BIBLIOTECA ȘCOLARĂ ȘI CDI-UL.CONSIDERAȚII GENERALE [307681]

ARGUMENT

Lucrarea pe care am ales să o realizez se intitulează "CDI – vector formativ în educație" [anonimizat]-o instituție de învățătmânt care are în componență atât o [anonimizat]-a permis să dobândesc oarecum o [anonimizat].

În ciuda faptului că lucrarea are drept titlu ,,CDI-vector formativ în educație”, eu voi vorbi și despre bibliotecă și despre activitățile derulate aici tocmai pentru a [anonimizat]-educativ.

[anonimizat] a se alinia la standardele educaționale internaționale și dezideratele actuale privitoare la educație/formare dar și de a [anonimizat], economic și cultural autohton.

Ministerul Educației Naționale a încercat să modernizeze sistemul românesc de învățământ după modelul celor din țările europene. Așa că s-[anonimizat]-uri și se preconizează introducerea unor manuale digitale. [anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat] a acestora. Într-o [anonimizat], metodelor și tehnicilor de documentare și informare implică o [anonimizat]-i să își formeze valori și competențe de bază pentru o integrare activă într-o societate informațională.

[anonimizat]-o bibliotecă și CDI contribuie la dezvoltarea gândirii critice a [anonimizat] l-au făcut ca urmare a participării active la procesul de învățare și nu în ultimul rând au o [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat], vom urmări calitatea acestora și nu cantitatea informațiilor deținute.

[anonimizat]. Cele mai eficiente s-au dovedit a [anonimizat].

Această lucrare debutează cu argumentul unde justific pe scurt motivația alegerii acestei teme precum și avantajele desfășurării unor activității educative în biblioteca școlară și CDI. Lucrarea va avea trei capitole; primul se numește "[anonimizat].Considerații generale" [anonimizat]-ul, pornind de la asemănările și deosebirile dintre cele două structuri.

În următorul capitol "Procesul instructiv-educativ românesc. Între tradiție și modernitate" ne vom axa pe rolul bibliotecilor școlare și a CDI-urilor în procesul instructiv-educativ actual românesc, pe atribuțiile bibliotecarilor și ale profesorilor documentariști în creșterea calității actului educativ.

Capitolul al treilea, cel mai aplu, "Activități educative în bibliotecă și CDI. Aplicații practice" se va focaliza pe latura practică, deoarce acesta este cel mai important aspect până la urmă în educație, ce anume realizăm efectiv cu elevii în școală, exemple de bună practică, atât în bibliotecă cât și în CDI.

Concluziile vor fi un rezumat al lucrării unde voi încerca să demonstrez că atât biblioteca școlară cât și Centrul de Documentare și Informare aduc un plus în educația elevilor în orice instituție. La final vor fi anexele, unde voi atașa poze și materiale din cadrul unor activități derulate în școala unde funcționez și la final, bibliografia.

Lucrarea este inovatoare pentru că prezintă aspecte reale ale practicilor pedagogice în domeniu și activități care pot fi de folos celor interesați de activitățile derulate într-o bibliotecă și într-o structură info-documentară, pentru aceia care vor să fie mereu la curent cu noutatea și poate furniza idei, puncte de plecare pentru realizarea altor activități cu și pentru elevi. Misiunea acestei lucrări este de a furniza doar câteva piste, idei, sugestii, fiind deschisă la îmbunătățire constantă prin colaborarea și exepriența altor profesioniști din domeniu.

CAPITOLUL 1

BIBLIOTECA ȘCOLARĂ ȘI CDI-UL.CONSIDERAȚII GENERALE

1.1. Biblioteca școlară. Repere esențiale.

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române:,, biblioteca este, dulap sau mobilă specială cu rafturi de ținut cărți; Încăpere, sală în care se păstrează și se citesc cărțile; Colecție de cărți, periodice, foi volante, imprimate etc.; Instituție care colecționează cărți, periodice etc. spre a le pune în mod organizat la dispoziția cititorilor”.

