BILANȚUL ARTICULAR ȘI MUSCULAR AL TUTUROR SEGMENTELOR [615289]

BILANȚUL ARTICULAR ȘI MUSCULAR AL TUTUROR SEGMENTELOR
CORPULUI

Bilanțul articular și cel muscular sunt două metode de testare a forței musculare și a
amplitudinii mișcărilor pe diferite segmente ale corpului. Aceste două măsurători sunt importante din
punct de vedere clinic pentru stabilirea unui diagnost ic în ceea ce privește bolile ce afectează aparatul
locomotor.
Pentru un calcul mai exact al bilanțului articular se folosește goniometrul medical (este
necesară cunoașterea tehnicii) iar forța musculară se raportează la un sistem de 6 forțe (0 -5), unde 0
înseamnă lipsa mișcării pe segmentul respectiv iar 5 este forța normală (primele 3 forțe sunt testate
din poziții în care acțiunea gravitației nu influețează activitatea mușchilor -FG, iar urmatoarele 3 din
poziții antigravitaționale -AG.
Pentru articulația scapulo -humerală:
• Se inspectează vizual alinierea omoplaților, a claviculelor, acromionului (se notează dacă
există posibile deformă sau tumefacții și se palpează mușchii efectori: deltoid, subspinos,
supraspinos, rotund mic).
Flexia ASH:
❖ Pentru bilanțul articular:
➢ Brațul fix al goniometrului se fixează pe trunchi, pe linia medio -axilară, spre marele trohanter;
➢ Brațul mobil al goniometrului se fixează pe linia mediană a feței laterale a brațului, spre
condilul lateral, până spre 150° -160°, după care se orientează spre olecran;
➢ Capătul goniometrului : în dreptul articulației SH;
Comandă verbală : pacientului i se specifică: ridicați brațul în față și în sus și încercați să atingeți
urechea având cotul extins;
Valori normale: 180° (dintre care 90 sunt realizate din ASH, 60° din articulația scapulo -toracică, prin
bascularea scapulei, iar următoarele 30° sunt date de hiperlordozarea lombară.

❖ Pentru bilanțul muscular:
Forța 2 (mediocră): pacientul este așezat în decubit late ral cu scapula stabilizată și este rugat să
realizeze mișcarea de flexie a brațului până la 90°;
Forța 3 (acceptabilă): pacientul stă în șezut, se stabilizează scapula, și este rugat să realizeze flexia
ASH;
Forța 4 (bună): pacientul stă în șezut; se stabilizează scapula și se palpează deltoidul anterior și
coracobrahialul; pacientul este rugat să realizeze flexia brațului până la 90°; se imprimă rezistență pe
treimea distală a humerusului;
Substituție : contracția abductorilor scapulei, extensia trunchiului;

F2 F3 F4
Extensia ASH:
❖ Pentru bilanțul articular:
➢ Brațul fix al goniometrului se fixează pe trunchi, p e linia medio -axilară, spre marele trohanter;
➢ Brațul mobil al goniometrului se fixează pe linia mediană a feței laterale a brațului, spre
condilul lateral, până spre 150° -160°, după care se orientează spre olecran;
➢ Capătul goniometrului : în dreptul articul ației SH;
Comandă verbală : pacientului i se specifică să depărteze brațul de corp cât mai în spate.
Valori normale: mișcarea activă ajunge până la aproximativ 50 -60°, iar cea pasivă până la
aproximativ 90°;

❖ Pentru bilanțul muscular:
Forța 2 : pacientul este așezat în decubit lateral cu scapula stabilizată și este rugat să realizeze
extensia ASH;
Forța 3 : pacientul st ă în decubit ventral, se stabilizează scapula, se palpează deltoidul posterior,
marele dorsal și rotund mare – realizează extensia ASH;
Forța 4 : pacientul stă în decubit ventral, se stabilizează scapula, se palpează deltoidul posterior,
marele dorsal și rot und mare – realizează extensia ASH și se imprimă rezistență în treimea distală
a humerusului;
Substituție : abductorii umărului;

F2 F3 F4
Abducția ASH:
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se aliniază pe trunchi pe linia axilară posterioară;
➢ Brațul mobil al goniometrului se fixează pe linia mediană a feței posterioare a brațului, spre
olecran;
➢ Capătul goniometrului : în dreptul articulației SH;
Comandă verbală : pacientului i se specifică să ridice brațul în sus prin lateral până atinge urechea,
cotul fiind extins;
Valori nornale: 180° (dintre care 90 sunt realizate din ASH, 60° din articulația scapulo -toracică, prin
bascularea scapulei, iar următoarele 30° sunt date de hiperlordozarea lombară.

❖ Pentru Bm:
Forța 2 : pacientul stă in decubit dorsal cu scapula stabilizată și este rugat să abduce brațul;
Forța 3 : pacientul stă în poziție șezând, se stabilizează scapula, se palpează deltoidul mijlociu și
supraspinosul – se execută abducția;
Forța 4: pacientul stă în poziție șezând, se stabilizează scapula, se palpează deltoidul mijlociu și
supraspinosul – se execută abducția imprimându -se rezistență pe treimea distală a humerusului;
Substituție : porțiunea lungă a humerusului dacă brațul este rotat extern;

F2 F3 F4
Abducția orizontală a ASH:
❖ Pentru BA:
➢ Braț ul fix al goniometrului este fixat paralel cu solul pe linia medială a brațului;
➢ Brațul mobil al goniometrului se așează în aceași poziție ca și brațul fix doar că acesta se mișcă
odată cu membrul;
➢ Capătul goniometrului : în dreptul articulației SH;
Comandă verbală: pacientul este rugat să deplaseze mâna cât mai în spate menținând cotul extins.

