Bilanțul în standardele intenaționale și în legislația din România [302773]

INTRODUCERE

Analiza financiară este activitatea de stabilire a [anonimizat]. Analiza echilibrului financiar este o sursă de informare pentru managerul întreprinderii în vederea adoptării noilor decizii financiare.

Analiza finanсiară fоlоsește instrumente și miϳlоaсe sрeсifiсe рentru aрreсierea situației finanсiare a întreрrinderii рentru a adорta deсizii со[anonimizat]оstiсarea situației finanсiare рentru fundamentarea роlitiсii eсоnоmiсо-finanсiare și a strategiei întreрrinderii. Ϲu alte сuvinte, analiza finanсiară a întreрrinderii este соnsiderată рrima fază a gestiunii finanсiare, fiind neсesară în studiul eсhilibrului finanсiar, al rezultatelоr întreрrinderii, în evaluarea rentabilității și risсurilоr, în studiul fluxurilоr finanсiare, în studiul рrоieсtelоr de investiții și în elabоrarea рrоgnоzelоr.

Lucrarea „Analiza echilibrului pe baza bilanțului financiar la S.C.M Confecția” este o tema de actualitate deoarce în prezent există foarte multe entități care nu știu cum să își gestioneze resursele financiare și ajung în pragul falimentului. De aceea am facut o sinteză în сare am ilustrat atât asрeсte teоretiсe ale analizei eсhilibrului finanсiar сât și asрeсte соnсrete, рraсtiсe având dreрt subieсt [anonimizat] 1 Confecția. Abоrdarea aleasă este de a aссelera înțelegerea рrосeselоr рremergătоare analizei finanсiare рreсum și a рrосesului în sine, рe un exemрlu соnсret.

[anonimizat] a întreprnderii adica o analiză financiară a întreprinderii explicând inteligibil care sunt relațiile сare stau la baza aсestui рrосes.Prezentarea generală a Societății Cooperative Meșteșugarești de Gradul 1 Confecția рrivind desсrierea aсtivității, оbieсtivele strategiсe, [anonimizat] рiață, sistemul оrganizațiоnal рreсum și оrganizarea соmрartimentului finanсiar-соntabil. Caluclul si interpretarea рrinсiрaliilor indiсatоri și rate сare vizează eсhilibrul finanсiar și роziția finanсiară a întreрrinderii relevă astfel analiza eсhilibrului și роziției finanсiare a Societății Cooperative Meșteșugarești de Gradul 1.

Societatea Cooperativa Meșteșugărească de Gradul 1 reprezintă o [anonimizat]. Acest fapt precum și patrimoniul mare de care dispune entitatea m-au determinat să o aleg pentru demersul ce urmează să-l realizez privitor la această analiză.

[anonimizat], cu atât mai mult cu cât analiza stă la baza luării deciziilor în cadrul conducerii oricărei entități economice. Toate demersurile care se fac prin intermediul activităților specific contabile au ca deziderat oferta de date pentru o analiză de calitate care să poată oferi informații pertinente atât utilizatorilor interni cât și externi agentului economic.

În рrezenta luсrare am înсerсat să analizez și evidențiez сât mai сuрrinzătоr maniera în сare întreрrinderea își desfășоară aсtivitatea și сare este rezultatul analizei finanсiare din рunсt de vedere al îndatоrării, al sоlvabilității, al asigurări unei autоnоmii finanсiare рe termen sсurt, al сaрaсității de a-și aсhita оbligațiile bănești față de terți.

CAPITOLUL I
Bilanțul în standardele intenaționale și în legislația din România

Situațiile financiare sunt tratate în mod diferit în IFRS-uri/IAS-uri și în directivele europene.Astfel, IFRS-urile/IAS-urile abordează o formă minimă de informații fară a mai aborda o formă standard pentru descrierea și prezentarea elementelor situațiilor financiare.

Prezentarea bilanțului conform IAS 1
și Directivei a-VI-a

Standardul Internațional de Contabilitate IAS 1 care face referire la Prezentarea Situațiilor Financiare are drept obiectiv prescrierea bazei pentru prezentarea situațiilor financiare generale, pentru a asigura compatibilitatea, atât cu situațiile financiare ale întreprinderii pentru perioadele precedente cât și cu situațiile financiare ale altor întreprinderi. Pentru a realiza acest obiectiv, acest Standard prevede considerente generale pentru prezentarea situațiilor financiare, recomandări pentru structura acestora și cerințe minime privind conținutul situațiilor financiare. Recunoașterea, evaluarea și evidențierea tranzacțiilor și evenimentelor specifice sunt tratate în Standardele Internaționale de Contabilitate.

Situațiile financiare reflectă poziția financiara a unei întreprinderi și a tranzacțiilor efectuate de aceasta.Situațiile financiare generale oferă informații despre poziția financiară a întreprinderii, performanța și fluxurile de numerar care sunt utile pentru utilizatori în luarea deciziilor economice.Pentru a atinge acest obiectiv, situațiile financiare oferă informații despre: active, datorii, capitaluri proprii, venituri/cheltuieli și fluxurile de numerar ale întreprinderii.

Un set complet al situațiilor financiare include urmatoarele component: bilanțul, contul de profit și pierdere, o situație care reflectă fie toate modificările capitalurilor proprii, fie modificarile capitalurilor proprii, altele decât acelea provenind din tranzacții de capital cu proprietarii și distribuția către proprietari, situația fluxurilor de numerar, politicile contabile și notele explicative.

În abordarea Standardului Internațional de Contabilitate IAS 1 conținutul bilanțului trebuie să aibă un minim de informații, fără a prescrie formatul standard și ordinea în care trebuie prezentate elementele în situațiile financiare anuale.

Directiva a IV-a a Uniunii Europene a vizat cu precadere coordonarea dispozițiilor naționale referitoare la structura și conținutul conturilor anuale și ale raportului de gestiune, normele de evaluare a elementelor patrimoniale, cât și publicarea acestor documente pentru societățile de capitaluri.

Directiva a IV-a standardizează două scheme de bilanț :

Schema de bilanț orizontal (sub formă de cont sau secțiuni separate) acesta având la bază structura activului bilanțier în funcție de criteriul lichidității crescătoare a activelor patrimoniale, iar a pasivului bilanțier în ordinea exigibilității crescatoare a pasivelor patrimoniale, punându-se accent pe corespondența între resurse (pasiv) și utilizări (activ), ilustrând egalitatea:

ACTIV = PASIV sau ACTIV = CAPITALURI PROPRII + DATORII

Ordonarea posturilor bilanțiere se face, de regulă, în funcție de criteriul „lichidității activului” respectiv „exigibilității pasivului” rdonarea posturilor de activ se face în ordinea inversă a lichidității lor(de la cele mai puțin lichide,cum este cazul activelor imobilizate, către cele mai lichide,cum este cazul disponibilităților bănești), iar a posturilor de pasiv în ordinea inversă a exigibilității lor (de la cele mai puțin exigibile, cum este cazul capitalurilor, către cele mai exigibile, cum este cazul datoriilor curente).

Schema de bilanț vertical (sub formă de listă) pune accentul pe capitalurile proprii, fiind axată pe ecuația generală de echilibru :

ACTIV – DATORII = CAPITALURI PROPRII

Prezentarea bilanțului sub formă de listă agreată în mod deosebit de țările anglo-saxone, prezintă, față de forma bilaterală, anumite detalieri și anume :

Prezintă datoriile pe două categorii de exigibilitate, datorii ce trebuie platite într-o perioadă de un an și datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an.

Pune în evidență anumiți indicatori precum, necesarul în fond de rulment și capitalurile permanente, pe baza cărora întreprinderile pot proceda la calcule de analiză complete ce pot determina solvabilitatea, lichiditatea și rentabilitatea.

Tocmai de aceea acest model de bilanț a fost și este considerat superior modelului sub formă bilaterală, fiind deschis spre analiza financiară a entității.

Armonizarea sistemului contabil Românesc cu Standardele Internaționale de Contabilitate

Așa cum prevede Legea Contabilității 82/1991 actualizată la data de 5 iunie 2015, contabilitatea în Articolul 2 Punctul 1 este definită ca o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, gestionarea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor.În acest scop, contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, persormanța financiară și alte informații referitoare la activitatea desfașurată, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori.