,,Biblioteca este instituția, compartimentul sau structura specializată al cărei scop principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta și a conserva colecții de cărți, publicații, alte documente specifice și baze de date pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educație sau recreere; în cadrul societății informaționale biblioteca are rol de importanță strategică”.

„Sistemul național de biblioteci este parte integrantă a sistemului informațional național și se constituie din totalitatea bibliotecilor de drept public și din bibliotecile de drept privat, care au activități specifice celor de drept public, având ca scop realizarea coordonată a împrumutului bibliotecar național și internațional, gestionarea sistemică a informației, realizarea Catalogului național partajat și a Bibliotecii naționale virtuale”.

„Sistemul național de biblioteci, în raport cu funcțiile și atribuțiile acestora, este structurat astfel:

a) Biblioteca Națională a României; b) Biblioteca Academiei Române; c) biblioteci universitare; d) biblioteci specializate; e) biblioteci publice; f) biblioteci școlare”.

„După forma de constituire și administrare a patrimoniului bibliotecile sunt de drept public sau de drept privat; după forma de organizare bibliotecile pot fi cu personalitate juridică sau fără personalitate juridică ; după gradul de acces la colecții și servicii bibliotecile pot fi cu acces nelimitat sau cu acces limitat; după structura colecțiilor bibliotecile pot fi enciclopedice sau specializate. În bibliotecile de drept public accesul la colecțiile și bazele de date proprii este gratuit  dar pot oferi unele servicii pe bază de tarife stabilite legal, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și al instituției tutelare”.

Din rețeaua bibliotecilor școlare fac parte:

a) „Biblioteca Pedagogică Națională "I.C. Petrescu" din București, bibliotecă de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Educației și Cercetării; acesta participă la programul de specializare a personalului didactic din învățământul preșcolar, primar, gimnazial, liceal și postliceal și asigură îndrumarea metodologică pentru bibliotecile caselor corpului didactic și pentru bibliotecile școlare; b) bibliotecile caselor corpului didactic, biblioteci de drept public fără personalitate juridică, care îndeplinesc funcții de informare și documentare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar și sunt subordonate inspectoratelor școlare județene și al municipiului București; c) bibliotecile școlare, biblioteci de drept public sau de drept privat, care funcționează în unitățile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal și profesional, precum și în cadrul altor structuri școlare”.

„ Biblioteca școlară funcționează în unitățile de învățământ cu personalitate juridică, de stat sau particulare, în consorții școlare, la propunerea directorului unității de învățământ/ consorțiu, cu avizul consiliului de administrație, și nu poate fi desființată, ci doar reorganizată ori integrată în centrul de documentare și informare. Pe termen mediu, bibliotecile școlare vor fi transformate în centre de documentare și informare”.

„Biblioteca școlară oferă resurse pedagogice informaționale: carte, presă, CD, DVD necesare elevilor și cadrelor didactice în funcție de programele de instruire și nevoile de perfecționare metodică. Prin activitatea sa biblioteca școlară participă la realizarea obiectivelor sistemului de învățământ, în ansamblul său, precum și a obiectivelor educaționale, pe niveluri de studii și profiluri de învățământ. Biblioteca școlară, în conformitate cu funcțiile și misiunile sale, răspunde nevoilor beneficiarilor de documentare și informare. Misiunea bibliotecii școlare este de a asigura elevilor și cadrelor didactice accesul la informație și documentație, de a susține procesul instructiv-educativ de participare la dezvoltarea competențelor-cheie ale elevilor”.

„La constituirea unei biblioteci școlare se asigură de regulă două încăperi alăturate care să deservească depozitarea suporturilor informaționale și o sală de lectură”.