❖ Pentru BM:
Forța 2 : pacientul stă în poziție șezând cu brațul flectat la 90° și este rugat să abducă brațul (să -l ducă
în spate);
Forța 3 : pacientul stă în decubit ventral cu brațul atârnând la marginea patului, se stabilizează
trunchiul și se palpează deltoidul posterior – pacientul ridică brațul;
Forța 4: pacientul stă în decubit ventral cu brațul atârnând la marginea patulu i, se stabilizează
trunchiul și se palpează deltoidul posterior – pacientul ridică brațul, opunându -se rezistență pe treimea
distală a humerusului;
Substituție : rotația trunchiului în poziție șezând;
Adducția ASH:
❖ Pentru BA:
➢ Din poziție anatomică adducția este 0.
❖ Pentru BM:
Forța 2: pacientul stă în decubit dorsal cu brațul abdus la 90°, se stabilizează trunchiul și se palpează
pectoralul mare – se execută aducerea membrului aproape de trunchi;
Forța 3 , forța 4 : nu există poziție antigravitație: pac ientul stă în decubit dorsal cu brațul abdus la 90°,
se stabilizează trunchiul și se palpează pectoralul mare – se execută aducerea membrului aproape de
trunchi și se imprimă rezistență pe treimea distală a humerusului;
Substituție : flexia degetelor, gravit ația care în poziție sezând înlocuiește mișcarea;
Adducția orizontală:
❖ Pentru BA :
➢ Brațul fix al goniometrului este fixat paralel cu solul pe linia medială a brațului;
➢ Brațul mobil al goniometrului se așează în aceași poziție ca și brațul fix doar că aces ta se mișcă
odată cu membrul;
➢ Capătul goniometrului : în dreptul articulației SH;
Comandă verbală : pacientul este rugat să aducă mâna cât mai în față și mai aproape de corp.

❖ Pentru B M:
Forța 2 : pacientul stă șezând cu brațul abdus la 90° cu scapula stabilizată și executa adducerea
membrului;
Forța 3 : pacientul stă în decubit dorsal cu brațul abdus la 90°, se stabilizează trunchiul și se palpează
pectoralul mare și deltoidul anterior – pacientul execută mișcarea de adducere;
Forța 4 : pacientul stă în decubit dorsal cu brațul abdus la 90°, se stabilizează trunchiul și se palpează
pectoralul mare și deltoidul anterior – pacientul execută mișcarea de adducere și de aplică rezistența
pe treimea distală humerusului;
Substituție : rotația tru nchiul în poziția șezând;
Rotația externă ASH:
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se plasează orizontal, fixat pe olecran;
➢ Brațul mobil se fizează pe linia mediană a antebrațului;
➢ Capătul goniometrului : în dreptul articulației cotului;
Comandă verbală : pacientul este rugat să ducă mâna în sus, cotul rămânând la același nivel.
Valori normale: 80 -90°

❖ Pentru BM:
Forța 2: pacientul stă în decubit ventral cu membrul superior atârnând la mariginea patului, se
stabilizează humerusul și se execută mișcarea de rotire a mâinii;
Forța 3 : pacientul stă în decubit ventral cu membrul superior abdus și cotul flectat la 90°, se
stabil izează humerusul, se palpează supraspinosul și subspinosul – se ridică brațul la orizontală;
Forța 4 : pacientul stă în decubit ventral cu membrul superior abdus și cotul flectat la 90°, se
stabilizează humerusul, se palpează supraspinosul și subspinosul – se ridică brațul la orizontală și se
imprimă rezistență pe porțiunea distală a antebrațului pe fața posterioară;
Substituție : adducția scapulei combinată cu roatația în jos, supinație în poziția FG.

Rotația internă ASH:
❖ Pentru BA :
➢ Brațul fix al goniometrului se plasează orizontal, fixat pe olecran;
➢ Brațul mobil se fizează pe linia mediană a antebrațului;
➢ Capătul goniometrului : în dreptul articulației cotului;
Comandă verbală : pacientul este rugat să ducă mâna în jos, cotul rămânând la același niv el.
Valori normale: 90 -95°

❖ Pentru B M:
Forța 2: pacientul stă în decubit ventral cu membrul superior atârnând la mariginea patului, se
stabilizează humerusul și se execută mișcarea de rotire în exterior a mâinii;
Forța 3 : pacientul stă în decubit ventral cu membrul superior abdus și cotul flectat la 90 °, se
stabilizează humerusul, se palpează subscapularul, rotundul mare și pectoralul mare – se ridică brațul
la orizontală;
Forța 4 : pacientul stă în decubit ventral cu membrul superior abdus și cotul flectat la 90°, se
stabilizează humerusul, se palpează s ubscapularul, rotundul mare și pectoralul mare – se ridică brațul
la orizontală și se imprimă rezistență pe porțiunea distală a antebrațului pe fața anterioară;
Substituție : abducția scapulei combinată cu rotarea ei în sus, triceps.

Pentru articulația cotului : se urmăresc tulburări de ax sau valgum de cot, prezența nodulilor
reeumatoizi sau a tofilor gutoși, tumefacții articulare.
Flexia
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se plasează pe linia mediană a feței externe a brațului, orientat
spre acromion;
➢ Brațul fix al goniometrului se plasează pe linia mediană a feței radiale a antebrațului, orientat
spre procesul stiloid;
➢ Capătul goniometrului : în dreptul articulației cotului;
Comandă verbală : pacientul este rugat să apropie mâna de braț, flectând astfel cotul.
Valori normale: 145° (pasiv 160°)

❖ Pentru BM:
Forța 2: pacientul stă cu brațul abdus la 90° si cotul extins, i se stabilizează humerusul și este rugat să
apropie mâna de braț, flectând astfel cotul.
Forța 3 : pacientul stă în poziție șezând cu brațul pe lângă corp și cotul extins, i se stabilizează
humerusul, se palpează bicepsul radial, brahialul anterior și brahioradialul, și este rugat să ridice mâna
și să o apropie de braț, cotul rămânând la același nivel;
Forța 4 : pacientul stă în poziție șezând cu brațul pe lângă corp și cotul extins, i se stabilizează
humerusul, se palpează bicepsul radial, brahialul anterior și brahioradialul, și este rugat să ridice mâna
și să o apropie de braț, cotul rămânând la același nivel – se opune rezistență pe fața anterioară a
porțiunii distale a antebrațului;
Substituții : în poziția FG flexorii pumnului, când pumnul este flectat.