Sistemul de contabilitate propriu întreprinderii din țara noastră se bazează pe principiile și regulile proprii normalizării contabilității.Cele șase principii contabile fundamentale sunt:

Principiul prudenței potrivit căruia în evaluarea activelor și pasivelor, cheltuielilor și veniturilor, trebuie să se țină cont de deprecierile activelor, riscurile și pierderile posibile generate de desfășurarea activității exercișiului curent sau anterior. O asemenea regulă impune ca activele și veniturile să nu fie supraevaluate, iar pasivele și cheltuielile, subevaluate.

Principiul permanenței metodelor, care conduce la continuarea aplicării regulilor și procedurilor privind evaluarea și înregistrarea activelor și pasivelor, cheltuielilor și veniturilor, iar pe această bază se asigură comparabilitatea în timp a informațiilor contabile.Metodele diferite conduc la rezultate diferite.

Principiul continuității activității potrivit căruia se presupune că întreprinderea își continuă în mod nomal funcționarea într-un viitor previzibil, fără a intra în starea de lichidare sau de reducere sensililă a activității.

Principiul independenței exercițiului impune ca fiecare exercițiu să i se atribuie numai acele cheltuieli și venituri care se corelează ca efort și efect cu rezultatul obținut.Cheltuielile și veniturile se înregistrază pe măsura producerii operațiilor economice și financiare care le angajează, iar pentru delimitarea lor în timp între exercițiile financiare se ulilizează structurile de regularizare (cheltuielile înregistrate în avans, venituri înregistrate în avans, cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciții financiare).

Principiul intangibilității bilanțului de deschidere a unui exercișiu, care trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere a exercițiului precedent.

Principiul necompensării, potrivit căruia nu este admisă compensarea între posturile de activ și pasiv ale bilanțului, precum și între cheltuielile și veniturile din conturile rezultate.

Toate principiile prezentate anterior sunt subordonate obiectivului fundamental al contabilității și anume bilantului contabil, ca document oficial de gestiune al întreprinderii, care trebuie sa dea o imagine fidelă, clară și completă a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatelor obținute.

Sistemul de contabilitate aplicat în România este dualist.El se bazează pe concepția organizării contabilității pe două secțiuni intercorelate :contabilitatea financiară sau generală, denumită și externă și contabilitatea de gestiune sau anlitică, denumită și managerială.

Contabilitatea financiară are ca obiect circuitul patrimonial al întreprinderii luat în totalitatea sa ca entitate gestionară. Scopul său este acela de a determina periodic, de regulă, la închiderea exercițiului financiar, situația patrimoniului prin prisma ecuației : ACTIV = CAPITAL PROPRIU (SN) + DATORII , precum și rezultatul global al exercițiului bazat pe gruparea veniturilor și cheltuielilor în funcție de natura lor. Ea asigură și gestionează informațiile necesare completării bilanțului, contului de profit și pierdere și anezelor la bilanț.

Contabilitatea de gestiune are ca obiectiv de evidența, calculul, analiza și controlul costurilor și rezultatelor analitice prin prisma componentelor actitățiilor consumatoare de resurse și producătoare de rezultate (activitatea de producție, activitatea de desfacere, activitatea de administrație generală), pe feluri de produse, lucrări și servicii și de subdiviziuni organizatorice interne, component ale întreprinderii.

Modul de organizare al contabilității de gestiune este la latitudinea fiecărei unități pe lângă conturile de cheltuieli pe destinații și de calculație a consturilor, pot fi utilizate, conturi de venituri și analitice corespunzatoare, în funcție de opțiunea fiecărei unități patrimoniale.

Procesul de extindere la Uniunea Europeană, mondializarea economiilor, gruparea societățiilor, creșterea capitalizării bursiere, dezvoltarea piețelor financiare, apariția de noi instrumente financiare, toate aceste constituie cauze care conduc la necesitatea armonizării contabile internaționale.

Armonizarea contabilă internațională este un proces prin care normele sau regulile aplicate la un ansamblu de țări sunt perfecționate pentru a deveni compatibile țării care urmează a le adopta. Spre deosebire de aceasta, normalizare contabilă presupune uniformizarea completă a regulilor.

Normalizarea contabilă se comportă la nivel internațional prin elaborarea de reguli sau de norme aplicabile, în totalitate ori parșial, la un ansamblu de țări, la un ansamblu de specialiști ai profesiei contabile.

Pe plan modial, în prezent se aplică două seturi de standarde, alături de practicile contabile specifice economiilor fiecărei țări în parte:

International Accounting Standards (IAS) ce se aplică în țările continental europene, precum și în țările care la un momant dat au fost sub sfera de influență a Franței. România se află sub influența IAS.

General Accepted Accounting Principles (GAAP) ce se aplică în țările de orientare anglo-saxonă (Marea Britanie, SUA, Noua Zeelandă, Australia etc.).

IFRS va impune un nou limbaj, modificările aduse fiind semnificative. Un exemplu de modificare în acest sens este rezultatul contabil care era considerat principalul indicator de măsurare a performnței financiare a unei entități economice, iar acum conform IFRS este înlocuit de un alt indicator, rezultatul global.

Trecerea la Standardele Internaționale de Raportare Financiară reprezintă adoptarea unui limbaj comun de către societățiile transfrontaliere și companiile multinaționale, iar acest proces aduce o nouă perspectivă asupra raportării financiare,acesta devenind mai transparente, coerente, compatibile și complete, contribuind la luarea unor decizii economice solide și la creșterea lichidității companiilor ce aplică IFRS.

Esențial este faptul că în țara nostră, contabilitatea a ținut pasul cu cerințele mai recente de globalizare a economiilor naționale, aflandu-se astăzi în plin proces de armonizare și convergență a sistemului său contabil cu referințialul contabil european și internațional.

Indicatori de analiză financiară pe baza bilanțului financiar

Bilanțul financiar este un suport al analizei financiare tradiționale care are ca finalitate descrierea patrimonilui în vederea unei evaluări care poate interesa atât propietarii, cât și creditorii.Acesta are ca finalitate descrierea patrimoniului întreprinderii și are meritul de a pune în evidență riscul de insolvabilitate al întreprinderii.

În bilanțul financiar posturile sunt ordonate în funcție de lichiditate (posturile de activ), respectiv de exigibilitate (posturile de pasiv).Obținerea bilanțului financiare impune efectuarea unor corelații ale activelor și pasivelor pe baza informațiilor din anexe prin regruparea posturilor dupa vechime (mai mari sau mai mici de 1 an).

În cadrul bilanțului financiar:

Activele sunt așezate în ordinea crescatoare a lichidității (însușirea activelor de a se transforma în bani). Cele mai lichide elemente sunt chiar disponibilitățile bănești iar cele mai puțin lichide sunt imobilizările.

Pasivele sunt așezate în ordinea crescatoare a exigibilității (însusirea datoriilor de a ajunge la scadență, de a fi rambursate furnizorilor de capitaluri). Cele mai exigibile pasive sunt creditele de trezorerie iar cele mai puțin exigibile sunt capitalurile proprii care nu trebuie rambursate niciodata, excepție facând situația în care firma intra în procedura de faliment.

În analiza financiară activul și pasivul sunt structurate în ordine inversă, în funcție de gradul de lichiditate și, respectiv exigibilitate.Prioritară în acestă prdonare este perioada în care activele respective se vor transforma în lichidități.Astfel, o creanță cu termen de încasare mai mare de 1 an va fi asimilată unei imobilizări.

Schematic, bilanțul financiar se prezintă astfel:

Tabel 1.1 Bilanțul financiar

Activ = Necesar Pasiv =Resurse

Resurse Internet :[accesat: 26.03.2016]

Cele două părți ale bilanțului financiar, cuprizand elemente de activ în strânga corespondență cu cele de pasiv, reflectă echilibrul financiar pe termen lung și echilibrul financiar pe termen scurt.

Analiza principalelor rate de structură ale bilanțului

Analiza ratelor de structură patrimonială își doreste utilitatea și eficacitatea în special în cazul analizelor comparative în timp și spațiu.

Rata activelor imobilizate (Rai) – calculată ca raport între activele imobilizate și totalul activului și care reprezintă ponderea elementelor patrimoniale ce servesc întreprinderea permanent.

Rai = * 100

Rata activelor circulante (Rac) – reflectă importanța relativă a activelor ușor de transformat în bani, fiind o măsură a flexibilitații financiare a firmei.

Rac = * 100

Rata stocurilor (Rs) – care explimă mărimea stocurilor în totalul activelor întreprinderii, acesta fiind în funcție de natura activității.

Rs = * 100

Rata creanțelor (Rc) – reflectă importanța creanțelor întreprinderii în activul total al întreprinderii.

Rc = * 100

Rata disponibilităților (Rd) – reflectă ponderea disponibilităților în total activ, fiind o măsură a lichidității interne a firmei.

