Bilantul Contabil al Firmei

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE- BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

BILANȚUL CONTABIL

ȘI PREZENTAREA POZIȚIEI FINANCIARE A UNEI ENTITĂȚI

Coordonator științific:

Prof. Univ. Dr. Mihai Păunică

Absolventă:

Liliana Claudia Zamfir

București

2016

CUPRINS

CAPITOLUL I: BILANȚUL CONTABIL

1. Definirea conceptului de bilanț

2. Tipuri de bilanț

2.1. Bilanțul financiar sau bilanțul lichiditate/exigibilitate: prezentare și noțiuni asociate

2.2. Bilanțul funcțional/economic: prezentare și noțiuni asociate

2.3. Bilanțul funcțional resurse comune: prezentare și noțiuni asociate

3. Reglementări contabile conforme cu Directiva 34/2013 a Parlamentului European și a Consiliului

4. Aria de aplicare și cerințele de raportare financiară prevăzute de OMFP 1.802/2014

5. Prezentarea Bilanțului contabil în conformitate cu OMFP 1.802/2014

6. Analiza diferențelor dintre politicile contabile prevăzute de OMFP 1802/2014 și cele solicitate de IFRS

CAPITOLUL II: STUDIU DE CAZ ASUPRA SOCIETĂȚII S.C. ALIMENATRA S.A.

INTRODUCERE

Tema prezentei lucrări, ”Bilanțul contabil și prezentarea poziției financiare a unei entități” am ales-o deoarece situația patrimonială este necesară pentru a putea lua parte cu succes la viața economică și chiar socială a unei întreprinderi. Entitățile economice desfășoară diferite activități în funcție de cererea existentă pe piață și de mediul concurențial, ceea ce determină menținerea în permanență a unui nivel ridicat de scepticism în ceea ce privește fidelitatea clientelei. Din acest motiv, societățile analizează regulat informațiile prezentate de bilanț, care sunt necesare procesului decizional al întreprinderii.

Bilanțul contabil prin existența sa, generalizează regulat datele contabilității, reușindu-se pe baza sa, să se stabilescă indicatorii economico-financiari, ceea ce îi oferă bilanțului și un statut de document informațional, dar și de model de gestiune a valoriilor materiale și bănești ale patrimoniului. În plan informațional, bilanțul pune în evidență legăturile dintre bunurile materiale și bani, punând în evidență drepturile și obligațiile.

Datele din bilanț au mare importanță în procesul de luare a deciziilor, fapt ce determină urmărirea mișcărilor ce apar în structura elementeleor ce alcătuiesc patrimonului societății, pentru a menține echilibrul patrimonial.

După structura pe care o prezintă și după tipul de grupare a indicatorilor, bilanțul contabil dă posibilitata evaluării situației financiare a întreprinderii, fiind necesare utilizatorilor pentru elaborarea prognozelor. Modul în care poate fi întocmit un bilanț, structura și caracterul său informativ sunt strâns legate de principiile gestiunii patrimoniale.

Scopul prezentei lucrări de licență constă în descrierea tipurilor de bilanț și modalitatea de raportare conform cu OMFP 1802/2014.

În componența primului capitol „BILANȚUL CONTABIL” sunt prezentate informațiile generale asupra bilanțului contabil, tipurile de bilanț posibile, care sunt reprezentate de:„Bilanțul financiar sau bilanțul lichiditate /exigibilitate: prezentare și noțiuni asociate”, „Bilanțul funcțional/economic: prezentare și noțiuni asociate”, „Bilanțul funcțional resurse comune: prezentare și noțiuni asociate”, noțiuni care se referă la aria de aplicare conform OMFP 1802/2014, prezentarea bilanțului conform OMFP 1802/2014 precum și diferențele dintre OMFP 1802/2014 și IAS 1.

Capitolul II ”STUDIU DE CAZ ASUPRA SOCIETĂȚII S.C ALIMENTARA S.A” este destinat studiului de caz, care debutează cu informațiile generale despre societattea S.C ALIMENTARA S.A, urmând a fi analite situațiile financiare ale întreprinderii plecând de la informațiile prezentate în bilanțul contabil în anii 2014 și 2015, scoțând în evidență ratele activului, pasivului, analiza strucurii surselor de finanțare, analiza lichidității și solvabilității, precum și analiza corelației dintre FR-fondul de rulment, NFR-nevoia de fond de rulment și TN-trezoreria netă.

La finele lucrării sunt prezentate concluziile la care s-au ajuns în urma analizei efectuate și sunt prezentate propuneri de ameliorare și îmbunătățire a situației financiare a firmei.

BILANȚUL CONTABIL

Definirea conceptului de bilanț

Bilanțul a început să fie întocmit odată cu apariția contabilității. Termenul de “bilanț” provine, în conformitate cu anumite opinii din latinescul ”bilanx” care înseamnă ”cu două talgere”. Indiferent de explicația dată etimologiei cuvântului, termenul de bilanț are același sens, simbolizând o balanță cu două talgere, fiind permanent în echilibru.

Conform dicționarului explicativ român, și a literaturii de specialitate, termenul de bilanț reprezintă o reflectare sintetizată a rezultatului unei activități pe o anumită perioadă de timp, o inventariere a tot ceea ce posedă (activul) și a tot ceea ce datorează (pasivul) o întreprindere, companie sau instituție. Bilanțul se stabilește anual sub forma unui document contabil de sinteză în care sunt prezentate elementele de activ, datorii și capital propriu în expresie bănească a patrimoniului societății.

În “Lexiconul de finanțe-credit, contabilitate și informatică financiar-contabilă”, bilanțul înfățișază o situație intocmită sub formă contabilă, cuprinzând elemente de activ și de pasiv, precum și rezultatul, menit să crească sau să diminueze patrimoniul entității care să ajute la inchiderea conturilor de activ și de pasiv, cât și conturile de rezultate. Acesta reprezintă un element de bază cu care se operează frecvent în teoria și practica contabilității, astfel analiștii construiesc mai multe tipuri de bilanțuri financiare, în funcție de obiectivele urmărite de entitate (evaluarea deciziilor, estimarea riscurilor).

Prin existenț sa, bilanțul adună informațiile contabile ale entității și le grupează periodic pentru a stabilii o serie de indicatori economico-financiari care îi conferă statutul de model contabil și informațional. Deoarece structura și conținutul bilanțurilor financiare nu sunt impuse prin texte normative, ele există într-o mare diversitate în teoria și în practica financiară de actualitate. Indiferent de forma sub care se prezintă, ele permit aprecierea volumului dezechilibrelor financiare ale entității.

