BILANȚUL ARTICULAR ȘI BILANȚUL MUSCULAR AL TUTUROR SEGMENTELOR CORPULUI [304769]

[anonimizat] 2020 [anonimizat]-DENISA Anul I, grupa 1 KINESIOLOGIE – PORTOFOlIU

BILANȚUL ARTICULAR ȘI BILANȚUL MUSCULAR AL TUTUROR SEGMENTELOR CORPULUI

I. [anonimizat]

1. Flexia capului și gâtului

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă curburile fiziologice ale coloanei vertebrale în plan frontal și în plan sagital. [anonimizat] o pierdere a curburilor fiziologice sau dacă acestea sunt accentuate. Se urmărește contracția musculaturii.

Palpare: [anonimizat], de-o parte și de alta a traheei, iar între acesta și clavicula se poate palpa mușchiul scalen anterior.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: [anonimizat].

Brațul mobil: Urmează mișcarea aceleași linii ajunse în amplitudine maximă.

Capătul goniometrului: [anonimizat], pe partea laterală.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „ducă bărbia-n piept” sau să „aplece capul”.

Valori normale: 30° – 45° dintre care 20° [anonimizat].

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: [anonimizat] – principali; [anonimizat].

Forța 2: [anonimizat].

Se stabilizează: [anonimizat], în decubit lateral cu capul și gâtul susținute.

Forța 3: [anonimizat], pacientul execută flexia gâtului.

Se stabilizează: [anonimizat].

Forța 4: Din aceiași poziție se opune o rezistență ușoară la nivelul frunții.

Substituție: [anonimizat].

2. Extensia capului și gâtului

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă curburile fiziologice ale coloanei vertebrale în plan frontal și în plan sagital. [anonimizat] o pierdere a curburilor fiziologice sau dacă acestea sunt accentuate. Se urmărește contracția musculaturii.

Palpare: [anonimizat].

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: [anonimizat].

Brațul mobil: Urmează mișcarea aceleași linii ajunse în amplitudine maximă.

Capătul goniometrului: [anonimizat], pe partea laterală.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „lase capul pe spate cât de mult poate”.

Valori normale: 35° – 45° dintre care 30° [anonimizat].

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: [anonimizat]; [anonimizat], mușchii oblici inferiori și superiori.

Forța 2: [anonimizat].

Se stabilizează: se stabilizează trunchiul la nivelul umerilor, prin poziția în care este așezat pacientul, în decubit lateral cu capul și gâtul susținute.

Forța 3: Din poziția decubit ventral, împotriva gravitației, pacientul execută extensia gâtului.

Se stabilizează: Se stabilizează trunchiul la nivelul umerilor, examinatorul este așezat în spatele pacientului sau în lateral.

Forța 4: Din aceiași poziție se opune o rezistență ușoară la nivelul occipitului și o stabilizare a regiunii dorsale.

Substituție: extensia toracelui.

3. Flexia laterală a capului și gâtului (Înclinarea laterală)

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă curburile fiziologice ale coloanei vertebrale în plan frontal și în plan sagital. Se verifică dacă sunt prezente tulburări de ax – dacă există o pierdere a curburilor fiziologice sau dacă acestea sunt accentuate. Se urmărește contracția musculaturii.

Palpare: Se palpează mușchii de partea corespunzătoare înclinării, musculatura laterală a gâtului și a cefei.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Este plasat pe linia mediană a capului, spre vertex.

Brațul mobil: Urmează mișcarea aceleași linii ajunse în amplitudine maximă.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul vertebrei C7, pe partea posterioară.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „ducă urechea la umăr” până la limita mișcării.

Valori normale: 40° – 45° dintre care 20° se petrec în articulația atlanto-occipitală.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul sternocleidomastoidian, mușchii scaleni, mușchiul drept posterior al capului, mușchii oblici inferiori și superiori.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, pacientul efectuează înclinarea gâtului de-o parte și de alta.

Se stabilizează: se stabilizează trunchiul la nivelul ambilor umeri, prin poziția în care este așezat pacientul, în decubit dorsal.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din decubit heterolateral, pacientul execută înclinarea laterală a gâtului.

Se stabilizează: Se stabilizează trunchiul la nivelul umerilor, examinatorul este așezat în spatele pacientului sau în lateral.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară la nivelul temporalului.

Substituție: ridicarea umărului homolateral, înclinarea laterală a trunchiului.

4. Rotația capului și gâtului

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă curburile fiziologice ale coloanei vertebrale în plan frontal și în plan sagital. Se verifică dacă sunt prezente tulburări de ax – dacă există o pierdere a curburilor fiziologice sau dacă acestea sunt accentuate. Se urmărește contracția musculaturii. Umerii trebuie să rămână pe linia inițială să nu se rotească și ei.

Palpare: Se palpează gâtul pe părțile lui laterale și musculature cefei – mușchiul sternocleidomastoidian se palpează pe partea opusă direcției de mișcare.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește linia imagiară care împarte fața în două jumătăți egal-simetrice, sau vârful nasului.

Brațul mobil: Urmează mișcarea aceleași linii ajunse în amplitudine maximă; același reper în poziție finală.

Capătul goniometrului: Este așezat în partea superioară a capului, la nivelul vertexului.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „privească peste umăr”.

Valori normale: 45° – 70°, articulația atlanto-occipitală nu participă.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul sternocleidomastoidian, mușchii scaleni,mușchii multifizi mușchiul drept anterior al capului, mușchiul lung al capului, mușchiul oblic inferior al capului și mușchii semispinalis.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, pacientul efectuează rotația gâtului de-o parte și de alta.

Se stabilizează: se stabilizează trunchiul la nivelul ambilor umeri, prin poziția în care este așezat pacientul, în decubit dorsal.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din decubit heterolateral, pacientul execută rotația capului.

Se stabilizează: Se stabilizează trunchiul la nivelul umerilor, examinatorul este așezat în spatele pacientului.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, lateral, la nivelul temporalului, iar capul este susținut/stabilizat.

Substituție: înclinarea gâtului de partea mișcării, rotația trunchiului homolateral.

II. Coloana dorso-lombară – Trunchiul

1. Flexia trunchiului

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă curburile fiziologice ale coloanei vertebrale în plan frontal și în plan sagital. Se verifică dacă sunt prezente tulburări de ax – dacă există o pierdere a curburilor fiziologice sau dacă acestea sunt accentuate. Se urmărește contracția musculaturii.

(*Subiectul meu* are o dublă scolioză)

Palpare: Se palpează paraombilical mușchii drepți abdominali.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Este așezat perpendicular pe linia medio-axilară a trunchiului.

Brațul mobil: Urmărește linia medio-axilară a trunchiului și direcția pe care se deplasează trunchiul în flexie.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul spinei iliace antero-superioare.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „își îndoaie corpul, fără a mișca picioarele”.

Valori normale: 80° – 90° dintre care 50° din coloanal dorsală și 40° din coloanal lombară.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchii drepți abdominali, mușchiul transvers.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, pacientul ridică umerii de pe saltea, până la nivelul spinei omoplatului.

