Bijuterii din Perioada Elenistica

=== [anonimizat]-195-Catalogul bijuteriilor de perioadă elenistică – teza ===

Catalogul bijuteriilor de perioadă elenistică

Categorie

a. Locul și data descoperirii

b. Colecție

c. Număr de inventar

d. Materia primă și dimensiuni

e. Descriere

f. Tip

g. Stare de conservare

h. Datare

i. Referințe bibliografice

j. Analogii

k. Ilustrație

Pentru realizarea catalogului am selectat un număr de 269 piese ce se află în colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. În alcătuirea catalogului am selectat piesele încadrabile în categoria bijuteriilor databile în epoca elenistică indiferent de materia din care acestea erau fabricate. Ordonarea pieselor este dată de categoria funcțională, locul descoperirii, colecția în care se află și numărul de inventar. Studierea dimensiunilor și elementelor stilistice ajută la încadrarea bijuteriei într-un tip al categoriei din care face parte. În măsura în care este posibil, piesele vor și însoțite de referințe bibliografice și analogii cu exemplare din același tip întâlnite în istoriografia străină. Menționăm că în măsura în care accesul a fost permis, artefactele sunt însoțite de ilustrații.

Pentru a evita confuziile sau repetarea excesivă a unor termeni, în textul catalogului am utilizat următoarele prescurtări: "sec."= secol, "L"= lungime, "L cap"= lungimea capului, "l"= lățime, "l cap"= lățimea capului "H"= înălțime, "Ø"= diametrul, "Øfir"= diametrul firului, "Øscut"= diametrul scutului, "G"= greutate, "Gtotală"= greutatea totală, "Gr" = grosime, "gr"= gram, "mm"= milimetrii, "M"= mormânt, "nr. inv."= număr inventar.

Coroniță

Callatis

1. Coroniță funerară

a. Mangalia [Callatis], 1970.

b. Muzeul de Istorie și Arheologie Callatis.

c. 420

d. Ceramică, plumb, bronz și aur; Ømonede = 20,95-20,99 mm, Øbobițe= 4,75-6,35 mm, Llacrimă= 11,80mm, Grfir= 0,84-0,58mm.

e. Coronița funerară ce a însoțit un kalpis, este compusă din perle de ceramică aurite de formă rotundă și a unor picături de apă. Printre acestea sunt prezente 7 miniaturi ceramice rotunde aurite ce înfățișează capul meduzei. Acestea sunt așezate pe o ramă de plumb cu ajutorul unor sârmulițe de bronz.

f.

g. Fragmenteră

h. sec. III î.Chr.

i.

j.

k.

Cercei

Callatis

2Pereche de cercei

a. Mangalia [Callatis], săpături de salvare în zona Necropola stadion, 1972

b. Muzeul de Istorie și Arheologie Callatis.

c. 432

d. Bronz, Ø1= 32,90mm, Ø2= 34,16mm, Gr1= 5,75-1,35mm, Gr2= 5,95-3,24mm.

e. Cerceii de bronz cu patină brună, lucrați în torsadă, terminați la câte un capăt printr-un bulb.

f.

g. Bună – primul este întreg, iar celui de-al doilea îi lipsește o bucățică.

h. sfârșitul sec. IV – sec. III î.Chr.

i.

j.

k.

3. Pereche de cercei

a. Mangalia [Callatis]

b. Colecția ”Vasile Canarache”, donație

c. 2662

d. Aur, L= mm, l= mm, Ø= 27, 40 mm, G= 4, 645 gr.

e. Cercel de aur din bară cu două fire răsucite, secțiune rotundă și cap de animal la capătul firelor torsionate. Capul de animal prins de bară este lucrat dintr-o foiță de aur în repoussé, este gol pe interior și prezintă în fața botului un loc de prindere a pietrei. Capătul neted se termină cu un cârlig de prindere în veriga de închidere a piesei.

f. 2

g. bună, dar lipsesc pietrele.

h. sec. III-II î.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 33, pl. X, fig. 11.

j. –

k. –

4. Cercei cu pandantiv

a. Mangalia, zonă tumul Vama Veche în apropriere de granița cu Bulgaria.

b. Colecția ”Vasile Canarache”, donație.

c. 4075 (nr. inv. vechi II 59122)

d. Aur, L= mm, l= mm, Ødisc= 13,95 mm, H= 39,23 mm, Hțap= 16,99 mm, G= 5,9gr.

e. Cerceii sunt realizați dintr-un fir ce constituie tortița care se fixează de lobul urechii și de care se prinde, cu un anou, pandantivul în forma unui țap așezat. Țapul este reprezentat așezat pe un postament delimitat de fire răsucite și decorat cu motivul valului din același tip de fir. De fiecare tortiță este sudat câte un disc decorat prin aceleași tehnici ale repoussé-ului și filigranului astfel încât să creeze o floare cu 12 petale cu o perlă în centrul.

f. 6, fără email.

g. bună

h. sec. IV-III î.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 18, pl. I, fig. 2.

j. –

k. Pl. I, fig. 2.

5. Pereche de cercei

a. Mangalia [Callatis], 1961, săpături morminte

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 4094

d. Aur, L= mm, l= mm, Øfir= 3,850-8,020 mm, G= 4, 170 gr.

e. Cerceii sunt realizați dintr-un fir de aur torsionat, care se termină la un capăt cu un cap de leu cu gura deschisă.

f. 2

g. Bună, dar unul este ușor strivit în zona gâtului.

h. sec. IV-III î.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 31, pl. IX, fig. 6 și 7.

j. M.Gramatopol, R.Theodorescu, Vechi podoabe de aur din colecțiile Cabinetului Numismatic al Academiei RSR în SCIA, tom 13, nr. 1, București, 1966, cat. nr. 32, pl. VII 6; nr. 35. pl. VII 3: nr. 37, pl. VII/8; nr. 38. pl. VII/2; nr. 39. pl. VI1/II; nr. 40. pl. VII/10: Ștefan Burda. Tezaure de aur din România, București, 1979, cat. Nr. 32, fig. 71: cercei descoperiți la Tomis (Constanța), sec. IV-III î.Chr.; cat. Nr. 33, fig. 68: cercei descoperiți la Callatis (Mangalia), sec. IV-III î.Chr.

k. –

6. Pereche de cercei

a. Mangalia [Callatis], 1974, strada Țepeș Vodă, nr. 31, M3, caseta A – inhumație.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 20754

d. Aur, G=2, 08 gr.

e. Cercei realizați din bandă simplă din aur care se subțiază la un capăt, iar capătul opus este decorat de cap de leu. Capetele sunt fabricate dintr-o foiță de aur lucrată în tehnica repoussé și decorați cu fir în formă de S culcat.

f. 2

g. Bună

h. sfârșit de sec. IV- prima jumătate a secolului III î. Chr.

i. Elena Bârlădeanu-Zavatin, Noi descoperiri in necropolele callaliene. Partea I.