Tipuri de bilanț

Criteriile de clasificare a activelor și pasivelor ale bilanțului diferă în funcție de obiectivul prevăzut pentru analiză și obiectivul utilizatorului, ceea ce a condus la crearea diferitelor tipuri (modele) de bilanț cu prezentări tabelare cum ar fi: bilanțul financiar sau bilanț lichiditate/exigibilitate, bilanțul economic sau bilanțul funcțional.

Studiul bilanțului ar trebui să fie făcut după repartizarea rezultatului și ar trebui să înceapă cu analiza structurii pasivelor și structurii activului.

Bilanțul contabil utilizat pâna la adoptarea Reglementărilor contabile corespunzător Directivei a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate s-a demonstrat a fi insuficient adaptat analizei financiare orientate către gestiune, determinând utilizarea unui bilanț operațional, pentru a contura relația dintre resursele disponibile și nevoile de finanțare ale întreprinderii, știindu-se că orice nevoie de finanțare trebuie acoperită din resurse financiare.

În acest sens se arată necesitatea bilanțului financiar, care constituie suportul analizei financiare tradiționale ce are ca scop descrierea patrimoniului întreprinderii în vederea unei evaluări patrimoniale de care pot fi interesați atât proprietarii, cât și creditorii. În cazul în care creditorii utilizează un astfel de studiu, se recurge la o analiză financiară externă, ce se referă la recuperarea capitalurilor investite cu deosebire în cazul lichidării întreprinderii.

Raționamentul bilanțului financiar sau bilanțului lichiditate-exigibilitate, se bazează pe principiul lichidității crescătoare a activului și al exigibilității crescătoare a pasivului, ceea ce necesită separarea elementelor de activ în funcție de gradul de lichiditate și a elementelor de pasiv în funcție de scadență.

Bilanțul financiar a condus la apariția bilanțului funcțional/economic, care regrupează categoriile din bilanț pe marile funcțiuni ale întreprinderii (investiții, exploatare, finanțare, trezorerie), fiind un bilanț economic, construit în scopul explicării funcționării economice a întreprinderi.

Pentru elaborarea bilantului funcțional se recurge la prezentarea acelor categorii din bilanț la valoarea bruta, (valoarea de intrare), ceea ce impune includerea amortismentelor (stingere treptată a unei datorii, a unei rente) și provizioanelor în capitalurile proprii, bilanțul funcțional întocmește printr-un debut ideal o analiză de flux, întrucât permite precizarea variațiilor de stocuri. Bilanțul funcțional se referă la conceptul de stabilitate, acesta diferă de conceptul permanenței a bilanțului financiar, în accepțiunea că un împrumut pe termen lung va ramâne în imobilizările financiare, indiferent de scadența sa, iar datoriile pe termen lung nu vor fi acceptate, indiferent de scadență,la datorii pe termen scurt.

2.1 Bilanțul financiar sau bilanțul lichiditate/exigibilitate: prezentare și noțiuni asociate

În contabilitate, cel mai vechi model de bilanț este reprezentat de bilanțul lichiditate/exigibilitate, acesta fiind construit cu scopul principal de a-i informa pe terți dacă întreprinderea, prin valoarea activelor pe care le posedă, poate face față angajamentelor asumate de ea. Un asemenea instrument de analiza, îi permite unui creditor, adeseori o bancă, să facă aprecieri asupra lichidității sau solvabilității firmei analizate, plecând de la informațiile prezentate în situațiile financiare ale entității.

Având în vedere noțiunile de lichiditate, exigibilitate și solvabilitate, acest tip de bilanț permite determinarea valorii capitalurilor proprii ale acționarilor ținând cont de principiile contabilității, în special cele referitoare la evaluare. Într-o speță în care societatea își desfășoară activitatea bazându-se pe continuitatea exercițiului financiar, prin urmare de exploatare a entității, diferența dintre activ și ansamblul datoriilor, constituie noțiunea de activ net contabil, acesta reprezentând valoarea contabilă a capitalurilor proprii cu excepția subvențiilor primite de întreprindere pentru investiții. Un astfel de indicator (activul net) oferă o indiicație rapidă și pertinentă asupra pericolului de insolvabilitate a întreprinderii. De cele mai multe ori, creditorii prezintă exigență, aceștia dorind să constate indicatorul activ net fiind pozitiv mai ales atunci când îl raportăm la totalul datoriilor (angajamentelor) sau la totalul întregului pasiv.

Activul net (AN) = Active (la valoarea contabilă) – Datorii (la valoarea contabilă) (1)

AN > 20% pasiv (2)

Capitalurile permanente = Capitaluri proprii + Datorii pe termen mediu și lung (3)

Fondul de rulment patrimonial (FRp) = Capitaluri permanente – Imobilizări nete (4)

FRp = Active circulante – Datorii pe termen scurt (5)

Bilanțul lichiditate/exigibilitate prezentat în Figura 1 conține patru mulțimi. Două dintre ele se referă la situații cu maturitate mai mare de un an: Imobilizări nete și capitaluri permanente, alte două corespund situațiilor cu maturitate mai mică de un an: Active circulante și Datorii pe termen scurt. În cadrul fiecăreia dintre aceste patru situații bilanțiere, anumite corecții (retratări) pot fi îndeplinite, în funcție de disponibilitatea datelor necesare analizei. Principalele corecții de realizat vizează mai ales:

reclasarea situațiilor de activ în funcție de criteriul lichidității;

reclasarea situațiilor de pasiv în funcție de criteriul exigibilității;

retratarea activelor fictive ( care sunt cheltuieli activate, care nu au nicio valoare într-o optică de lichidare) și a fondului comercial (a cărui valoare contabilă nu este în acest caz relevantă);

reintegrarea în situații corespunzătoare a efectelor scontate (bonificație ce se acordă debitorului din valoarea unui efect de comerț achitat înainte de scadență) neajunse la scadență;

luarea în considerare a impozitelor latente (un impozit posibil și care depinde de luarea unei decizii sau de producerea viitoare a unui eveniment extern);

Noțiunea de fond de rulment patrimonial (FRp), evidențiată în figura 1, este strâns legată de punerea în concordanță a structurii de lichiditate a activului și a structurii de exihibilitate a pasivului. Acest indicator reflectă riscul de nelichiditate a întreprinderii pe termen scurt, întrucât ține cont la un moment dat de valoarea respetivă a elementelor de activ și de pasiv care intervin în determinarea sa. Creanțierii solicită cel mai adesea ca valoarea fondului de rulment patrimonial (FRp) să fie pozitivă, deoarece o valoare negativă și o evoluție nefavorabilă a acestuia constituie în majoritatea cazurilor semne ale unui risc indiscutabil de încetare a plăților.