Se stabilizează: se stabilizează bazinul și mebrele inferioare.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din decubit dorsal, pacientul ridică membrele superioare de pe saltea și trunchiul până la nivelul unghiului inferior al omoplaților.

Se stabilizează: Se stabilizează membrele inferioare, examinatorul este așezat în spatele pacientului.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, pacientul încrucișează brațele pe piept și realizează aceiași mișcare.

Substituție: mușchii flexori ai coapsei, ridicarea tălpilor de pe pat, prin flectarea membrelor inferioare.

2. Extensia trunchiului

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă curburile fiziologice ale coloanei vertebrale în plan frontal și în plan sagital. Se verifică dacă sunt prezente tulburări de ax – dacă există o pierdere a curburilor fiziologice sau dacă acestea sunt accentuate. Se urmărește contracția musculaturii.

Palpare: Se palpează musculatură paravertebrală.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Este așezat perpendicular pe linia medio-axilară a trunchiului.

Brațul mobil: Urmărește linia medio-axilară a trunchiului și direcția pe care se deplasează trunchiul în extensie.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul spinei iliace antero-superioare.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „se lase pe spate”.

Valori normale: 20° – 30°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul iliocostal, mușchiul erector spinal și mușchii paravertebrali din segmental toracic și lombar.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, pacientul ridică capul și umerii de pe saltea până când mentonul nu o mai atinge.

Se stabilizează: se stabilizează bazinul și mebrele inferioare.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din decubit ventral, pacientul ridică cât de mult reușește trunchiul de pe saltea.

Se stabilizează: Se stabilizează membrele inferioare, la nivelul gambelor, examinatorul este așezat în spatele pacientului.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, la nivelul coloanei dorso-lombare, membrele inferioare rămân stabilizate, examinatorul stă în lateral.

Substituție: extensia membrelor superioare, extensia membrelor inferioare, extensia capului.

3. Flexia laterală a trunchiului – Înclinarea laterală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă curburile fiziologice ale coloanei vertebrale în plan frontal și în plan sagital. Se verifică dacă sunt prezente tulburări de ax – dacă există o pierdere a curburilor fiziologice sau dacă acestea sunt accentuate. Se urmărește contracția musculaturii.

Palpare: Se palpează mușchii pe partea laterală a trunchiului.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește spina iliacă postero-superioară, pe partea efectuării mișcării.

Brațul mobil: Se suprapune pe coloanal vertebrală, urmărește direcția pe care se deplasează trunchiul în timpul flexiei laterale.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul coloanei sacrale.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „își incline corpul de-o parte și de alta după propria forță, atât cât reușește”.

Valori normale: 20° – 35°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul oblic intern, mușchii scaleni, mușchiul sternocleidomastoidian și mușchiul extern abdominal.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, pacientul efectuează flexia laterală a trunchiului.

Se stabilizează: se stabilizează trunchiul la nivelul bazinului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din decubit heterolateral, pacientul înclină trunchiul.

Se stabilizează: Se stabilizează trunchiul la nivelul bazinului, examinatorul se află în spatele pacientului.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, la nivelul umerilor.

Substituție: flectarea membrelor inferioare, sau înclinarea capului homolateral.

4. Rotația trunchiului

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă curburile fiziologice ale coloanei vertebrale în plan frontal și în plan sagital. Se verifică dacă sunt prezente tulburări de ax – dacă există o pierdere a curburilor fiziologice sau dacă acestea sunt accentuate. Se urmărește contracția musculaturii.

Palpare: Se palpează mușchii pe partea laterală a trunchiului.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește linia imagiară care împarte fața în două jumătăți egal-simetrice, sau vârful nasului

Brațul mobil: Urmărește mijlocul distanței dintre cele două brațe, care trebuie să rămână paralele în timpul mișcării.

Capătul goniometrului: Este așezat în partea superioară a capului, la nivelul vertexului.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „ plimbe mâinile în lateral, cu grijă, cât de mult reușește, fără a-și mișca poziția capului”.

Valori normale: 30° – 45°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchii oblici interni și externi abdominali.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, pacientul efectuează rotația trunchiului.

Se stabilizează: se stabilizează bazinul și mebrele inferioare, se menține capul drept.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din decubit dorsal, pacientul efectuează înclinarea trunchiului.

Se stabilizează: Se stabilizează pacientul la nivelul picioarelor.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, prin încrucișarea membrelor superioare, examinatorul stabilizează în continuare poziția la nivelul picioarelor.

Substituție: rotația capului, înclinarea trunchiului.

IV. Bazinul

1. Ridicarea bazinului – Înclinarea

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă existența unor posibile tulburări de ax ale membrului inferior de tip varum, valgum; pozițile vicioase, simetria membrului inferior și starea musculaturii (tonifiată/atrofiată)

Palpare: Se palpează spina iliacă și zona lombară.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește rotula sau linia mediană a coapsei.

Brațul mobil: Urmează spina iliacă opusă.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul spinei iliace antero-superioare.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „ridice bazinul”.

Valori normale: 3° – 5°

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul pătrat al lombelor.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, pacientul efectuează o ridicare a bazinului.

Se stabilizează: se stabilizează trunchiul la nivelul bazinului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din ortostatism, pacientul realizează ridicarea hemibazinului.

Se stabilizează: se stabilizează spina iliacă opusă.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, la nivelul gambei, cu pruză în brățară, examinatorul se află în spatele pacientului și stabilizează în continuare spina iliacă opusă mișcării.

Substituție: trunchiul se înclină de partea piciorului sprijinit.

V. Șoldul

1. Flexia șoldului – articulația coxo-femurală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă atitudinea șoldului, dacă este normală sau deviată și dacă cele două repere, spine iliace, sunt simetrice.

Palpare: Se palpează spina iliacă și zona lombară.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Este așezat pe spina iliacă antero-superioară și pe cea postero-superioară a bazinului.

Brațul mobil: Urmează epicondilul lateral al femurului, sau mijlocul feței laterale a coapsei.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul marelui trohanter.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „ridice piciorul sau să ducă genuchiul al piept”.

Valori normale: 145° – 150° pasiv; se poate testa cu genunchiul extins sau flectat.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul iliopsoas – mușchiul psoas major și iliacus.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, pacientul efectuează o flexie a coapsei pe bazin.

Se stabilizează: se stabilizează pelvisul, iar membrul inferior este susținut de către examinator.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din decubit dorsal, pacientul flexia șoldului, fără rezistență.

Se stabilizează: se stabilizează pelvisul, iar membrul inferior este susțitut.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, în treimea distală a coapsei, examinatorul se află lateral de pacient și stabilizează în continuare pelvisul.

Substituție: flexia trunchiului, flexia genunchiului, în poziția fără gravitație, mușchii abdominali, pot mima flexia șoldului prin bascularea pelvisului posterior.

2. Extensia șoldului – articulația coxo-femurală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă atitudinea șoldului, dacă este normală sau deviată și dacă cele două repere, spine iliace, sunt simetrice.

Palpare: Se palpează centrul fesei.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Este așezat pe spina iliacă antero-superioară și pe cea postero-superioară a bazinului.

Brațul mobil: Urmează epicondilul lateral al femurului, sau mijlocul feței laterale a coapsei.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul marelui trochanter, pe partea laterală a șoldului.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „ridice piciorul”.