„Dotarea unei biblioteci școlare trebuie să fie de minimum 3 volume/elev, urmând ca raportul de 10 volume/elev să fie atins progresiv în cel mult 5 ani. Fondul de publicații al bibliotecii școlare va fi în limba română, în limbile minorităților, dacă la nivelul unității de învățământ se organizează clase cu predare în limbile minorităților naționale, respectiv în limbile de circulație internațională predate la nivelul unității de învățământ și, în funcție de solicitările beneficiarilor, în alte limbi de circulație internațională”.

,,Biblioteca școlară include: spațiul de primire, spațiul bibliotecarului, spațiul de informare și documentare, spațiul de lectură și depozitul de carte”.

„În biblioteca școlară se pune la dispoziția beneficiarilor fondul activ de publicații, iar documentele mai puțin solicitate vor fi organizate în spațiul de depozitare. Utilizarea colecțiilor și a documentelor se realizează în sala de lectură și prin împrumut la domiciliu”.

„În bibliotecile școlare sunt încadrați bibliotecari școlari ca personal didactic auxiliar conform art. 249 din Legea educației naționale nr. 1/2011”.

„Norma de muncă a bibliotecarului școlar este de 40 de ore săptămânal. Atribuțiile stabilite prin fișa postului aprobată de consiliul de administrație al unității de învățământ: a)organizează spațiul bibliotecii și asigură funcționarea acesteia potrivit normelor legale; b) asigură funcționarea bibliotecii; elaborează și afișează regulamentul de organizare și funcționare a bibliotecii școlare, planul de activitate, orarul acesteia și regulile de prevenire și stingere a incendiilor; c) constituie, organizează și dezvoltă colecțiile bibliotecii conform normelor biblioteconomice; d) ține evidența fondului de publicații; e) răspunde eficient la cerințele de lectură și de informare ale utilizatorilor; f) oferă consiliere cu privire la utilizarea lucrărilor de referință și a tehnologiei; g) îndrumă lectura elevilor, în colaborare cu toate cadrele didactice, potrivit cerințelor din programe, precum și a particularităților psihopedagogice și de vârstă ale elevilor; h) gestionează fondul documentar și asigură securizarea acestuia prin sisteme de supraveghere și siguranță existente în unitatea de învățământ; inițiază și derulează parteneriate interne și externe cu instituții de învățământ, culturale, organizații diverse din țară sau străinătate, cu membri ai comunității locale, cu părinții elevilor; organizează și derulează activități în bibliotecă; j) contribuie la promovarea unei bune imagini a instituției de învățământ”.

Formarea continuă a bibliotecarului școlar este un drept și o obligație și se realizează prin: a) participarea la activități de informare, documentare, metodice, organizate și coordonate de Casa Corpului Didactic; b) participarea la simpozioane și conferințe naționale sau internaționale organizate de organizații abilitate; c) participarea la cursuri și programe de formare specifice postului.

Completarea fondului de publicații și a altor categorii de documente se realizează prin:

a) achiziții de carte de la unitățile specializate; b) abonamente la publicații periodice; c) transfer de publicații sau alte categorii de documente potrivit prevederilor legale în vigoare; d) donații de la instituții, asociații, fundații, de la persoane juridice sau persoane fizice; e) împrumut interbibliotecar. Inventarierea documentelor specifice bibliotecilor școlare, scoaterea din evidență a documentelor uzate fizic, distruse în cazuri de forță majoră și a celor lipsă la inventar, recuperarea fizică/valorică a publicațiilor se realizează conform prevederilor Legii nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

„Bibliotecarul școlar organizează, împreună cu cadrele didactice, activități de pregătire a elevilor din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, contribuind la formarea și dezvoltarea competențelor-cheie. Bibliotecarul școlar sprijină personalul didactic al școlii în îmbunătățirea calității procesului de învățământ, asigurând lucrări de referință, alte publicații, periodice pe suport hârtie sau magnetic, precum și materiale documentare și de studiu”.