Diagnosticul realizat plecând de la bilanțul lichiditate/ exigibilitate se sprijină în egală masură pe rate de lichiditate (rata lichidității generale, rata lichidității reduse, rata lichidității imediate) și pe rate de autonomie financiară, ce privesc structura pasivului. Oricum, diagnozele rezultate rămân extrem de brutale, deoarece nu există norme teoretice care să definească nivelul optimal al acestor indocatori.

Bilanțul funcțional/economic: prezentare și noțiuni associate

Bilanțul economic reprezintă un bilanț financiar de referință în practica evaluării întreprinderilor, el permițând aprecierea valorilor capitalurilor acționarilor (VCA) sau pe cea a întregului capital investit (CVI). Diferența majoră față de bilanțul lichiditate/exigibilitate provine în mod deosebit din modul diferit de a definii investițiile și de a evalua valorile, concepția economică fiind total diferită de cea contabilă în ceea ce privește aceste două principale aspecte. Concepția economică este considerată drept investiție toate cheltuielile care au ca obiect generarea unor fluxuri de numerar viitoare și care contribuie la creșterea valorii întreprinderii. Aplicând această definiție, activul bilanțului poate conține, evaluate la o valoare actuală, o serie de elemente patrimoniale pe care contabilitatea, prin aplicarea principiului pridenței, nu le recunoaște.

Actualmente, organismul internațional de normalizare contabilă IASB ( Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabiliate) a ales să așeze la baza întregii construcții conceptuale a bilanțului noțiunea de beneficii economice viitoare, înțelegând prin aceasta potențialul de contribuabili, direct sau indirect, la fluxul de numerar și echivalente de numerar către întreprindere.

Trecerea acestui concept în definirea structurilor bilanțului de către Consiliul pentru Standarde de Contabilitate Financiară (FASB), precum și tendința de înlocuire în contabilitate a termenului de ”cost istoric” cu ”valoarea justă” reprezintă o înlocuire importantă și extinde câmpul de aplicare a contabilității la elementele viitoare, putându-se vorbi despre o contabilitate cu urmării viitoare sau ”contabilitate a viitorului”. Această trecere leagă informația contabilă de procesul decizional, specificând concomitent că interesul prioritar al investitorului se găsește mai degrabă în fluxurile de numerar viitoare decât în cheltuielile efectuate în trecut, el fiind interesat de viitorul afacerii pe care o conduce, și nu de trecutul acesteia.

Evaluarea economică nu are atât de multe reguli de respectat precum evaluarea contabilă. Referitor la bilanț, pentru problematica evaluarii unei întreprinderi este important a distinge în structura acestuia trei comonente ce alcătuiesc activul economic: activele imobilizate corporale și necorporale, activele financiare și activul net de exploatare, dar și a evidenția în pasiv cele două surse stabile ale capitalului investit: capitalul acționarilor și capitalul creditorilor.

În perspectiva economică un astfel de bilanț, valoarea activelor și valoarea pasivelor este determinată de fluxurile de lichidități viitoare care sunt prevăzute să efectueze din afacere: fluxuri actualizate la costul de oportunitate al capitalului pentru determinarea valorii activelor și fluxuri actualicate cu procentul solicitat de creanțieri pentru determinarea valorii datoriilor. O astfel de tehnică de evaluare, dificil de aplicat în practică din cauza dificultăților ce pot apărea în previzionarea unor fluxuri incerte viitoare, stă de faot la baza tuturor metodelor actuariale de evaluare.

Concepția economică a bilanțului este deci singura coerentă cu regula valorii actuale. Într-o astfel de concepție, variațiile de valori de stocuri economice pot avea două origini: a) fie o variație a fluxurilor de numerar anticipate, b) fie o modificare a ratei de actualizare. În consecință, bilanțul măsurat în valori actuale este unul instabil, căci orice modificare a anticipărilor referitoare la fluxurile de numerar și la ratele de actualizare conduce la o fluctuție a valorii sale.

Într-un final, bilanțul economic permite determinarea activului net corijat (ANC) ca diferență între activul retratat și datoriile financiare ale întreprinderii. Noțiunea de activ net corijat este esențială în abordările patrimoniale de evaluare a entității, unde reprezintă cea mai uzuală valoare pentru capitalurile acționarilor. Concepția economică a bilanțului este singura compatibilă cu analiza dinamică bazată pe fluxuri de numerar, deoarece stocuril ce apar în structurile bilanțului economic reprezintă valori actuale ale unor fluxuri de numerar viitoare.

2.3. Bilanțul funcțional resurse commune: prezentare și noțiuni associate

Concepția resurse comune(pool de fonds) a bilanțului funcțional, raspunde principiului neafectării resurselor la utilizări, ciclul de finanțare fiind considerat ca fiind unul global. Diagnosticul rezultă în acest caz în strânsă legătură cu strategia de dezvoltare urmărită de întreprindere(industrială sau financiară) și cu politica de finanțare aleasă(surse proprii sau împrumutate), depinzând de alegerile făcute în materie de rentabilitate și de risc.

Chiar dacă are în vedere stocuri de utilizări și de resurse la valoarea lor brută, structura bilanțului functional resurse comune răspunde alegerilor în termeni de rentabilitate- risc :

structura de utilizări este condiționată de nivelurile de rentabilitate economică și de risc economic ale acestora

structura de resurse depinde de nivelul de risc financiar și de faliment pe care întreprinderea și l-a asumat în funcție de riscul său economic și de importanța capitalurilor proprii

În cosecință, interpretarea unui astfel de bilanț, presupune a fi cunocute alegerile realizate cu privire la cuplul rentabilitate-risc(rentabilitatea economică trebuie să fie suficientă pentru a renumera corespunzător aporturile la capital), dar și la modelul de levier financiar. Perspectiva de îndatorare permisă de această abordare este una mult mai bogată, iar rolul trezoreriei este văzut în termeni de flexibiliate( deținerea de active de trezorerie se poate exolica prin rentabilitatea pe care acestea o produc). Elementele cele mai speciale ale acestei analize este reprezentată de abordarea dinamică, bazată pe flux, acolo unde, pentru a fi semnificativ, diagnosticul necesită cunoașterea strategiei urmărite de întreprindere pe principalele afaceri din portofoliu.

3.Reglementări contabile conforme cu Directiva 34/2013 a Parlamentului European și a Consiliului

Scopul Directivei 34/2013 a Parlamentului European și a Consiliului este reprezentat de lămurirea limiteleor criteriilor de mărime în funcție de care entitățile europene vor fi repartizate în categoriile: microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii, întreprinderi mari, grupuri mici, grupuri mijlocii și grupuri mari și de a lămurii obligațiile de raportare ale acestor categorii cu obiectivul de a căpăta o simplificare reală și realizarea unor economii de costuri administrative cu deosebire în cazul microîntreprinderilor și întreprinderilor și grupurilor mici și mijlocii. Creșterea transparenței în informarea financiară și procurarea de documente relevante privind riscul aferent afacerilor și modelul de guvernanță corporativă sunt și ele obiective importante ale noii Directive.