Valori normale: 15° – 20° cu genunchiul extins, cu el flectat nu va depăși 10°; extensia pasivă ajunge până la 30°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul gluteu mare, mușchiul semitendinos, mușchiul semimembranos.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, pacientul efectuează o extensie a coapsei pe bazin.

Se stabilizează: se stabilizează pelvisul, iar membrul inferior este susținut de către examinator.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din decubit ventral, pacientul extensia șoldului, fără rezistență.

Se stabilizează: se stabilizează bazinul la nivelul coloanei sacrale.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, în treimea distală a coapsei, examinatorul se află lateral de pacient și stabilizează în continuare bazinul.

Substituție: extensia coloanei lombare.

3. Abducția șoldului – articulația coxo-femurală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă atitudinea șoldului, dacă este normală sau deviată și dacă cele două repere, spine iliace, sunt simetrice.

Palpare: Se palpează mușchiul fesier mic și mușchiul fesier mijlociu lateral de articulația coxofemurală, sub creasa iliacă.

Brațul fix: Este așezat pe linia imaginară – orizontală, care unește cele două spine.

Brațul mobil: Urmează rotula, este orientat spre jumătatea coapsei.

Capătul goniometrului: Este așezat la spinei iliace antero-superioare a șoldului care se testează.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „ducă piorul în lateral”.

Valori normale: 45°

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul gluteu mare, mușchiul semitendinos, mușchiul semimembranos.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, pacientul efectuează abducția coapsei, prin alunecare pe planul patului.

Se stabilizează: se stabilizează pelvisul.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din decubit heterolateral, pacientul efectuează abducția șoldului, fără rezistență.

Se stabilizează: se stabilizează pelvisul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, în treimea distală a coapsei, examinatorul se află lateral de pacient și stabilizează în continuare pelvisul.

Substituție: prin înclinarea laterală a trunchiului sau rotația externă cu flexie a șoldului.

4. Adducția șoldului – articulația coxo-femurală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă atitudinea șoldului, dacă este normală sau deviată și dacă cele două repere, spine iliace, sunt simetrice.

Palpare: Se palpează mușchiul adductor lung în jumătatea superioară a feței mediale a coapsei, iar mușchiul pectineu deasupra acestuia.

Brațul fix: Este așezat pe linia imaginară – orizontală, care unește cele două spine.

Brațul mobil: Urmează rotula, este orientat spre jumătatea coapsei.

Capătul goniometrului: Este așezat la spinei iliace antero-superioare a șoldului care se testează.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „aducă piorul din lateral”.

Valori normale: 30°

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul adductor mare, mușchiul adductor lung, mușchiul adductor scurt.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, pacientul efectuează adducția coapsei, prin alunecare pe planul patului.

Se stabilizează: se stabilizează pelvisul.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din decubit heterolateral, pacientul efectuează adducția șoldului, fără rezistență.

Se stabilizează: se stabilizează pelvisul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, în treimea distală a coapsei, examinatorul se află lateral de pacient și stabilizează în continuare pelvisul.

Substituție: rotația externă a șoldului sau înclinarea trunchiului de partea opusă.

5. Rotația externă a șoldului – articulația coxo-femurală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă atitudinea șoldului, dacă este normală sau deviată și dacă cele două repere, spine iliace, sunt simetrice.

Palpare: Se palpează grupul mușchilor rotatori, medial de marele trohanter.

Brațul fix: Urmărește spațiul dintre degetul I și II, este așezat paralel cu marginea medial a piciorului.

Brațul mobil: Urmează spațiul dintre degetele I și II.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul calcaneului.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „rotească talpa piciorului”, spre exterior.

Valori normale: 45°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul obturator extern, mușchiul obturator intern, mușchiul pătrat femural, mușchiul gemen superior, mușchiul gemen inferior, mușchiul piriform și mușchiul fesier mare.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, decubit dorsal cu șoldul și genunchiul flectate la 90°, susținute de către examinator, pacientul efectuează rotația externă a șoldului.

Se stabilizează: se realizează la nivelul crestei iliace.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din șezând la marginea patului cu șoldul și genunchiul la 90°, pacientul efectuează rotația externă a șoldului, fără rezistență.

Se stabilizează: pelvisul, pentru a menține poziția antigravitațională.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, în treimea distală a gambei, examinatorul se află lateral de pacient și stabilizează genunchiul.

Substituție: flexia și abducția șoldului.

5. Rotația internă a șoldului – articulația coxo-femurală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă atitudinea șoldului, dacă este normală sau deviată și dacă cele două repere, spine iliace, sunt simetrice.

Palpare: Se palpează mușchiul gluteu mic și mușchiul gluteu mijlociu, lateral de articulația coxofemurală, sub creasta iliacă.

Brațul fix: Urmărește spațiul dintre degetul I și II, este așezat paralel cu marginea medial a piciorului.

Brațul mobil: Urmează spațiul dintre degetele I și II.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul calcaneului.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „rotească talpa piciorului”, spre interior, spre celălalt picior.

Valori normale: 35° – 45°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul gluteu mic, mușchiul gluteu mijlociu și mușchiul tensor al fasciei lata.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, decubit dorsal cu șoldul și genunchiul flectate la 90°, susținute de către examinator, pacientul efectuează rotația internă a șoldului.

Se stabilizează: se realizează la nivelul crestei iliace.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din șezând la marginea patului cu șoldul și genunchiul la 90°, pacientul efectuează rotația internă a șoldului, fără rezistență.

Se stabilizează: pelvisul, pentru a menține poziția antigravitațională.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, în treimea distală a gambei, examinatorul se află lateral de pacient și stabilizează genunchiul.

Substituție: flexia și adducția șoldului.

VI. Genunchiul

1. Flexia genunchiului

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă existența unor posibile tulburări de ax de tip varum, valgum; poziția vicioasă, simetria ambilor genunchi, dacă există tumefieri sau deformări la acest nivel, dacă sunt prezente chisturi.

Palpare: Se palpează partea posterioară a coapsei, treimea distală, aproape de articulația genunchiului, medial se află tendonul mușchiului semitendinos, iar lateral se află tendonul mușchiului biceps femural.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește linia laterală a coapsei, este orientat spre trohanter.

Brațul mobil: Urmează maleola externă este paralel cu linia mijlocie a porțiunii laterale a gambei.

Capătul goniometrului: Este așezat pe fața laterală a articulației genunchiului.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „atingă șezutul cu călcâiul”.

Valori normale: 120°- 140° când șoldul este extins și poate ajunge până la 160° pasiv, forțat.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul biceps femural, mușchiul semitendinos, mușchiul semimembranos.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din decubit heterolateral, cu gamba sprijinită pacientul efectuează flexia gambei.

Se stabilizează: coapsa la nivelul bazinului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din decubit ventral cu mebrele inferioare extinse, pacientul realizează flexia gambei pe coapsă.

Se stabilizează: coapsa la nivelul bazinului.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, în treimea distală a gambei, examinatorul se află lateral de pacient și stabilizează coapsa.

Substituție: înclinarea trunchiului de aceiași parte, ridicarea bazinului de pe pat, rotația șoldului.

