderilor de energie pe ansamblul instalațiilor și părților componente

fundamentarea măsurilor tehnico-organizatorice ce trebuie luate pentru creșterea randamentului de utilizare al energiei pe ansamblul instalațiilor și părților componente.

Determinarea cantitativă a resurselor energetice secundare și fundamentarea alegerii direcției de utilizare a acestora

Fundamentarea elaborării de norme științifice de consum specific de combustibil, energie electrică și termică.

Prezenta lucrare, va constata deci din măsurători și calcule pentru întocmirea bilanțului energetic real, care să oglindească nivelul tehnic al exploatării instalațiilor, în vederea economisirii energiei.

Lucrarea cuprinde 2 părți:

Partea I – efectuarea măsurătorilor necesare pentru analiza energetică și întocmirea bilanțurilor.

Partea II – întocmirea bilanțului energetic real și a planului de măsuri tehnico-organizatorice.

Notele normative care stau la baza încheierii contractului și care trebuie respectate la întocmirea bilanțului energetic sunt

Legea 3/1998 privind asigurarea contractelor economice

Legea 23/1971 privind asigurarea secretului de stat și al protecției invențiilor

Normativul privind metodica de întocmire și analiză a bilanțurilor energetice în înteprinderile industriale și similare

Decretul 620/1973 privind gospodărirea și economisirea resurselor energetice.

Descrierea instalațiilor și a procesului tehnologic

Mina Roșiuța face parte din Înteprinderea Minieră Motru și este amplasată în partea de NORD-EST a bazinului carbonifer Motru din județul Gorj, la cca 8Km de orașul Motru.

Utilajele electrice și electromecanice existente în înteprindere sunt folosite pentru extragerea cărbunelui din subteran, din carieră, sortarea acestuia, pentru decopertări, pentru transportul cărbunelui și al sterilului. De asemenea, inteprinderea, are un atelier mecanic unde se repară sau se recondiționează diferite piese și subansamblelor ale utilajelor din dotare.

Utilajele principale din carieră sunt excavatoare și transportoare magistrale cu bandă. La halele de steril sunt utilizate abzetzerele și de asemenea benzi transportoare.

În subteran sunt folosite combine de înaintare, precum și combine pentru abatajele cu front lung, asociate cu agregajele hidraulice și spărgatoarele de bulgări.

Transportul cărbunelui în subteran și din subteran la suprafață se efectuează, preponderent, cu ajutorul benzilor transportoare și în mică parte cu ajutorul vagoneților tractați cu trolii.

Pentru evacuarea apelor de infiltrații sunt utilizate pompe EPEC și EPET, iar aerajul se asigură cu ajutorul ventilatoarelor. Sortarea cărbunelui constă în eliminarea diverselor materiale metalice sau a bulgărilor de steril din cărbune.

Utilajele specifice acestui proces tehnologic sunt benzi transportoare, spărgătoare de bulgări, grătare, benzi de claubaj.

În atelierul mecanic de întreținere sunt folosite strunguri normale, mașini de găurit, polizoare, prese, șepinguri, circulare, utilaje specifice lucrărilor de întreținere.

Energia termică pentru încălzirea spațiilor administrative, a atelierelor precum și pentru prepararea apei calde menajere este asigurată de centrala termică proprie care are în dotare 3 cazane tip CAF de cca 0,9 Gcal/oră fiecare.

CAF-urile (cazane unicat construite în regie proprie) sunt deservite de electropompe de alimentare cu apă și de pompe a apei calde precum și de ventilatoare pentru aerul de combustie.

Lucrătorii din subteran utilizează lămpi de mină cu acumulatori. Acumulatorii acestor lămpi se reâncarcă zilnic în stația de redresare, echipată cu redresoare din seleniu 222/12V. Grupul sanitar cuprinde dușurile, spălătoria, vestiarele.

Descrierea schemei electrice actuale.

Exploatarea minieră Roșiuța este alimentată din sistemul energetic național, rețeaua de medie tensiune (20KV) prin 7 stații de transformare de 20/6KV.

O dată cu extinderea exploatării, vor intra în funcțiune încă 9 stații de transformare alimentate la 20KV din stațiile de 110/20KV – lupoița și Meriș

Fiecare din cele 7 stații este echipată cu câte două transformatoare de 4MVA de 20/6KV.

Utilajele din carieră: excavatoare, benzi transportoare, magistrale și abzetzere au motoarele principale alimentate la &KV, iar utilajele pentru servicii auxiliare sunt alimentate la 380V prin intermediul transformatoarelor de 6/0,4KV de 160KVA.

Utilajele din subteran, din stația de sortare a cărbunelui, din atelierul mecanic, de la centrala termică și din grupul social administrativ sunt alimentate la 380V prin transformator de 6/04KV.

Excavatoarele cu rotor se alimentează la 6KV astfel:

E01 din stația 12

E02 din stația 1

E03 din stația 8

E04 din stația 1

Excavatoarele E01, E02 și E04 sunt de același tip având fiecare câte trei transformatoare de 6/04KV ;I Sn =1250KVA, 800KVA și 200KVA. Excavatorul E03 are un transformator de 1250KVA 6/04KV. Motoarele rotoarelor port cupă de la toate cele 4 excavatoare au puterea nominală de 630KW și tensiunea nominală de 6KV. Cele două abzetzere (VS și VR) sunt alimentate din stația de 8 de 20/6KV, respectiv din stația 14, și au câte patru motoare de 6KV, cu puterile nominale următoare:

2 buc 315KW

2 buc 500KW

Motoarele principale de acționare ale capetelor de benzi transportoare (rar pentru benzile mai lungi și la cozile acestora) sunt asincrone cu rotorul bobinat de 630KW la 6KV.

Utilajele auxiliare ale acestor transportoare magistrale sunt alimentate cu energie electrică la 380V prin intermediul unui transformator de 160KVA, 6/0,4KV amplasat lângă capătul benzii (benzile magistrale lungi prevăzute cu acționare și în coadă au și utilajele auxiliare alimentate tot printr-un transformator de 160VA, 6/0,4KV).

Restul utilajelor la 0,4KV de la suprafața minei sunt alimentate di stația 2 de 20/6KV prin intermediul transformatoarelor de 6/0,4KV cu puterile 2x630KVA, 1x1000KVA, 1X400KVA.