„Bibliotecarul școlar inițiază și coordonează proiecte școlare și extrașcolare, activități de lectură, proiecte culturale dedicate marilor scriitori, oamenilor de cultură, unor evenimente, organizează expoziții, târguri de carte, lansări de carte și participă cu elevii la acțiuni culturale desfășurate în comunitatea locală/națională/internațională. Bibliotecarul școlar promovează fondul documentar și resursele bibliotecii prin: alcătuirea de mape documentare, pliante și filme de prezentare, liste de publicații, bloguri etc.

Activitatea bibliotecii școlare este cuprinsă în planul anual/semestrial de activitate, care cuprinde: obiectivele generale, obiectivele specifice, respectiv denumirea activităților, obiectiv/activitate, responsabil, parteneri, dată/perioadă, mijloace și itemi de evaluare. Acestea vor fi structurate pe tipuri și categorii”.

„Evaluarea bibliotecii școlare se face pe baza unei fișe de evaluare realizate în concordanță cu HG 1.534/2008 și OUG 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare privind asigurarea calității în educație”.

Care este situația bibliotecilor în România astăzi la începutul mileniului trei? Biblioteca este prin esență un simbol al culturii și ne întrebăm în ce măsură este cultura o prioritate pentru România de azi și pentru sistemul de învățământ românesc actual. Despre biblioteci nu se vorbește aproape deloc în mass-media națională.

„Interogația în Baza de date TEMPO on-line a Institutului National de Statistică a României  s-a desfășurat între 14 și 23 ianuarie 2014”.

Oferind date îngrijorătoare: în anul 2011 erau  11630 biblioteci, iar în anul 2012, doar 11309. Dintre acestea, biblioteci comunale erau în 2011, un număr de 2572, iar în 2012 numai 2362, în condițiile în care România avea la 1 iulie 2011, un număr de 2859 de comune. Cautând însă personalul angajat în biblioteci, despre care TEMPO on-line oferă date cu excepția personalului bibliotecilor școlare aflăm că, în cazul bibliotecilor comunale acesta era de 2159 persoane în anul 2011 și 2119 în 2012. Prin urmare, 413 biblioteci în 2011 și 243 în anul 2012 au funcționat fără a avea personal angajat. Putem presupune că vreun angajat al primăriilor respective, în cadrul atribuțiilor avute, s-a ocupat și de bibliotecă, împrumutând cărți localnicilor, ori că bibliotecile respective au funcționat cu voluntari.

Paradoxal, continuând investigația cu analiza volumelor existente, a celor eliberate (termenul folosit de INS pentru împrumutate) și a cititorilor activi din bibliotecile care nu au avut nici un angajat, rezultatele sunt uluitoare. Toate bibliotecile fără angajați verificate au raportat împrumuturi și cititori activi, numărul lor crescând chiar anual.

Într-un răspuns oferit senatorului Dan Lungu  de Ministerul Educației Naționale în 2017 se arată faptul că bibliotecile școlare primesc periodic finanțare pentru achiziția de carte școlară, conform programelor și solicitărilor profesorilor, dar că există o problemă la nivelul personalului acestor unități în special în mediul rural, unde nu există suficient personal calificat în domeniu.

"Din datele oferite de minister, dar și din observațiile mele din teren, constat că bibliotecile școlare sunt o cenușăreasă. Personalul, bibliotecari și documentariști sunt într-un număr insuficient în multe locuri sau lipsesc cu desăvârșire. Am găsit comune în județul Iași – dar îmi imaginez că nici în altă parte lucrurile nu stau mai bine – unde bibliotecile sunt deschise câteva ore pe săptămână exclusiv prin voluntariat. Nu cred că așa facem învățământ de calitate sau insuflăm dragoste de carte copiilor". .

În acest context, senatorul atrage atenția asupra faptului că strategia de promovare a lecturii trebuie să devină o prioritate, că sintagma "proiect de țară" ar trebui să fie o realitate construită în jurul culturii și educației, dar nu doar la nivelul învățământului superior și al cercetării, chiar dacă există mari probleme de finanțare și acolo. Obiectivul prioritar al educației este să facem elevii să citească mai mult, deoarece lectura înseamnă cultură, înseamnă educației, deschidere și progres.