2. Extensia genunchiului

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă existența unor posibile tulburări de ax de tip varum, valgum; poziția vicioasă, simetria ambilor genunchi, dacă există tumefieri sau deformări la acest nivel, dacă sunt prezente chisturi.

Palpare: Se palpează musculatura pe partea anterioară a coapsei.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește linia laterală a coapsei, este orientat spre trohanter.

Brațul mobil: Urmează maleola externă este paralel cu linia mijlocie a porțiunii laterale a gambei.

Capătul goniometrului: Este așezat pe fața laterală a articulației genunchiului.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „coboare piciorul, după ce a atins șezutul”.

Valori normale: 135° din flexie maximă.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul cvadriceps, mușchiul drept femoral anterior, mușchiul vast intern, mușchiul vast lateral și mușchiul vast medial.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din decubit heterolateral, cu gamba sprijinită pacientul efectuează extensia gambei.

Se stabilizează: coapsa în treimea ei proximală și șoldul.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din șezând cu genunchiul flectat, pacientul realizează extensia gambei.

Se stabilizează: coapsa deasupra articulației genunchiului.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, în treimea distală a gambei, examinatorul se află lateral de pacient și stabilizează coapsa.

Substituție: flexia dorsală a gleznei, ducerea trunchiului pe spate.

VII. Piciorul

1. Flexia piciorului – Flexia dorsală/Dorsiflexia

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă articulația, se verifică simetria celor două maleole, tendonul lui Ahile, sau dacă sunt prezente următoarele: platfus, piciorul concave, hallux valgus, quintus varus, talus valgus, piciorul var equin.

Palpare: Se palpează mușchiul tibial anterior pe fața antero-laterală a gambei.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește condilul lateral, este așezat paralel cu linia mediană a porțiunii laterale a gambei.

Brațul mobil: Urmează metatarsianul V.

Capătul goniometrului: Este așezat pe fața laterală a articulației gleznei.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „aducă degetul mare de la picior cât mai aproape de tibie”.

Valori normale: 20°- 25°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul tibial anterior, mușchiul extensor lung al halucelui și mușchiul extensor lung al degetelor.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din decubit heterolateral, cu gamba și piciorul sprijinite pacientul efectuează dorsiflexia piciorului.

Se stabilizează: treimea distală a gambei.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din șezând cu genunchiul flectat, pacientul realizează dorsiflexia piciorului.

Se stabilizează: treimea distală a gambei

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, pe fața distală a metatarsianelor, iar gamba se stabilizează în continuare.

Substituție: extensia genunchiului și extensia degetelor.

2. Extensia piciorului – Flexia plantară

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă articulația, se verifică simetria celor două maleole, tendonul lui Ahile, sau dacă sunt prezente următoarele: platfus, piciorul concave, hallux valgus, quintus varus, talus valgus, piciorul var equin.

Palpare: Pe fața posterioară a gambei, mușchiul solear și pe partea lateral tendoanele mușchilor peronieri.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește condilul lateral, este așezat paralel cu linia mediană a porțiunii laterale a gambei.

Brațul mobil: Urmează metatarsianul V.

Capătul goniometrului: Este așezat pe fața laterală a articulației gleznei.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „apropie talpa de suprafața patului”.

Valori normale: 45°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul triceps sural, mușchiul peroner lung, mușchiul peroner scurt, mușchiul flexor lung al degetelor, mușchiul flexor lung al halucelui.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din decubit heterolateral, cu gamba și piciorul sprijinite pacientul efectuează flexia plantară a piciorului.

Se stabilizează: treimea distală a gambei.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din din decubit ventral cu genunchiul flectat, pacientul realizează exensia/ flexia plantară a piciorului.

Se stabilizează: treimea distală a gambei, pe fața posterioară

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, pe fața plantară a piciorului, iar gamba se stabilizează în continuare sau se poate realiza prin ridicare pe vârfuri din ortostatism.

Substituție: extensia coapsei și flexia genunchiului.

3. Eversia piciorului

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă articulația, se verifică simetria celor două maleole, tendonul lui Ahile, sau dacă sunt prezente următoarele: platfus, piciorul concave, hallux valgus, quintus varus, talus valgus, piciorul var equin.

Palpare: Pe partea laterală a gambei, tendoanele mușchilor peronieri.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește centrul rotulei.

Brațul mobil: Urmează metatarsianul II.

Capătul goniometrului: Este așezat pe fața anterioară a tibiei.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „încline călcâiul spre partea stângă”.

Valori normale: 20°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul triceps sural, mușchiul peroner lung, mușchiul peroner scurt, mușchiul flexor lung al degetelor, mușchiul flexor lung al halucelui.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din decubit dorsal, cu genunchiul extins, pacientul efectuează eversia piciorului.

Se stabilizează: treimea distală a coapsei.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din șezând cu genunchiul flectat și gamba atârnată, pacientul realizează eversia piciorului.

Se stabilizează: treimea distală a gambei, pe fața anterioară.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, pe fața dorsală și plantară a piciorului, iar gamba se stabilizează în continuare.

Substituție: adducția coapsei și rotația internă a șoldului.

4. Inversia piciorului

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă articulația, se verifică simetria celor două maleole, tendonul lui Ahile, sau dacă sunt prezente următoarele: platfus, piciorul concave, hallux valgus, quintus varus, talus valgus, piciorul var equin.

Palpare: Pe partea antero-medială a gambei mușchiul tibial posterior.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește centrul rotulei.

Brațul mobil: Urmează metatarsianul II.

Capătul goniometrului: Este așezat pe fața anterioară a tibiei.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „încline călcâiul spre partea dreapta”.

Valori normale: 35°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul tibial posterior, mușchiul flexor lung al degetelor, mușchiul flexor lung al halucelui, mușchiul extensor lung al halucelui și mușchiul tibial anterior.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din decubit dorsal, cu genunchiul extins, pacientul efectuează eversia piciorului.

Se stabilizează: treimea distală a coapsei.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din șezând cu genunchiul flectat și gamba atârnată, pacientul realizează inversia piciorului.

Se stabilizează: treimea distală a gambei, pe fața anterioară.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, pe fața dorso-medială și plantară a piciorului, iar gamba se stabilizează în continuare.

Substituție: abducția coapsei și rotația externă a șoldului.

VIII. Umărul

1. Flexia umărului – articulația scapula-humerală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă poziția articulației scapula-humerale, dacă este una corectă sau nu, dacă cei doi umeri sunt simetrici; mușchii ce alcătuiesc coafa rotatorilor, dar și existența tumefacțiilor sau a deformărilor articulare.

Palpare: Pe partea anterioară a umărului mușchiul deltoid anterior, pe fața internă a brațului mușchiul coracobrahial, iar mușchiul biceps brachial se palpează în partea de mijloc a brațului, pe porțiunea anterioară.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Este paralel cu linia medio-axilară a trunchiului și urmărește epicondilul lateral humeral.

Brațul mobil: Urmează epicondilul lateral humeral și este paralel cu linia mijlocie a feței laterale a brațului.

Capătul goniometrului: Este așezat pe partea laterală a articulației scapula-humerale.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „ ridice brațul prin față până când acesta va atinge urechea”.