Pontica, 19, 1980, p. 223, pl. IV. 3, V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 31, pl. VIII, fig. 4 și 5.

j. M.Gramatopol, R.Theodorescu, Vechi podoabe de aur din colecțiile Cabinetului Numismatic al Academiei RSR în SCIA, tom 13, nr. 1, București, 1966, cat. nr. 32, pl. VII 6; nr. 35. pl. VII 3: nr. 37, pl. VII/8; nr. 38. pl. VII/2; nr. 39. pl. VI1/II; nr. 40. pl. VII/10; Ștefan Burda. Tezaure de aur din România, București, 1979, cat. Nr. 32, fig. 71: cercei descoperiți la Tomis (Constanța), sec. IV-III î.Chr.; cat. Nr. 33, fig. 68: cercei descoperiți la Callatis (Mangalia), sec. IV-III î.Chr.;

k. –

7. Pereche de cercei

a. Mangalia [Callatis], 1985, bl. P4a, necropolă elenistică.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 25576-25577

d. Aur, 25576: L= 34,86mm, l= 28,61mm, Lcap=20,26mm, lcap= 15,21mm G= 5,10gr; 25577: L= 33,21mm, Lcap=30,36mm, l= 27,75mm, lcap= 15,21mm G= 5,08gr.

e. Cercei lucrați în tehnica filigranului și repoussé terminați cu forma unui kantharos din care iese un cap de țap a cărui coarne realizate din fir torsionat sunt prinse pe spate în volute strânse. Firul torsionat se subțiază spre capăt, iar pentru a închide cercelul, intră în gura țapului.

f. 2

g. 25576 – bună, 25577 – puțin deformat.

h. sec. III-II î.Chr.

i. Z.Covacef, in Goldhelm. Schwert und Silberschătze, Frankfurt am Main, 1994, p. 182-183; V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 31, pl. VIII, fig. 9 și 10.

j. M.Gramatopol. R.Theodorescu, Vechi podoabe de aur din colecțiile Cabinetului Numismatic al Academiei RSR în SCIA, tom 13, nr. 1, București, 1966, cat. nr. 32, pl. VII/6; nr. 35, pl. VII/3; nr. 37, pl. VII/2; nr. 39. pl. VII/11; nr. 40, pl. VII/10; Ștefan Burda, Tezaure de aur mana. București. 1979. cat. nr. 32. fig 71, cercei descoperiți la Tomis (Constanța), sec. IV-III

î.Chr.; nr. 33. fig. 68: cercei descoperiți la Callatis (Mangalia), sec. IV-III î.Chr.

k. –

8. Pereche cercei

a. Mangalia [Callatis], 1985, bl. P4a, necropolă elenistică.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 25587-25588

d. Aur, 25597: L= 35mm, Gr= 17mm, Øscut= 9 mm, G= 5,94gr, 25588: L= 40mm, Gr= 25mm, Øscut= 9 mm, G= 5,60 gr.

e. Cercei fabricați din foiță de aur sub forma unei calote semisferice. În parte superioară este sudat câte un scut cu un fir răsucit, iar în centrul prezintă câte un umbo. Pentru a masca lipitura, la baza scutului sunt lipite 6 granule de aur (la unul lipsește una), iar pe spate este sudată tortița cercelului în formă de S.

f.

g. Bună.

h. sec. III-II î.Chr.

i. Z.Covacef, in Goldhelm. Schwert und Silberschatze, Frankfurt am Main, 1994, p.182-113; V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 31, pl. XI, fig. 14 și 15.

j. Două perechi de cercei și unul solidar au fost descoperiți odată u tezaurul de la Transdierna (Tekija), Serbia, datând de la sfârșitul sec. I d.Chr.; Ivana Popović, Les bijoux romains du Musée National de Belgrad. II. Les bijoux d'or, Belgrade, 1996: tipul III – cat. Nr. 52, 53,54.

k.

9. Cercel

a. Mangalia [Callatis], 1984.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 31896

d. Aur și granat roșul (almandină), G= 4,12gr.

e. Cercel din fir torsionat, terminat cu un cap de țap cu coarne scurte. La gât prezintă o piatră de culoare roșie (almandină), iar un fir răsucit încadrat de două fire simple și ove într-un chenar, delimitează gâtul.

f. 2

g. Bună.

h. sec. III-II î.Chr.

i. V. Lugu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 32, pl. IX, fig. 8.

j. M. Gramatopol, R.Theodorescu, Vechi podoabe de aur din colecțiile Cabinetului Numismatic al Academiei RSR în SCIA, tom 13, nr. 1, București, 1966, cat. nr. 32, pl. VII/6; nr 35 pl.VII/3; nr. 37, pl. VII/8; nr. 38 pl VII/2;nr 39, pl. VII/11; nr 40, pl .VII/10; Ștefan Burda, Tezaure de aur din România, București, 1979, cat. nr. 32, fig. 71: cercei descoperiți la Tomis (Constanța) sec IV-III î. Chr.; cat nr 33 fig. 68; cercei descoperiți Ia Tomis , sec IV-III î. Chr.

k. Pl. II, fig. 3.

Tomis

10. Pereche de cercei

a. Constanța [Tomis], 1961, Bulevardul Brătianu, M XXI, de incinerație.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 940, nr. inv. vechi II 59159.

d. Aur, G= 3,500 gr.

e. Pereche de cercei de aur a căror toartă este încheiată cu capete stilizate de berbeci. Coarnele sunt realizate din fire torsionate și se termină în volute. Gâtul de formă conică, este decorat prin tehnica filigranului.

f. 2

g. Mediocră

h. sfârșit de sec. III î.Chr –început de sec. II î.Chr.

i. Mihai Bucovală. Necropole elenistice la Tomis, Constanța, 1967, p. 49, m; V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 30, pl. VIII, fig. 1și 2.

j. M.Gramatopol, R.Theodorescu, Vechi podoabe de aur in Colecțiile Cabinetului

Numismatic al Academiei RSR, in „Studii și Cercetări de Istoria Artei, Seria Artă Plastică”, 13,

nr. I. București. 1966. p. 63-92. cat. nr. 33, pl. VI1/9 și nr. 36. pl. VII/5 unde și trimiterile la piese

asemănătoare descoperite la Salonic. Amphipolis. Syracuza, Odessos (Vama) etc.

k. 2

11. Cercel

a. Constanța [Tomis], 1960, strada București, MXXX, de incinerație.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 1038, nr. inv. vechi: II 59142.

d. Aur, L= 35,26 mm, l cap= 1,5 mm, G= 4,170gr.

e. Cercel din fir simplu care se îngustează la un capăt sub forma unui cârlig. La capătul lat este sudat un con realizat dintr-o foiță de aur de care se prinde un cap de berbec. Acesta prezintă coarne filigranate și prinse de forma conică, în volute. Conul este decorat cu tehnica filigranului și pseudo-perle care formează un motiv vegetal. Din gura capului de berbec se poate observa anoul de prindere al cârligului.

f. 2

g. Ușor turtit

h. sec. III-II î.Chr.

i. Mihai Bucovală. Necropole elenistice la Tomis, Constanta, 1967, p. 45, j; V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 30, pl. VIII, fig. 3.

j. M. Bucovală: V. E. Kunin și N. Z. Kunina, Kypzamte noepeoeiiwi', Th. Ivanov, în „Izvestia Vama”, 10, 1956; M.Gramatopol, R.Theodorescu, Vechi podoabe de aur in Colecțiile Cabinetului Numismatic al Academiei RSR, în „Studii și Cercetări de Istoria Artei, Seria Artă Plastică”, 13, nr. I. București. 1966. p. 63-92. cat. nr. 33, pl. VI1/9 și nr. 36. pl. VII/5 unde și trimiterile la piese asemănătoare descoperite la Salonic. Amphipolis. Syracuza, Odessos (Vama) etc.

k. Pl. I, fig. 1.