Utilajele din subteran (combine, spărgătoare de bulgări, agregate hidraulice, trolii, ventilatoare, transportoare cu bandă și racleți, pompe) sunt alimentate la 0,4KV tot din stația 2 prin intermediul transformatorului de 6/0,4KV.

Toate cablurile electrice din subteran sunt din cupru, iar cele de la suprafață (cu excepția cablurilor flexibile de 6KV pentru excavatoare, care sunt tot din cupru) sunt din aluminiu.

Soluții tehnice pentru economisirea energiei

Având în vedere posibilitățile de economisire a energiei se propun două soluții:

îmbunătățirea factorului de putere cu ajutorul bateriilor de condensatoare.

Reconsiderarea pierderilor de energie prin linii electrice aeriene și transformatoare și propunerea construirii unei platforme locale cu două stații de transformare de 110/6KV 2x25MVA actual ;I 2x40MVA în perspectivă.

FACTORUL DE PUTERE – CONSIDERAȚII GENERALE

1.4.1 Definiții

Se consideră un circuit monofazat, de c.a. sinusoidal, alimentat la tensiunea u = , parcurs de curentul , defazat cu unghiul în urma tensiunii

Puterea instantanee absorbită de circuit este:

1.4.1.1 Puterea activă

Prin definiție, se numește putere activă valoarea medie a puterii instantanee pe un interval de timp egal cu o perioadă.

Pentru a determina perioada Tp se descompune relația într-o sumă de funcții conform

rezultă că

Se observă că termenul UIcos este o constantă, iar termenul Uicos(2) este o funcție periodică având perioada , ceea ce reprezintă jumătate din perioada tensiunii, respectiv curentului

Deci frecvența puterii instantanee p=ui este dublă față de frecvența tensiunii respectiv a curentului.

Valoarea medie a puterii instantanee (p) pe o perioadă este

Termenul știind că valoarea medie pe o perioadă a unei funcții sinusoidale este nulă. Deci

Pentru =0, deci dacă curentul ar fi în fază cu tensiunea, puterea instantanee nu ar avea valori negative, iar puterea activă ar fi maximă P=UI=S – numindu-se putere aparentă care se măsoară în VA. Pe măsură ce unghiul de defazaj crește, puterea activă scade, ajungând la valoarea zero pentru un defazaj egal cu – cazul receptoarelor pur indutive sau pur capacitive.

1.4.1.2 Puterea reactivă

Pentru definirea puterii reactive se descompune tensiunea în două componente

o componentă activă în fază cu curentul

o componentă reactivă defazată cu înaintea curentului

Pentru aceasta se scrie

în care este componentă activă în fază cu curentul

este componenta reactivă defazată cu înaintea curentului.

Pe baza acestei descompuneri a tensiunii, puterea instantanee se poate scrie:

Notăm:

Din analiza expresiilor de mai sus rezultă că:

– p1 este întotdeauna pozitivă, având perioada a cărei valoare medie p1med pe o perioadă este tocmai puterea activă

p2 variază după o sinusoidă având valoarea maximă și perioada

Puterea p2 se numește putere instantanee oscilantă și are valoarea medie pe o perioadă egală cu zero.

Prin definiție se numește putere reactivă valoarea maximă a puterii oscilante p2 , adică:

Între puterile activă, reactivă și aparentă există relația:

S2 = P2 + Q2

1.4.1.3 Factorul de putere

Prin definiție factorul de putere este raportul dintre puterea activă și puterea aparentă:

În regim sinusoidal pentru circuite monofazate sau trifazate încărcate simetric, factorul de putere este egal cu cosinusul unghiului de defazaj dintre tensiune și curent.

În cazul circuitelor trifazate nesimetrice defazajul dintre tensiune și curent diferă pe cele trei faze, deci scriind kp , este un unghi de defazaj fictiv.

În regim nesinusoidal (deformat) curbele de variație în timp ale tensiunilor, curenților sau ale ambelor mărimi sunt periodice, dar diferite de sinusoidă.

Legătura dintre puterea activă, aparentă și reactivă poate fi realizată prin introducerea uni mărimi D numită putere deformantă:

S2 = P2 + Q2 + D2

Din definiția factorului de putere observăm că de fapt raportul dintre puterea activă și cea aparentă exprimă doar o situație de moment exprimând factorul de putere pe o anumită perioadă de timp.

În utilizarea energiei electrice interesează în mod deosebit factorul de putere mediu pe o anumită perioadă, pe baza căruia se pot trage concluzii privind respectarea factorului de putere neutral a cărei valoare de 0,92 a fost stabilită din considerente tehnico- economice de sistem.

Factorul de putere mediu se determină la marii consumatori cu ajutorul energiei active măsurată pe o perioadă (zi, săptămâna, lună, an) cu ajutorul contorului de energie activă și cu ajutorul energiei reactive măsurate pe aceeași perioadă cu ajutorul contorului de energie reactivă. Expresia celor două energii se poate scrie astfel în c.a. trifazat:

Prin împărțirea celor două relații rezultă:

Prin neglijarea componentei deformante și datorită erorilor prin lipsă ale contoarelor în regim deformant, metoda actuală de determinare a factorului de putere mediu duce la valori mai ridicate decât cele reale.

1.4.2 CAUZE ȘI CONSECINȚELE SCĂDERII FACTORULUI DE PUTERE

1.4.2.1 Cauzele scăderii factorului de putere

a) Reactanța liniilor de transport și a transformatoarelor fac ca factorul de putere la sursa de alimentare să fie, în general, mai scăzut ca factorul de putere la utilizare, . Transformatoarele micșorează cu atât mai mult factorul de putere cu cât sunt mai puțin încărcate; dacă au reactanță de scurtcircuit mare (16-18%) micșorează mult factorul de putere. Reactoarele utilizate pentru limitarea curenților de scurtcircuit contribuie la scăderea factorului de putere.

b) Motoarele asincrone constituie cei mai importanți receptori de putere reactivă din cadrul inteprinderilor industriale.

Valoarea puterii reactive depinde în primul rând de factorul de putere nominal al motoarelor asincrone precum și gradul de încărcare al motoarelor față de puterea nominală.

Puterea reactivă absorbită de un motor asincron se compune din:

putere reactivă de mers în gol corespunzătoare curentului de magnetizare și care reprezintă între (30-90)% din puterea reactivă totală, adică unde xs este reactanța de scăpări a unei faze.