F2 F3 F4
Extensia:
❖ Pentru BA :
➢ Din poziție anatomică extensia cotului este 0 .
❖ Pentru BM:
Forța 2: pacientul stă cu brațul abdus la 90° si cotul flectat, i se stabilizează humerusul și este rugat să
depărteze mâna de braț, extinzând astfel cotul.
Forța 3 : pacientul stă în poziție șezând cu brațul pe lângă corp și cotul flectat, i se stabilizează
humerusul, se palpează tricepsul și anconeul, și este rugat să ridice mâna și să depărteze mâna de
braț, cotul rămânând la același nivel;
Forța 4 : pacientul stă în poziție șezând cu brațul pe lângă corp și cotul flectat, i se stabilizează
humerusul, se palpează tricepsul și anconeul, și este rugat să ridice mâna și să depărteze mâna de
braț, cotul rămânând la același nivel – se aplică rezistență pe fața posterioară a antebrațului în treimea
distală.
Substituții : gravitația în poziție șezând sau ortostatism, în poziția FG nu este permisă rotația externă
a humerusului, pentru a nu intra gravitația în joc;

Pronația:
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se așează pe fața dorsală a pumnului paralel cu humerusul.
➢ Brațul mobil al goniometrului se așează pe fața dorsală a pumnului paralel cu humerusul doar
că acesta se mișcă odată cu antebrațul iar în final trebui sa fie paralel cu procesele stiloide;
➢ Capătul goniometrului : în dreptul pumnului;
Comandă verbală : pacientul este rugat să rotească mâna cu fața în jos.
Valori normale: 80 -90°.

❖ Pentru BM:
Forța 2: pacientul stă cu brațul abdus la 90° si cotul flectat, i se stabilizează humerusul și este rugat să
proneze antebrațul;
Forța 3 : pacientul stă cu brațul pe lângă corp, cotul flectat la 90°, i se stabilizează humerusul, se
palpează rotundul pronator și păt ratul pronator și este rugat să orienteze mâna cu fața în jos;
Forța 4 : pacientul stă cu brațul pe lângă corp, cotul flectat la 90°, i se stabilizează humerusul, se
palpează rotundul pronator și pătratul pronator și este rugat să orienteze mâna cu fața în jos,
opunându -se rezistență pe treimea distală a antebrațului.
Substituții : flexorii pumnului și ai degetelor.

F2 F3

Supinația:
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goni ometrului se așează pe fața dorsală a pumnului paralel cu humerusul.
➢ Brațul mobil al goniometrului se așează pe fața dorsală a pumnului paralel cu humerusul doar
că acesta se mișcă odată cu antebrațul iar în final trebui sa fie paralel cu procesele stiloid e;
➢ Capătul goniometrului : în dreptul pumnului;
Comandă verbală : pacientul este rugat să rotească mâna cu fața în sus.
Valori normale: 90°.

❖ Pentru BM:
Forța 2: pacientul stă cu brațul abdus la 90° si cotul flectat, i se stabilizează humerusul și este rugat să
supineze antebrațul;
Forța 3 : pacientul stă cu brațul pe lângă corp, cotul flectat la 90°, i se stabilizează humerusul, se
palpează rotundul pronator și pă tratul pronator și este rugat să orienteze mâna cu fața în sus;
Forța 4 : pacientul stă cu brațul pe lângă corp, cotul flectat la 90°, i se stabilizează humerusul, se
palpează rotundul pronator și pătratul pronator și este rugat să orienteze mâna cu fața în sus,
opunându -se rezistență pe treimea distală a antebrațului.
Substituții : flexorii pumnului și ai degetelor.

F2 F3 F4

Pentru articulația încheieturii mâinii:
Se inspectează axul mecanic al mâinii (dacă există eventuale deformări sau tumefacții care sugerează
patologii ale mâinii), gradul de tonicitate al mușchilor.
Flexia:
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se plasează pe linia mediană a feței radiale a antebrațului, orientat
spre plica cotului;
➢ Brațul mobil al goniometrului se plasează paralel cu degetele;
➢ Capătul go niometrului : în dreptul articulației incheieturii pumnului;
Comandă verbală : pacientul este rugat să apropie fața palmară a mâinii de antebraț.
Valori normale: 0 -90°

❖ Pentru BM:
Forța 2: pacientul stă cu cotul flectat și susținut pe suprafață, cu antebrațul stabilizat și este rugat să
apropie fața palmară a mâinii de antebraț;
Forța 3 : pacientul stă cu cotul flectat și susținut pe suprafață, cu antebrațul stabilizat, se palpează
mușchii f lexori radial al carpului și ulnar al carpului, și este rugat să apropie fața palmară a mâinii de
antebraț;
Forța 4 : pacientul stă cu cotul flectat și susținut pe suprafață, cu antebrațul stabilizat, se palpează
mușchii flexori radial al carpului și ulnar al carpului, și este rugat să apropie fața palmară a mâinii de
antebraț imprimându -se rezistență pe palmă;
Substituții : flexia pumnului.

Extensia:
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se plasează pe linia mediană a feței radiale a antebrațului, orientat
spre plica cotului;
➢ Brațul mobil al goniometrului se plasează paralel cu degetele;
➢ Capătul goniometrului : în dreptul articulației incheieturii pumnului;
Comandă verbală : pacientul este rugat să apropie fața dorsală a mâinii de antebr aț.
Valori normale: 0 -80°

❖ Pentru BM:
Forța 2: pacientul stă cu cotul flectat și susținut pe suprafață, cu antebrațul stabilizat și este rugat să
apropie fața dorsală a mâinii de antebraț;
Forța 3 : pacientul stă cu cotul flectat și susținut pe suprafață, cu antebrațul stabilizat, se palpează
extensori i radiali ai carpului (lung și scurt), și este rugat să apropie fața dorsală a mâinii de antebraț;
Forța 4 : pacientul stă cu cotul flectat și susținut pe suprafață, cu antebrațul stabilizat, se palpează
extensorii radiali ai carpului (lung și scurt), și e ste rugat să apropie fața dorsală a mâinii de antebraț
imprimându -se rezistență pe palmă;
Substituții : extensorul lung al policelui și extensorul scurt.