Noua Directivă abrogă Directivele a IV-a și a VII-a care au stat la baza OMFP 3055/2009 cu modificările și completările ulterioare, înlocuit în cele din urmă de Ordinul 1.802/2014.

Implementarea Directivei 34/2013 în jurisdicția din România apare în Ordinul 1.802/2014 privind aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile consolidate.

Principalele aspecte soluționate prin elaborarea noilor reglementări au fost utmătoarele:

-definirea criteriilor de mărime a entităților care intră în aria de aplicare a Ordinului prin raportare la criteriile stabilite de Directivă;

-definirea situațiilor financiare obligatorii și facultative pe care le întocmesc entitățile care intră în aria de aplicare a Ordinului;

-rafinarea modelului de bilanț și a modelului de cont de profit și pierdere;

-stabilirea cerințelor de prezentări de informații impuse sau recomandate diferitelor categorii de entități care intră în aria de aplicare a Ordinului, pentru asigurarea conformității cu Directiva 34;

-completări și modificări aduse la politicile contabile prevăzute de noile reglementări contabile, apropriindu-se cel mai mult de standardele și interpretările IFRS.

Conform Directivei 34/2013 situațiile financiare individuale se clasifică în :

Microîntreprinderi nu depășesc la data bilanțului, limitele a cel puțin două dintre cele 3 criterii :

Totalul bilanțului = 350.000 €;

Cifra de afaceri neta = 700.000 €;

Numărul mediu de 10 salariați în cursul unui exercițiu financiar

Obligațiile de raportare :

Contul de profit și pierdere prescurtat

Bilanț prescurtat

Informații suplimentare

Întreprinderile mici nu depășesc la data bilanțului, limitele a cel puțin două dintre cele 3 criterii :

Totalul bilanțului = 4.000.000 €;

Cifra de afaceri neta = 8.000.000 €;

Numărul mediu de 50 de salariați în cursul unui exercițiu financiar

Obligațiile de raportare :

Bilanț prescurtat

Contul de profit și pierdere

Notele explicative care sunt mai detaliate decât informațiile suplimentare la microîntreprinderi

Întreprinderile mijlocii se diferențiază de microîntreprinderi și întreprinderile mici și nu depășesc la data bilanțului, limitele a cel puțin două dintre cele 3 criterii:

Totalul bilanțului = 20.000.000 €;

Cifra de afaceri neta = 40.000.000 €;

Numărul mediu de 250 de salariați în cursul unui exercițiu financiar

Obligațiile de raportare :

Bilanț

Contul de profit și pierdere

Situația fluxurilor de trezorerie

Situația modificărilor capitalului propriu

Notele explicative la situațiile financiare anuale

Întreprinderile mari depășesc la data bilanțului, limitele a cel puțin două dintre cele 3 criterii:

Totalul bilanțului = 20.000.000 €;

Cifra de afaceri neta = 40.000.000 €;

Numărul mediu de 250 de salariați în cursul unui exercițiu financiar

Obligațiile de raportare :

Bilanț

Contul de profit și pierdere

Situația fluxurilor de trezorerie

Situația modificărilor capitalului propriu

Notele explicative la situațiile financiare anuale

4.Aria de aplicare și cerințele de raportare financiară prevăzute de OMFP 1.802/2014

Conform OMFP 1.802/2014 situațiile financiare individuale se clasifică în :

Microîntreprinderile sunt entități care, la data bilanțului, nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:

Totalul activelor = 1.500.000 lei;

Cifra de afaceri netă = 3.000.000 lei;

Numărul mediu de 10 salariați în cursul unui exercițiu financiar

Întreprinderi mici sunt entitățile care, la data bilanțului, nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:

Totalul activelor = 17.500.000 lei;

Cifra de afaceri netă = 35.000.000 lei;

Numărul mediu de 50 de salariați în cursul unui exercițiu financiar

Întreprinderi mijlocii și mari sunt entitățile care la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:

Totalul activelor = 17.500.000 lei;

Cifra de afaceri netă = 35.000.000 lei;

Numărul mediu de 50 de salariați în cursul unui exercițiu financiar

Primul an în care s-au întocmit situațiile financiare conform cu noile reglementări a fost anul 2015. Entitățile raportoare de situații financiare pot sau nu să schimbe categoria în care se încadrează, doar dacă în cele două exerciții financiare consecutive trec sau încetează să treacă peste criteriile de mărime.

Explicând ce reprezintă două exerciții financiare consecutive, ajungem la înțelesul că avem un exerciți financiar precedent celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale și un exercițiu financiar curent, moment în care se întocmesc situațiile financiare anuale.

Conform Ordinului 1.802/2014, societățiile nou înființate pot opta pentru criteriul de mările de care consideră că se vor apropria (respectiv cele aplicate pentru microîntreprinderi, întreprinderile mici sau pentru întreprinderile mijlocii și mari).

5. Prezentarea Bilanțului contabil în conformitate cu OMFP 1.802/2014

Tiparul bilanțului din OMFP 1.802/2014 se bazează pe ecuația ACTIVE – DATORII = CAPITALURI PROPRII. Acesta se prezină în formă de listă și este recepționat din articolul 10, anexa IV al Directivei 34/2014.

Formatul bilanțului extins :

Active imobilizate

Imobilizări necorporale

Cheltuieli de constituire

Cheltuieli de dezvoltare

Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare, dacă acestea au fost achiziționate cu titlu oneros și nu trebuie prezentate la A I 5

Active necorporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale

Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziționat cu titlu oneros

Avansuri

II. Imobilizări corporale

Terenuri și construcții

Instalații tehnice și mașini

Alte instalații, utilaje și mobilier

Investiții imobiliare

Active corporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale

Active biologice productive

Avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție

III. Imobilizări financiare

Acțiuni deținute la entități afiliate

Împrumuturi acordate entităților afiliate

Interese de participare

Împrumuturi acordate entităților de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare

Investiții deținute ca imobilizări

Alte împrumuturi

Active circulante

Stocuri

Materii prime și materiale consumabile

Producția în curs de execuție

Produse finite și mărfuri

Avansuri

II. Creanțe

Creanțe comerciale

Sume de încasat de la entitățile afiliate

Sume de încasat de la entitățile de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare

Alte creanțe

Capital subscris și nevărsat

III. Investiții pe termen scurt

Acțiuni deținute la entitățile afiliate

Alte investiții pe termen scurt

IV .Casa și conturile la bănci

Cheltuieli în avans

Datorii : sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligațiuni convertibile