Dacă considerăm în primă aproximație că puterea reactivă a motorului nu variază cu sarcina, rezulta că la mărirea încărcăturii motorului factorul de putere crește.

c) Receptoarele cu inductivități mari (balastul inductiv al lămpilor fluorescente sau al transformatoarelor de sudură cu arc, inductoarele cuptoarelor de inducție) înrăutățesc considerabil factorul de putere.

d) Receptoarele cu rezistență sau reactanță neliniară (redresare, utilaje cu arc electric) au un factor de putere scăzut din cauza puterii deformate care apare datorită deformării curbei de variație în timp a curentului, a tensiunii sau a ambelor.

1.4.2.2 Consecințele scăderii factorului de putere

Scăderea factorului de putere la un consumator determină mărimea pierderilor specifice de energie activă prin rețea. Altfel spus dacă puterea activă rămâne constantă, dar se modifică puterea reactivă, se observă din relația:

că o dată cu micșorarea factorului de putere prin creșterea circulației de putere reactivă va crește puterea aparentă absorbită din sistem și implicit curentul absorbit, ceea ce conduce la supraîncărcarea surselor de alimentare sau de producere a energiei electrice, producând și alte inconveniente de ordin tehnico-economic, care micșorează randamentul activității energetice a țării, randament care se cere să fie cât mai mare în actuala conjunctură a crizei energetice.

Dintre inconveniente se amintesc:

Creșterea pierderilor de energie pe liniile de transport

Pierderile de putere pe o linie de transport trifazată cu rezistența unei faze R sunt egale cu :

în care

I – intensitatea curentului pe linie

U –tensiunea între faze

S – puterea aparentă

P – puterea activă

Q – puterea reactivă

D – puterea deformantă

La o aceeași putere activă transportată, pierderile de energie sunt minime când factorul de putere este 1, adică puterea reactivă este egală cu zero.

În ipoteza regimului sinusoidal, când puterea deformantă este egală cu zero, se obține:

Rezultă că pierderile de putere cauzate de puterea reactivă depind de pătratul factorului de putere. Pierderile de putere totale, prin efect Joule se pot scrie:

Se observă că pierderile de putere cresc sensibil cu pătratul factorului de putere, deci transportul cel mai economic s-ar realiza la cos =1 teoretic. Practic la cos=1 s-ar obține fenomenul de rezonanță care ar determina supratensiuni periculoase.

b) Creșterea pierderilor de tensiune

Pentru un factor de putere inductiv, pierderile de tensiune pe o linie trifazată se determină astfel:

– căderea de tensiune Uf se definește ca fiind proiecția pe direcția U2 a diferenței dintre fazorii U1 și U2 în care U1 este tensiunea la începutul liniei și U2 tensiunea la receptor.

Căderea de tensiune pe linie ca fi U = 3 x Uf

Uf = 1/3U2f (RP + XQ)

Uf = 3 x Uf =1/U (RP + XQ)

unde

U – tensiunea de linie la receptor

R – rezistența ohmică a unei faze

Deoarece reactanța liniilor aeriene este în general mai mare decât rezistența, tot așa cum reactanțele de scăpări ale generatoarelor și transformatoarelor de mare putere sunt mult mai mari decât rezistențele, pierderile de tensiune datorită puterii active.

Dacă factorul de putere este capacitiv, efectul este de asemenea nefavorabil sub aspectul căderilor de tensiune, deoarece pentru valori mici ale acesteia (sub 0,8 – 0,9) tensiunea la bornele receptoarelor poate să fie mai mare decât tensiunea la sursă, adică U2 U1.

c) Reducerea capacității de producere, transport și utilizare a energiei electrice

Puterea nominală a unui generator este determinată de puterea aparentă Sna acestuia: Sn = 3 Un x In în care:

Un – tensiunea nominală (între faze) pentru care s-a calculat izolația mașinii

In – curentul nominal, adică curentul ce poate fi suportat de mașină timp îndelungat, fără să se producă încălziri mari.

Cu cât factorul de putere este mic cu atât trebuie să fie mai mare puterea nominală pentru o anumită putere activă cerută, sau, la o putere nominală dată, puterea activă ce poate fi produsă sau transportată este cu cât mai mică cu cât este mai mic factorul de putere.

d) Reducerea preciziei aparatelor de măsură

Erorile aparatelor de măsură electrodinamice și de inducție cresc considerabil în regim deformant. La contoarele de inducție pentru măsurarea energiei active eroarea poate atinge 30%, afectând raporturile tarifare dintre consumatori și întreprinderile furnizoare de energie electrică.

e) Perturbarea liniilor de telecomunicații

În regim deformant armonicele superioare ale curentului, în special cele de audiofrecvență, produc perturbații în liniile telefonice prin introducerea unor tensiuni parazite, cu atât mai mari cu cât cuplajul magnetic dintre liniile de transport de energie electrică și liniile de telecomunicații sunt mari.

f) Creșterea cheltuielilor întreprinderii

Cresc cheltuielile pentru plata energiei electrice, prețul energiei reactive fiind între 0,032 – 0,018 lei/Kvar., în funcție de nivelul tensiunii de alimentare.

1.4.3. ÎMBUNĂTĂȚIREA FACTORULUI DE PUTRE

Factorul de putere al consumatorilor se poate îmbunătății prin:

– măsurări tehnico-organizatorice care urmăresc reducerea puterii reactive absorbite de receptoare

– compensarea puterii reactive cu ajutorul unor instalații speciale.

1.4.3.1 Măsurări tehnico-organizatorice de îmbunătățire a factorului de putere

În vederea reducerii puterii reactive a receptoarelor se poate acționa prin următoarele măsuri:

a) Mărirea coeficientului de încărcare a motoarelor și transformatoarelor – prin înlocuirea mașinilor de putere prea mare cu altele de putere mică. Pentru aceasta este necesar să se cunoască exact puterea absorbită de mașinile de lucru în diverse condiții de exploatare. Dacă puterea motorului nou este prea mică, aceasta se supraîncarcă, îi scade randamentul și durata de viață.

b) Reducerea fluxului magnetic al motoarelor în regim de sarcină redusă

Reducerea fluxului magnetic, obținută prin scăderea tensiunii aplicate motorului sau prin mărirea numărului de spire al înfășurării, are ca urmare reducerea curentului de magnetizare, deci îmbunătățirea factorului de putere.

Totodată, apare o reducere a cuplului produs de motor, proporțional cu pătratul fluxului magnetic.