Valori normale: 180°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul deltoid anterior și mușchiul coracobrahial

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din decubit heterolateral, cu brațul susținut de examinator se realizează flexia brațului.

Se stabilizează: scapula

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din șezând sau ortostatism, pacientul realizează flexia brațului.

Se stabilizează: umărul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, în treimea distală a brațului, examinatorul se află în spatele pacientului și stabilizează umărul.

Substituție: înclinarea trunchiului de aceiași parte, ridicarea bazinului de pe pat, rotația șoldului.

2. Extensia umărului – articulația scapula-humerală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă poziția articulației scapula-humerale, dacă este una corectă sau nu, dacă cei doi umeri sunt simetrici; mușchii ce alcătuiesc coafa rotatorilor, dar și existența tumefacțiilor sau a deformărilor articulare.

Palpare: Pe partea posterioară a umărului se palpează mușchiul deltoid posterior, pe marginea laterală a scapulei se palpează mușchiul rotund mare și pe treimea superioară a brațului în partea posterioară se palpează mușchiul triceps brachial.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Este paralel cu linia medio-axilară a trunchiului și urmărește epicondilul lateral humeral.

Brațul mobil: Urmează epicondilul lateral humeral și este paralel cu linia mijlocie a feței laterale a brațului.

Capătul goniometrului: Este așezat pe partea laterală a articulației scapula-humerale.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „plimbe brațul în spatele corpului cu palma privin înainte”.

Valori normale: 50°-60°, mișcarea pasivă poate atinge 90°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul deltoid posterior, mușchiul rotund mare, mușchiul marele dorsal și capul lung al mușchiului triceps brachial.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din decubit heterolateral, cu brațul susținut de examinator se realizează extensia brațului.

Se stabilizează: scapula

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din șezând sau decubit ventral, pacientul realizează extensia brațului.

Se stabilizează: umărul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, în treimea distală a brațului, examinatorul se află în spatele pacientului și stabilizează umărul.

Substituție: înclinarea trunchiului de aceiași parte, flexia trunchiului, rotația trunchiului de aceiași parte, ridicarea umărului și adducția omoplatului.

3. Abducția umărului – articulația scapula-humerală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă poziția articulației scapula-humerale, dacă este una corectă sau nu, dacă cei doi umeri sunt simetrici; mușchii ce alcătuiesc coafa rotatorilor, dar și existența tumefacțiilor sau a deformărilor articulare.

Palpare: Pe partea anterioară a umărului mușchiul deltoid anterior, pe fața internă a brațului mușchiul coracobrahial, iar mușchiul biceps brachial se palpează în partea de mijloc a brațului, pe porțiunea anterioară.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Esteplasat pe linia laterală a trunchiului.

Brațul mobil: Este paralel cu linia de mijloc a feței posterioare a brațului.

Capătul goniometrului: Este așezat pe fața posterioară a articulației scapula-humerale, în centrul acesteia.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „ ridice brațul spre lateral până când acesta va atinge urechea”.

Valori normale: 180°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul deltoid porțiunea mijlocie și mușchiul supraspinos.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din decubit dorsal, se realizează abducția brațului.

Se stabilizează: partea superioară a umerilor

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din șezând, pacientul realizează abducția brațului active până la 90°.

Se stabilizează: umărul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, în treimea distală a brațului, examinatorul se află în spatele pacientului și stabilizează umărul.

Substituție: înclinarea trunchiului de partea opusă, flexia umărului, rotația externă a brațului, ridicarea umărului.

4. Abducția orizontală a umărului – articulația scapula-humerală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă poziția articulației scapula-humerale, dacă este una corectă sau nu, dacă cei doi umeri sunt simetrici; mușchii ce alcătuiesc coafa rotatorilor, dar și existența tumefacțiilor sau a deformărilor articulare.

Palpare: În fosa infraspinoasă se palpează mușchiul subspinos, iar mușchiul deltoid, porțiunea lui posterioară, se palpează pe fața posterioară a brațului.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix:Urmărește mediusul.

Brațul mobil: Este paralel cu linia de mijloc a feței anterioare a brațului și va urmări plica cotului.

Capătul goniometrului: Este așezat pe partea superioară a articulației scapula-humerale.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „ridice brațul la orizontală, apoi să-l ducă în lateral”.

Valori normale: 150°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul deltoid posterior.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezut cu brațul flectat, se realizează abducția orizontală cu brațul susținut.

Se stabilizează: partea superioară a umerilor.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din decubit ventral, cu brațul pe lângă pat, pacientul realizează abducția orizontală a brațului.

Se stabilizează: umărul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, în treimea distală a brațului, examinatorul se află lateral de pacient și stabilizează umărul.

Substituție: rotația trunchiului, adducția omoplatului.

5. Adducția umărului – articulația scapulo-humerală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă poziția articulației scapula-humerale, dacă este corectă sau nu, dacă cei doi umeri sunt simetrici; mușchii ce alcătuiesc coafa rotatorilor, dar și existența tumefacțiilor sau a deformărilor articulare.

Palpare: În fosa infraspinoasă, mușchiul subspinos, iar pe partea anterioară a toracelui se palpează tendonul mușchiului pectoral mare.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Este plasat pe linia laterală a trunchiului.

Brațul mobil: Este paralel cu linia de mijloc a feței posterioare a brațului.

Capătul goniometrului: Este așezat pe fața posterioară a articulației scapula-humerale, în centrul acesteia.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „ coboare brațul ridicat dinspre lateral până când acesta va reveni lângă corp”.

Valori normale: 180°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul subspinos, mușchiul subscapular, mușciul pectoral mare, mușchiul rotund mare și mușchiul marele dorsal.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din decubit dorsal, se realizează adducția brațului, se aduce lângă corp.

Se stabilizează: trunchiul, la nivelul umărului

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din șezând, pacientul realizează adducția brațului, împotriva unei rezistențe ușoare (pentru că pentru o poziție antigravitațională realizabilă, pacientul trebuie poziționat cu capul în jos).

Se stabilizează: umărul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, în treimea distală a brațului, examinatorul se află în fața pacientului și stabilizează umărul.

Substituție: înclinarea trunchiului de aceiași parte, coborârea scapulei.

6. Adducția orizontală a umărului – articulația scapulo-humerală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă poziția articulației scapula-humerale, dacă este una corectă sau nu, dacă cei doi umeri sunt simetrici; mușchii ce alcătuiesc coafa rotatorilor, dar și existența tumefacțiilor sau a deformărilor articulare.

Palpare: Pe fața anterioară a toracelui se palpează tendonul mușchiului pectoral mare.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix:Urmărește mediusul.

Brațul mobil: Este paralel cu linia de mijloc a feței anterioare a brațului și va urmări plica cotului.

Capătul goniometrului: Este așezat pe partea superioară a articulației scapula-humerale.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „ridice brațul la orizontală, apoi să-l ducă din lateral”.

Valori normale: 150°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul pectoral mare.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând sau ortostatism, cu cotul extins și antebrațul în supinație, pacientul efectuează adducția orizontală cu brațul susținut.