12. Pereche de cercei

a. Constanța [Tomis], 1975, mormânt în subsolul bufetului ”Express” din str. Negru Vodă, aproape de colț cu bulevardul Tomis; intra muros.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 12815-12816

d. Aur, 12815: H= 41,67 mm, l= 18,15 mm, Gr= 0,25 mm, G= 0,43 gr; H= 39,11 mm, l= 18,22 mm, Gr= 0,25 mm, G= 0,43 gr.

e. Cercei-pandantivi, din foaie de aur, tăiată în formă ovală. În partea superioară pandantivului se prelungește toarta sub formă de codiță. Pandantivele prezintă o siluetă feminină întoarsă spre stânga, îmbrăcată într-un veșmânt lung cu falduri prins la mijloc cu un brâu. Studiul podoabei capilare evidențiază o coafură întâlnită des la femeile de origine greacă: părul pieptănat cu o cărare și cel mai probabil prins la spate într-un coc, ipoteză susținută de faptul că umerii și gâtul sunt ușor observabili. Datorită poziției mâinilor figurii feminine, este ușor de observat faptul că aceasta poartă un chiton doric.

f.

g. Bună

h. sec. I î.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 34-35, pl. X, fig. 12, 13.

j. M. Bucovală, Un alt mormânt din epoca elenistică târzie la Tomis în Pontica, VIII, 1975, p. 382-383, fig. 7.

k. –

Coliere

Callatis

13. Piese de colier

a. Mangalia [Callatis], 1961, mormânt.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 4088, nr. inv. vechi II 59174.

d. Aur și sticlă, Piesă întreagă: L=22,38 mm, l= 14,15 mm, Gr= 3,45 mm; Piesa fragmentară: L= 21,20 mm, l= 13,71 mm, Gr= 2,60 mm; Gtotală= 3,700gr.

e. Două piese din aur, probabil dintr-un colier, cu urechiușe de prindere în lungime. Marginea pieselor este mai ridicată pentru a permite încastrarea pastei de sticlă de culoare albastră.

f. IV

g. O piesă este întreagă, iar cealaltă prezintă doar o parte din pasta de sticlă încadrată.

h. sec. III-II î.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 116, pl. LVII, fig. 20.

j. –

k. –

14. Colier

a. Mangalia [Callatis], 1974.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 20756

d. Aur, L= 3,51-9,30mm, Ø= 1,73 mm (piesei cu cea mai mare lungime), Gtotală= 1,28gr.

e. Colier compus din 39 piese tubulare realizate din foiță de aur.

f.

g. Bună

h. sec. IV-III î.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 115.

j. Elena Bârlădeanu-Zavatin, Noi descoperiri în necropolele callaliene. Partea I. Pontica, 19, 1980, p. 223, pl. IV. 3.

k. Pl. III, fig. 5.

15. Colier

a. Mangalia [Callatis], 1985, mormânt de inhumație.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 25584

d. Aur și sticlă, G= 4,25 gr.

e. Colierul este format din 11 mărgele de sticlă verde în formă hexagonală care întrerup șiragul de 29 piese tubular-biconcave din aur. La capetele celor 40 de elemente se află două pătrate de aur, pe care sunt așezate două piese de sticlă. Casetele pătrate au pe margini motive florale și sunt prevăzute cu anou și cârlig de prindere.

f. IV

g. Bună.

h. sec. III-II î.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 116, pl. LV, fig. 22.

j. –

k. –

16. Colier

a. Mangalia [Callatis], 1984, mormânt.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 31897

d. Aur, L= 100 mm, G= 7,41gr.

e. Colier format din 7 piese tubulare pe care sunt prinse câte două sârme în formă de bucle care se pătrund reciproc. În centrul acestora este sudată câte o floare cu 6 petale ce au o pseudo-perlă așezată în centrul. Buclele au capetele torsionate și terminate în volute.

f.

g. Bună.

h. sec. III-II î.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 117, pl. LIV, fig. 23.

j. –

k. –

Lanțuri

17. Lanț

a. Mangalia [Callatis], 1961.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 4096

d. Aur, L= 355 mm, G= 15,900gr.

e. Lanț format din zale de aur prinse prin tehnica buclă în buclă și terminat la capete u capete de lei. Gâtul este format dintr-o mărgică de culoare albastru închis, iar din gura acestora apar anoul și cârligul de închidere.

f. 2

g. Foarte bine conservat.

h. Epoca elenistică.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 114-115, pl. LV, fig. 16.

j. Ștefan Burda, Tezaure de aur din Romania, București, 1979, p. 68, cal. nr. 36, fig. 73

(”Colier descoperit la Mangalia într-un mormânt de inhumație, cu prilejul cercetărilor arheologice efectuate in anul 1961”, lung de 17 cm; datat sec. 1V-I11). Închizătoare de colier asemănătoare a fost descoperită mai demult la Tomis, conform M.Gramatopol, V.Crăciunescu, Les bijoux antiques de la collection Marie et dr. G. Severeanu du Musee d'Histoire de la ville de Bucharest, în RRHA, 1967, 4 p. 137-171, cat. nr. 51-52, pl. IX/3, sec. 111 î.Chr.

k. –

Pandantive

Callatis

18. Pandantiv

a. Mangalia [Callatis], tumul din zona Vama Veche în apropiere de granița cu Bulgaria.

b. Colecția ”Vasile Canarache”.

c. 4074, nr.inv. vechi 59120B

d. Aur, Llanțuri= 56,32-68,15 mm, Ø= 82,43 mm, G= 78,215 gr.

e. Piesă de formă rotundă realizat din foiță de aur cu bustul Afroditei în centrul. Personajul are părul prins la spate, cel mai probabil într-un coc, iar pe cap are așezată o coroniță din frunze de laur. Capetele panglicii care leagă coronița, cad peste umeri. Piesa vestimentară este un chiton fără mâneci, care a alunecat de pe umărul stâng. Bustul realizat prin tehnica repoussé, este încadrat de o bandă decorativă alcătuită din mai multe elemente: central sunt crenguțe de laur ce încadrează flori ale aceluiași arbust (în total sunt 12 crenguțe și 6 flori); pe laterale se observă câte o nervura și două fire răsucite. Menționăm că aspectul firelor răsucite este acela al unei cozi împletite de tip pește. Delimitarea ghirlandei decorativă este dată de cele două șiruri de pseudo-perle. Sistemul de prindere al piesei este oferit de prezența a 12 anouri de care era prinsă rețeaua de lănțișoare, din care se mai păstrează 6. Acestea erau decorate din loc în loc, de flori cu câte 6 petale și o perlă din aur.

f. Thessalian

g. Bună.

h. sec. IV-III î.Chr.

i. M. Gramatopol, Un médaillon de type thessalien du Musée d' Archéologie de Constantza, in Latomus. Hommages M.Renard, 3, 1969, p. 264 – 271; V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 17, pl. I, fig. 1.

j. P. Amandry, Collection Hélène Stathatos. Les Bijoux antiques, Strasbourg, 1953, p. 89 și urm., nr 233 și 234 (pls CVI și CVII) două medalioane cu bustul Artemidei și nr. 235 (pl. XVI) medalion cu bustul Afroditei.

k. Pl. II, fig. 4.