Această metodă se poate aplica în cazul motoarelor care trenează mașini de lucru al căror regim cuprinde perioade lungi de funcționare la sarcina redusă și se realizează cel mai des prin trecerea motoarelor cu conexiune normală în triunghi la funcționarea cu conexiune în stea.

După prima pornire se face în gol și există certitudinea că în timpul funcționării nu se va depășii cuplul maxim, conexiunea în stea se poate face direct la bornele motorului. În acest caz contrar trebuie folosit un comutator stea-triunghi, care permite trecerea la funcționarea în triunghi în cazul unor regiuni mai grele.

c) Reducerea duratelor de mers în gol – prin deconectarea motoarelor în perioada de mers în gol a mașinilor de lucru, are ca efect eliminarea consumului de activă și a circulației de putere reactivă . Totuși la pornirea motorului apar pierderi suplimentare de energie activă. Practica a arătat că dacă întreruperile sunt mai mari de 10 secunde, în cazul deconectării motorului, apare o economie de putere activă, iar dacă sunt mai mari de 4 secunde, o economie de putere reactivă.

d) Executarea unor reparații de bună calitate la motoarele electrice

Datele statistice arată că aproape 40% din motoarele reparate consumă o putere reactivă care reprezintă 150-200% din puterea reactivă corespunzătoare factorului de putere nominal.

Această creștere a puterii reactive de mers în gol se datorează modificării caracteristicilor înfășurăriilor, îndeosebi reducerii numărului de spire și modificării dimensiunilor întrefierului. Reducerea numărului de spire, la aceeași tensiune la borne, determină o mărire a fluxului magenetic din întrefier și implicit o creștere a curentului de mers în gol cu atât mai accentuată cu cât motorul lucrează în regim mai saturat.

e) Utilizarea optimă a capacității de compensare a motoarelor sincrone.

Motoarele sincrone sunt utilizate la toate acționările de putere mare (peste 100KW). La care nu este necesară modificarea turației (compresoare, ventilatoare). Față de dezavantajele motoarelor sincrone dificultățile de pornire, cuplul de pornire și cuplul de răsturnare sunt relativ mici 1.25 Mn, respectiv (1,5-1,8)Mn, acestea prezintă avantajul că pot furniza energie reactivă, compensând energia reactivă necesară motoarelor asincrone.

Motoarele sincrone de construcție normală pot fi supra-exciate, la sarcină nominală, pentru a funcționa la un factor de putere capacitiv până la 0,8.

f) Reducerea energiei reactive absorbite din rețea de mutatoare.

Se știe că mutatoarele sunt consumatoare însemnate de energie reactivă. Factorul de putere al mutatorului este dat de cosinusul unghiului de comandă. Rezultă că pentru unghiul de comandă în jurul valorii de 90, când tensiunea medie redresată este nulă și motorul de curent continuu este în repaus, mutatorul absoarbe din rețea o energie reactivă comparabilă cu cea activă nominală.

În scopul anulării acestui efect mutatoarele se prevăd cu scheme de automatizare secvențială, prin care se suprimă impulsurile de comandă în perioada cât sistemul se găsește în repaus.

1.4.3.2 Compensarea puterii reactive cu ajutorul unor instalații speciale

1.4.3.2.1 Utilizarea compensatoarelor sincrone

Compensatoarele sincrone sunt motoarele sincrone care funcționează în gol în regim supraexcitat, pentru a produce energie reactivă.

Compensarea energiei reactive cu ajutorul compensatoarelor sincrone are avantajele:

– se poate modifica continuu sarcina reactivă prin reglarea curentului de excitație.

– excitația motoarelor sincrone poate fi inclusă într-un sistem de regalare automată a factorului de putere, care asigură compensarea la factorul de putere constant al variațiilor consumului de energie reactivă.

– asigură compensarea variațiilor rapide ale consumului de energie reactivă.

Dezavantaje:

– pierderi ridicate de puterea activă

1.4.3.2.2 Utilizarea bateriilor de condensare.

Avantajele utilizării bateriilor de condensare pentru compensarea puterii reactive sunt:

– instalațiile sunt statice, nu au elemente supuse uzurii, deci nu necesită întreținere sau supraveghere.

– au gabarit redus și pot fi amplasate în orice punct

– costul este relativ redus și montajul este simplu

– pierderile de putere activă sunt relativ mici (25w/Kvar)

– extinderea instalației se face simplu.

Dezavantaje:

– puterea reactivă poate fi modificată numai în trepte

– puterea reactivă depinde de pătratul tensiunii (dacă tensiune scade ca urmare a unui factor de putere redus, puterea reactivă a bateriei scade, în loc să crească)

– apar salturi de tensiune la conectarea și deconectarea condensatoarelor

– armonicele superioare de tensiune produc armonici superioare de curent importante, ca urmare a scăderii reactanței capacitive cu creșterea ordinului armonicii, mărindu-se pierderile datorită rezistenței electrice a conductoarelor de legătură, rezistență care este cu atât mai mare cu cât este mai mare frecvența.

Condensatoarele de forță fabricate în România au puterea de: 10,15, 20, 25KVar și tensiunile de 0,38: 0,50: 1 și 6,3 KV, la 50 Hz fiind încadrate într-o serie unitară caracterizată într-un înalt grad de tipizare.

1.4.2 Amplasarea stațiilor electrice de 110/6Kv în apropierea minei, pe platformă.

În situația actuală, exploatarea minieră Roșiuța fiind alimentată din sistemul energetic național, rețeaua de medie tensiune (20Kv) prin 7 stații de transformare (ST1, ST2,ST8,ST12, ST13, ST14, ST16) de 20/6 Kv, suferă pierderi de energie electrică prin:

– liniile electrice aeriene

– transformatoare electrice

Pierderile prin liniile electrice aeriene sunt datorate rezistenței cablurilor (direct proporțional) și nivelului tensiunii de alimentare (invers proporționale cu pătratul tensiunii de alimentare).

Ca urmare, dacă aceste stații de transformare, precum și cele care vor intra în funcțiune odată cu extinderea exploatării (ST3….ST7, ST9…ST11, ST15) se vor alimenta din 2 stații de transformare de 110/6 KV, vor scădea pierderile de energie atât datorită scurtării liniilor electrice aeriene (cele 2 stații fiind construite pe platforma locală), cât și creșterii nivelului de tensiune (110Kv) cu cât sunt alimentate aceste stații din sistemul energetic național.

Deci, se vor scoate din funcțiune cele 14 transformatoare de 4MVA 20/6KV, care oricum sufereau pierderi de energie electrică mai mari decât cele 2 transformatoare de 110/6KV, și vor putea fi disponibile exploatării miniere în alte scopuri.