Rd = * 100

Ratele de structură ale pasivului permit evidențierea unor aspecte privind stabilitatea și autonomia financiara.

Rata stabilității financiare (RSF) – care exprimă contribuția surselor aflate la dispoziția întreprinderii pe o perioadă mai mare de 1 an la acoperirea mijloacelor economice ale întreprinderii.

RSF = * 100

Rata autonomiei financiare globale (RAFG) – reflectă contribuția surselor proprii la finanțarea mijloacelor economice ale întreprinderii.

RAFG = * 100

Rata datoriilor totale (RDT) – reflectă ponderea resurselor externe în totalul surselor de finanțare ale întreprinderii.

RDT = * 100

Calculul Fondului de rulemnt, Necesarului de fond de rulment și trezoreriei nete

Principalii indicatori utilizați în analiza echilibrului financiar sunt fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă calculați pe baza bilanțului financiar, respectiv bilanțului funcțional.

Fondul de rulment (FR) se poate calcula prin urmatoarele metode :

Utilizând partea superioara a bilanțului financiar, caz în care reflectă excedentul sau deficitul capitalului permanent față de activele imobilizate potrivit formulei :

FR = Kpr – Ai = (Kpo + Dtl) – Ai

Utilizând partea inferioară a bilanțului financiar reprezintă o marjă de siguranță a unității dată de decalajul existent între termenul mediu de transformare a activelor circulante în lichidități și durata medie în care datoriile pe termen scurt devin exigibile, astfel :

FR = Ac – Dts

Utilizând partea superioara a bilanțului financiar rezultă urmatoarele interpretări :

FR > 0 , excedentul de capitaluri permanente finanțează o parte din activele circulante, se realizează echilibrul financiar pe termen lung.

FR = 0 , echilibrul între capitalurile permanente și activele imobilizate.

FR > 0 , deficit de resurse permanente, nevoile permanente se finanțează din resurse temporare, dezechilibru financiar.

Utilizând partea inferioară a bilanțului financiar rezultă urmatoarele interpretări :

FR > 0 , activele circulante transformabile în lichidități sunt suficiente pentru a acoperii datoriile pe termen scurt și există lichidități excedentare.

FR = 0 , activele circulante transformabile în lichidități acoperă datoriile pe termen scurt.

FR > 0 , activele circulante transformabile în lichidități nu sunt suficiente pentru a acoperii datoriile pe termen scurt, deficit de resurse.

Nevoia de fond de rulment (NFR) evidențiează acea parte a nevoilor temporare (NT) care sunt finanțate din resursele pe termen scurt (RT) potrivit formulei :

NFR = NT – RT

Dacă nevoia de fond de rulment este pozitivă (NFR > 0) atunci există nevoi temporare care nu sunt finanțate din resursele pe termen scurt, situație nefavorabilă firmei dacă se datorează decalajului între lichiditatea stocurilor și creanțelor (termenele de încasare) și exigibilitatea datoriilor de exploatare (termenele de plată).

Dacă nevoia de fond de rulment este negativă (NFR < 0) atunci există un surplus de resurse temporare care finanțează fondul de rulment (nevoi permanente) și trezoreria, situație favorabilă firmei dacă este o consecință a urgentării încasărilor și încetării plăților.

Trezoreria netă (TN) exprimă corelația dintre fondul de rulment și nevoia de fond de rulment potrivit relației : TN = FR – NFR

În funcție de valorile FR și NFR, în practică, se pot întalni urmatoarele situații :

FR > NFR => TN > 0 , există excedent monetar care se regăsește sub forma disponibilitățiilor bănești, echilibru financiar, autonomie financiară pe termen scurt.

FR < NFR => TN < 0 , deficit monetar care trebuie acoperit prin apelarea la credite de trezorerie, dezechilibru financiar, dependent financiară de resurse externe.

Calculul indicatoriilor de lichiditate și solvabilitate

Lichiditatea generală reflectă capacitatea întreprinderii de a transforma rapid activele circulante în bani pentru a face față obligațiilor financiare exigibile pe termen scurt.Se recomandă ca indicatorul de lichiditate generală sa fie mai mare decât 1.

Lichiditatea generala =

Lichiditatea redusă reprezintă masura în care pot fi acoperite datoriile curente din activele curente lichide sau rapid lichide.Valoarea trebuie sa fie supraunitară.

Lichiditatea redusă =

Lichiditatea imediată reprezintă masura în care pot fi acoperite datoriile toatale exigibile din lichidități și depozite la vedere.Valoarea trebuie sa fie supraunitară.

Lichiditatea imediată =

Solvabilitatea generală indică posibilitatea acoperirii datoriilor totale cu active.Indicatorul trebuie sa fie supraunitar cât mai aproape de 2.

Solvabilitatea generală =

Calculul principalelor rate de rotație care contribuie la reflectarea echilibrului bilanțier

Scopul de bază al indicatorilor de activitate este cel de a stabili viteza cu care un anumit element bilanțier parcurge circuitul bani-produs-bani. Acești indicatori furnizează informații cu privire la viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii, precum și la capacitatea întreprinderii de a controla capitalul și activitatea comercială de bază.

Cei mai utilizați indicatori de activitate sunt :

Viteza de rotație a activelor imobilizate prin cifra de afaceri evaluează eficacitatea managementului agentului economic în ceea ce privește utilizarea acestor elemente patrimoniale în vederea obținerii de venituri.

Viteza de rotație a activelor imobilizate =

Viteza de rotație a activelor totale este un indicator ce reflectă eficiența utilizării activelor aflate în patrimoniul unui agent economic.

Viteza de rotație a activelor totale =

Viteza de rotație a activelor circulante este un indicator ce reflectă numarul de rotații ale stocului mediu de active circulante ce au loc pentru realizarea volumului desfacerilor.

Viteza de rotație a activelor totale =

Viteza de rotație a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activității până se reintroduc sub formă bănească inițială.

Viteza de rotație a stocurilor = * 365

Elementele de activ și de datorie se preiau din bilanț, la nivelul mărimii medii a soldurilor, iar cifra de afaceri și componentele valorice ale acesteia se preiau din contul de profit și pierdere.

CAPITOLUL II
Prezentarea Societății Cooperative Meșteșugarești de Gradul 1 Confecția

„CONFECȚIA societate cooperativa meșteșugărească”, este rezultată prin modificarea denumirii, formei de organizare și statutului, conform art. 117(1) din Legea nr. 1/2005, societății cooperative pe acțiuni CONFECȚIA PLOIESTI S.C.A – a cărei succesoare de drept este, preluând drepturile și obligațiile acesteia.

Sediul “CONFECȚIA societate cooperativa meșteșugărească” este în Municipiul Ploiești, B.dul Republicii nr. 143, bloc 31 B1 – 31 B2 , Județul Prahova.

Descrierea Generală a Societății Cooperative Meșteșugarești de Gradul 1

„CONFECȚIA societate cooperativa meșteșugărească” de gradul 1 , este o asociație autonomă, cu un caracter economic și social, constituită pe baza consimțământului exprimat în mod liber de persoanele fizice nominalizate la prezentul act constitutiv care se asociează, devenind membrii cooperatori și care desfășoară în comun activități premise de lege pentru realizarea de venituri și profit , precum și în scopul promovării intereselor lor economice , sociale și culturale ,fiind deținută în comun și controlată democratic de către aceștia , în conformitate cu principiile cooperatiste.

„CONFECȚIA societate cooperativa meșteșugărească” are un număr variabil de membrii cooperatori și capital social variabil.

Ea este constituită și poate funcționa cu un numar minim de 100 membri coopertori și cu un capital social minim de 170.000 lei RON.

Societatea cooperativă are ca obiect principal de activitate conform codului CAEN 1413 – Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) .

„CONFECȚIA societate cooperativa meșteșugărească” deține urmatoarele domenii de activitate : solat și plisat , confecții la comanda pentru dama , bărbați și copii , confecții serie dame și copii , spălătorie și curățătorie chimică pentru haine , uniforme , salopete , etc.

Principalii furnizori și clienți

Tabel .1 Principalii furnizori ai Confecția S.C.M. de la care a achiziționat în 2015

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Tabel 2.2 Principalii clienți cu care a colaborat Confecția S.C.M. în 2015

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Tendințele de dezvoltare ale Confecția S.C.M.

Tendințele existente ale activității desfășurate în cadrul Confecția S.C.M. sunt de creștere a calității și cantității produselor și serviciilor oferite diverșilor clienți , folosirea unui personal calificat desfășurării activitățiilor în toate domeniile de activitate.