Sume datorate instituțiilor de credit

Avansuri încasate în contul comenzilor

Datorii comerciale – furnizori

Efecte de comerț de plătit

Sume datorate entităților afiliate

Sume datorate entităților de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare

Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale

Active circulante nete/datorii curente nete

Total active minus datorii curente

Datorii : sume care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligațiuni convertibile

Sume datorate instituțiilor de credit

Avansuri încasate în contul comenzilor

Datorii comerciale – furnizori

Efecte de comerț de plătit

Sume datorate entităților afiliate

Sume datorate entităților de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare

Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale

Provizioane

Provizioane pentru litigii

Provizioane pentru garanții acordate clienților

Provizioane pentru pensii și obligații similare

Provizioane pentru impozite

Alte provizioane

Venituri în avans

Capital și rezerve

Capital subscris

Capital subscris vărsat

Capital subscris nevărsat

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve

Rezerve legale

Rezerve statutare sau contractuale

Alte rezerve

V. Profitul sau pierderea raportat(ă)

VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar

Formatul bilanțului prescurtat :

   A. Active imobilizate

   I. Imobilizări necorporale

   II. Imobilizări corporale

   III. Imobilizări financiare

   B. Active circulante

   I. Stocuri

   II. Creanțe

   III. Investiții pe termen scurt

   IV. Casa și conturi la bănci

   C. Cheltuieli în avans

   D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

   E. Active circulante nete/datorii curente nete

   F. Total active minus datorii curente

   G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

   H. Provizioane

   I. Venituri în avans

   J. Capital și rezerve

   I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat și capitalul nevărsat)

   II. Prime de capital

   III. Rezerve din reevaluare

   IV. Rezerve

   V. Profitul sau pierderea reportat(ă)

   VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar

Analiza diferențelor dintre politicile contabile prevăzute de OMFP 1802/2014 și cele solicitate de IFRS

În urma intrării în vigoare a Directivei 2013/34/UE și a abrogării Directivelor europene a IV-a și a VII-a, reglementări ce apăreau în România în Ordinul OMFP nr. 3.055/2009, ministrul finanțelor publice a emis un nou ordin, Ordinul nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și consolidate.

La 1 ianuarie 2015 a intrat în vigoare OMFP nr. 1.802/2014 și a fost abrogat atât Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cât și Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.239/2011 pentru aprobarea Sistemului simplificat de contabilitate.

Principalele modificări aduse reglementărilor corectează anumite tratamente prevăzute de reglementările vechi, tratamente ce nu ajutau la obținerea unei imagini fidele a entității, și care duceau la conflicte cu principiile reglementărilor în sine. Noul Ordin 1.802/2014 conține și informații suplimentare în ceea ce privește regulile de măsurare sau recunoaștere. Acesta se aseamănă foarte mult cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, dar totuși sunt situații în care asemănarea poate să fie totală sau nu cu standardul.

În noile reglementări contabile se regăsesc transpuse distinct următoarele Standarde Internaționale de Raportare Financiară :

IAS 23 – Costurile îndatorării :

În noile reglementări contabile, este transpus Standardul Internațional de Contabilite IAS 23”Costul îndatorării”, standard ce obligă la înregistrarea în costuri cu activul a cheltuielii cu îndatorarea.

Paragraful 20 din Standardul Internațional de raportare financiară 23”Costul îndatorării” introduce suspendarea capitalizării costului în cursul perioadei în care nu se lucrează efeciv la realizarea activului cu ciclu lung de fabricație. Acestă suspendare a capitalizării costului nu a fost transpusă în legislația națională intrată în vigoare prin OMFP nr. 1.802/2014.

Pentru operatorii economici ce aveau deja în execuție un activ cu ciclu lung de fabricație, la care nu au caoitalizat dobânda până la 31 decembrie 2014, vor proceda la schimbarea politicii contabile în sensul noilor reglementări începând cu 01 ianuarie 2015 și vor explica în notele anexă la situațiile financiare efectul acestei modificări.

IAS 41 – Agricultură

Operatorii economici încadrează distinct imobilizările corporale din categoria activelor biologice productive, în conformitate cu articolul 194 din OMFP nr. 1.802/2014. Această procedură se regăsește și în standardul IAS 41 ”Agricultură”.

Principalele prevederi normative privind recunoașterea activelor biologice sunt reglemenate de punctele 207-209 din OMFP nr. 1.802/2014, în următorul fel:

„207.- (1 ) În categoria imobilizărilor corporale se urmăresc distinct activele biologice productive.

(2) Activele biologice productive sunt orice active, altele decât activele biologice de natura stocurilor; de exemplu, animalele de lapte, vița-de-vie, pomii fructiferi și copacii din care se obține lemn de foc, dar care nu sunt tăiați. Activele biologice productive nu sunt produse agricole ci, mai degrabă, sunt active autoregeneratoare.

208.- Un activ biologic este un animal viu sau o plantă vie.

209. – O entitate recunoaște un activ biologic dacă și numai dacă :

entitatea controlează activul ca rezultat al evenimentelor trecute ;

este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate activului să revină entității ;

valoarea justă sau costul activului poate fi evaluat(ă) în mod credibil.”

Conform articolului 238 din OMFP nr.1.802/2014, amortizarea se va atribui întregului cost de achiziție, începând cu luna următoare recepției activelor. Prin intermendiul catalogului mijloacelor fixe, adoptat prin HG nr. 2139/2004, perioada este de 5-9 ani pentru animalele de produție și sunt regăsite în cadrul grupei 2.4.1.2 – Boi și bivoli de muncă ; vaci de lapte și tauri pentru reproducere.

Există două diferențe fundamentale față de IAS 41 ”Agricultură” :

conform standardului, amortizarea activelor biologice începe de la data la care activele biologice sunt deținute de entitate în maniera dorită de conducere, practic de la data recepției și nu începând cu luna următoare

conform standardului,valoarea amortizabilă este costul sau după caz, valoarea justă diminuată cu valoarea reziduală a activului imobilizat, conform paragrafului 33 din standard coroborat cu IAS 16 Imobilizări corporale, iar conform reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, valoarea amortizabilă este costul de achiziție sau valoarea reevaluată fără a ține cont de valoarea reziduală

IFRS 6 – Explorarea și evaluarea resurselor minerale

IAS 28 – Investiții în entități asociate

IAS 40 – Investiții Imobiliare

CAPITOLUL II – STUDIUL DE CAZ ASUPRA SOCIETĂȚII S.C ALIMENTARA S.A

Prezentarea societății S.C ALIMENATRA S.A

Societatea denumită în continuare Societatea comercială ”ALIMENTARA„ S.A. este o persoanămjuridică româneacă, fiind o societate pe acțiuni deschisă la Bursa de Valori București.