CAPITOLUL 2

CALCULE PENTRU DETERMINAREA CONSUMATORILOR DE ENERGIE

2.1 Determinarea caracteristicilor de funcționare ale utilajelor electromecanice de curent alternativ trifazat

2.1.1 Breviar de calcul pentru tabelele de tip I

Se trec în tabelele toate utilajele de la toate transformatoarele 6/04KV care intră în componența celor 7 stații de 20/6KV: ST1; ST2; ST8; ST12; ST13; ST14; ST16.

Pentru fiecare tip de utilaj se determină caracteristicile de funcționare Pmin, Pmed, Pmax, , , , Imin , Imed , Imax , .

Se procedează în felul următor:

Se determină din proiecte, cataloage, prescripții de fabricație sau direct din exploatare Pn , In , Un .

Se verifică prin calcule Pc = Pm = P, Ic = Im=I, Uc=Um=U, procedând după cum urmează:

1. Se consideră Pc1 = Pm=P1 Um=U1

a) Se calculează

b) Se calculează

c) Se calculează

2. Se consideră

Se calculează

Se calculează

Se calculează

3. Se consideră:

Se calculează

Se calculează

c) Se calculează

4. Se calculează ; ;

5. Se determină prin comparare:

;

;

;

6. Se consideră acceptabile caracteristicile de funcționare

; ; cărora le corespund diferențele minime absolute () și relative (). Acestea se tabelează.

Exemplu

I Caracteristicile unui utilaj sunt:

Un=380V, Pn=30KW, In=53A,

II Prin măsurători: Um = 370V, Pm=24KW, Im=46,5A,

1. U1 = 375V ; P1=24KW

Qn = 30tg (argcos 0,86)=17,8KVAR

c)

2. U1 = 375V ; I1=46,5A

a) Qn = 17,8 KVAR

b)

c)

3. U=375V ;

Qn = 17,8KVAR

Pc3 = 17,8 ctg (arg cos 0,8)=23,73 KW

c) =45,67A

Acest algoritm s-a utilizat pentru consumatorii la 0,4 Kv.

Pentru consumatorii la 6 Kv, motoare si transformatoare 6/0,4Kv se calculează astfel.

1 Pentru motoare la 6Kv se folosește același algoritm ca și la 0,4Kv cu diferența că Un = 6Kv.

2 Pentru transformatoare 6/0,4Kv se adună puterile minime, medii și maxime și se trec în tabel.

Factorii de putere minimi, mediu și maxim ai transformatoarelor sunt dați la încărcarea lor, deci de media ponderată a utilajelor alimentate din fiecare transformator.

Puterea nominală totală a utilajelor alimentate dintr-un transformator:

n numărul utilajelor de fiecare tip

Se calculează ponderat

Curentul mediu ponderat nominal:

Pmin t =

Calculându-se puterile minime, medii și maxime totale se trece la calcularea , ,

Apoi:

2.1.2. Breviar de calcul pentru tabelele de tip II

În vederea calculării puterii reactive decompensat a fiecărui utilaj

Alimentat la 0,4Kv și 6Kv se determină: timpul de utilizare, stabilit în funcție de organizarea procesului tehnologic și de caracteristicile utilajelor; coeficientul de consum Kw, ales în funcție de caracteristicile utilajelor; energia activă consumată și puterea reactivă absorbită.

Energia activă consumată E = Kw x P x t (Kwh)

Se calculează pe oră, pe zi, pe lună valorile minime, medii și maxime în funcție de puterile minime, medii și maxime din tabel.

Energia activă consumată pe oră:

Ehmin = Pmin x N x Kw x 1h

Kw – coeficient de consum

N – numărul utilajelor de la același tip de calculat

Pmin – puterea minimă luată din tabel a utilajului respectiv

E hmed = P med x N x Kw x 1h

P med – puterea medie

E hmax = P max x N x Kw x 1h

Energia activă consumată pe zi:

E*zmin = Ehmin x t*min ÷ Ehmin x t*max = E*zmin

E*zmed = Ehmed x t*min ÷ Ehmed x t**max = E**zmed

E*zmax = Ehmax x t*min ÷ Ehmax x t**max = E**zmax

Energia activă consumată pe zi se obține înmulțind energia consumată pe oră cu numărul minim, respectiv maxim al orelor de funcționare al utilajului respectiv, obținându-se p plajă de valori pentru fiecare din energiile minime, medii și maxime.

Energia activă consumată pe lună:

Puterea reactivă absorbită [KVAR]

N – numărul de utilaje de același tip care se calculează

Pmin , Pmax – puterile minime, respectiv maxime

Puterea reactivă compensabilă, adică acea putere care trebuie compensată cu ajutorul bateriilor de condensatoare se calculează cu relația:

[KVAR]

Q – puterea reactivă totală absorbită

Qn – puterea reactivă corespunzătoare factorului de putere neutral care la 0,4KV se ia 0,88;

Se efectuează apoi pentru utilajele alimentate printr-un trafo de 6/04KV, sumele:

se trec în coloana 5

se trec în coloana 6

se trec în coloana 6

Sumele acestea se efectuează pentru toate transformatoarele de 6/04KV prin componența celor 7 stații.

Se adună apoi energiile consumate zilnic minime, medii, respectiv maxime:

se trec în coloana 8

se trec în coloana 9

se trec în coloana 10

Pentru determinarea sumelor energiilor consumate lunar:

se trec în coloanele 11,12,13

Puterea reactivă absorbită minimă este aproximativ egală cu puterea reactivă maximă și ele se consideră egale.

Se efectuează sumele acestor puteri pentru fiecare transformator

se trec în coloanele 14 și 15

Se adună și puterile reactive de compensat:

se trec în coloana 16

se trec în coloana 17

Se calculează timpii:

Col.2

Col. 3

2.2 ALEGEREA ȘI CALCULUL BATERIILOR DE CONDESATOARE

Compensarea energiei reactive a utilajelor atât la 0,4KV cât și la 6KV se face cu ajutorul bateriilor de condensatoare pe barele de 6KV ale fiecărei stații.

Ca urmare, s-au ales condensatoare cu tensiunea nominală 6,06KV.