Deviația radială (adducția):
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se așează pe linia mediană a feței posterioare a antebrațului;
➢ Brațul mobil al goniometrului se așază pe linia metacarpului III;
➢ Capătul goniometrului : în dreptul articulației incheieturii pumnului;
Comandă verbală : pacientul este rugat sa orienteze mâna spre interiorul corp ului.
Valori normale: 0 -20°

❖ Pentru BM:
Forța 2 : pacientul stă cu mâna pe masă, în pronație, și realizează adducția mâinii (orientează mâna
spre corp);
Forța 3: pacientul stă cu antebrațul sprijinit pe masă în supinație de 45°, se stabilizează antebrațul si
pacientul este rugat sa adduce mâna;
Forța 4 : pacientul stă cu antebrațul sprijinit pe masă în supinație de 45°, se stabilizează antebrațul, se
palpează exten sorul lung radial al carpului, flexorul radial al carpului, si pacientul este rugat sa adduce
mâna; – se aplică rezistență pe partea medială a mâinii în direcția policelui.
Substituții : flexia pumnului.

Deviația ulnară (abducția):
❖ Pentru BA :
➢ Brațul fix al goniometrului se așează pe linia mediană a feței posterioare a antebrațului;
➢ Brațul mobil al goniometrului se așază pe linia metacarpului III;
➢ Capătul goniometrului : în dreptul articulației incheieturii pumnului;
Comandă verbală : pacientul este rugat sa orienteze mâna spre exteriorul corpului.
Valori normale: 0 -30°

❖ Pentru BM:
Forța 2 : pacientul stă cu mâna pe masă, în pronație, și realizează abducția mâinii (orientează mâna
înafara corpului);
Forța 3: pacientul stă cu antebrațul sprijinit pe m asă în supinație de 45°, se stabilizează antebrațul si
pacientul este rugat sa abduce mâna;
Forța 4 : pacientul stă cu antebrațul sprijinit pe masă în supinație de 45°, se stabilizează antebrațul, se
palpează extensorul ulnar al carpului, flexorul ulnar al carpului, si pacientul este rugat sa abduce
mâna; – se aplică rezistență pe partea medială a mâinii în direcția policelui.
Substituție: extensia de pumn.

Pentru articulațiile de la nivelul mâinii:
Se inspectează axul mecanic al mâinii (existența tumefacțiilor sau a deformărilor care ar putea
influența gradul de mobilitate al articulațiilor de la nivelul mâinii), tonicitatea mușchilor flexori și
extensori.
Flexia falangelor proximale (MCF)
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se așază pe linia medială a metacarpului;
➢ Brațul mobil al goniometrului se așază fața dorsală a falangei distale;
➢ Capătul goniometrului : se află la nivelul articulației metacarpofalangiene;
Comandă verbală : pacientul este rugat să apropie degetul de palmă.
Valori n ormale: 0 -90°

❖ Pentru BM:
Forța 2 : antebrațul pacientului se află în poziție intermediară, articulațiile netestate sunt extinse,
articulațiile MCF sunt relaxate. Pacientul este invitat să apropie degetele de palmă;
Forța 3: antebrațul este sprijinit de masă, în supinație, cu articulațiile MCF relaxate, articulațiile
netestate extinse, se palpează flexorul profund și superficial al degetelor, și se efectuiază flexia detelor
din articulația MCF;
Forța 4: antebrațul este spriji nit de masă, în supinație, cu articulațiile MCF relaxate, articulațiile
netestate extinse, se palpează flexorul profund și superficial al degetelor, și se efectuiază flexia detelor
din articulația MCF, imprimându -se rezistență pe falanga medi e.
Substituție : flexia pumnului, flexia celorlalte falange;

Flexia falangelor mijlocii (IFP):
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se așază fața dorsală a falangei proximale;
➢ Brațul mobil al goniometrului se așază fața dorsală a falangei medii;
➢ Capătul goniometrului : se află la nivelul articulației interfalangiene proximale;
Comandă verbală : pacientul este rugat să apropie partea distală a degetului de cea proximală.
Valori normale: 0 -120°

❖ Pentru BM:
Forța 2 : antebrațul pacientului se află în poziție intermediară, articulațiile netestate sunt extinse,
articulațiile MCF sunt relaxate. Pacientul este invitat să apropie partea distală a degetului de cea
proximală;
Forța 3 : antebrațul este sprijinit de masă, în supinație, cu articulațiile MCF relaxate, articulațiile
netestate extinse, se stabilizează falanga proximală, se palpează flexorul profund și superficial al
degetelor, și se efectuiază flexia degetelor din articulația IFP;
Forța 4 : antebrațul este sprijinit de masă, în supinație, cu articulațiile MCF relaxate, articulațiile
netestate extinse, se stabilizează falanga proximală, se palpează flexorul profund și superficial al
degetelor, și se efectuiază flexia degetelor d in articulația IFP; se aplică rezistență pe falanga medie.
Substituție : flexorul profund al degetelor.