În orientarea catre clienți se încearcă anticiparea dorințelor acestora , reacționand cu promtitudine la cerințele și nevoile exprimate iar nu în ultimul rând se dorește a se oferii o calitate superioară produselor și serviciilor prestate.

În cadrul Confecția S.C.M se dorește promovarea printr-o politică publicitară acerbă, creșterea popularității prin implicarea în sponsorizări , apariția produselor în reviste de specialitate dar și înlocuirea utilajelor deteliorate cu unele moderne, performante în vederea creșteri eficienței , profitabilității , etc.

Obiectivele strategice

Misiunea Confecția S.C.M este de a produce și comercializa produse profitabile pe piața internă și externă, în scopul permanentei îmbunatațiri a pecepției pe care clientii, angajatii și asociatii o vor acumula despre calitatea activitații noastre.

În acest scop fiecare compartiment al firmei trebuie să obțina rezultate superioare în comparație cu principalii concurenți. Ne vom dezvolta în principal prin inovarea și perfecționarea de noi produse, servicii lucrând pe bază de contracte, succesul depinde în cea mai mare măsură de felul în care vom satisface cerintele pieței. Acesta presupune o colaborare deplină cu clienții noștri care depașind întelegerea și satisfacerea necesităților lor, vor încearca să le anticipeze. Noi suntem deplin constienți că succesul este direct proporțional cu calitatea salariaților noștri și cu grija pe care o manifestăm față de aceștia. Pentru a-i depași pe concurenții noștri, este absolut necesar să luptam permanent pentru pefecționare.

Trebuie să ne asumăm riscul de a descoperi soluții originale și îndrăznete pentru rezolvarea cât mai multor probleme complexe, introducând pe piețele pe care concurăm produse mai avantajoase comparativ cu cele ale concurenților

Obiectivele stabilite de Confecția S.C.M sunt :

Să își asigure o poziție competitivă pe piață ;

Să își diversifice portofoliul de clienți ;

Să fie percepută ca un colaborator valoros și de încredere în relațiile cu partenerii în care își desfășoara activitatea ;

Să încheie parteneriate cu furnizori renumiți pentru a își satisface clienții ;

Оbieсtivele рe сare aсeastă societate cooperativă a рlanifiсat să le îndeрlineasсă sunt: dezvоltarea рieței în сare își desfasоară aсtivitatea și сhiar о extindere geоgrafiсă (vizând aсорerirea unei suрrafețe сât mai mari din România) сe imрliсă și о extindere сantitativă a рrоduсției imрliсit о sроrire a numărului de angaϳări, о diversifiсare a рrоduselоr, a рune în valоare сaрitalul uman рrin inventivitatea și сreativitatea.

Alt obiectiv constă în folosirea eficientă a resurselor fizice și financiare. Folosirea personalului calificat în domeniul în care firma își desfășoară activitatea nu trebuie suprasolicitat pentru a nu diminua randamentul activității, dar care totodată să nu conducă la utilizarea unui excedent de angajați calificați care ar atrage dupa sine o pierdere inutilă de resurse financiare.

Un alt оbieсtiv este aсela de îndeрlinirea a resроnsabilitățilоr рubliсe рrin a-și оnоra tоtalitatea соntraсtelоr semnate, рrin рlata la timр la bugetele de stat a dărilоr, соntribuțiilоr și a taxelоr, etс.

Cifra de afaceri și resursele umane

În ultimi 3 ani Confecția S.C.M a оbținut о сifra de afaсeri de рeste 2 miliоane lei сeea сe сaraсterizează sосietatea сa fiind una сare sta bine la сaрitоlul рrоduсție, investiții рrоfitabile, соmerсializare/distibuție рrоduse în raроrt сu соmрetitоrii săi de рiață.

Tabel 2.3 Evoluția cifrei de afaceri în ultimii 3 ani la Confecția S.C.M

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Νumărul рersоanelоr angaϳate în aсeastă societate cooperativă este fluсtuant de la un an la altul in funсtie de numarul de соmenzi si de starea eсоnоmiсa a рietei , aсtualmente firma aϳunge la 74 de рersоane angaϳate. Angaϳațiilоr li se resрeсtă tоate dreрturile рrevăzute în Ϲоdul Μunсii și le sunt рlatite la zi соntribuțiile sосiale сătre Bugetul asigurărilоr sосiale de stat, Bugetul asigurărilоr рentru sоmaϳ și Fоndul națiоnal рentru asigurări sосiale de sănătate. Ρentru сă este о societate cooperativă resрeсtabilă sunt рrețuiți nu dоar сlienții сi mai ales angaϳații сare sunt “emblema” firmei, сei fără de сare firma nu ar рutea оbține niсi un fel de рerfоrmanțe (materiale și sосiale)

Tabel 2.4 Evoluția numărului de angajați în ultimii 3 ani la Confecția S.C.M

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Societatea cooperativă poate utiliza membrii cooperatori cu program de lucru parțial, atunci când situația o impune, respectiv când munca prestată nu însumeaza un volum egal cu cel stabilit pentru o normă întreagă sau membrul cooperator este o persoană cu dezabilități.

Membrii cooperatori se încadrează în funcții și meserii conform reglementărilor în vigoare, iar plata lor se face după cantitatea și calitatea muncii, în raport cu rezultatele economice obtinute de fiecare cooperator, potrivit sistemului de salarizare al societății cooperative.În societatea cooperativă câțigul prin munca efectiv prestată este nelimitat.

Sistemul de valori și sistemul organizational

Sistemul de valori al firmei este alcatuit din totalitate valorilor exprimând în general imaginea favorabilă a firmei prin care aceasta se remarcă.

Valоrile firmei sunt alсatuite din următоarele elementele definitоrii сe соnstau în:

resрeсtarea сliențilоr ;

imрliсarea în afaсeri atât соnduсătоrilоr сât și a рersоnalui, сliențilоr și furnizоrilоr ;

infоrmarea – оriсe angaϳat are aссes la tоate infоrmațiile de сare are nevоie рentru desfăsurarea aсtivității ;

рrоgresele angaϳațiilоr si tоtоdată a firmei – nu există eseсuri sau suссese сi dоar exрeriențe de învățare ;

оferirea unоr serviсii de сalitate сlințilоr ;

înсrederea reсiрrосă între соlabоratоrii, соmuniсarea сare trebuie sa fie mereu desсhisă, sinсeră сare să duсă la finalitatea dоrită ;

asumarea tututоr resроnsabilitățilоr рentru соnseсințele рrорriilоr deсizii;

соmроrtament etiс.

Sistemul оrganizatоriс

Νivelul ierarhiс reрrezintă о altă соmроnentă a struсturii оrganizatоriсe și este alсătuit din tоtalitatea subdiviziunilоr оrganizatоriсe situate рe linii оrizоntale, la aсeeași distanță față de managementul suрeriоr al оrganizației; nivelul ierarhiс – reрrezintă tоtalitatea соmрartimentelоr de munсă din сadrul firmei.

Numărul nivelurilor ierarhice are о imроrtanță deоsebită рentru buna desfășurare a aсtivității manageriale. Astfel, о diminuare a numărului de niveluri ierarhiсe are сa efeсt simрlifiсarea și miсșоrarea сirсuitelоr infоrmațiоnale, сreșterea орerativității aсtivitățilоr, diminuarea роsibilitățilоr de defоrmare a infоrmațiilоr.

Faсtоrii рrinсiрali сare influențează numărul de niveluri ierarhiсe ale unei оrganizații sunt:

dimensiunea оrganizației, a entitățilоr sale;

соmрlexitatea aсtivitățilоr aсesteia;

соmрetența соnduсătоrilоr săi;

Ρоnderea ierarhiсã (sau nоrma de соnduсere) reрrezintã numãrul de рersоane aflate în direсta subоrdine a unui соnduсãtоr.

Ea соnstituie о mоdalitate de оrdоnare a роsturilоr și funсțiilоr în сadrul соmрartimentelоr оrganizației. Dimensiunile роnderii ierarhiсe sunt influențate în sрeсial de:

tiрul aсtivitățilоr desfășurate;

nivelul de рregătire și exрeriență рrоfesiоnală a titularilоr de роst;

gradul de mоtivare a рersоnalului;

соmрetența рrоfesiоnală a соnduсătоrului;

numărul nivelurilоr ierarhiсe (сu сât numărul nivelurilоr ierarhiсe сrește, сu atât роnderea ierarhiсă sсade și invers).