CSC 6,06/50-100-2E și CSC 6,06/50-167-2E

Un = 6,060KV Un = 6,060KV

Qn = 100KVAR Qn = 6.060KVAR

Cn = 88,2F Cn = 14,5F

Dimensiuni: 418 x 127 x 800 mm L x l x Hm:418 x 127 x 800 mm

Masa = 44 kg Masa = 44 kg

Condensatoarele cele mai utilizate sunt cele cu Qn = 167 KVAR deoarece sunt mai eficiente.

Compensarea puterii reactive se face pe barele de 6KV și din motivul că utilajele din cadrul fiecărei stații sunt foarte dispersate.

Puterile reactive de compensat maxime ale fiecărei stații sunt după cum urmează:

STAȚIA ELECTRICĂ 1: Qcmax = 2151 KVAR

Se aleg 13 condensatoare CSC 6,06/50-167-2E

STAȚIA ELECTRICĂ 8: Qcmax = 3705 KVAR

Se aleg 21 de condensatoare CSC 6,06/50-167-2E și 2 condensatoare

CSC 6,06/50-100-2E

STAȚIA ELECTRICĂ 12: Qcmax = 1665 KVAR

Se aleg 10 de condensatoare tip CSC 6,06/50-167-2E

STAȚIA ELECTRICĂ 13: Qcmax = 2191 KVAR

Se aleg 12 de condensatoare CSC 6,06/50-167-2E și 2 condensatoare

CSC 6,06/50-100-2E

STAȚIA ELECTRICĂ 14: Qcmax = 3150 KVAR

Se aleg 18 de condensatoare CSC 6,06/50-167-2E și un condensator

CSC 6,06/50-100-2E

STAȚIA ELECTRICĂ 16: Qcmax = 2312 KVAR

Se aleg 12 de condensatoare CSC 6,06/50-167-2E și 3 condensatoare

CSC 6,06/50-100-2E

Bateriile de condensatoare se comandă cu ajutorul unei scheme de comandă și a unui bloc de comandă automată.

Această comandă se realizează în 5 trepte comandate automat și una manual. Sesizarea puterii reactive de compensat se face la locul de măsură. Avantajul comenzii automate este că se reduc numărul de contactoare și se comandă rapid mai multe trepte odată. Puterii reactive de compensat minime pa fiecare stație îi corespunde prima treaptă de comandă.

Corespunzător se iau pentru fiecare stație numărul necesar de condensatoare. Apoi se aleg celelalte 4 trepte care le vor corespunde un anumit cod blocului de comandă automată.

STAȚIA ELECTRICĂ 1 Qcmax = 2151 KVAR Qcmin = 5912 KVAR

Se iau 4 condensatoare pentru prima treaptă.

4+4+2+1+1=12 condensatoare, unul comandat manual

STA'IA ELECTRICĂ 2: Qcmax = 274 KVAR Qcmin = 954 KVAR

6+2+2+1+1 , 1 manual

STA'IA ELECTRICĂ 8: Qcmax = 3705 KVAR Qcmin = 316 KVAR

10+4+4+2+1 2 x 100 manual

STA'IA ELECTRICĂ 12: Qcmax = 1665 KVAR Qcmin = 316 KVAR

2+3+2+1+1 1 manual

STA'IA ELECTRICĂ 13: Qcmax = 2191 KVAR Qcmin = 838 KVAR

5+3+2+1+1 2 x 100 manual

STA'IA ELECTRICĂ 14: Qcmax = 3150 KVAR Qcmin = 1022 KVAR

6+5+3+2+2 1 x 100 manual

STA'IA ELECTRICĂ 16: Qcmax = 2312 KVAR Qcmin = 384 KVAR

3+3+2+2+2 1 x 100 manual

2.3 CALCULAREA PIERDERILOR DE ENERGIE ACTIVĂ PRIN REȚELE

LA MINA ROȘIUȚA

Aceasta este a doua variantă propusă la această explorare în vederea economisirii energiei active.

2.3.1 Pierderi de putere activă prin linii

Situația actuală

În prezent această exploatare se alimentează la 20 KV prin 7 stații electrice echipate cu câte 2 transformatoare de 4 MVA, 20/60 KV și prin linii de 20 KV din aluminiu cu secțiunea de 240 mm2 fără compensarea puterii reactive.

Pierderile de putere prin linii sunt:

[MW]

U=20KV

Pi, Qi [MW] respectiv [MVAR]

S=240 mm2

L1 = 4Km = 4103m distanța pâna la Lupoița

L2 = 6Km = 6103m distanța până la Meriș

2.3.2 Pierderile de putere activă în transformatoarele de 20/6 KV, 4 MVA

[MW]

Nt = 14 – numărul total de transformatoare

P0 = 0,0085MW – pierderi de putere activă în transformatoare la funcționarea în gol

PS = PSn [MW] – pierderi de putere activă într-un transformator la funcționarea cu putere aparentă S.

PSn – pierderi de putere activă nominală în înfășurările transformatorului.

Sn – puterea aparentă nominală PSn = 0,0515MW

Valorile rezultă:

Pierderile de putere totală prin linii și transformatoare sunt:

Energia activă pierdută zilnic respectiv lunar este:

la 15 ore de funcționare pe zi

Situația de perspectivă

2.1 Alimentarea la 110KV prin două transformatoare de 25MVA 110/20KV fără compensarea puterii reactive

Valorile rezultă

MW

2.2 Alimentarea la 110KV prin 2 transformatoare de 25 MVA

110-6KV fără compensare

Valoric

deoarece transformatoarele de 4MVA se scot.

2.3 Alimentarea la 110KV prin 2 transformatoare de 25MVA 110/20KV cu compensare

Pierderile prin linii sunt:

– valoarea energiei reactive necompensate

= 12,7MVAR

Pierderile prin transformatoare:

Pierderile totale:

2.4 Alimentarea la 110KV prin două transformatoare de 25MVA 110/6KV cu compensarea puterii reactive

În acest caz dispar pierderile prin transformatoarele de 4MVA deoarece se elimină.

3. INSTRUCȚIUNI

Instalarea blocurilor funcționale și constructive ale bateriilor automatizate de condensatoare se va face într-o încăpere închisă cu respectarea condițiilor climatice. Podeaua încăperii trebuie să fie suficient de solidă pentru a putea susține greutatea bateriei. Încăperea trebuie să fie ferită de umiditate și mediu acid.

Se va întrebuința modulul de stativ cel mai potrivit, în funcție de circulația personalului prin camera în care se vor instala aceste module de stativ echipate cu condensatoare.