Se stabilizează: partea superioară a umerilor.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din decubitdorsal, cu brațul abdus, pacientul realizează adducția orizontală a brațului.

Se stabilizează: umărul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, în treimea distală a brațului, examinatorul se află lateral de pacient și stabilizează umărul.

Substituție: înclinarea trunchiului spre partea opusă și ridicarea umărului de pe pat.

7. Rotația externă a umărului – articulația scapulo-humerală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă poziția articulației scapula-humerale, dacă este una corectă sau nu, dacă cei doi umeri sunt simetrici; mușchii ce alcătuiesc coafa rotatorilor, dar și existența tumefacțiilor sau a deformărilor articulare.

Palpare: Pe fața posterioară a brațului se palpează mușchiul deltoid posterior, iar mușchiul subspinos se poate palpa în fosa infraspinoasă.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește mediusul, rămâne în această poziție până când mișcarea atinge amplitudinea maximă.

Brațul mobil: Este paralel cu linia de mijloc a feței posterioare a antebrațului și va urmări mediusul

Capătul goniometrului: Este așezat pe partea posterioară a articulației cotului.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „coboare mâna, dacă este așezat pe spate, sau să o plimbe spre mâna opusă dacă se află în șezut ”.

Valori normale: 80°-90° amplitudine maximă; dintre care 60°-65° din articulația scapulo-humerală.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul subspinos, mușchiul deltoid posterior și mușchiul rotund mic.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând sau ortostatism, cu cotul flectat și brațul lipit de trunchi, pacientul efectuează rotația externă a umărului.

Se stabilizează: brațul în treimea lui distală pe partea postero-laterală.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din decubit ventral, cu brațul abdus și antebrațul în prono-supinație, pacientul realizează rotația externă brațului.

Se stabilizează: brațul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, în treimea distală a antebrațului, examinatorul se află lateral de pacient și stabilizează umărul.

Substituție: ridicarea omoplatului sau adducția lui.

8. Rotația internă a umărului – articulația scapulo-humerală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă poziția articulației scapula-humerale, dacă este una corectă sau nu, dacă cei doi umeri sunt simetrici; mușchii ce alcătuiesc coafa rotatorilor, dar și existența tumefacțiilor sau a deformărilor articulare.

Palpare: Pe fața posterioară a brațului se palpează mușchiul deltoid posterior, iar mușchiul subspinos se poate palpa în fosa infraspinoasă.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește mediusul, rămâne în această poziție până când mișcarea atinge amplitudinea maximă.

Brațul mobil: Este paralel cu linia de mijloc a feței posterioare a antebrațului și va urmări mediusul

Capătul goniometrului: Este așezat pe partea posterioară a articulației cotului.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „coboare mâna, dacă este așezat pe spate, sau să o plimbe spre exterior dacă se află în șezut ”.

Valori normale: 90°-95° amplitudine maximă; dintre care 60°-65° din articulația scapulo-humerală.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul pectoral mare, mușchiul marele dorsal, mușchiul rotund mare, mușchiul subscapular și mușchiul deltoid anterior.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând sau ortostatism, pacientul efectuează rotația internă a umărului.

Se stabilizează: omoplatul.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, din decubit ventral, cu brațul abdus și antebrațul în prono-supinație, pacientul realizează rotația internă a umărului.

Se stabilizează: brațul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență ușoară, în treimea distală a antebrațului, examinatorul se află lateral de pacient și stabilizează umărul.

Substituție: coborârea omoplatului sau abducția lui.

9.Ridicarea scapulei

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul trapez superior, mușchiul ridicător al scapulei.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din decubit ventral și membrul superior pe lângă corp, pacientul efectuează ridicarea omoplatului.

Se stabilizează: partea superioară a umărului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând cu membrul superior pe lângă corp, pacientul efectuează ridicarea scapulei.

Se stabilizează: umărul opus.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul umărului, examinatorul se află în fața pacientuli și stabilizează umărul.

Substituție: înclinarea trunchiului de partea opusă, ridicarea în același timp a omoplaților.

10. Coborârea scapulei

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul trapez inferior.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din decubit ventral și membrul superior pe lângă corp, pacientul efectuează coborârea omoplatului.

Se stabilizează: partea anterioară a umărului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând cu membrul superior pe lângă corp, pacientul efectuează coborârea scapulei.

Se stabilizează: umărul opus.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul ungiului inferior al scapulei, examinatorul se află în spatele pacientului.

Substituție: înclinarea trunchiului de aceiași parte, rotația trunchiului de partea opusă.

IX. Cotul

1. Flexia antebrațului

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă poziția articulației, dacă cele două coate sunt simetrice, sau prezintă tulburări de ax, dacă sunt prezenți noduli reumatoizi sau dacă articulația este tumefiată, ori prezintă o bursită.

Palpare:. Pe fața anterioară a brațului se palpează mușchiul biceps brahial în zona de mijloc, mușchiul brahioradial se palpează pe fața laterală a antebrațului.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește acromionul, linia mediană a brațului.

Brațul mobil: Este paralel cu linia mijlocie a feței laterale a brațului.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul articulației cotului în partea laterală.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „îndoaie mâna spre umăr ”.

Valori normale: 145°-activ, dar flexia poate ajunge pasiv până la 160°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul biceps brachial, mușchiul brachial și mușchiul brahioradial.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din decubit heterolateral cu antebrațul susținut, pacientul execute flexia antebrațului pe braț.

Se stabilizează: treimea distală a brațului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând, pacientul execută flexia antebrațului

Se stabilizează: treimea distală a brațului.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul părții anterioare a antebrațului, examinatorul se află în lateral față de pacientului.

Substituție: ridicarea umărului, flexia pumnului, extensia pumnului, înclinarea radială a pumnului.

2. Extensia antebrațului

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă poziția articulației, dacă cele două coate sunt simetrice, sau prezintă tulburări de ax, dacă sunt prezenți noduli reumatoizi sau dacă articulația este tumefiată, ori prezintă o bursită.

Palpare:. Pe fața posterioară a brațului se palpează mușchiul triceps.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește acromionul, linia mediană a brațului.

Brațul mobil: Este paralel cu linia mijlocie a feței laterale a brațului.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul articulației cotului în partea laterală.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „relaxeze mâna din îndoirea anterioară”.

Valori normale: 120°-140° ; hiperextensia 0-15°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul triceps brahial, mușchiul anconeu.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din decubit heterolateral cu antebrațul susținut, pacientul execută extensia antebrațului.

Se stabilizează: treimea distală a brațului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, decubit ventral cu brațul abdus, pacientul execută extensia antebrațului

Se stabilizează: treimea distală a brațului.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul părții posterioare a antebrațului în treimea distală, examinatorul se află în lateral față de pacientului.

Substituție: abducția orizontală a brațului, extensia pumnului.

3. Supinația antebrațului

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă poziția articulației, dacă cele două coate sunt simetrice, sau prezintă tulburări de ax, dacă sunt prezenți noduli reumatoizi sau dacă articulația este tumefiată, ori prezintă o bursită.

Palpare:. Pe fața anterioarăa brațului se palpează mușchiul biceps brahial.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Este parallel cu linia mediană a humerusului și urmează policele.