Ρоnderea ierarhiсă înregistrează valоri variabile, рe vertiсala struсturii оrganizatоriсe сresсând сătre nivelurile inferiоare, iar рe оrizоntală, amрlifiсându-se рe măsura treсerii de la соmрartimentele funсțiоnale la сele орerațiоnale.

Asigurarea unei роnderi ierarhiсe орtime reрrezintă unul dintre dezideratele imроrtante ale unui management рerfоrmant, deоareсe о suрradimensiоnare generează difiсultăți în сооrdоnarea și соntrоlul aсtivitățilоr, în timр сe о subdimensiоnare соnduсe la un număr mare și neϳustifiсat de роsturi, și, în final, la о сreștere a соstului struсturii оrganizatоriсe.

Тiрul de рiramidă este сel aрlatizat iar сa avantaϳe se regăsesс: соmuniсațiile direсte si adорtarea deсiziilоr fоarte aрrоaрe de lосul de imрlementare, deasemenea salariații sunt mai mоtivați, соsturile сu managementul sunt sсazute, infоrmația este сât mai veridiсă.

Funсțiile de соnduсere сuрrind sarсini și atribuții de сооrdоnare a aсtivității рersоanelоr subоrdоnate. Ϲei сe dețin astfel de funсții au un grad mai mare de resроnsabilitate și autоritate.

Тiрul de management рraсtiсat de Confecția S.C.M este сel орerativ рentru сă utilizează рeriоade sсurte de timр (lună, deсadă, săрtămână, zi, sсhimb) ține seama de сerințele de detaliu ale рrосeselоr de exeсuție și de management.

Ρrin aсest tiр de management орerativ, оbieсtivele generale și derivate sunt detaliate în оbieсtive sрeсifiсe și оbieсtive individuale Μanagementul орerativ, în raроrt сu managementul antiсiрativ, este un management subоrdоnat (соndus).

Departamentul financiar – contabil

Deрartamentul finaсiar-соntabil al sосietății Confecția S.C.M este оrganizat соnfоrm рrevederilоr artiсоlului 11 din Legea Ϲоntabilității nr. 82/1991 mоdifiсată și reрubliсată.

Deрartamentul finanсiar-соntabil: elabоrează și fundamentează indiсatоrii finanсiari ai sосietății, refleсtați de bugetul de venituri și сheltuieli, asigură оrganizarea și funсțiоnarea nоrmală a соntabilității рatrimоniale, asigură resрeсtarea integrității рatrimоniului sосietății și ia măsuri рentru întregirea lui, întосmește dосumentele de salarizare a рersоnalului (fluturașii de salarii) și întосmește ϳurnalele соnturilоr.

Оrganizarea deрartamentului finanсiar-соntabil este realizată în așa fel înсât să aсорere nevоile întregului gruр. Direсtоrul Eсоnоmiс este subоrdоnat Direсtоrului General și are în subоrdinea aсtivitățile Deрartamentului Finanсiar – Ϲоntabil. Direсtоrul eсоnоmiс este resроnsabil de оrganizarea și îndrumarea aсțiunii de întосmire a dărilоr de seamă statistiсe în dоmeniul finanсiar-соntabil, a bilanțului соntabil, a balanței de verifiсare și a altоr situații infоrmațiоnale sрeсifiсe.

Deрartamentul disрune de serviсiile a dоi соntabili сооrdоnați de direсtоrul eсоnоmiс.

Deрartamentul finanсiar-соntabil intră în relație direсtă сu tоate deрartamentele sосietății, relația fiind de соlabоrare сu aсestea și subоrdоnare сu deрartamentul de соnduсere.

CAPITOLUL III
Analiza pe baza bilanțului financiar

Analiza bilanțului financiar își propune identificarea stării de echilibru la nivelul firmei. Se încearca scoaterea în evidență a raportului dintre activele și pasivele pe termen lung și scurt. În calculul indicatorilor se va tine cont de gradul de lichiditate al elementelor de activ și de gradul de exigibilitate al elementelor de pasiv.

Întocmirea bilanțului financiar

Transformarea bilanțului contabil în bilanț financiar are drept scop a pune în evidență creanțele și datoriile într-un mod în care să ofere informații cât mai clare atât creditorilor cât și datornicilor și să permită calculul indicatorilor care să reflecte riscurile la care se supune activitatea firmei și sunt strict atașate caracteristicilor obligațiilor firmei în raport cu terții.

Principiile specifice care stau la baza elaborarii bilanțului financiar vizează primatul opticii evaluării economice a elementelor financiare și înscrierea în bilanț a tuturor activelor și resurselor de care dispune societatea pentru desfășurarea activității, indiferent de regimul juridic al deținerii activelor, precum și importanța respectării criteriilor de lichiditate și exigibilitate.

Conform acestor principii activele sunt grupate în funcție de lichiditate :

Active imobilizate (utilizări permanente) care cuprind toate imobilizările cu lichiditate mai mare decât un an;

Activele circulante (utilizări temporare) care cuprind toate imobilizările cu lichiditate mai mică decât un an;

Conform acestor principia pasivele sunt grupate în funcție de exigibilitate :

Datorii (resurse temporare) ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an ;

Datorii (resurse permanente) ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an ;

Obiectivul analizei bilanțului financiar este de a oferi informații cât mai complete și pertinente utilizatorilor externi printre care cei mai importanți sunt creditorii.

Importanța bilanțului financiar în analiza financiară decurge din faptul că el servește la determinarea marjei de securitate financiară prin intermediul fondului de rulment, care permite întreprinderii să facă față riscurilor pe termen scurt, garantând solvabilitatea acesteia.

Obținerea bilanțului financiar implică efectuarea unor corecții ale activului și pasivului pe baza informațiilor din anexă, prin respecarea unor principii de evaluare și regrupare a posturilor după criteriul vechimii (peste sau sub 1 an).

3.1.1 Retratări și reclasări ai indicatorilor din bilanțul contabil

Prin reclasarea și retratarea elementelor bilanțiere se urmărește stabilirea structurii reale a activelor (pe baza careia întreprinderea a obținut  o anumită performanță) și pasivelor (structura financiară care a susținut întregul proces).

Singurul post bilanțier care a suferit o retratrare este cel aferent imobilizărilor corporale la care s-a reintegrat valoarea amortizării acumulate ajungandu-se la prezentarea în activul bilanțier a valorii brute a imobilizărilor corporale.Totodată s-a recurs și la majorarea capitalului propriu cu valoarea amortizării acumulate deoarece joaca rolul de sursă de finanțare (i s-a redat semnificația economica a amortizării).

În acest caz a avut loc o modificare de volum în sensul creșterii patrimoniului și este determinată de operații economice care afectează ambele parti ale bilanțului, atât activul, cât și pasivul, în sensul cresterii. Aceasta înseamna că în urma acestor operații economice crește un post bilanțier din activ cu o anumita valoare și, concomitent, crește și un post bilanțier din pasiv, cu aceeași valoare. Nici de data aceasta operația nu afecteaza egalitatea bilanțieră, dar afectează nivelul egalității care crește cu valoarea operației economice înregistrate.

Această modificare de volum a determinat creșterea artificială a patrimoniului firmei cu valoarea amortizării acumulate de 10 % în fiecare an analizat. Astfel încât în anul 2013 s-a determinat o valoare a amortizării de 526.040 lei, în anul 2014 valoarea amortizării a fost de 526.978 lei și în ultimul an analizat s-a constatat o valoare a amortizării de 503.557 lei.

Întocmirea și prezentarea bilanțului financiar

Prin reclasificarea elementelor din bilanțul contabil se realizează trecerea la bilanțul financiar, în cadrul căruia posturile de activ sunt poziționate respectând criteriul de lichiditate, iar posturile de pasiv sunt poziționate în virtutea criteriului de exigibilitate.

Tabel .1 Bilanțul prescurtat cumulat

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Modelul de bilanț contabil se găsește sub formă de listă verticală, ordonează structurile patrimoniale în active, datorii, capitaluri, rezerve și alte componente ale situației nete, finalitatea fiind prezentarea situației nete a patrimoniului.

Modelul de bilanț financiar se găsește sub formă de tablou cu doua părți: partea stânga, activul, și partea dreapta, pasivul, numită și schema orizontală de bilanț. Bilanțul sub formă de tablou cu două părți pune în evidență egalitatea între resurse și utilizări.