Este de dorit ca să nu se admită accesul în această încăpere decât a personalului autorizat.

Este indicat să se monteze transformatori de curent și ampermetru pe cablurile de alimentare ale bateriei pentru a se vedea eventualele asimetrii pe faze (ceea ce înseamnă defectarea unui condensator).

După montare se va verifica funcționarea treptelor în regim manual și apăsând butoanele de comandă ale treptelor.

Apoi se face regalarea în regim automat (de dorit într-o pauză de producție, noaptea sau dimineața) astfel:

se pune comutatorul de selecție pe poziția 1

se pune voltmetrul de c.c. cu minim 10.000 /V și clasa de precizie 2, între bornele 1și 3.

se pune comutatorul de pe panou în poziția deschis.

se pune bateria pe automat

se pune comutatorul interior pe poziția 1 (se va anclanșa astfel treapta ce mai mică de condensatoare).

se citește tensiunea la voltmetru.

Dacă tensiunea este mai mare de 2 V, se pune comutatorul selecție comenzi pe poziția 2 și se repetă măsurarea .

se pune voltmetrul între bornele 1 și 2

se reglează din potențiometru " Nivel anclanșare " ca să se obțină la voltmetru o tensiune de 0,7x tensiunea citită anterior.

Se pune comutatorul interior pe poziția 0

După această reglare automatul se deschide și este gata de funcționare.

Dacă în momentul cuplării pe automatul odată reglat, aceasta nu începe să lucreze, trebuie inversate conexiunile la transformatorul de curent, sau fazele de alimentare ale regulatorului (cum este mai simplu pentru montator).

Tactul între conectări poate fi modificat cu ajutorul potențiometrului temporizare.

Se va urmării funcționarea câteva zile de la instalare în momentul când bateria trebuie să deconecteze în pauze la schimburi, la terminarea lucrului. Este necesar ca în fiecare săptămână să se măsoare curentul ce trece prin condensatoare pentru a se vedea eventualele defecțiuni ale acestora. Se verifică cu lampa de control dacă condensatoarele se descarcă automat. Contactoarele se verifică o dată la cel mult 3 luni. Se verifică și se curăță contactele, iar în caz de deteriorare se schimbă.

Se urmărește săptămânal dacă automatul funcționează (se urmărește la pauze scoaterea și introducerea treptelor bateriei), în funcție de condițiile stabilite.

În ceea ce privește schema electrică de comandă se menționează că nu este admisă introducerea blocului de încercare B1 fără ca în priza BCA să avem introdusă fișa acestuia sau alt aparat. Transformatorul de curent nu trebuie să rămână în gol nici pentru un timp foarte scurt care poate duce la deteriorarea lui datorită încălzirii excesive și prezintă pericol de electrocutare datorită valorii periculoase a tensiunii care apare la bornele secundarului, în acest caz.

FUNCȚIONAREA SCHEMEI ELECTRICE DE COMANDA

a) Funcționarea în regim automat.

Pentru aceasta se comută comutatorul selecției comenzii (K) pe poziția automat când are deschise contactele 1,3,5,7,9 (cu perechile corespunzătoare) și închise contactele 11-12 și 13-14. Prin aceste din urmă contacte se face alimentarea BCA cu tensiunile corespunzătoare; pentru semnal tensiune 380KV c.a., nulul de lucru fiind legat direct la borna 7 a prizei PA a BCA. BCA mai primește ca mărime de intrare semnal de curent prin contactele 16,18 de la transformatorul de curent de pe cea de-a treia fază din celula TRAFO pe unde circulă puterea reactivă cerută de consumatori aferenți transformatorului de putere.

În circuitul de curent este intercalat un bloc de încărcare (BI) care are rolul de a închide circuitul atunci când fișa BCA este scoasă din priza PA și a asigurat continuitatea circuitului de curent când fișa BCA este introdusă în priza PA. Pentru aceasta între fișa BCA și fișa blocului BI s-a prevăzut un blocaj mecanic.

O dată cu BCA este alimentat, primește semnalul de tensiune și de curent în condițiile reglării lui, va începe să comande contactoarele de comutație ale acelor cinci trepte inegale de condensatoare prin contactele 9,11,13,15,17 ale prizei PA, în funcție de variația puterii reactive care se vehiculează prin transformatorul de putere.

Treapta 6 se comandă numai manual prin butoanele de comandă respective.

FUNCȚIONAREA ÎN REGIM MANUAL

În cazul în care sistemul de comandă automată se defectează, bateria de condensatoare poate fi comandată manual, când sunt închise contactele 3,5,7,9 cu perechile lor și deschise contactele 11-12 și 13-14.

Fiecare contactor de comutație a treptelor de condensatoare se comandă prin butoanele de anclanșare BA, respectiv declanșare Bd. În acesta caz reglajul puterii reactive compensate se face manual, urmând ca sarcina pe TRAFO să fie minimă.

Schema de comandă este scoasă din funcțiune prin deschiderea comutatorului de alimentare CA.

4. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI FINALE

La exploatarea minieră Roșiuța s-au propus, deci, două mari soluții

– construirea unei platforme locale cu două transformatoare de 25MVA 110/20 KV alimentate la 110KV de la Lupoița și Meriș sau 2*25MVA 110/6 KV, prin eliminarea treptei intermediare de tensiune care producea pierderi (cele 14 transformatoare de 14MVA 20/6 KV). În perspectivă se urmărește înlocuirea transformatoarelor de 25MVA cu transformatoare de 40MVA (prin extinderea exploatării- construirea a încă 9 stații).

Se recomandă eliminarea treptei intermediare de tensiune, deoarece scad pierderile, transformatoarele putând fi disponibile în alte scopuri.

– compensarea puterii reactive cu compensatoare statistice (baterii de condensatoare) în scopul ridicării factorului de putere la valoarea neutrala care la 0,4 KV se ia 0,88 și la 6KV se ia 0,92. Pentru automatizarea instalațiilor existente se utilizează BCA. Din datele de exploatare rezultă că singurele probleme pe care le ridică se datorează gripării pieselor din material plastic ale contactoarelor. Se recomandă ca fabricile constructoare de aparate de joasă și medie tensiune să se preocupe de aparate de comutație automate (contactoare sau întrerupătoare) specializate în întreruperea curenților capacitivi. Se recomandă construirea unor asemenea aparate statice cu tiristoare dublă alternanță comandate cu reglaj în trepte sau continuu al porților și cu stingerea sigură în momentul întreruperii. Utilizarea mașinilor sincrone era mai indicată dar s-a trecut la folosirea bateriilor de condensatoare din motive financiare. Pentru compensare se puteau conecta câte o mașină sincronă pe fiecare stație sau două mașini sincrone pe cele două transformatoare de 25MVA.