19. Piese pandantiv

a. Mangalia [Callatis], 1973, descoperire întâmplătoare.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 20418

d. Aur, Lcap taur= 15,74 mm, lcap taur= 16, 97 mm, Gtotală= 3,02gr.

e. Piese fabricate din foiță de aur, reprezentând un cap de taur, o coroană, un fragment de coroană și o semilună. Bucraniu este decorat prin tehnica repoussé, iar elementele acestuia se observă foarte bine. Între coarnele scurte, se găsește un fir răsucit, de care se lipea coronița întreagă. Piesa în formă de semilună prezintă în centrul un chaton pe care se fixa o piatră care lipsește. Aproape de marginile piesei, un fir răsucit formează un decor tot de semilună, dar care încadrează chatonul și două motive de tip vrej. Pe capetele semilunii sunt lipite două flori cu 8 petale și perle din aur în centru, iar pentru a masca lipitura verigii ce forma anoul, se află o floare cu 6 petale cu o perla din aur în mijloc.

f. V

g. 4 Fragmente.

h. sec. II î.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 129, pl. LVIII, fig. 19.

j. –

k. –

20. Pandantiv cu pietre

a. Mangalia [Callatis], 1985, P4a, necropola elenistică.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 25582

d. Aur, L=33 mm, l=30 mm, G= 7,2 gr.

e. Piesa este realizată din foiță de aur în formă dreptunghiulară, cu marginile întoarse și cu un anou cilindric care prezintă 4 nervuri. Pe verticală și pe partea orizontala inferioară sunt realizate, prin tehnica trasării și ciocănirii, benzi decorative ce încadrează un pătrat. În acest spațiu central sunt reprezentate două planta pedis ce încadrează o piatră în formă de lacrimă, cu vârful îndreptat în jos. Aici se afla o altă piatră din pastă de sticlă, încadrată într-un chaton, dar care lipsește. Pe cele 3 laturi ale pătratului sunt prezente urme rotunde a unor pietre realizate din pastă de sticlă. În colțurile pandantivului sunt 4 chatons ce formă rotundă, în care sunt amplasate pietre de sticlă colorată. Fațada terenului se termină cu un fir răsucit.

f.

g. Bine conservat.

h. sec. III-II î.Chr.

i. Z. Covacef, in Goldhelm, Schwert und Siiberschătze, Frankfurt am Main, 1994

182-183, nr. 62.4; V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 127-128, pl. LXI, fig. 17.

j. –

k. pl. III, fig. 6.

21. Pandantiv

a. Mangalia [Callatis], 1985, P4a, necropola elenistică.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 25583

d. Aur, L=18 mm, l= 18mm, G= 1,97 gr.

e. Pandantiv în formă de potcoavă, ce are lipit pe latura interioară un șirag de granule. Vârfurile potcoavei prezintă un decor realizat din 3 granule, același motiv decorativ repetându-se, din loc în loc. Pe centrul potcoavei este lipită o verigă cilindrică cu două nervuri, pentru a putea așeza piesa într-un șirag.

f.

g. Bună.

h. sec. III-II î.Chr.

i. Z. Covacef, în Goldhelm, Schwert und Siiberschătze, Frankfurt am Main, 1994, p.182-183, nr. 62.6; V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 127-128, pl. LIX, fig. 18.

j. L.Ruseva-Slokoska, The Roman Jewellery. Sofia, 1991, p. 148. ca nr. 124. grupa II sec II p. Chr.

k. –

Tomis

22. Pandantiv

a. Constanța [Tomis], 1961, Gara veche – groapă rezervor – M23.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 1007

d. L= 12 mm, l= mm, Ø= 0,8 mm, G= 0,950 gr.

e. Pandantiv de dimensiuni reduse, cu corpul de formă sferică, gol pe interior. Pentru realizarea decorului au fost folosite perle din aur, aranjate la spre bază în formă de ciorchine, iar în partea superioară, acestea formează o stea în 4 colțuri.

f.

g. Bună.

h. sec. I î.Chr. – I a.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 121, pl. LVIII, fig. 2.

j. M Bucovaia, Necropole elenistice la Tomis, Constanța, 1967, p. 113 a.

k. –

23. Pandantiv

a. Constanța [Tomis], 1968, strada Callatis, colț cu strada Mircea cel Bătrân.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 17921

d. Aur și rubin, L= 35,64 mm, l= 20,90 mm, Gr= 24,17 mm, G= 6,05gr.

e. Foiță de aur bătută sub forma unui cap de taur, cu gâtul decorat în tehnica filigranului. Între coarne, sub forma unui triunghi, se află agățătoarea în fața căreia se află încastrat un rubin. În fața rubinului există un decor vegetal în filigran.

f.

g. Fragmentară, turtit.

h. sec. II î.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 121, pl. LVIII, fig. 1.

j. –

k. –

Inele

Callatis

24. Inel

a. Mangalia [Callatis], mormânt inhumație, strada Țepeș Vodă nr. 31, 1974.

b. Muzeul de Istorie și Arheologie Callatis

c. 132

d. Fier, Ø= 27,41mm; Chaton= 25,10×20,41mm; Grbandă= 4,21mm.

e. Inel de fier cu chaton simplu, fără nici un decor. Prezintă doar urme de batere din timpul procesului de fabricare.

f.

g. Bună.

h. epoca elenistică.

i.

j.

k

25. Inel

a. Mangalia [Callatis], săpătură de salvare, Necropolă stadion, 1972.

b. Muzeului de Istorie și Arheologie Callatis

c. 429

d. Bronz, Ø= 21,86mm.

e. Inel de bronz cu patină brună, îngroșat la partea superioară.

f.

g. Bună

h. Epoca elenistică

i.

j.

k.

26. Inel

a. Mangalia [Callatis].

b. Muzeului de Istorie și Arheologie Callatis

c. 2575

d. Aur. Ø= 15,49 mm; Grbandă= 0,91 mm; Chaton: L= 15,38 mm, l= 11,14 mm.

e. Inel de aur cu chaton. Chatonul prezintă un element decorativ în formă de broască țestoasă.

f.

g. Bună.

h.

i.

j.

k.