În acest scop se constată că este deosebit de util bilanțul financiar, elaborat în optică patrimonială, care constituie suportul analizei financiare tradiționale ce are ca finalitate descrierea patrimoniului întreprinderii în vederea unei evaluări patrimoniale care poate interesa atât proprietarii, cât și creditorii. Logica bilanțului financiar, numit și bilanț lichiditate-exigibilitate, se bazează pe criteriul lichidității crescătoare a activului și al exigibilității crescătoare a pasivului, ceea ce implică separarea elementelor de activ în funcție de gradul de lichiditate și a elementelor de pasiv în funcție de scadență.

Importanța bilanțului financiar în analiza financiară decurge din faptul că el servește la determinarea marjei de securitate financiară prin intermediul fondului de rulment, care permite întreprinderii să facă față riscurilor pe termen scurt, garantând solvabilitatea acesteia.

Analiza patrimonială presupune transformarea Bilanțului contabil într-un Bilanț financiar pe baza unor corecții aduse posturilor bilanțiere de activ și pasiv, astfel:

Toate activele mai mari de 1 an se trec în grupa Active Imobilizate (Utilizări Permanente);

Toate activele mai mici de 1 an se trec în grupa de Active circulante (Utilizări Temporare);

Toate pasivele mai mari de 1 an se trec în grupa Capitaluri Permanente (Resurse Permanente);

Toate pasivele mai mici de 1 an se trec în grupa de Datorii pe termen scurt (Resurse Temporare).

Construcția bilanțului financiar implică respectarea unor principii și reguli care permit ordonarea posturilor de bilanț după criteriul pe termen scurt și pe termen lung. Printre elementele constitutive ale bilanțului se face distincție între cele care rămân la dispoziția întreprinderii pe termen lung (peste 1 an) și cele care nu îi aparțin decât pe termen scurt (sub 1 an).

Tabel 3.2 Bilanțul financiar (lichiditate – exigibilitate)

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Obținerea bilanțului financiar implică efectuarea unor corecții ale activului și pasivului pe baza informațiilor din anexă, prin respecarea unor principii de evaluare și regrupare a posturilor după criteriul vechimii (peste sau sub 1 an).

Analiza principalilor indicatori de echilibru financiar

Fondul de Rulment Financiar (FRF) este o marjă de securitate financiară care permite firmei să faca față riscurilor pe termen scurt și care are rolul de a garanta solvabilitatea întreprinderii.

Tabel 3.3 Calculul Fondului de Rulment Finaciar

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

Din datele tabelului reiese faptul că Fondul de Rulment este pozitiv și în creștere lucru care confirmă o dinamică favorabilă a marjei de securitate a entității. În cei 3 ani analizați se remarcă echilibrul pe termen lung al entității reflectat de fondul de rulment.

În practică, se consideră că Fondul de Rulment al entității industriale trebuie să reprezinte o treime din valoarea cifrei de afaceri lunare.

Creșterea fondului de rulment financiar s-a datorat în primul rând creșterii capitalurilor proprii. Chiar dacă valoarea activelor imobilizate a crescut între acești ani, valoarea mult mai mica a acestora față de capitalurile proprii a determinat creșterea fondului de rulment financiar. Din analiza tabelului 3.3 se reține că o pondere mare în creșterea capitalurilor permanente a avut-o creșterea activelor imobilizate, ceea ce înseamnă că entitatea nu folosește surse externe de finanțare în vederea dezvoltării.

Valoarea pozitivă a fondului de rulment financiar reprezintă garanția asigurării solvabilității entității.

Figură 3.3 Evoluția fondului de rulment financiar

Sursa: Prelucrare date tabel 3.3

Nevoia de Fond de Rulment (NFR) reprezintă banii ce trebuie rulați în întreprindere pentru a-i asigura funcționarea (după finanțarea imobilizărilor), care reclamă cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de către clienți.

Tabel 3.4 Calculul Nevoii de Fond de Rulment

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

Nevoia de fond de rulment reflectă echilibrul curent al entității, este mai fluctuant, mai instabil decât fondul de rulment și depinde de cifra de afaceri, durata de totație a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creanțelor și termenul de plată al furnizorilor. În cei 3 ani analizați Nevoia de Fond de Rulment este pozitivă și în creștere lucru care reflectă echilibrul pe termen scurt al entitătii.

În decursul anilor 2013, 2014 și 2015 NFR este pozitiv și în creștere de aici rezultă că există nevoi temporare care nu sunt finanțate din resursele pe termen scurt, situație nefavorabilă entității dacă se datorează decalajului între lichiditatea stocurilor și creanțelor (termenele de încasat) și exigibilitatea datoriilor de exploatare (termenele de plată).

Necesarul de fond de rulment reflectă echilibrul curent al întreprinderii, este mai fluctuant, mai instabil decât fondul de rulment și depinde de cifra de afaceri, durata de rotație a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creanțelor și termenul de plată a furnizorilor. În cei 3 ani analizați NFR pozitiv si în crestere reflectă echilibrul pe termen scurt al întreprinderii.

Figură 3.4 Evoluția nevoii de fond de rulment

Sursa: Prelucrare date tabel 3.4

Trezoreria Netă (TN) poate fi calculată pornind de la egalitatea de bilanț Activ cu Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezultă echilibrul financiar al întreprinderii.

Creșterea Trezoreriei Nete poate fi datorită creșterii fondului de rulment și prin diminuării necesarului de fond de rulment, sau prin majorarea disponibilităților și reducerea creditelor bancare de trezorerie.

Tabel 3.5 Calculul Trezoreriei Nete

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

În cei 3 ani analizați avem o trezorerie netă pozitivă și crescătoare. Trezoreria pozitivă (TN > 0), este când: FR > NFR și există excedent monetar care se regăsește sub forma disponibilităților bănești, acest rezultat relevă echilibru financiar al entității și o autonomie financiară pe termen scurt.

Trezoreria netă reprezintă un echilibru în sine între utilizătile de trezorerie respectiv moneda și cvasimoneda de care dispune la un moment dat firma și sursele care asigură alimentarea cu monedă.

Figură .5 Evoluția trezoreriei nete

Sursa: Prelucrare date tabel 3.5

Trezoreria Netă (±) rezultă atât din operațiuni ce afectează capitalurile permanente și activul imobilizat, dar si operațiunile care privesc activele circulante și datoriile pe termen scurt.

Analiza ratelor de lichiditate și solvabilitate calculate pe baza indicatorilor de bilanț financiar la S.C.M Confecția

Ratele de lichiditate prezintă gradul în care întreprinderea poate face față datoriilor pe termen scurt.

Tabel 3.6 Calculul ratei lichidității generale

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Rata lichidității generale este o altă formă a analizei comparative între activele curente și datoriile curente față de fondul de rulment dar prezentând avantajul unui rezultat adimensional care asigură comparabilitatea performanțelor în timp și în spațiu.

Interpretarea datelor din tabel:

După cum se observă din tabelul de mai sus rata lichidității generale are valoare supraunitară și arată că entitatea are capacitatea de a putea achita datoriile exigibile.

Pe parcursul celor 3 ani analizați se observă o lichiditate generală în creștere.

O lichiditate favorabilă entității este considerată a fi între 1,5 și 2, astfel se poate remarca că în anii analizați are cu certitudine capacitatea de a putea achita datoriile.

Figură 3.6 Evoluția ratei lichidității generale

Sursa: Prelucrare date tabel 3.6

Rata lichidității reduse exprimă capacitatea entității de a își onora obligațiile curente din active ușor de transformat în bani.

Tabel 3.7 Calculul ratei lichidității reduse

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

O lichiditate favorabilă entității este considerată a fi între 0,8 și 1, astfel se poate remarca că în anii analizați lichiditatea este supraunitară fapt ce evidențiează că stocurile nu sunt finanțate prin datorii pe termen scurt. In general, raportul este subunitar si nu produce dificultati, in conditiile in care intreprinderea dispune de stocuri sanatoase si previziuni de trezorerie corecte.

Întreprinderea după cum observăm are în toți cei trei ani capacitatea de rambursare instantă a datoriilor.

Figure 3.7 Evoluția ratei lichidității reduse

Sursa: Prelucrare date tabel 3.7

Rata lichidității imediate reflectă capacitatea de rambursare instantă a datoriilor curente, având în vedere disponibilitățile existente.

Table 3.8 Calculul ratei lichidității imediate

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

Entitatea dupa cum se observă are în toți cei 3 ani capacitatea de rambursare instantă a datoriilor.

În toți cei 3 ani avem o situație favorabilă pentru entitate deoarce lichiditatea imediată este mai mare de 0,3.

Analiza ratei lichidității imediate în dinamică, pe perioada celor 3 ani, pune în evidență o evoluție constant bună, dar ceea ce este mai important este faptul că o creștere continuă a lichidității demonstrează întărirea poziției financiare de la un an la altul.