S-a văzut că situația cea mai favorabilă este când se face compensarea puterii reactive în situația alimentării stațiilor prin cele două transformatoare de 25MVA, 1110/6 KV.

BIBLIOGRAFIE

1. Albert, H. -Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor Industriale. București, Editura Tehnică, 1978.

2. Alterescu, Y. Solomonescu, S – Echipament de comandă și protecție tip interior pentru bateriile de condensatoare derivație de medie tensiune. București, I.C.P.E. 1970.

3. Antoniu, I. -Bazele electrotehnicii vol 1 și 2 , București, E.D.P.

4. Berinde, T.- Întocmirea și analiza bilanțurilor energetice în industrie. București, Editura Tehnică, 1975

5. Boțan, N.V., Saal, C.- Acționarea electrică a mecanismelor cu volant. București, Editura Tehnică, 1976

6. Checiulescu, M.- Cercetări în vederea realizării instalațiilor de comandă automată pentru baterii multiple de condensatoare în derivație, de medie tensiune pentru exterior. București, I.C.P.E., 1970

7. Checiulescu, M.- Echipament pentru bateria automatizată de condensatoare de j.t. București, I.C.P.E., 1970

8. Comșa, D. – Utilizări ale energiei electrice. București, E.D.P. 1974

9. Fedorov, A.A. -Alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale. Traducere în limba rusă, București, Editura Tehnică, 1965

10. Fransua, Al., Saal, C. , Topa, I. – Acționări electrice, București, E.D.P. , 1975

11. Gheorghiu, I.S.- Tratat de mașini electrice Vol 3 și 4 , București, Editura Academiei RSR, 1970-1972.

12. Grzybowski, S., Kordus, Al. – Condensatoare de electroenergetică. Traducere din limba polonă, București, Editura Tehnică 1966.

13. Iordănescu, I. , Iacobescu, Gh. -Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor, București E.D.P. ,1979

14. Piciulescu, N. – Studiu de tipizare a echipamentului diversificat pentru bateriile de condensatoare derivație de j.t. și m.t., București, I.C.P.E. 1970

15. Costăchescu, T. , Predescu, A. -Instalații electrice pentru construcții. Ghid proiectare și construcție , Craiova, Scrisul Românesc 1978.

16. Kuznețov, M.I. -Electrotehnică industrială, București, Editura Tehnică,1962

17. Lazu, C., Corlățeanu, V. – Mașini electrice, București, E.D.P., 1972

18. Manolescu, P. – Măsurări electrice, București, Editura Tehnică, 1962.

19. Micu, E. -Utilizări ale energie electrice în industrie și transporturi, București, E.D.P., 1975

20. Milea, A. , Popovici, Al. -Inițiere în electronică, București, Editura tehnică, 1964

21. Mircea, I., Roșca, O. Utilizări ale energiei electrice, instalații și echipamente electrice, îndrumător pentru laborator, Craiova, Reprografia Universității, 1981

22. Mitu, I., Balter, H.- Instalație de comandă pentru baterii de condensatoare derivație de 180KVar/ 380V cu trei trepte inegale, București, I.C.P.E., 1970

23. Moltgen, G. -Tiristoarele în practică, mutatoare cu comutație de la rețea, București. Editura Tehnică, 1970

24. Neiman, L.R.- Bazele teoretice ale electrotehnice, București, Editura tehnică, 1965

25. Penescu, C.I. -Automatica si Telemecanica sistemelor enegetice, București, Editura Academiei RPR 1959

26. Penescu, C.I.- Efectul variațiilor de tensiune și frecvență asupra regimului de funcționare al consumatorilor, București, 1957

27. Petrescu, Gh. -Factorul de putere în retelele electrice, București, Editura Tehnică, 1957

28. Pietrăreanu, E. -Agenda electricianului, București, 1979

29. Ponner, I. -Electrinică Industrială, București, E.D.P., 1973

30. Prisăcaru, V.,Huțanu, C. -Utilizările energiei electrice, București, 1969

31. Radovici, B. , Ionescu, C.-Electrotehnică, măsurători și mașini electrice, București, E.D.P., 1975

32. Răduleț, R., Opaschi, M. – Proiectarea hidrogeneratoarelor și a motoarelor sincrone, București, 1981

33. Saal, C., Topa, I. -Acționări electromecanice, Brașov, Universitate , 1971

34. Simac, A., Roșu E, – Utilizarea energiei electrice în metalurgie, București, E.D.P, 1980.

35. Crăciunoiu, V., Chiriac A., – Sisteme de reglare automată unificate. București, 1963.

36. Seewaldt, H. Scheme electrice de actionare a masinilior si a agregatelor, Bucuresti, 1946

37. Sfichi, R. Asupra unor probleme de compensare a puterii reactive corelate cu reducerea regimului deformant in instalațiile electro energetice, bucuresti, 1982

38. Sfichi, R. Consideratii cu privire la comportarea bateriilor de condensatoare. In revista Energetica, vol XXX, Bucuresti, 1982

39. Solomonescu, S., Checiulescu, M. Experimentari in exploatare si cercetari pentru valorificarea bateriilor automatizate de condensatoare derivatie de medie si j.t. , Bucuresti, I.C.P.E., contract 69/254

40. Stere, R. Tranzistorul. Bucuresti. Editura tehnica, 1954

41. Sisac, F. Calculul analitic al actionarilor preselor cu volant la a 10-a sesiune de creatie stiintifică si tehnica, Brasov, 1981

42. Tanasescu, T. Introducere in electronica industriala. Bucuresti, 1959

43. Timotin, A, Lectii de bazele electrotehnicii, Bucuresti E.D.P. , 1970

44. Vornov, A.A. Elementele teoriei reglării automate, Bucuresti, 1957

45. Neinrich, G. Sisteme de reglare unificate pentru procese rapide, Bucuresti, 1978

46. Zaranescu, H. Utilizarea motorului sincron in acționari electrice, Bucuresti, 1967

47. XXX Memoratorul inginerului electrician (Siemens), traducere in germana, Bucuresti, 1971

48. XXX Compensarea puterii reactive cu mijloace statistice in "electrical review", Anglia, 188, Nr. 26, 1971