"Datele prezentate de Ministerul Educației ne arată cât de mult trebuie reformat și regândit sistemul educațional. Avem nevoie de politici educaționale implementate la nivelul ministerelor Culturii și Educației pentru a atrage copiii către lectură și de campanii de sensibilizare la nivel național. Momentan acționăm doar cu paliative – ONG-urile donează cărți

bibliotecilor, ministerul poate crește fondurile pentru achiziția de carte, dar problema fundamentală nu este tratată: copiii noștri citesc din ce în ce mai puțin!"

Responsabilitatea revine așadar bibliotecilor, fie ele publice, private sau școlare, personalului implicat în educație, să compenseze aceste deficite printr-o implicare mai activă care să aducă bibliotecile în prim-planul atenției publice, a elevilor, părinților, comunităților locale pentru a asigura acestor instituții de cultură locul cuvenit în educația românilor.

“Biblioteca publică/CDI trebuie să manifeste deschidere față de cooperarea cu alte instituții bibliotecare, în ceea ce privește prețurile publicațiilor, ca și cu asociațiile de bibliotecari, în vederea asigurării unei bune evoluții a bibliotecilor publice/CDI și a personalului acestora”.

1.2. Centrul de Documentare și Informare. Scurtă prezentare.

„Centrul de documentare și informare, este o structură infodocumentară modernă, un centru de resurse pluridisciplinare și multimedia, care oferă beneficiarilor un spațiu de formare, comunicare, informare și de exploatare a noilor tehnologi educaționale, un loc de cultură, deschidere, întâlnire și integrare”.

„Înainte de 1958, în școlile franceze existau cabinete specializate, biblioteci de clasă (în

grija  profesorilor  de  franceză),  precum  și  biblioteci  ale  profesorilor,  deservite  de către

bibliotecari. În anul 1958, la Liceul Janson-de- Sailly din Paris se creează primul CLDP (centrul local de documentație pedagogică), destinat doar profesorilor și gestionat de un profesor numit de director ; acest CLDP, devenit în 1962 SD (serviciu de documentare) funcționa în paralel cu

biblioteca  școlară.  Oficializarea  serviciului  de  documentare  și  informare  prin fuzionarea

bibliotecii și a serviciului de documentare propriu-zis și adăugarea unei noi secții, documentația

școlară și profesională, aveau să se realizeze în anii 1966-1967. Începând cu 1969, în Franța a

fost pusă în practică o politică de dezvoltare a serviciilor de documentare și informare, devenite

în 1973 centre de documentare și informare (CDI). În ceea ce privește funcția de documentarist, aceasta a căpătat legitimitate și identitate prin Legea de orientare din 1989”.

Modelul francez a fost pozitiv receptat în Franța fiind un pas înainte în educație.

„În 1991, toate liceele de profil general și tehnic, aproximativ o treime din liceele profesionale și trei sferturi din școlile generale erau echipate cu un CDI. Astăzi fiecare unitate școlară din învățământul secundar francez este dotată cu un CDI. În plus, rețeaua SCEREN (Service Culture Editions Ressources pour l’Education Nationale), formată dintr-un centru național de documentare pedagogică (CNDP), centre regionale de documentare pedagogică (CRDP) și centre departamentale de documentare pedagogică (CDDP), a oferit și oferă sprijin permanent în domeniul politicilor documentare fiecărui cadru didactic, fiecărui responsabil din sistemul educativ”.

Jean Michel, unul dintre autorii studiului „Formarea în societatea informației”vorbește despre o nevoie de formare a omului secolului nostru pentru o societate a informației, societate a cărui caracter este „universal, global, permițând manifestarea a noi comportamente ale oamenilor și grupurilor umane, modificându-le modul de a gândi, de a învăța, de a lucra, de a coopera. Această societate a informației, despre care se mai spune că este societatea cunoașterii și a inteligenței, se dezvoltă pe baza unei noi culturi a informației. Schimburile de date și comunicarea electronică generalizată între oameni și grupuri, atât la scară planetară cât și la nivel local, constituie un factor de dezvoltare individuală și colectivă.