Brațul mobil:Urmărește policele.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul falangei distale a mediusului.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „rotească degetul mare spre exterior”.

Valori normale: 90°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul supinator și mușchiul biceps brahial.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând cu brațul și cotul flectat, pacientul execută supinația antebrațului.

Se stabilizează: treimea distală a brațului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând cu cotul flectat și brațul pe lângă trunchi, pacientul execută supinația antebrațului

Se stabilizează: treimea distală a brațului.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul degetelor II, III pe fața lor dorsală sau pe fața palmară a degetelor IV, V, examinatorul se află în fața pacientului.

Substituție: înclinarea trunchiului pe partea membrului testat, rotația externă a umărului homolateral.

4. Pronația antebrațului

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă poziția articulației, dacă cele două coate sunt simetrice, sau prezintă tulburări de ax, dacă sunt prezenți noduli reumatoizi sau dacă articulația este tumefiată, ori prezintă o bursită.

Palpare:. Pe fața antero-laterală a antebrațului în treimea proximală se palpează mușchiul rotund pronator.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Este paralel cu linia mediană a humerusului și urmează policele.

Brațul mobil:Urmărește policele.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul falangei distale a mediusului.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „rotească degetul mare spre interior”.

Valori normale: 90°.

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul rotund pronator și mușchiul pătrat pronator.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând cu brațul și cotul flectat, pacientul execută pronația antebrațului.

Se stabilizează: treimea distală a brațului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând cu cotul flectat și brațul pe lângă trunchi, pacientul execută pronația antebrațului

Se stabilizează: treimea distală a brațului.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență pe fața dorsală a degetelor IV, V, sau ambele mâini ale examinatorului sunt așezate de-o parte și de alta, acesta se află în fața pacientului.

Substituție: înclinarea trunchiului pe partea opusă membrului testat, rotația internă a umărului homolateral.

X. Pumnul și mâna – Articulația radiocarpiană

1. Flexia pumnului

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă deformările articulare sau tumefacțiile de la acest nivel, acestea dau mâinilor un aspect particular ; deviație cubitală sau mâna în gât de lebădă. Se studiază axul mecanic al mâinii, starea musculaturiii de la acest nivel, dar și simetria mâinilor.

Palpare:. Pe fața anterioară a antebrațului se palpează mușchiul flexor ulnar al carpului, în treimea distalăși mușchiul flexor radial al carpului.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește fața laterală a metacarpianului V.

Brațul mobil: Urmează și el fața laterală a metacarpianului V, linia mijlocie.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul articulației radiocarpiene în partea medială.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „ducă palma spre antebraț ”.

Valori normale: 90°

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul flexor ulnar al carpului și mușchiul flexor radial al carpului.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând sau ortostatism, cu brațul lângă trunchi, cotul flectat și antebrațul susținut, pacientul execută flexia pumnului.

Se stabilizează: treimea distală a antebrațului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând, cu brațul lipit de trunchi, antebrațul în supinație și cotul flectat, pacientul execută flexia pumnului.

Se stabilizează: treimea distală a brațului.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul regiunii hipotenare și mediale a mâinii, examinatorul se află în lateral față de pacientului.

Substituție: flexia degetelor și flexia cotului

2. Extensia pumnului – Articulația radiocubitală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă deformările articulare sau tumefacțiile de la acest nivel, acestea dau mâinilor un aspect particular ; deviație cubitală sau mâna în gât de lebădă. Se studiază axul mecanic al mâinii, starea musculaturiii de la acest nivel, dar și simetria mâinilor.

Palpare:. Pe fața dorso-laterală a antebrațului se palpează mușchiul extensor ulnar al carpului, mușchiul extensor radial al carpului se palpează pe fața dorso-medială a antebrațului.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește fața laterală a metacarpianului V.

Brațul mobil: Urmează și el fața laterală a metacarpianului V, linia mijlocie.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul articulației radiocarpiene în partea medială.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „lase palma pe spate, să cadă ”.

Valori normale: 170°

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul extensor ulnar al carpului și mușchiul extensor scurt radial al carpului și mușchiul extensor lung radial al carpului.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând sau ortostatism, cu brațul lângă trunchi, cotul flectat și antebrațul susținut, pacientul execută extensia pumnului.

Se stabilizează: treimea distală a antebrațului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând, cu brațul lipit de trunchi, antebrațul în pronație și cotul flectat, pacientul execută extensia pumnului.

Se stabilizează: treimea distală a brațului.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul regiunii dorso-laterale și dorso-mediale a mâinii, examinatorul se află în lateral față de pacientului.

Substituție: flexia umărului și flexia cotului

3. Înclinarea radială (adducția)– Articulația radiocubitală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă deformările articulare sau tumefacțiile de la acest nivel, acestea dau mâinilor un aspect particular ; deviație cubitală sau mâna în gât de lebădă. Se studiază axul mecanic al mâinii, starea musculaturiii de la acest nivel, dar și simetria mâinilor.

Palpare:. Pe fața anterioară a brațului se palpează mușchiul biceps brahial în zona de mijloc, mușchiul brahioradial se palpează pe fața laterală a antebrațului.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește falanga distală a degetului III și linia de mijloc a acestui metacarpian.

Brațul mobil: Urmează aceleași repere ajunse în poziție finală.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul articulației radiocarpiene în partea anterioară.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „încline mâna spre exterior cu palma în sus ”.

Valori normale: 20°-30°

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul extensor ulnar al carpului și mușchiul flexor ulnar al carpului.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând sau ortostatism, cu brațul lângă trunchi, cotul flectat și antebrațulîn supinație, pacientul execută înclinarea cubitală a pumnului.

Se stabilizează: treimea distală a antebrațului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând, cu brațul rotit în spre interior, cotul extins, pacientul execută adducția pumnului.

Se stabilizează: cotul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul marginii cubitale a mâinii, examinatorul se află în lateral față de pacientului.

Substituție: flexia brațului.

4. Înclinarea ulnară(Abducția)– Articulația radiocubitală

Bilanțul articular

Inspectare: Se observă deformările articulare sau tumefacțiile de la acest nivel, acestea dau mâinilor un aspect particular; deviație cubitală sau mâna în gât de lebădă. Se studiază axul mecanic al mâinii, starea musculaturiii de la acest nivel, dar și simetria mâinilor.

Palpare:. Pe fața anterioară a brațului se palpează mușchiul biceps brahial în zona de mijloc, mușchiul brahioradial se palpează pe fața laterală a antebrațului.

Așezarea goniometrului:

Brațul fix: Urmărește falanga distală a degetului III și linia de mijloc a acestui metacarpian.

Brațul mobil: Urmează aceleași repere ajunse în poziție finală.

Capătul goniometrului: Este așezat la nivelul articulației radiocarpiene în partea anterioară.

Comandă verbală: Pacientul este rugat să „încline mâna spre interior cu palma în sus ”.

Valori normale: 30°

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul extensor scurt radial al carpului, mușchiul flexor radial al carpului și mușchiul extensor lung radial al carpului.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând sau ortostatism, cu brațul lângă trunchi, cotul flectat și antebrațul în supinație, pacientul execută abducția pumnului.