Societatea S.C ALIMENTARA S.A. a fost înființată în anul 1991 și a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului din Olt cu numărul J28/62/1991.

Aceasta are sediul social în România, Municipul Slatina, Strada Arinului, numărul 1, județ Olt. Sediul societății poate fi schimbat în alta localitate din România doar prin Hotărârea Adunării Genereale a Acționarilor.

Societatea este înființată printr-un act cu perioadă nedeterminată de funcționare începând cu data înregistrării la Oficiul Registrului Comerțului.

Obiectivul societății este de a efectua în conformitate cu legislația României, comerț cu amănuntul, având codul principal de activitate: CAEN 471 și comerț cu amănuntul în magazinele nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun având cod CAEN 4711.

Capitalul social subscris și vărsat al S.C ALIMENTARA S.A. este de 998.988 lei la data de 31.12.2015, divizat în 411.106 acțiuni, fiecare având valoarea nominal de 2,43 lei/acțiune. Strctura aporturilor de capital este următoarea :

– Societatea de Investiții Financiare Oltenia S.A. 521.823,06 lei = 214.742 acțiuni, reprezentând 52,2352 % din acțiunile companiei ;

– S.C Multifunctional Ecologic System SRL 329.508,00 lei = 135.600 acțiuni,reprezentând 32,9842 % din acțiunile companiei;

– Alte personae juridice 63.738,90 lei = 26.230 acțiuni, reprezentând 6,3803 % din acțiunile companiei;

– Persoane fizice 83.917,62 lei = 34.534 acțiuni, reprezentând 8,4003 % din acțiunile companiei;

Societatea își stabilește profitul conform bilanțului aprobat de Adunarea Generala a Acționarilor, iar profitul impozabil se stabilește conform legii.

În anul 2015, S.C ALIMENTARA S.A. a fost condusă de către un Consiliu de Administrație format din 5 membri, până pe data de 30.04.2015, apoi numărul persoanelor în Consiliului de Administrație a scăzut la 3 membrii, pentru un mandat de 2 ani, începând cu data de 01.05.2015, acești membrii fiind :

Țenea Aurel

Cimpoeru Ana

Caracaleanu Laura-Mihai

Societatea deține în patrimoniu 15 spații comerciale cu o suprafață contruită de 2.459,22 mp, împreuna cu sediul social al societății, din care suprafața utilă este egală cu 2.170,46 mp, iar suprafața dată în chirie este egală cu 1.759.63 mp.

Societatea deține teren cu o suprafață egală cu 1.690,24 mp conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria OT, numărul 0019 emis la data de 23.11.1997.

Conform cu prevederile noul ordin OMPF 1802/2014, imobilizările corporale pentru care există cu o valoare contabilă de 2.368.399 sunt încadrate în categoria investițiilor imobiliare.

Societatea deține echipamente tehnologice, aparate și instalații, mijloace de transport, mobilier și aparatura birotică pentru buna desfășurare a obiectului de activitate.

În cursul anului 2015, societatea a avut semnate 19 contracte de locațiune, pentru o suprafață de 1.914,26 mp.

Societatea se poate dizolva în următoarele situații:

Imposibilitatea realizării obiectului de activitate;

Falimentul;

Numărul de acționari va fi redus sub 2, într-o perioada mai mare de 9 luni ;

În orice alta situație conform hotărârii Adunării Generale a Acționarilor. ;

La întocmirea situațiilor financiare anuale au fost respectate prevederile legii contabile numărul 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale ordinului O.M.F.P numărul 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anulale individuale și situațiile anuale consolidate.

Analiza poziției financiare a întreprinderii Alimentara S.A

Poziția financiară a unei companii este „influențată de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, de lichiditatea și solvabilitatea sa și de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care își desfășoară activitatea”.

Izvorul principal de informații privind poziția financiară este redată de bilanț.

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea și urmărirea evoluției ponderii elementelor patrimoniale. Metoda ratelor este recomandată în acest caz.

Cu ajutorul ratelor de structură se pot observa modificările strcturale în cadrul companiei pe o perioadă mai lungă de timp.

Analiza structurii activului

Ratele de structură în cazul activelor depind de natura activității companiei, ele determindu-se după următoarele relații:

Rata activelor imobilizate:

Rata activelor imobilizate măsoară importanța activelor pe termen lung din totalul activelor întreprinderii.

Ratele imobilizărilor mai pot fi calculate astfel:

1.1

Aceasta rata reflectă ponderea unor active precum brevete, licențe, mărci, fond comercial etc. în cadrul totalul întreprinderii. În general, întreprinderile românești au o pondere redusă a activelor necorporale.

1.2

Această rată reflectă ponderea imobilizărilor corporale precum terenuri, clădiri, mașini și echipamente în cadrul activelor întreprinderii. În general, înregistrează valori ridicate în cadrul firmelor ce necesită o infrastructură importantă, echipamente costisitoare, industrie grea, activități ce presupun investiții imobiliare sau funciare.

Acest indicator este influențat de alegerea politicii de amortizare sau de alegerea politiciii contabile între cost istoric și valoarea justă pentru imobilizările corporale.

1.3

Indicatorul evidențiază legăturile care se crează între relațiile strategice și financiare pe care o întreprindere le are cu alte entități economice.

Interpretarea rezultatelor pe baza analizei ratelor de structură ale activului

In cadrul companiei S.C ALIMENTARA S.A, activele imobilizate dețin o pondere de aproximativ 32% în periada curentă, ceea ce arată o diminuare față de perioada de bază cu 4,64 puncte procentuale (de la 36,20% la 31,56%).

Rata imobilizărilor necorporale s-a menținut constantă în perioada analizată comparativ cu perioada de bază, având o valoarea egală cu 0.

Rata imobilizărilor corporale a înregistrat o diminuare în perioada analizată comparative cu perioada de bază cu 4,43 puncte procentuale (de la 34,39 % la 29,96 %), rată cu cea mai mare influență asupra activelor imobilizate deoarece în societății există valori mari de terenuri și spații comerciale.

Rata imobilizărilor financirare a înregistrat o diminuare în perioada analizată comparative cu perioada de bază cu 0,21 puncte procentuale (de la 0,35% la 67,23%)

Rata activelor circulante

Această rată reflectă ponderea activelor circulante în totalul activelor întreprinderii, care evidențiază importanța activelor care sunt ușor de transformat în bani.

Ratele activelor circulante sunt:

2.1

Acest indicator înregistrează în mod normal niveluri ridicate în cazul întreprinderilor cu activitate de producție și ciclu lung de fabricație, precum și în cazul firmelor de distribuție care au un nivel ridicat al stocurilor.

2.2

Acest indicator evidențiază importanța creanțelor comerciale în patrimonul întreprinderii. Această rată este influențată de puterea de negociere a întreprinderii cu partenerii comerciali.