Flexia falangelor distale (IFD):
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se așază fața dorsală a falangei medii;
➢ Brațul mobil al goniometrului se așază fața dorsală a falangei distale;
➢ Capătul goniometrului : se află la nivelul articulației interfalangiene distale;
Comandă verbală : pacientul este rugat să apropie partea distală a degetului de cea medie.
Valori normale: 0 -90°

❖ Pentru BM:
Forța 2 : antebrațul pacientului se află în poziție intermediară, sprijinit de masă pe fața ulnară, cu
degetele relaxate, pacientul este rugat să apropie apropie partea distală a degetului de cea medie;
Forța 3 : antebrațul se află în supinație și sprijinit de masă cu degetele relaxate, se stabilizează falanga
medie, se palpează mușchiul flexor profund al degetelor, si se flectează articulația IFD;
Forța 4: antebrațul se află în supinație și sprijinit de masă cu degetele relaxate, se stabilizează falanga
medie, se palpează mușchiul flexor profund al degetelor, si se flectează articulația IFD și se aplică
rezistență pe falanga distală;
Substituție : extensia p umnului.
Flexia MCF a policelui:
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se fixează pe linia medială a metacarpianului I;
➢ Brațul mobil al goniometrului se fixează pe falanga proximală;
➢ Capătul goniometrului: se află în dreptul articulației MCF;
Comandă verb ală: pacientului i se cere să apropie degetul I de palmă.
Valori normale: 0 -45°.

❖ Pentru BM:
Forța 2 : antebrațul pacientului este supinat la 90°, se flectează articulația MCF a policelui.
Forța 3 : cotul este flectat și supinat, se stabilizează metacarpul I, se palpează flexorii lung și scurt ai
policelui și se execută flexia MCF;
Forța 4: cotul este flectat și supinat, se stabilizează metacarpul I, se palpează flexorii lung și scurt ai
policelui și se execută flexia MCF; – se imprimă rezistență pe falanga proximală.
Substituție : flexorul lung al policelui.

Flexia in articulația interfalangiană (IF):
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se fixează pe falanga proximală;
➢ Brațul mobil al goniometrului se fixează pe falanga distală;
➢ Capătul goniometrului: se află în dreptul articulației IF;
Comandă verbală: pacientului i se cere să apropie porțiunea distală a degetului de cea proximală.
Valo ri normale: 0 -90°.

❖ Pentru BM:
Forța 2 : antebrațul pacientului este supinat la 90°, se flectează articulația IF a policelui.
Forța 3 : cotul este flectat și supinat, se stabilizează falanga proximală, se palpează flexorul lung al
policelui și se execută flexia IF;
Forța 4: cotul este flectat și supinat, se stabilizează falanga proximală, se palpează flexoriul lung al
policelui și se exec ută flexia IF; – se imprimă rezistență pe falanga distală.
Substituție : relaxarea extensorului lung al policelui.

Bilanțul articular și muscular al membrului inferior
Pentru articulația șoldului:
Flexia :
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se plasează paralel cu solul pe cresta iliacă;
➢ Brațul mobil al goniometrului se fixează de -a lungul coapsei către epicondilul lateral;
➢ Capătul goniometrului : se află în dreptul articulației coxofemurale;
Comandă verbală : pacientul este rugat să apropie coapsa de bazin.
Valori normale: 90° cu genunchiul în extensie, 120° cu genunchiul flectat , 145° -pasiv.

• Pentru B M:
Forța 2 : pacientul este așezat in decubit lateral cu coapsa de testat susținută, pelvisul se mobilizează
iar pacientului i se cere să ducă piciorul în față, genunchiul rămânând extins;
Forța 3 : pacientul stă în poziție șezând cu genunchiul flectat , i se stabilizează pelvisul, se
palpează ilipsoasul , și este rugat să ridice și să apropie picioru l de bazin;

Forța 4: pacientul stă în poziție șezând cu genunchiul flectat , i se stabilizează pelvisul, se
palpează ilipsoasul , și este rugat să ridice și să apropie piciorul de bazin, opunându -se rezistență pe
treimea distală a femurului.
Substituții : în poziția FG, mușchii abdominali basculează posterior pelvisul

Extensia:
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se plasează paralel cu solul pe cresta iliacă;
➢ Brațul mobil al goniometrului se fixează de -a lungul coapsei către epicondilul lateral;
➢ Capătul goniometrului : se află în dreptul articulației coxofemurale;
Comandă verbală : pacientul este rugat să ridice piciorul cât mai sus.
Valori normale: 20° activ, 30° pasiv.

❖ Pentru BM:
Forța 2 : pacientul este așezat in decubit lateral cu coapsa de testat susținută, pelvisul se mobilizează
iar pacientului i se cere să ducă piciorul în spate, genunchiul rămânând extins;
Forța 3 : pacientul stă în poziție șezând cu genunchiul flectat , i se stabilizează pelvisul, se
palpează ilipsoasul , și este rugat să ridice și să apropie piciorul de bazin;

Forța 4: pacientul stă în poziție șezând cu genunchiul flectat , i se stabilizează pelvisul, se
palpează ilipsoasul , și este rugat să ridice și să apropie picior ul de bazin, opunându -se rezistență pe
treimea distală a femurului.
Substituții : extensia coloanei lombare.

Abducția:
❖ Pentru BA:
❖ Brațul fix al goniometrului se plasează pe linia mediană a fetei anterioare a coapsei;
❖ Brațul mobil al goniometrului se plasează pe linia mediană a fetei anterioare a coapsei;
❖ Capătul goniometrului : se află în dreptul articulației coxofemurale;
Comandă verbală : pacientul este rugat să depărteze piciorul de piciorul opus în lateral.
Valori normale: 45° a ctiv, 60° pasiv.

❖ Pentru BM:
Forța 2 : pacientul este așezat in decubit dorsal, pelvisul se mobilizează iar pacientului i se cere să
ducă piciorul cât mai în lateral;
Forța 3 : pacientul stă în decubit lateral, i se stabilizează pelvisul, se palpează gluteul mijlociu și
mic, și este rugat să ridice în sus;
Forța 4: pacientul stă în decubit lateral, i se stabilizează pelvisul, se palpează gluteul mijlociu și
mic, și este rugat să ridice în sus și se opune rezistență pe porțiunea distală a femurului
Substituții : flexia laterală a trunchiului, rotația externă cu flexie a șoldului.