27. Inel

a. Mangalia [Callatis].

b. Muzeului de Istorie și Arheologie Callatis

c. 2603

d. Bronz. Ø= 19,56 mm.

e. Inel din bronz cu patină gălbuie, realizat dintr-o bandă simplă.

f.

g. Restaurat.

h.

i.

j.

k.

28. Inel

a. Mangalia [Callatis], strada Oituz, locuințe sociale

b. Muzeul de Istorie și Arheologie Callatis

c. 3083

d. Fier, Ø= 22,11mm, Chaton= 22,21×19,80 mm.

e. Inel fabricat din fier, cu chaton ce prezintă cercuri concentrice incizate și urme de aurire.

f.

g. Bună.

h. perioada elenistică

i.

j.

k.

29. Inel

a. Mangalia [Callatis], curtea spitalului, 2005.

b. Muzeul de Istorie și Arheologie Callatis

c. 3546

d. Bronz, Ø= 23,40mm, Chaton= 17,51×12,24mm.

e. Inel de bronz cu chaton oval, realizat prin baterea la cald a unei bare cu profil semicircular. Chaton-ul nu prezintă nici un element decorativ, doar urme a uneltelor folosite în timpul procesului de realizare.

f.

g. Bună – prezintă o ruptură, dar fragmentul desprins se păstrează.

h. sec. III î.Chr.

i.

j.

k.

30. Inel

a. Mangalia [Callatis], curtea spitalului, 2005.

b. Muzeul de Istorie și Arheologie Callatis

c. 3547

d. Bronz, Ø= 22mm, chaton= 17,87×13,71mm.

e. Inel fragmentar din bronz cu chaton oval realizat prin baterea la cald a unei bare de bronz cu profil semicircular. Chaton-ul oval prezintă în negativ un cal în alergare și un orificiu circular în centrul. Probabil acesta este un inel sigiliu.

f.

g. Fragmentară

h. sec. III î.Chr.

i. C. Preda, N. Georgescu, Săpături de salvare de la Mangalia din 1972 – necropola callatiană din zona stadionului în Pontica, VIII, 1975, p. 55-75.

j.

k.

31. Inel

a. Passim, 2010.

b. Muzeul de Istorie și Arheologie Callatis.

c. 3614

d. Bronz, 25,92×22,66mm.

e. Inel buclă realizat dintr-o bandă de bronz decorată cu linii.

f.

g. Bună.

h. sec. III î.Chr.

i.

j.

k.

32. Inel

a. Passim, 2010.

b. Muzeul de Istorie și Arheologie Callatis

c. 3615

d. Bronz, Ø= 19,65mm.

e. Inel de bronz.

f.

g. Bună.

h. sec. III î.Chr.

i.

j.

k.

33. Inel

a. Mangalia [Callatis], 2010

b. Muzeul de Istorie și Arheologie Callatis

c. 3698

d. Bronz, Ø= 20,45mm.

e. Inel fabricat dintr-o bandă de bronz ce prezintă un chaton dreptunghiular pentru a încastra o piatră.

f.

g. Fragmentară – lipsește piatra și banda este ruptă în apropierea chaton-ului.

h.

i.

j.

k.

34. Inel

a. Mangalia [Callatis], tumul Vama Veche, în apropiere de granița cu Bulgaria.

b. Colecția ”Vasile Canarache”.

c. 4073, nr. inv. vechi II59121.

d. Aur, L= mm, l= mm, Ø= 27 mm, G= 18,19gr.

e. Banda inelului este realizată dintr-o foaie de aur groasă de aproximativ 1 mm care prezintă spre exterior, în lungime, caneluri. Discul care are reprezentat capul unei menade aplecat spre dreapta este sudat de bandă. Coafura personajului feminin este simplistă, în părul este lăsat pe spate fiind prinsă o panglică cu frunze de viță de vie și struguri, realizați cu ajutorul tehnicii granulației. Chenarul ridicat al discului, prezintă pseudo-perle.

f. 4

g. Bună.

h. sec. IV-III î.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 18, pl. I, fig. 3.

j. –

k. –

35. Inel

a. Mangalia [Callatis], stațiunea Saturn, 1970, șanț canalizare, M2.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 19996

d. Aur, L= 20 mm, l= 15 mm, Ø= 22,08 mm, G= 8,450 gr, Lmodel= 21,91mm, lmodel=14,54mm.

e. Inelul este compus dintr-o bandă și are 4 șerpi așezați în forma nodului lui Heracles. Corpurile șerpilor sunt decorați prin tehnica filigranului, firele fiind așezate în formă de S cu volute bogate ce au în centru perle de aur. Decorul este încadrat între benzi răsucite, iar în centrul inelului se remarcă o floare cu două rânduri de 5 petale și o perlă de aur în mijloc.

f. 9 (?)

g. Foarte bună.

h. Epocă elenistică.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 103, pl. XLIX, fig. 24.

j. –

k. Pl. III, fig. 7.

36. Inel

a. Mangalia [Callatis], strada Țepeș Vodă, nr. 31, M3, caseta A, inhumație.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 20755

d. Aur, L= 20 mm, G= 1,52 gr.

e. Inel simplu din foiță de aur, cu un caboșon oval.

f. 3

g. Bună.

h. sfârșit sec. IV – început secol III î.C.hr.

i. Elena Bîrladeanu-Zavatin. Noi descoperiri in necropolele callaliene. Partea I,

Pontica, 19, 1980, p. 223, pl. IV, 4; V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 102, pl. XLVIII, fig. 22.

j. –

k. –

37. Inel

a. Mangalia [Callatis], sat Limanu, 1983, necropola tumulară, mormânt de inhumație, la adâncimea de 2,55m.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 32492

d. Aur, Lbandă= 21,16 mm, lbandă= 19,20 mm, Grdisc= 4,03mm, G= 7,97 gr.

e. Inel din bandă de aur cu un chaton sudat al cărui decor central este strivit. Acesta este încadrat de semi-ovele ce se termină în marginea ridicata. Decorul acesteia este realizat dintr-un șir de pseudo-perle așezate între două nervuri.

f. 4

g. Bine conservat cu excepția chaton-ului turtit.

h. sec. IV î.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 102, pl. XLVIII, fig. 21.

j. –

k. –

Tomis

38. Inel

a. Constanța [Tomis], Bulevardul Tomis, 1961.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 15556

d. Bronz. Ø= 22,47 mm; Disc= 12,34 x 13,07 mm; lbandă= 4,12-4,76 mm; Grbandă=1,72-1,81 mm; Grdisc= 2,92mm.

e. Inel din bronz, de tip verigă cu casetă. Prezintă decor alcătuit din 5 seturi de cercuri ce conțin în mijloc câte un punct. Între seturile de cercuri sunt prezente linii ce se termină cu alte 3 linii.

f.

g. Bună.

h. Elenistică.

i.

j.

k.