2.3

Acest indicator ne arată rapiditatea de a transforma instruméntele financiare în lichidități fără a pierde din valoarea acestora.

2.4

Această rată se consideră a avea un nivel normal atunci când indicatorul este cuprins între 1-2%. Măsurând lichiditatea întreprinderii, trebuie să se țină cont că dispobibilitățiile au o variabilitate ridicată de la o perioadă la alta.

Interpretarea rezultatelor pe baza analizei ratelor de structură ale pasivului

In cadrul companiei S.C ALIMENTARA S.A, activele circulante dețin o pondere de aproximativ 68,43% în periada curentă, ceea ce arată o majorare față de perioada de bază cu 4,63 puncte procentuale (de la 63,80% la 68,43%).

Dintre activele circulante, stocurile sunt cele care înregistrează o usoară scadere în perioada curentă față de perioada de bază, și anume o scadere cu 0,0073 puncte procentuale (de la 0,008 % la 0,0007 %).

Creanțele înregistrează de asemenea o scadere în perioada curentă față de perioada de bază, și anume o scadere cu 0,39 puncte procentuale (de la 0,5% la 0,11 %). Din această situație putem deduce că s-a efectuat o mai buna gestiune a stocurile comparativ cu creanțele sau o s-a produs o restrângere a dimensiunii exploatării datorată micșorării cererii.

Rata investițiilor financirare a înregistrat o creștere în perioada analizată comparative cu perioada de bază cu 66,88 puncte procentuale (de la 0,35% la 67,23%)

Rata disponibilităților a înregistrat o scădere în perioada analizată comparative cu perioada de bază cu 61,84 puncte procentuale (de la 62,94% la 1,10%) încadrându-se în perioada analizată în intervalul de 1%-2%, fiind considerat un nivel optim, dat fiind faptul că acesta variază în funcție de disponibilul existent în societate.

Analiza strucurii surselor de finanțare

Ceea ce arată importanța evoluției în timp a diverselor surse de finanțare ale întreprinderii sunt ratele de structură ale surselor de finanțare.

Ratele de structură a surselor de finanțare sunt:

Capitalul permanent este format din capital propriu și din credite pe termen lung. Indicatorul evidențiază necesitatea surselor de finanțare pe termen lung și trebuie pusă în relație cu mărimea ratei activelor imobilizate. Firma este eficientă dacă se încadrează într-un interval de 50% – 66 %.

Acest indicator evidențiază mărimea surselor proprii de finanțare pe termen lung în totalul activelor. Un nivel de peste 33% reprezintă o situație normal pentru întreprindere.

Acest indicator măsoară mărimea datoriilor exigibile pe termen scurt în totalul activelor și trebuie pus în relație cu rata activelor circulante pentru a evidenția gradul de echilibru financiar pe termen scurt.

Indicatorul măsoară importanța adatoriilor indiferent de perioada de exigibilitate.

Interpretarea rezultatelor pe baza analizei structurii surselor de finanțare

In cadrul companiei S.C ALIMENTARA S.A, ratele surselor de finanțare au înregistrat creșteri și diminuări ale indicatorilor analizați în perioada analizată comparative cu perioada de bază.

Ponderea capitalurilor permanente în totalul surselor de finanțare prezintă o creștere în perioada analizată cu 0,36 puncte procentuale comparativ cu perioada de bază (de la 97,62 % la 97,98 %)

Rata stabilității financiare a înregistrat o creștere în perioada analizată comparative cu perioada de bază cu 0,36 puncte procentuale (de la 97,62 % la 97,98 %) ceea ce semnifică o majorarea a contribuției resurselor permanente ale întreprinderii la acoperirea mijloacelor economice. Rata stabilității financiare este egală cu rata autonomiei globale ceea ce arată o scadere ponderii surselor proprii la finanțarea mijloacelor economice.

Rata autonomiei globale, prezintând ponderea capitalurilor proprii în totalul surselor de finanțare în perioada curentă, a înregistrat o creștere cu 0,36 puncte procentuale (de la 97,62 % la 97,98 %) față de perioada de bază. Acesta este rezultatul creșterii finanțărilor externe, ceea ce poate duce la majorarea riscului financiar al firmei, ceea ce reprezintă o situație normală pentru o întreprindere care se află într-un proces investițional susținut.

Rata datoriilor pe termen scurt a înregistrat o scădere în perioada analizată comparative cu perioada de bază cu 0,36 puncte procentuale (de la 2,20 % la 1,84 %).

Rata datoriilor totale a înregistrat o scădere în perioada analizată comparative cu perioada de bază cu 0,36 puncte procentuale (de la 2,20 % la 1,84 %). Aceasta pune în evidență relația cu creditorii care preferă rate ale obligatiilor scazute, deoarece acestia au siguranța că au o protecție în cazul lichidării aupra creditelor.

Analiza lichidității și solvabilități

Lichiditatea reprezintă puterea pe care o are o înreprindere de a-și plăti la scadență obligațiile pe care le are pe termen scurt pe seama activelor curente.

Solvabilitatea reprzintă puterea pe care o are o întreprindere de a-si acoperii datoriile totale.

Analiza asupra lichidități și solvabilității se face cu ajutorul următoarelor rate:

Rata lichidității curente :

Una dintre cele mai cunoscute rate este rata lichidității curente (generală) deoarece acesta examinează corelația formată între activele curente și datoriile curente.

Acestă rata este apreciată ca având un nivel asigurator atunci cand este cuprinsă între 1,5 – 2, iar un nivel sub 1,0 poate îngreuna societatea să își onoreze obligațiile scadente pe termen scurt.

Acesta se calculează pe baza următoarei relații de calcul :

Rata lichidității rapidă

Se poate opta, a nu lua în calcul toate activele curente deoarece uneori este mai greu de transformat stocurile sau alte active curente în lichidități, ceea ce poate duce la o îngreunare a plăților scadente.

Rata lichiditățuu rapidă trebuie să aibă valoarea minimă egală cu 1.

Ca o alternativă, se poate calcula o rată mai conservatoare, calculată pe baza următoarei relații:

Rata lichidității la vedere (RLv)

Această rată reprezintă cea mai conservatoare măsură a lichidității interne a unei întreprinderi, atunci când se iau în considerare doar activele lichide la numărător.

Rata solvabilității globale (Rsg)

Rata solvabilității globale se utilizează pentru a măsura gradul în care face față o întreprindere datoriilor.

Acestă rata acceptă valoarea minima egală cu 1,4, dar există posibilitatea ca acestă rata sa aibe fie mai mic de 1, ceea ce rezultă că firma este insolvabilă.