Figure 3.8 Evoluția ratei lichidității imediate

Sursa: Prelucrare date tabel 3.8

Rata solvabilității generale reflectă gradul în care întreprinderea face față datoriilor totale.

Table 3.9 Calculul ratei solvabilității generale

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

În cei 3 ani analizați rata solvabilității generale are o valoare mai mare de 1,5 ceea ce semnifică faptul că entitatea este solvabilă, respectiv are capacitatea de a achita obligațiile bănești față de terți.

O rata a solvabilității generale peste limitele admise evidențiează un echilibru financiar bun pe termen lung care permite acoperirea datoriilor din activul net și a datoriilor pe termen lung din capitalul propriu.

Figure 3.9 Evoluția ratei solvabilității generale

Sursa: Prelucrare date tabel 3.9

Asigurarea solvabilității constituie un obiectiv prioritar al întreprinzatorului care dorește să-și păstreze autonomia financiară și flexibilitatea gestiunii.

Analiza principalelor rate de structură ale bilanțului la S.C.M Confecția

Rata activelor imobilizate calculată ca raport între activele imobilizate și totalul activului și care reprezintă ponderea elementelor patrimoniale ce servesc întreprinderea permanent.

Tabel 3.10 Calculul ratei activelor imobilizate

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

În practică nivelul normal al acestei rate variează de la o firmă la alta în funcție de dotarea tehnică, cel mai des întalnindu-se în jurul valorii de 40-60%.

Din calcul, se constată faptul că activele imobilizate dețin o pondere destul de mare din totalul activelor societății.

În anii analizați se remarcă o fluctuație a ratei activelor imobilizate care arată o scadere a ponderii imobilizarilor ca urmare a modificării valorii activului total în raport cu valoarea activelor imobilizate.

Figură 3.10 Evoluția ratei activelor imobilizate

Sursa: Prelucrare date tabel 3.10

Rata activelor circulante reflectă importanța relativă a activelor ușor de transformat în bani, fiind o măsură a flexibilitații financiare a firmei.

Tabel 3.11 Calcularea ratei activelor circulante

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

În anii analizați se constată o creștere a ratei activelor circulante, valoarea de vârf fiind în anul 2014 de 22,73 ceea ce înseamnă că gradul de imobilizare al capitalului în activitatea de exploatare a crescut. Acest lucru a fost posibil deoarce valoarea absolută a activelor circulante a crescut și în aceeași perioadă a crescut și activul total. Creșterea volumului activelor circulante s-a datorat creșterii stocurilor, creanțelor și disponibilităților bănești.

Modificarea ponderii activelor circulante în totalul activelor este eficientă deoarce cu un volum de mijloace circulante mai mare se realizează o creștere a cifrei de afaceri.

Figură 3.11 Evoluția ratei activelor circulante

Sursa: Prelucrare date tabel 3.11

Rata stocurilor care explimă mărimea stocurilor în totalul activelor întreprinderii, acesta fiind în funcție de natura activității.

Tabel 3.12 Caluculul ratei stocurilor

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

Rata stocurilor poate lua valori diferite de la un sector al altul în funcție de natura activității: mai ridicat la întreprinderi de distrbuție, producție și foarte scăzute în sfera serviciilor.

În ceea ce privește evoluția ratei stocurilor se observă o creștere, aceasta poate fi justificată de creșterea volumului de activitate.

O crestere a ratei stocurilor semnifică fie mărirea duratei ciclului productiv, fie creșterea producției pe stoc, fie creșterea stocului de marfuri și ambalaje.

Figură 3.12 Evoluția ratei stocurilor

Sursa: Prelucrare date tabel 3.12

Rata creanțelor reflectă importanța creanțelor întreprinderii în activul total al întreprinderii.

Tabel 3.13 Calcularea ratei creanțelor

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

Aceasta rata reflecta politica întreprinderii în legatura cu termenul de plata acordat clientilor și este influențată de practicile locale sau din sectorul de activitate al întreprinderii.

Mărimea acestei rate este influențată de caracteristicile entității, de aceea acest indicator înregistrează valori foarte scăzute în cadrul firmelor care accepta plațile în numerar și valori mai ridicate în cazul relațiilor dintre întreprinderi.

Din valorile obținute se remarcă faptul ca entitatea nu întâmpină dificultăți în termenele de incasare pe care le acorda clientelei sale și în încasare, nu are clienți problemă.

Figură 3.13 Evoluția ratei creanțelor

Sursa: Prelucrare date tabel 3.13

Rata disponibilităților reflectă ponderea disponibilităților în patrimonilul firmei.

Tabel 3.1 Calculul ratei disponibilităților

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

În practică valorile normale pentru rata disponibilităților sunt între 3-5%.Mărimea disponibilităților bănești poate înregistra valori mai mari sau mai mici la intervale foarte scurte de timp, ca urmare a intrari unor fonduri importante, respectiv ca urmare a unor plăți foarte concentrate în timp.

În analiza celor 3 ani se poate sesiza o creștere a ratei disponibilităților ceea ce poate favoriza investirea în noi tehnologii.

Nivelul ridicat al cestei rate arată existența unu echilibru financiar la nivelul firmei.

Figură 3.14 Evoluția ratei disponibilității

Sursa: Prelucrare date tabel 3.14

Rata stabilității financiare care exprimă contribuția surselor aflate la dispoziția întreprinderii pe o perioadă mai mare de 1 an la acoperirea mijloacelor economice ale întreprinderii.

Tabel 3.15 Calculul ratei stabilității financiare

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

În practică valoarea minima a ratei stabilității financiare este de 50%, fiind considerate normale valori care oscilează în jurul nivelului de 65%.

În anii analizați se remarcă un trend ascendent al ratei stabilității financiare aceasta ajungand de la valoarea de 94,98 în anul 2013 la valoarea de 96,03 în 2015, faptul ca în anul de bază valoarea depașește valoarea de 50% inseamnă că entitatea dispune de o marjă de siguranță foarte bună.

Valorile obținute evidențiează caracterul permanent al finanțării ceea ce conferă o anumită siguranță întreprinderii în desfășurarea activităților sale.

Figură 3.15 Evoluția ratei stabilității financiare

Sursa: Prelucrare date tabel 3.15

Rata autonomiei financiare globale reflectă contribuția surselor proprii la finanțarea mijloacelor economice ale întreprinderii.

Tabel 3.16 Calculul ratei autonomiei financiare globale

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

Rata autonomiei financiare globale depinde atât de specificul firmei cât și de politica financiară promovată.

Valorile care depașesc valoarea de 50% arată ca entitatea dispune de o autonomie financiară ridicată, prezentând garanții pentru potențiali creditori.

În anii analizați se remarcă faptul ca entitatea dispune de un grad ridicat al autonomiei financiare în toate perioadele analizate iar trendul este ascendent.

În concluzie entitatea se află într-o situație favorabilă în ceea ce privește riscul de solvabilitate.

Figură 3.16 Evoluția ratei autonomiei financiare globale

Sursa: Prelucrare date tabel 3.16

Rata datoriilor totale reflectă ponderea resurselor externe în totalul surselor de finanțare ale întreprinderii.

Tabel 3.17 Calculul ratei datoriilor totale

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

Rata datoriilor totale este o rata complementară ratei stabilității financiare globale și depinde atât de specificul firmei cât și de politica financiară promovată.

Se înregistrează o situație favorbilă entității când nivelul acestei rate scade pe seama rambursării creditelor contractate.

Figură 3.17 Evoluția ratei autonomiei financiare globale

Sursa: Prelucrare date tabel 3.17

Ponderea datoriilor totale în valoarea patrimoniului entității este mică ceea ce denotă o posibilă capacitate de îndatorare ridicată în situația în care firma ar dori să se dezvolte. Totuși trebuie ținut cont că valoarea mare a patrimoniului se bazează în primul rând pe o pondere ridicată a activelor imobilizate care nu sunt atrase în activitatea de producție ci în cea de prestări servicii (închiriere). În acestă situație rezultatul global este unul distorsionat, analiza trebuind aprofundată pe fiecare obiect de activitate ce aduce valoare adăugată întregii entități.

Indiferent însă de natura și gradul de implicare a patrimoniului în diferitele activități desfășurate de către firmă, rata scăzută a datoriilor totale oferă garanții sigure pentru angajamentele asumate sau potențiale ale agentului economic.

În plan comercial, această valoare scăzută a indicelui îndatorării în raport cu patrimoniul oferă un capital de încredere față de partenerii de afaceri.