Mărgele

Callatis

39. Mărgele

a. Mangalia [Callatis], săpătură sistematică, necropolă stadion, 1959.

b. Colecția Muzeului de Istorie și Arheologie Callatis.

c. 415

d. Os și aur. L= 7,96-8,09 mm; Gr= 4,26-4,82 mm.

e. 6 mărgele lucrate din os și acoperite cu foiță de aur, de formă elicoidală.

f.

g. Bună – foița de aur nu se mai păstrează complet.

h. Epoca elenistică.

i.

j.

k.

40. Șirag mărgele

a. Mangalia [Callatis], zona Saturn, mormânt de incinerație, 1978.

b. Colecția Muzeului de Istorie și Arheologie Callatis.

c. 1011

d. Ceramică. ØM= 25,79mm; Øm= 10,93mm; L= 22,97 mm și Ø= 9,84mm (cea tubulară).

e. Colier realizat din 23 de mărgele din lut ars, de culoare brună. 11 dintre acestea au forma unor ceșcuțe prinse de toartă, unele sunt sferice (două piese), circulare (7 mărgele), tubulare (o piesă) sau triunghiulare (două bucăți).

f.

g. Bună.

h. Epoca elenistică, sec. IV-III î.Chr.

i.

j.

k.

41. Mărgele

a. Mangalia [Callatis], 1961, mormânt deranjat.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 1072, nr. inv. vechi II 59158.

d. Aur, L= 8 mm, Ø= 6 mm, G= 0,325 gr.

e. Mărgele bitronconice din foiță de aur care se termină cu câte un cilindru ce au trasate șanțuri elicoidale.

f.

g. Două piese, turtite

h. sec. III-II î.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 115.

j. –

k. –

42. Mărgele

a. Mangalia [Callatis], 1961, mormânt de incinerație – M1.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 2422

d. Aur, piesele simple: L= 9 mm, l= 7 mm, piesele decorate: Ø= 6 mm Gtotală= 3,650 gr.

e. 8 Mărgele realizate din foiță de aur, de formă sferică: două simple, două bitronconice și 4 bogat decorate. Piesele bitronconice au sudate la capete câte o verigă din fir răsucit. Piesele sferice au lipite pe centru, două fire simple ce încadrează un altul torsionat. Între aceste 3 fire și capetele decorate cu același tip de veriga ca al celor bitronconice, se află decorate spirale realizate din lipirea unor fire simple, iar în centrul fiecăreia se află lipită câte o perlă de aur. Decorul este realizat prin tehnicile filigranului și granulației.

f.

g. Bună, cu excepția uneia simple care este turtită pe jumătate.

h. Epocă elenistică

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 114, pl. LVII, fig. 15.

j. –

k. –

43. Mărgele

a. Mangalia [Callatis].

b. Muzeului de Istorie și Arheologie Callatis.

c. 2599

d. Sticlă. Ø= 3,68-5,38 mm; L= 10,10 mm, l= 4,87 mm.

e. 13 mărgele din pastă de sticlă de culoare albastră. 10 dintre piese sunt sferice, două bitronconice și una tubulară.

f.

g. Bună.

h.

i.

j.

k.

44. Mărgele

a. Mangalia [Callatis], 1989, M36.

b. Muzeului de Istorie și Arheologie Callatis.

c. 2607

d. Sticlă. Lalbastră= 15,77 mm, Øalbastră= 4,00 mm; Lverde= 6,46 mm, Øverde= 6,10 mm; Øportocalie= 9,50 mm; Ønegre= 4,07 mm.

e. 5 mărgele din sticlă. Două au culoarea neagră și sunt …; una este hexagonală de culoare verde, iar una este sferică și are culoarea portocalie.

f.

g.

h.

i.

j.

k.

45. Mărgele

a. Mangalia [Callatis], 1984, M45.

b. Muzeului de Istorie și Arheologie Callatis.

c. 2608

d. Sticlă. Lportocalie= 13,03 mm; Lverde= 5,27 mm, Øalbastre= 4,16 mm;

e. 14 mărgele din sticlă. 12 sunt de culoare neagră, una verde și una portocalie.

f.

g.

h.

i.

j.

k.

46. Mărgele

a. Mangalia [Callatis], 1984, M4.

b. Muzeului de Istorie și Arheologie Callatis.

c. 2609

d. Sticlă. Lbrun-roșcată= 19,44 mm; Lverde= 7,00 mm, Ø= 7,35 mm; Lalbastre= 2,80-4,45 mm, Øalbastre= 2,49-3,55 mm.

e. 25 de mărgele din pastă de sticlă: 23 sunt de culoare albastră, una este verde de formă hexagonală și una este brun-roșcată, de formă cilindrică.

f.

g.

h.

i.

j.

k.

47. Mărgele

a. Necunoscut

b. Colecția Muzeului de Istorie și Arheologie Callatis.

c. 3227

d. Aur. L1= 17,41 mm, l1= 8,37 mm; L2= 18,96 mm, l2= 7,36 mm; L3= 16,39 mm, l3= 6,48 mm.

e. Trei piese de formă ovoidală terminate cu manșon. Mărgelele prezintă linii decorative ce leagă capetele.

f.

g. Turtite.

h. Sfârșitul perioadei elenistice.

i.

j.

k.

48. Mărgică

a. Passim, Movila Documaci, 2012.

b. Colecția Muzeului de Istorie și Arheologie Callatis.

c. 3746

d. Sticlă. Ø= 18,15mm.

e. Mărgică sferică realizată din pastă de sticlă ce prezintă 3 decoruri, alb-albastru, în formă de ochi.

f. II

g. Bună

h. Epocă elenistică, sec. IV-III î.Chr.

i.

j.

k.

49. Mărgică

a. Mangalia [Callatis], 1961, mormânt

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 4098, nr. inv. vechi II 59188

d. Aur, L= 13 mm, G= 050 gr.

e. Mărgică de formă tubulară realizată dintr-o foiță de aur rulată.

f.

g. Bună.

h. sec. III-II î.Chr.

i. C. Preda, Decouvertes recentes a Callatis, Dacia, NS, 9, 1965, p. 236-237; V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 116, pl. LVI, fig. 21.

j. –

k. –

50. Mărgele

a. Mangalia [Callatis], 1961.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 17797.

d. Ceramică.

e. 108 mărgele alungite, acoperite cu o foiță fină de aur.

f.

g. Bună.

h. sec. IV î.Chr.

i.

j.

k.

51. Mărgele

a. Mangalia [Callatis], 1961.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 17806.

d. Ceramică. Ø= 3mm.

e. 102 mărgele de dimensiuni mici.

f.

g. Mediocră.

h. sec. IV î.Chr.

i.

j.

k.