Adducția :
❖ Pentru BA:

➢ Brațul fix al goniometrului se plasează pe linia mediană a fetei anterioare a coapsei;
➢ Brațul mobil al goniometrului se plasează pe linia mediană a fetei anterioare a coapsei și se
deplasează in acelasi timp;
➢ Capătul goniometrului : se află în dreptul articulației coxofemurale;
Comandă verbală : pacientul este rugat să apropie piciorul de piciorul opus în lateral.
Valori normale: 10 -20° activ.

Rotația externă:
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se plasează perpendicular pe sol, pe linia mediană a feței
anterioare a gambei;
➢ Brațul mobil al goniometrului se plasează pe linia mediană a fetei anterioare a gambei;
➢ Capătul goniometrului : se află în dreptul articulației genunchiului;
Comandă verbală : pacientul este rugat să ridice piciorul spre interiorul corpului.
Valori normale: 45 -50° activ.

❖ Pentru BM:
Forța 2 : pacientul este așezat in decubit dorsal, pelvisul se mobilizează iar pacientului i se cere să
ducă piciorul spre exterior;
Forța 3 : pacientul stă în poziție șezând, i se stabilizează pelvisul, se palpează cvadricepsul femural, și
este rugat să ridice în sus spre interiorul corpului;

Forța 4: pacientul stă în poziție șezând, i se stabilizează pelvisul, se palpează cvadricepsul femural, și
este rugat să ridice în sus spre interiorul corpului – se opune rezistență pe porțiunea distală a
gambei;
Substituții : abducția cu flexia șolduclui.

Rotația internă:
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se plasează perpendicular pe sol, pe linia mediană a feței
anterioare a gambei;
➢ Brațul mobil al goniometrului se plasează pe linia mediană a fetei anterioare a gambei;
➢ Capătul goniometrului : se află în dreptul articulației genunchiului;
Comandă verbală : pacientul este rugat să ridice piciorul spre exteriorul corpului.
Valori normale: 30 -45° activ.

❖ Pentru BM:
Forța 2 : pacientul este așezat in decubit dorsal, pelvisul se mobilizează iar pacientului i se cere să
ducă piciorul spre interior;
Forța 3 : pacientul stă în poziție șezând, i se stabilizează pelvisul, se palpează gluteul mijlociu si
mic, și este rugat să ridice în sus spre ext eriorul corpului;
Forța 4: pacientul stă în poziție șezând, i se stabilizează pelvisul, se palpează gluteul mijlociu si
mic, și este rugat să ridice în sus spre exteriorul corpului – se opune rezistență pe porțiunea distală a
gambei;
Substituții : adducția cu flexia șoldului.

Articulația genunchiului:
Flexia:
❖ Pentru BA:

➢ Brațul fix al goniometrului se plasează paralel cu solul, pe linia mediană a feței laterale a
coapsei;
➢ Brațul mobil al goniometrului se plasează pe linia mediană a fetei laterale a gambei;
➢ Capătul goniometrului : se află în dreptul articulației genunchiului;
Comandă verbală : pacientul este rugat să ridice piciorul si să -l apropie de fese.
Valori normale: 120° activ, 160° stând pe vine.

❖ Pentru BM:
Forța 2 : pacientul este așezat in decubit lateral, pelvisul se mobilizează iar pacientului i se cere să
ducă piciorul aproape de fese;
Forța 3 : pacientul stă în decubit ventral, i se stabilizează pelvisul, se palpează semimembranosul și
bicepsul femu ral, și este rugat să flecteze genunchiul;
Forța 4: pacientul stă în decubit ventral, i se stabilizează pelvisul, se palpează semimembranosul și
bicepsul femural, și este rugat să flecteze genunchiul – se opune rezistență pe treimea distală a
gambei
Substituții: în decubit ventral gravitația influențează flexia peste 90°.

Extensia:
❖ Pentru BA:
❖ Din poziția anatomică, extensia genunchiului este 0.
❖ Pentru BM:

Forța 2 : pacientul este așezat in decubit lateral genunchiul flectat, pelvisul se stabilizează iar
pacientului i se cere să îndrepte piciorul;
Forța 3 : pacientul stă în poziție șezând cu genunchiul flectat, i se stabilizează pelvisul, se
palpează cvadricepsul femural, și este rugat să îndrepte genunchi ul;
Forța 4: pacientul stă în poziție șezând cu genunchiul flectat, i se stabilizează pelvisul, se
palpează cvadricepsul femural, și este rugat să îndrepte genunchiul – se opune rezistență pe
treimea distală de gambei;
Substituții: nu există.

Testarea gleznei:
Flexia:
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se plasează pe partea laterală a gambei;
➢ Brațul mobil al goniometrului se plasează pe linia laterală a piciorului;
➢ Capătul goniometrului : se află în dreptul articulației gleznei;
Comandă verbală : pacientul este rugat să apropie fața dorsală a piciorului de gambă.
Valori normale: 20° activ, 30° pasiv.

❖ Pentru BM:
Forța 2 : piciorul pacientului este susținut pe o suprafață – pacientul este rugat să apropie
fața dorsală a piciorului de gambă;

Forța 3 : pacientul stă în poziție șezând cu genunchiul flectat, i se stabilizează gamba, se palpează
tibialul anterior, și este rugat să apropie fața dorsală a piciorului de gambă;
Forța 4: pacientul stă în poziție șezând cu genunchiul flectat, i se stabilizează gamba, se palpează
tibialul anterior, și este rugat să apropie fața dorsală a piciorului de gambă – se opune rezistență pe
fața anterioră a piciorului.
Substituții: nu există.

Extensia:
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se plasează pe partea laterală a gambei;
➢ Brațul mobil al goniometrului se plasează pe linia laterală a piciorului;
➢ Capătul goniometrului : se află în dreptul articulației gleznei;
Comandă verbală : pacientul este rugat să depărteze fața dorsală a piciorului de gambă.
Valori normale: 30-50° activ .