Rata solvabilității patrimoniale (Rsp)

Rata solvabilității patrimoniale este considerată a fi eficientă atunci când este depășită voarea de 0,5. Un interval cuprins între 0,3-0,5 evidențiază o situație satisfăcătoare.

Interpretarea rezultatelor pe baza analizei lichidității și solvabilități

In cadrul companiei S.C ALIMENTARA S.A, ratele lichidității și solvabilității au înregistrat creșteri și diminări ale indicatorilor analizați în perioada analizată comparative cu perioada de bază.

Rata lichidității curente a înregistrat o scădere în perioada analizată comparative cu perioada de bază cu 28,24 puncte procentuale (de la 28,91 % la 0,67 %) ceea ce semnfică faptul că societatea poate avea dificultăți în a-și onora obligațiile scadente pe termen scurt. În perioada analizată se observă o scadere dramatică a ratei.

Rata lichidității rapidă a înregistrat o scădere în perioada analizată comparative cu perioada de bază cu 28,24 puncte procentuale (de la 28,90 % la 0,66 %) ceea ce semnfică faptul că societatea se află sub nivelul minim acceptat (>1) și poate prezenta dificultăți în a-și onora datoriile pe termen scurt prin valorificarea activelor curente care prezintă grad ridicat de lichiditate.

Rata lichidității la vedere a înregistrat o creștere în perioada analizată comparative cu perioada de bază cu 8,32 puncte procentuale (de la 28,80 % la 37,12 %) ceea ce semnfică faptul că societatea nu întâmpină dificultăți în a-și onora datoriile pe termen scurt din disponibilitățile bănești și investițiile financiare pe termen scurt.

Rata solvabilității globale a înregistrat o creștere în perioada analizată comparative cu perioada de bază cu 8,77 puncte procentuale (de la 45,56 % la 54,33 %), înregistrând o valoare peste limită (>1,4). În această situație este evidențiat un risc financiar mic.

Rata solvabilității patrimoniale s-a menținut constană în perioada analizată comparativ cu perioada de bază, având în continuare o valoare egală cu 1, valoare se afla peste limita normal (>0,5). În această situație este evidențiat un risc financiar mic.

Analiza corelației dintre FR-fondul de rulment, NFR-nevoia de fond de rulment și TN-trezoreria netă

Fondul de rulment patrimonial este un indicator care conturează într-o mărime absolută puterea întreprinderii de a transorma în bani elementele sale într-un termen scurt.

FRp-Fondul de rulment propriu:

Fondul de rulment împrumutat:

NFR-Nevoia de fond de rulment este un element din categoria activelor și reprezintă acea parte a activelor circulante care trebuie finanțată pe seama fondului de rulment :

Indicatorul TN-Trezozerie netă pune în relație FR-Fonful de rulment cu NFR-Necesarul de fond de rulment și exprimă :

Interpretarea rezultatelor pe baza corelației dintre Fodul de rulment, Nevoia de fond de rulment și Trezorerie netă

În cadrul companiei S.C ALIMENTARA S.A, Fondul de rulment, Nevoia de fond de rulment și Trezoreria netă au înregistrat creșteri și diminări ale indicatorilor analizați în perioada analizată comparative cu perioada de bază.

Fondul de rulment este pozitiv și în creștere ca urmare a creșterii resurselor stabile, înregistrând o creștere cu lei, respectiv cu 15,73 puncte procentuale în perioada analizată față de perioada de bază. În acest caz, din desfășurarea activității întreprinderii se degajă un surplus de resurse stabile care pot fi utilizate pentru finanțarea altor nevoi ale întreprinderii.

Fondul de rulment propriu este pozitiv și în creștere, înregistrând o creștere cu lei, respectiv cu 13,46 puncte procentuale în perioada analizată față de perioada de bază.

Fondul de rulment împrumutat s-a menținut constat în perioada analizată față de perioada de bază, neînregistrând valori.

Nevoia de fond de rulment este negativă și în creștere, înregistrând o scădere cu lei, respectiv 10,10 puncte procentuale în perioada analizată față de perioada de bază.

Trezoreria netă este pozitivă și în creștere, înregistrând o creștere cu lei, respectiv cu 15,52 puncte procentuale ceea ce reflectă ritmul superior de creștere a Fondului de rulmet(115,73%) comparativ cu Nevoia de fond de rulment (110,10%).

COCLUZII ASUPRA BILANȚULUI ȘI A COMPANIEI S.C ALIMENTARA S.A

Fiecare societate comercială sau societate pe acțiuni necesită o raportare fidelă și bazată pe previziune. Întreprinderile oferă prin situațiile financiare precum bilanțul contabil informații utile investitorilor și acționarilor, ceea ce ajută la procesul de luare al deciziilor de către părțile interesate ale societății.

Societatea pe acțiuni S.C ALIMETARA S.A funcționează în baza prevederilor Legii numărul 31/1990 modificată și republicată și are la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Olt, numărul J28/62/1991.

Analizând bilanțul societății în anii 2014-2015 s-au constat următoatele aspecte:

Imobilizări corporale: Societatea deține acte de proprietatea asupra tuturor imobilizărilor corporale

Stocuri: La data de 31.12.2015 societeatea deținea în stoc formulare cu regim special în sumă de 63 lei

Creanțe: La data de 31.12.2015 societeatea avea creanțe de recuperat în valoarea de 18.034 lei, din care 9.148 lei sub 30 de zile, și 8.886 lei reprezentând provizioanele(o factură în valoare de 5.920 lei și o factură în valoare de 2.966 lei)

Disponibilități; La data de 31.12.2015 societeatea avea în cont suma de 5.804.468 lei din care casa și conturile la bănci în valoare de 97,536 și investițiile per termen scurt de 5.710.932 lei.

Compania se confruntă cu fenomenul de scădere al chiriilor, fapt ce ar putea duce la scăderea lichidităților. Acest fapt a condus la modernizarea spațiile comerciale în vederea închirierii lor.

Comparativ cu anul 2014, societatea a înregistrat o creștere a capitalurilor proprii, în sumă de 578.621 lei, iar la finele anului 2015 capitalurile proprii aveau o valoare egală cu 8.323.862 lei.

BIBLIOGRAFIE:

Revista Contabilitatea, expertiză și auditul afacerilor, colecția noiembrie 2011

Revista Contabilitatea, expertiză și auditul afacerilor, colecția decembrie 2011

Act constitutiv al societății S.C ALIMENTARA S.A

V.Robu, I.Anghel, E.C. Șerban (coordonatori) – Analiză economico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014

G.Vâlceanu, V.Robu, N. Georgescu (coordonatori) – Analiză economico-financiară, Ediția a doua revizuită și adăugită, Editura Economică, București, 2005

Ordinul 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situații financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, publicat in Monitorul Oficial nr 963 din 30.12.2014