52. Mărgică

a. Mangalia [Callatis], 1985, bloc P4a, necropolă elenistică.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 25578

d. Aur, L= 14 mm, Ø= 7 mm, G= 0,38 gr.

e. Mărgica bitronconică din foiță de aur, formată din două trunchiuri de con. Partea superioară are lipită un manșon format din lipirea a 3 fire răsucite. Partea inferioară are tot formă tronconică, dar diametrul manșonului realizat din 6 fire răsucite este mult mai mic și se micșorează de la o verigă la alta. De veriga cea mai mică este lipită o perlă din aur. Partea superioară a mărgelei prezintă 3 orificii rotunde.

f.

g. Ușor turtită.

h. sec. III-II î.Chr.

i. Z. Covacef, în Goldheim, Schwert und Săberschdtze, Frankfurt am Main. 1994, p. 182-183, fig. 62.5; V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 117, pl. LVI, fig. 24.

j. –

k. –

53. Mărgele

a. Mangalia [Callatis], 1985, bloc P4a, necropolă elenistică.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 25581

d. Aur, L= 20-22,8 mm, Ø= 4 mm, Gtotală= 3,38 gr.

e. Cinci mărgele tubulare realizate din foițe de aur rulate. Prezintă decor simplist: linii și puncte, aranjate astfel încât să formeze litera ”V” sau cercuri.

f.

g. Bună

h. sec. III-II î.Chr.

i. Z. Covacef, în Goldheim, Schwert und Săberschdtze, Frankfurt am Main. 1994, p. 182-183, fig. 62.3; V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 115, pl. LVI, fig. 19.

j. –

k. –

Histria

54. Mărgică

a. Histria, 2001, Bazilică.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 42729

d. L= mm, l= mm, Ø= mm, G= gr.

e. Mărgică din pastă de sticlă de culoare albastră cu 3 motive decorative în formă de ochi.

f.

g. Bună.

h. Epocă elenistică.

i. Inedită

j. –

k. –

Tomis

55. Mărgică

a. Constanța [Tomis], Gara veche, bloc B2, M40.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 276

d. Piatră, Ø= 11 mm.

e. Mărgea de formă sferică, vopsită albastră.

f.

g. Decolorată.

h. sec. I î.Chr.

i. Inedită

j. –

k. –

56. Șirag de mărgele

a. Constanța [Tomis], 1961, bulevard I.C. Brătianu, M33, de incinerație

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 928, nr. inv. vechi II59160

d. Aur, Gtotală= 11,620gr.

e. 12 mărgele de mărgele: 4 piese bitronconice decorate cu frunze de acant, 6 piese bitronconice simple și două mărgeluțe de mici dimensiuni. Cele 4 piese bogat decorate prin tehnica filigranului au în partea superioară câte un manșon din fir răsucit. În partea superioară. Mai jos de manșon, au câte două orificii pentru a putea fi așezate pe fir. Mărgelele bitronconice simple sunt poziționate orizontal, iar ce 4 decorate în filigran, vertical.

f.

g. Ușor strivite.

h. sec. III-II î.Chr., datate cu monede.

i. M. Bucovală, Necropole elenistice la Tomis, Constanța, 1967, p. 47, a; V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 110, pl. LIII, fig. 1.

j. –

k. –

57. Șirag de mărgele

a. Constanța [Tomis], 1961, bulevardul Filimon Sîrbu, M33, incinerație.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 939

d. Sticlă, ceramică, piatră și un pandantiv de plumb, Lpandantiv= 24 mm, lpandantiv= 21 mm; L= 6mm, l= 3mm (piesa cea mai mică), Ø= 15 mm (piesă decor tip ”pepene galben”), Ø= 22 mm (verigă tip inel).

e. Șirag de mărgele din 4 tipuri: sticlă (31 bucăți), ceramică (2 bucăți), piatră (15) și piatră șlefuită (13). Din totalul de 61 de mărgele, un număr de 25 sunt vopsite în galben, verde sau albastru, iar din acestea 18 piese au motiv decorativ – ochiul. 5 exemplare, atât din sticlă cât și din piatră șlefuită, au formă de butoiaș, 3 piese din piatră au caneluri atât verticale cât și orizontale, încât decorul format dă impresia de buzdugan. Șiragul este completat de o veriga din ceramică de dimensiunea unui inel și un pandantiv de plumb. Mărgelele sunt de forme și dimensiuni diferite.

f.

g. Mediocră, unele sunt sparte sau decolorate

h. sec. III-II î.Chr.

i. Inedit

j. –

k. Pl. IV, fig. 8.

58. Șirag de mărgele

a. Constanța [Tomis], 1961, M 54.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 1017

d. Piatră și o piesă din sticlă, Ø= 5 mm (piesa cea mai mică), Ø= 24 (piesa cea mai mare), Gr= 7 (piesa cea mai mare).

e. 24 mărgele de diferite tipuri și dimensiuni, vopsite cu albastru, verde, alb și gălbui. O parte sunt șlefuite, iar un exemplar are forma unui disc. 6 piese conțin decoruri tip ochi.

f.

g. Bună, unele ușor decolorate.

h. sec. III-II î.Chr.

i. Inedit

j. –

k. –

59. Mărgele/Bobițe

a. Constanța [Tomis], 1961, str. Tudor Vladimirescu, 48D, în curte, M51, mormânt de incinerație.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 2255

d. Ceramică. Ø=0,7-0,8 cm.

e. Trei bobițe din ceramică de culoare gri cărămizie, de dimensiunile unui bob de mazăre. f.

g. Două dintre ele sunt întregi, iar a treia se păstrează doar fragmentar.

h. sec. III-II î.Chr.

i.

j.

k.

60. Mărgele

a. Constanța [Tomis], 1962, bulevard I.C. Brătianu, zona ICIL, M20, mormânt de incinerație.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 2416

d. Aur, G= 0,635 gr.

e. Patru mărgele sferice din foiță de aur. Trei dintre ele sunt mai mari și puțin turtite.

f.

g. Ușor turtite.

h. sec. III-II î.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 110, pl. LVIII, fig. 2.

j. –

k. –

61. Mărgică

a. Constanța [Tomis], 1959, Poștă, mormânt de incinerație

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 3983

d. Aur, G= 0,630gr.

e. Mărgea de aur

f.

g. Fragmentară

h. sec I î.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 111.

j. –

k. –

62. Mărgele

a. Constanța [Tomis], 1961, Gara veche, bloc F, M8.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 3985, nr. inv. vechi II 59167

d. Aur, L= 7 mm, G= 0,530gr.

e. Două piese de formă ovoidală, din foiță de aur, terminate cu manșon.

f.

g. Ușor turtite.

h. sec. I î.Chr. – I d.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 111, pl. LVI, fig. 5.

j. –

k. –

63. Mărgică

a. Constanța [Tomis], 1961, Gara veche, bloc F, M13.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 3988, nr. inv. vechi II 59164

d. G= 0,430 gr.

e. Mărgică din foiță de aur.

f.

g. Fragmentară.

h. sec. I î.Chr.

i. V. Lungu, Z. Covacef și C. Chera, Bijuterii antice din aur, din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2012, p. 111.

j. –

k. –

64. Mărgele

a. Constanța [Tomis], 1962, strada Filimon Sîrbu, ICIL. Mormânt de incinerație

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 4963

d. Sticlă și ceramică, L= 25 mm, l= 10,6mm (cea mai mare)

e. 5 mărgele de culori și dimensiuni diferite, 4 din sticlă și o piesă din ceramică. Piesa din ceramică este cea mai mică și are formă sferică. Dintre piesele de sticlă se disting două fragmente de mărgea tip butoiaș și o alta realizată din pastă de sticlă. Această ultimă piesă are forma unui cap de porumbel, la bază evidențiindu-se o spirală albă. Ultimul exemplar este produs din ceramică și pictat în verde cu 3 ochi.

f.

g. Mediocră.

h. sec III-II î.Chr.

i. Inedite.

j. –

k. –

65. Colier mărgele

a. Constanța [Tomis], 1968, str. Griviței, mormânt de incinerație.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 12653

d. Piatră.

e.

f.

g. Deformate, mediocră.

h. sec III î.Chr.

i.

j.

k.