❖ Pentru BM:
Forța 2 : piciorul pacientului este susținut pe o suprafață – pacientul este rugat să depărteze
fața dorsală a piciorului de gambă;
Forța 3 : pacientul stă în poziție șezând cu genunchiul flectat, i se stabilizează gamba, se palpează
tibialul posterior , și este rugat să depărteze fața dorsală a piciorului de gambă;
Forța 4: pacientul stă în poziție șezând cu genunchiul flectat, i se stabilizează gamba, se palpează
tibialul posterior , și este rugat să depărteze fața dorsală a piciorului de gambă – se opune rezi stență
pe fața posterioară a piciorului.
Substituții: nu există.

Inversia:
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se plasează pe linia mediană a anteriore a gambei ;
➢ Brațul mobil al goniometrului se plasează pe linia mediană a feței dorsale a piciorului ;
➢ Capătul goniometrului : se află în dreptul articulației gleznei;
Comandă verbală : pacientul este rugat să orienteze talpa piciorului spre interior.
Valori normale: 0 -35° activ .

❖ Pentru BM:
Forța 2 : pacientul stă în decubit dorsal, cu șoldul și genunchiul în flexie la 90®, și este rugat să
realizeze inversia piciorului (să orienteze talpa piciorului spre interior);
Forța 3 : pacientul stă în poziție șezând cu piciorul atârnând, în poziție neutră , se stabilizează gamba
în porțiunea dista lă, se palpează tibialul posterior/flexorul lung al degetelor/hallucelui, și este rugat
să realizeze inversia piciorului (să orienteze talpa piciorului spre interior);
Forța 4: pacientul stă în poziție șezând cu piciorul atârnând, în poziție neutră, se st abilizează gamba
în porțiunea distală, se palpează tibialul posterior/flexorul lung al degetelor/hallucelui, și este rugat
să realizeze inversia piciorului (să orienteze talpa piciorului spre interior) – se opune rezistență pe
marginea medială a piciorului;
Substituții : flexorii extrinseci ai degetelor, rotația externă a șoldului in poziție șezând.

Eversia:
❖ Pentru BA:
➢ Brațul fix al goniometrului se plasează pe linia mediană a anteriore a gambei ;
➢ Brațul mobil al goniometrului se plasează pe linia mediană a feței dorsale a piciorului ;
➢ Capătul goniometrului : se află în dreptul articulației gleznei;
Comandă verbală : pacientul este rugat să orienteze talpa piciorului spre exterior.
Valori normale: 0 -15° activ .

❖ Pentru BM:
Forța 2 : pacientul stă în decubit dorsal, cu șoldul și genunchiul în flexie la 90®, și este rugat să
realizeze eversia piciorului (să orienteze talpa piciorului spre exterior);
Forța 3 : pacientul stă în poziție șezând cu piciorul atârnând, în poziție neutră, se stabilizează gamba
în porțiunea distală, se palpează mușchii pronator scurt/ lung/ extensor lung al degetelor, și este
rugat să realizeze eversia piciorului (să orienteze talpa p iciorului spre exterior );
Forța 4: pacientul stă în poziție șezând cu piciorul atârnând, în poziție neutră, se stabilizează gamba
în porțiunea distală, se palpează mușchii pronator scurt/ lung/ extensor lung al degetelor, și este
rugat să realizeze eversi a piciorului (să orienteze talpa piciorului spre exterior); se opune rezistență
pe marginea laterală a piciorului;
Substituții : rotația internă a piciorului în decubit, m. extensor lung al degetelor.

Mobilizarea și fixarea omoplatului:
Ridicarea:
Forța 2 : pacientul stă în decubit ventral, testatorul susține umărul pacientului ridicându -l de pe planul
patului, iar acesta este ru gat sa apropie umărul de ureche;
Forța 3 : pacientul stă în poziție șezând cu brațele pe lângă corp, se stabilizează trunchiul și se palpează
trapezul superior și ridicătorul scapulei – din această poziție se efectuiază ridicarea umărului spre
ureche;
Forța 4: pacientul stă în poziție șezând cu br ațele pe lângă corp, , se stabilizează trunchiul și se
palpează trapezul superior și ridicătorul scapulei – din această poziție se efectuiază ridicarea umărului
spre ureche – testatorul opune rezistență pe acriomion.
Substituție : împingerea mâinilor pe genu nchi din poziția AG.

Coborârea:
Forța 2 : pacientul stă în decubit ventral cu brațele pe lângă corp, se stabilizează trunchiul, se palpează
trapezul inferior și micul pectoral și execută coborârea umărului;
Forța 3 , 4- este imposibilă eliminarea gravitației.

Adducția:
Forța 2 : pacientul stă în poziție șezând,se stabilizează trunchiul, se palpează trapezul mijlociu, și este
rugat să tracționeze omoplatul spre coloana verte brală (să ducă mâna în spate);
Forța 3 : pacientul stă în decubit ventral, se stabilizează trunchiul -pacientul este rugat să ridice umărul
de pe planul patului, adducând astfel omoplatul.
Forța 4: pacientul stă în decubit ventral, se stabilizează trunchiul, se palpează trapezul mijlociu –
pacientu l este rugat să ridice umărul de pe planul patului, adducând astfel omoplatul – se opune
rezistență cu policele pe marginea laterală a omoplatului.
Substituți i: nu există.

Abducția:
Forța 2 : pacientul stă în poziție șezând cu brațul în flexie la 90®, cu cotul extins, se stabilizează
trunchiul și se mușchiul palpează marele dințat.
Forța 3 : pacientul sta în decubit dorsal cu brațul flectat la 90® și cotul extins, i se stabilizează trunchiul
și este rugat să ridice umărul de pe planul patului;
Forța 4: pacientul sta în decubit dorsal cu brațul flectat la 90® și cotul extins,i se stabilizează trunchiul
și este rugat să ridice umărul de pe planul patului – se aplică rezistență impingând umărul în jos (acest
lucru nu este recomandat dacă umărul este instabil.
Substituție : dacă brațul este întins pe un suport, prin pășirea degetelor.