Se stabilizează: treimea distală a antebrațului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând, cotul flectat și antebrațul în pronosupinație, pacientul execută abducția pumnului.

Se stabilizează: antebrațul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul marginii radiale a mâinii, examinatorul se află în lateral față de pacientului.

Substituție: flexia umărului și flexia cotului.

5. Flexia degetelor

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul palmar lung.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând sau ortostatism, cu brațul lângă trunchi, cotul flectat și antebrațul în pronosupinație, pacientul executăflexia degetelor din articulația metacarpofalangiană.

Se stabilizează: treimea distală a antebrațului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând, cotul flectat și antebrațul în pronosupinație, pacientul execută flexia degetelor.

Se stabilizează: antebrațul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul degetelor II-V, examinatorul se află în lateral față de pacientului.

Substituție: flexia pumnului și flexia antebrațului.

6. Extensia degetelor

Bilanțul muscular

Musculatura vizată: mușchiul extensor comun al degetelor, mușchiul extensor al indexului, mușchiul extensor al degetului mic.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând, cu brațul lângă trunchi, cotul flectat și antebrațul în pronosupinație, pacientul execută extensia degetelor din articulația metacarpofalangiană.

Se stabilizează: treimea distală a antebrațului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând, cotul flectat și antebrațul în pronosupinație, pacientul execută extensia degetelor.

Se stabilizează: antebrațul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul degetelor II-V, pe fața lor dorsală, examinatorul se află în lateral față de pacientului.

Substituție: extensia pumnului.

7. Abducția degetelor

Bilanțul muscular

Musculatura vizată:mușchii interosoși dorsali și mușchiul abductor al degetului mic.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând, cu brațul lângă trunchi, cotul flectat și antebrațul în supinație, pacientul execută abducția degetelor.

Se stabilizează: treimea distală a antebrațului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând, cotul flectat și antebrațul în pronosupinație, pacientul execută abducția degetelor.

Se stabilizează: antebrațul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul degetelor II-III și III-IV, pe fața lor laterală, examinatorul se află în lateral față de pacientului.

Substituție: înclinare cubitală, înclinare radială, flexie palmară și flexie dorsală.

8. Adducția degetelor

Bilanțul muscular

Musculatura vizată:mușchii interosoși palmari.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând, cu brațul lângă trunchi, cotul flectat și antebrațul în supinație, pacientul execută adducția degetelor.

Se stabilizează: treimea distală a antebrațului.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând, cotul flectat și antebrațul în pronosupinație, pacientul execută adducția degetelor.

Se stabilizează: antebrațul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul degetelor IV-V, pe fața lor medială și II-III, pe fața lor laterală, examinatorul se află în lateral față de pacientului.

Substituție: înclinare radială, înclinare cubitașă, flexie dorsală și flexie palmară.

9. Flexia policelui

Bilanțul muscular

Musculatura vizată:mușchiul flexor lung al policelui și mușchiul flexor scurt al policelui.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând, cu brațul lângă trunchi, cotul flectat și antebrațul în supinație, pacientul flexia policelui.

Se stabilizează: pumnul.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând, cotul flectat și antebrațul în pronosupinație, pacientul execute flexia policelui.

Se stabilizează:pumnul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul policelui.

Substituție: abducția policelui, flexia din articulația interfalangiană distală sau proximală.

10. Extensia policelui

Bilanțul muscular

Musculatura vizată:mușchiul extensor lung al policelui și mușchiul extensor scurt al policelui.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând, cu brațul lângă trunchi, cotul flectat și antebrațul în supinație, pacientul flexia policelui.

Se stabilizează: pumnul.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând, cotul flectat și antebrațul în pronosupinație, pacientul execută extensia policelui.

Se stabilizează:pumnul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul policelui.

Substituție: abducția policelui, extensia pumnului.

11. Abducția policelui

Bilanțul muscular

Musculatura vizată:mușchiul abductor lung al policelui și mușchiul abductor scurt al policelui.

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând, cu brațul lângă trunchi, cotul flectat și antebrațul în supinație, pacientul execută abducția policelui.

Se stabilizează: pumnul.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând, cotul flectat și antebrațul în pronosupinație, pacientul execute flexia policelui.

Se stabilizează:pumnul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul bazei policelui.

Substituție: înclinarea radială sau flexia pumnului.

12. Adducția policelui

Bilanțul muscular

Musculatura vizată:mușchii adductori ai policelui

Forța 2: Din poziția fără gravitație, din șezând, cu brațul lângă trunchi, cotul flectat și antebrațul în supinație maximă, pacientul execută adducția policelui.

Se stabilizează: pumnul.

Forța 3: Din poziția împotriva gravitației, în șezând, cotul flectat și antebrațul în pronosupinație, pacientul execută adducția policelui.

Se stabilizează:pumnul.

Forța 4: Considerând aceiași poziție se opune o rezistență la nivelul falangei proximale a policelui .

Substituție: flexia pumnului și flexia articulației metacarpofalangiană.

Etapele mersului

Atacul cu talonul/ Contact inițial :

Ariculația coxofemurală : 25°-30°

Articulația genunchiului : 3°-5°

Articulația talocrurală : 90°

Musculatura :

Mușchiul cvadriceps

Mușchiul gluteu mare

Mușchiul tibial anterior

Contactul plantă-sol/ încărcarea :

Ariculația coxofemurală : 25°-30°

Articulația genunchiului :15°

Articulația talocrurală : 15°

Musculatura :

Mușchiul gluteu mijlociu

Mușchiul gluteu mare

Mușchiul tibial anterior

Mușchiul cvadriceps

Faza de sprijin/ Echilibru mediu :

Ariculația coxofemurală : 0°

Articulația genunchiului : 5°

Articulația talocrurală : 15°

Musculatura :

Mușchiul gastrocnemian

Mușchiul gluteu mare

Mușchiul solear

Desprinderea/ Echilibru terminal :

Ariculația coxofemurală : 10°

Articulația genunchiului : 0°

Articulația talocrurală : 20°

Musculatura :

Mușchiul iliopsoas

Mușchiul gluteu mic

Mușchiul gastrocnemian

Pendularea pre-balans :

Ariculația coxofemurală : 10°

Articulația genunchiului : 40°

Articulația talocrurală : 20°

Musculatura :

Mușchii abductori CF

Mușchiul drept femural

Mușchiul gastrocnemian

Balansul inițial :

Ariculația coxofemurală : 25°-30°

Articulația genunchiului : 40°-60°

Articulația talocrurală : 5°

Musculatura :

Mușchiul iliopsoas

Mușchii ischiogambieri

Mușchiul tibial anterior

Balansul intermediar mediu :

Ariculația coxofemurală : 25°-30°

Articulația genunchiului : 60°

Articulația talocrurală : 0°

Musculatura

Mușchiul iliopsoas

Mușchiul tibial anterior

Balansul final :

Ariculația coxofemurală : 25°-30°

Articulația genunchiului : 0°

Articulația talocrurală : 0°

Musculatura :

Mușchii ischigambieri

Mușchiul gluteu mare

Mușchiul tibial anterior