66. Colier mărgele

a. Constanța [Tomis], 1966, Tomis Nord, fundație bloc X2.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 12270

d. Piatră șlefuită.

e. Colier descoperit la gâtul unui schelete de sex feminin. Piesele sunt frumos șlefuite și prezintă dungi de culoare galbenă, mov și albă.

f.

g. Bună.

h. Sec. II î.Chr.

i.

j.

k.

67. Mărgele

a. Constanța [Tomis], 1966, cartier Tomis, fundație bloc X2.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 12271

d. Sticlă.

e. Fragmente de mărgele din sticlă, cele mai multe sunt jumătăți, de culoare brun-roșcate.

f.

g. Fragmente

h. Epocă elenistică (?)

i. Inedite

j. –

k. –

68. Colier mărgele

a. Constanța [Tomis], 1975, la subsolul bufetului Express, 1975.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 12810

d. Chihlimbar și cuarț.

e. Colier format din 12 mărgele: 5 dintre ele sunt inelare, iar una tubulară. Celelalte 6 sunt fabricate din cuarț.

f.

g. Bună.

h. sec. I î.Chr.

i.

j.

k.

69. Șirag mărgele

a. Constanța [Tomis], Buffet Express.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 12811

d. Piatră, Ø= 14 mm (piesa cea mai mare), Ø= 9 mm (piesa cea mai mică).

e. Două fragmente și 31 de mărgele din piatră: 15 exemplare bitronconice, 16 sferice, dintre care una are vopsit un ochi.

f.

g. Foarte bună.

h. sec. I î.Chr.

i. Inedite.

j. –

k. –

70. Colier de mărgele

a. Constanța [Tomis], Buffet Express, 1975..

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 12812

d. Sticlă.

e. Mărgele de dimensiuni reduse, fabricate din sticlă, formă sferică sau ovoidală. O singură piesă este de culoare neagră.

f.

g. Foarte bună.

h. sec. I î.Chr.

i.

j.

k.

71. Șirag mărgele

a. Constanța [Tomis], Buffet Express

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 12813

d. Sticlă și piatră șlefuită; piesa cea mai mare: L= 28 mm; cea mai mică: L= 13mm, Ø piesă sferică= 0,9 mm.

e. 24 de mărgele din piatră vopsită, de diferite forme și dimensiuni. 4 piese au forma unei suveică, 18 sunt ovoidale, una este sferică, iar una tronconică. Decorul este format din linii șerpuite.

f.

g. Bună, un pic decolorate.

h. sec I î.Chr.

i. Inedit

j. –

k. Pl. IV, fig. 9.

72. Mărgele

a. Constanța [Tomis], mormânt incinerație.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 15549

d. Piatră și sticlă, L= 15-19 mm, l= 12 mm.

e. 3 mărgele de mărimi apropiate, una sferică și două ovoidale. Exemplarul de formă sferică este din sticlă și are pictate linii circulare. Celelalte mărgele sunt din piatră de culoare gri închis.

f.

g. Mediocră.

h. Epocă elenistică.

i. Inedite.

j. –

k. –

73. Mărgele/Bobițe

a. Constanța [Tomis], Bulevardul Tomis, 1961.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 15552

d. Bronz

e. 3 bobițe din bronz.

f.

g. Fragmentară.

h. elenistică.

i.

j.

k.

74. Mărgele/Bobițe

a. Constanța [Tomis], Bulevardul Tomis, 1961.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 15553

d. Lut ars.

e. 12 mărgele din lut ars de culoare roșie. Nu prezintă lustru.

f.

g. Mediocră.

h. Elenistică.

i.

j.

k.

75. Mărgele

a. Constanța [Tomis], Bulevardul Tomis, 1961.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 15554

d. Lut ars.

e. Mărgele deformate pe care se observă orificiu de introduce.

f.

g. Deformate sau sparte.

h. Elenistică.

i.

j.

k.

76. Mărgele

a. Constanța [Tomis], Bulevardul Tomis, 1961.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 15558

d. Lut ars.

e. Pictate, una prezintă orificiu de pătrundere.

f.

g. Mediocră.

h. Elenistică.

i.

j.

k.

Brățară

Callatis

77. Brățară

a. Mangalia [Callatis], Sanatoriu TBC, 1974.

b. Colecția Muzeului de Istorie și Arheologie Callatis.

c. 459

d. Bronz. Ø= 84.76-76.26 mm; Gr= 3,53-5,60mm.

e. Brățară din bronz spiralată (de două ori și jumătate) cu patină brun-gălbuie. Partea centrală este îngroșată și decorată cu grupuri de două ave și linii.

f.

g. 3 fragmente restaurate.

h. Epoca elenistică.

i.

j.

k.

78. Brățară

a. Mangalia [Callatis], săpătură de salvare, Saturn, strada Rozelor, 1985.

b. Colecția Muzeului de Istorie și Arheologie Callatis.

c. 1955

d. Argint. Ø= 50,28mm; Gr= 2,39-2,80mm; Lcapete= 13,89mm.

e. Brățară spiralată realizată din sârmă groasă terminată prin capete de șarpe.

f.

g. Restaurată

h. Epoca elenistică, sec. I î.Chr.

i.

j.

k.

79. Fragment brățară

a. Mangalia [Callatis], curtea spitalului, 2013.

b. Colecția Muzeului de Istorie și Arheologie Callatis.

c. 3779

d. Argint. Øbr= 42,60 mm; Lanou= 15,05 mm; Lpand= 25,79 mm.

e. Brățară torsionată din argint ce conține trei elemente decorative în formă de floare. Aceasta se termină la un capăt printr-un anou și un cap de taur, dar din cauza stării de conservare mediocră, aceste două elemente sunt separate.

f.

g. Fragmentară.

h. Epocă elenistică, sec. IV-III î.Chr.

i.

j.

k.

Tomis

80. Fragment brățară

a. Constanța [Tomis], 1968, strada Griviței, M543, mormânt incinerației.

b. Colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

c. 12654

d. Bronz, L= 51 mm, Gr= 1,5mm.

e. Fragment brățară, aproximativ jumătate, mai lată și plată pe o porțiune de 10mm.

f. –

g. Fragmentară

h. sec. III î.Chr.

i. Inedit.

j. –

k. Pl. IV, fig. 10.

a.

b.

c.

d.

e.

f.

g.

h.

i.

j.

k.