Bilanțul muscular al coloanei vertebrale
Coloana cervicală:
Flexia:
Forța 2 : pacientul stă în decubit lateral cu capul sprijinit, i se stabilizează trunchiul, se palpează
sternocleidomastoidianul, și este rugat să apropie b ărbia de piept;

Forța 3 : pacientul stă în decubit dorsal – este rugat să realizeze flexia capului (să apropie bărbia de
piept);
Forța 4: pacientul stă în decubit dorsal – este rugat să realizeze flexia capului (să apropie bărbia de
piept) – se opune rezistență pe frunte.
Substituții: în poziție șezând -gravitația.

Extensia:
Forța 2 : pacientul stă în decubit lateral cu capul sprijinit, i se stabilizează toracele, se palpează mușchii
drepți ai capului mare/mic , și este rugat să depărteze bărbia de piept;
Forța 3 : pacientul stă în decubit ventral – este rugat să realizeze extensia capulu i (să depărteze bărbia
de piept);
Forța 4: pacientul stă în decubit ventral – este rugat să realizeze extensia capului (să depărteze bărbia
de piept) – se opune rezistență pe osul occipital.

Flexia laterală:
Forța 2 : pacientul stă în decubit dorsal, i se stabilizează trunchiul și este rugat să realizeze flexia
laterală ( să încline capul pe o parte);
Forța 3 : pacientul stă în decubit hetero lateral – este rugat să realizeze flexia laterală a trunchiului (să
ridice capul pe partea laterală);
Forța 4: pacientul stă în decubit lateral – este rugat să realizeze flexia laterală a trunchiului (să ridice
capul pe partea laterală) – se opune rezistență pe tâmplă.

Substituții: flexia laterală de trunchi.

Rotația:
Forța 2 : pacientul stă în poziție șezând, i se stabilizează trunchiu si este rugat să roteasca coloana
cervicală (capul);
Forța 3 : pacientul stă în decubit ventral cu capul în afara mesei, i se stabilizează trunchiul, se palpează
m. Drept anterior al capului, și e ste rugat să rotească capul;
Forța 4: pacientul stă în decubit ventral cu capul în afara mesei, i se stabilizează trunchiul, se palpează
m. Drept anterior al capului, și este rugat să rotească capul – se opune rezistență pe tâmplă.
Substituții: rotația trun chiului.

Coloana dorso -lombară:
Flexia:
Forța 2 : pacientul stă în decubit lateral, i se stabilizează membrele inferioare și bazinul, și este rugat
să execute flexia coloanei (să se încline înainte);
Forța 3 : pacientul stă în decubit dorsal cu membrele extinse, i se stabilizează membrele inferioare și
bazinul , se palpează mușchii oblici abdominali, și este rugat să realizeze flexia coloanei lombare (să
ridice partea superioară a trunchiului, bazinul rămânând imobilizat);
Forța 4: pacientul stă în decubit dorsal – este rugat să realizeze flexia lombară – să ridice com plet
trunchiul având brațele întinse înainte și genunchii în flexie.
Substituții: flexorii coapsei.

Extensia:
Forța 2 : pacientul stă în decubit lateral, i se stabilizează membrele inferioare și bazinul, și este rugat
să execute extensia coloanei.
Forța 3 : pacientul stă în decubit ventral cu membrele extinse, i se stabilizează membrele inferioare și
bazinul, se palpează ma sa musculară paravertebrală, și este rugat să realizeze extensia coloanei
lombare.
Forța 4 : pacientul stă în decubit ventral cu membrele extinse, i se stabilizează membrele inferioare și
bazinul, se palpează masa musculară paravertebrală, și este rugat să realizeze extensia coloanei
lombare – se aplică rezistență pe toracele superior.

Rotația:
Forța 2 : pacientul stă în poziție șezând cu brațele pe lângă corp, , i se stabilizează membrele inferioare
și bazinul, și este rugat să rotească trunchiul;
Forța 3 : pacientul stă în decubit dorsal cu membrele extinse, i se stabilizează membrele inferioare și
bazinul – se execută rotirea trunchiului până când omoplatul se desprinde de pe planul patului;
Forța 4 : pacientul stă în decubit dorsal cu membrele extinse, i se stabilizează membrele inferioare și
bazinul – se execută rotirea trunchiului în combinație cu flexia, având brațele întinse înainte.
Substituție: nu există.

Etapele mersului:
Faza Unghiuri funcțuinoale Forța musculară primară
Contact inițial Gleznă : 90®
Genunchi : 3-5®
șold flexie: 25 -30® • Tibial anterior
• Cvadriceps
• Gluteu mare/
mijlociu
Încărcarea Gleznă : flexie p – 15®
Genunchi : flexie 15®
Șold: flexie: 25 -30® • tibial anterior
• cvadriceps

Echilibru mediu Gleznă : flexie p 15® ->
flexie d 15®
genunchi : flexie 5®
șold : extensie
completă • gluteu mare
• gastrocnemian
• solear

Echilibrul final Gleznă : ajunge la 20®
Genunchi : se mișcă
catre extensie
completă
Șold : extensie 10® • gluteu mare/ mic
• gastrocnemianeni

Pre-balans Glexnă : flexie p 20®
Genunchi : flexie 40®
Șold : extensie 10® • gastrocnemieni
• abductori cf
• drept femural

Balans inițial Gleznă : dorsiflexie
neutră
Genunchi :flexie 40 -60®
Șold : flexie 25-35® • tibial anterior
• ischiogambieri
• iliopsoas

Balans mediu Gleznă : neutră
Genunchi : flexie 60®
Șold : flexie 25 -30® • tibial anterior
• ilipsoas

Balans final Gleznă : neutra
Genunchi : extensie
Șold : flexie 25 -30® • tibial anterior
• gluteu mare
• ischiogambierii