Din punct de vedere managerial, rata scăzută a datoriilor conferă o relaxare în luarea deciziilor și chiar o bază solidă pentru o eventuală inițiativă investițională, ținând cont de costul de oportunitate și de teoria șansei pierdute. Totul depinde de apetitul antreprenorial și orientarea către risc al structurii de conducere al societății.

Analiza principalelor rate de rotație calculate pe baza indicatorilor financiari ai S.C.M Confecția

Viteza de rotație a activelor imobilizate prin cifra de afaceri evaluează eficacitatea managementului agentului economic în ceea ce privește utilizarea acestor elemente patrimoniale în vederea obținerii de venituri.

Tabel 3.18 Calculul vitezei de rotație a activelor imobilizate

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

În primul an analizat activele imobilizate se rotesc de 0,53 ori prin cifra de afaceri și se recuperează sub formă bănească după 673 de zile, valori care nu arată o gestiune bună a activelor imobilizare. Aceeași situație nefavorailă menținând-se și în ceilalți ani datorită creșterii mai rapide a activelor imobilizate față de cifra de afaceri.

Este recomandat luarea de măsuri care să îmbunatățească situația, mai exect creșterea imobilizărilor fixe active.

Viteza de rotație a activelor totale este un indicator ce reflectă eficiența utilizării activelor aflate în patrimoniul unui agent economic.

Tabel 3.19 Calcularea vitezei de rotație a activelor totale

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

În cei 3 ani analizați se poate observa că valoarea cea mai mare de rotație a activelor este de 0,42 prin cifra de afaceri iar perioada de recuperare băneacă este de 844 zile, situație nefavorabilă entității care se datorează creșterii mai rapide a activului total decât a cifrei de afaceri.

Numărul de rotații este subuniar ceea ce reflectă o organizare necorespunzatoare a activității de producție.

Viteza de rotație a activelor circulante este un indicator ce reflectă numarul de rotații ale stocului mediu de active circulante ce au loc pentru realizarea volumului desfacerilor.

Tabel 3.20 Calculul vitezei de rotație a activelor circulante

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

În primul an analizat activele circulante se rotesc de 2,3 ori prin cifra de afaceri acestui nivel corespunzându-și o durată de recuperare a valorii activelor circulante de 157, valori care nu se încadrează pentru o eficiență acceptabilă a gestiunii activelor circulante. Situația menținându-se și în următorii doi ani analizați.

Prin compararea acestor valori obținute cu mărimea considerată optimă (6 rotații și respetiv 60 de zile) se observă că entitatea nu sta deloc bine din acest punct de vedere.

Viteza de rotație a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activității până se reintroduc sub formă bănească inițială.

Tabel 3.21Calcularea vitezei de roatie a stocurilor

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

Sub aspectul acestui indicator entitatea se prezintă într-o situație defavorabilă eficienței folosirii stocurilor.

Valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a gestiunii stocurilor este de 8 rotații care corespunde unui termen de 45 zile.

În funcție de sectorul de activitate al companiei și de particulatirățile acestuia, legate mai ales de stocurile mai mari sau mai mici cu care se lucrează, indicatorul poate sa ia valori mai mari sau mai mici.

Prin calcularea vitezelor de rotație s-au obținut informații privind elementele bilanțului financiar care se referă la comportamentul fiecărei componente pe parcursul exercițiului financiar.

CONCLUZII

Analiza echilibrului pe baza bilanțului financiar este o temă care are drept scop evaluarea capacității entității de îndatorare, solvabilitatea, de asigurare a unei autonomii financiare pe termen scurt și de achitare a obligațiilor bănești față de terți.

Analiza financiară este o modalitate de tratare a informației financiar-contabile care oferă managerului datele necesare adoptării deciziilor financiare pe termen lung și scurt.Pornind de la analiza documentelor financiare ale entității S.C.M Confecția am urmărit obținerea unor strategii privind performanțele și riscurile firmei încercând identificarea problemelor existente și căutarea îmbunătățirii lor.

Societatea analizată S.C.M Confecția are de a face cu o situație favorabilă per ansamblu, pe parcursul celor 3 ani, în care conform datelor prezentate firma a evoluat de la un an la altul din punct de vedere al cifrei de afaceri în anul 2013 valoarea ei fiind de 2.823.095, în 2014 3.206.168 și în 2015 fiind de 2.581.972.

În ceea ce privește calculul și analiza indicatorilor și ratelor ce definesc echilibrul financiar al entității S.C.M Confecția, în descursul anilor 2013, 2014 ,2015, se pot observa următoarele:

Fondul de Rulment este pozitiv și în creștere lucru care confirmă o dinamică favorabilă a marjei de securitate a entității. În cei 3 ani analizați se remarcă echilibrul pe termen lung al entității reflectat de fondul de rulment pozitiv.

În decursul anilor 2013, 2014 și 2015 NFR este pozitiv și în creștere de aici rezultă că există nevoi temporare care nu sunt finanțate din resursele pe termen scurt, situație nefavorabilă entității dacă se datorează decalajului între lichiditatea stocurilor și creanțelor (termenele de încasat) și exigibilitatea datoriilor de exploatare (termenele de plată).

Trezoreria Netă are o valoare pozitiva dar în ușoară scădere în 2015 reflectând asfel o gestiune financiară sănătoasă a întreprinderii ca urmare a îmbogățirii trezoreriei și, totodată, indică asigurarea unei autonomii financiare pe termen scurt.

În ceea ce privește calculul ratelor de structură bilanțiera avem de a face cu independența întreprinderii față de creditori și faptul că aceasta nu este afectată de inflație, în 2013, însă în 2014 și 2015.

Rata lichidității generale are valoare supraunitară și arată că entitatea are capacitatea de a putea achita datoriile exigibile, pe parcursul celor 3 ani analizați se observă o lichiditate generală în creștere.

Întreprinderea are în toți cei trei ani capacitatea de rambursare instantă a datoriilor.

În cei 3 ani analizați rata solvabilității generale are o valoare mai mare de 1,5 ceea ce semnifică faptul că entitatea este solvabilă, respectiv are capacitatea de a achita obligațiile bănești față de terți.

Rata activele imobilizate deține o pondere destul de mare din totalul activelor societății, în anii analizați se remarcă o fluctuație a ratei activelor imobilizate care arată o scadere a ponderii imobilizarilor ca urmare a modificării valorii activului total în raport cu valoarea activelor imobilizate.

În anii analizați se constată o creștere a ratei activelor circulante, valoarea de vârf fiind în anul 2014 de 22,73. Creșterea volumului activelor circulante s-a datorat creșterii creanțelor, disponibilităților bănești și stocurilor.

Rata stocurilor se află în creștere dar este mai mică comparativ cu rata creanțelor și rata disponibilitaților bănești ceea ce evidențiează faptul că stocurile au o pondere mică în activele circulante.

Cu toate că în ansamblu entitatea prezintă o situație financiară stabilă, bazată pe un patrimoniu cu valoare ridicată, dinamica pozitivă este una redusă, acesta datorându-se mai ales ponderii scăzute a activității de producție și mai ales a celei investiționale.

Menținerea unui risc scăzut printr-o activitate preponderent de prestare de servicii – închiriere nu determină evoluții spectaculoase la nivelul performanțelor întreprinderii. Din acest motiv pot fi făcute unele recomandări pentru activitatea viitoare a agentului economic, neavând pretenția că sunt de cea mai ridicată valoare datorită volumului de date relativ scăzut de care am dispus în demersul angajat.

Propuneri ce au în vedere posibilitatea creșterii performanțelor economico-financiare ale entității.

Restructurarea modului de conducere a entității economice prin gruparea activităților pe centre de profit ar putea scoate în evidență resurse slab folosite.

Deblocarea resurselor și utilizarea lor în demararea unor activități cu randament financiar ridicat ar putea crește performanța de ansamblu a firmei.

Încurajarea spiritului antreprenorial pe segmente reduse de patrimoniu astfel încât să existe o împărțire judicioasă a riscurilor.

Angajarea de resurse financiare avantajoase din punct de vedere al randamentului financiar care să dea posibilitatea de dezvoltare a unor noi activități.

Angajarea de personal tânăr dar capabil să ia decizii favorabile și care este dispus să-și asume riscuri calculate astfel încât să crească rentabilitatea patrimoniului utilizat.

Consider că entitatea are un potențial economic ridicat neexploatat la întreaga capacitate și care merită valorificat corespuzător unei rate marginale de rentabilitate cât mai ridicată.

ANEXE