Experiența franceză în acest domeniu avea să fie cunoscută în România grație unui proiect franco-român bilateral de promovare a centrelor rurale de documentare, informare și formare a personalului didactic,“Éducation à l’information en milieu rural défavorisé”- „Educația pentru informație în mediul rural defavorizat”, desfășurat de Ministerul Educației Naționale în colaborare cu Serviciul de Cooperare și Acțiune Culturală din cadrul Ambasadei Franței la București, în directă legătură cu “Programul de relansare a învățământului rural”, program aprobat de Guvernul României în ianuarie 1999, prin Ordinul M.E.N. Nr.5135/22.12.1999 având ca scop declarat a asigura " egalitatea șanselor la învățătură pentru elevii din mediul rural, prin asigurarea unei educații de calitate, într-un mediu favorabil învățării." Acest proiect se va desfășura inițial în șase județe nominalizate de M.E.N. iar pentru  a facilita  crearea  unor centre  de  documentare  și informare  eficiente  s-au organizat, în țară și în Franța, stagii de formare a cadrelor de conducere și a documentariștilor .

„În decembrie 2001 a avut loc o evaluare a CDI-urilor din instituțiile  pilot,  în  urma căreia  au fost nominalizate  persoanele din echipa formatorilor naționali în domeniul politicilor documentare. Prin Ordinul M.E.C. nr.3248/01.03.2002, referitoare la extinderea colaborării dintre Ministerul Educației și Cercetării și Serviciul de Cooperare și Acțiune Culturală din cadrul Ambasadei Franței la București în ceea ce privește promovarea centrelor de documentare și informare, precum și formarea continuă a personalului didactic, de conducere, îndrumare și control și a personalului din centrele de dovumentare și informarei, s-a stabilit cooptarea în noua etapă a proiectului a încă 3 unități școlare din fiecare județ pilot și a încă l4 unități școlare din 7 județe. Ordinul MEC nr.3328/08.03.2002 precizează dreptul caselor corpului didactic de a înființa, în mediu rural și urban, CDI-uri în unități de învațământ care au un minimum de dotare, spații corespunzatoare și post de bibliotecar normat prin statul de funcții”.

În 08.04.2003 prin O.M.E.C.T. nr.3707 au fost cuprinse în proiect încă 18 județe.

„Ordinul M.E.C.T. nr. 3278 din 23.02.2004 prevede crearea a încă 84 de centre de documentare și informare. Ordinul M.E.C.T. nr. 3354/3.03.2008 a prevăzut înființarea și susținerea centrelor de documentare și informare, precum și formarea continuă a personalului didactic, de conducere, îndrumare și control și a personalului din centrele de documentare și informare. A susținut amenajarea și dotarea a 428 CDI”.

„Misiunea centrului de documentare și informare este de a forma și de a dezvolta o cultură informațională, de a participa la asigurarea egalității de șanse în ceea ce privește accesul la informație și documentație actuală al elevilor proveniți din medii culturale, economice și sociale diferite prin activități formale, nonformale și informale, de a dezvolta competențele elevilor în domeniul infodocumentar, de a promova inovația didactică, de a participa la dezvoltarea competențelor-cheie ale elevilor, de a participa la dezvoltarea și implementarea unei politici documentare locale, de a susține activ implementarea politicilor educaționale pe niveluri de studii, profiluri, specializări și de a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute în procesul de reformă a învățământului”.

“În amenajarea și dotarea centrului de documentare și informare să țină cont de specificul activităților derulate, de publicul căruia i se adresează,(vârsta elevilor, nivelul de studiu, de particularitățile și specificul unității de învățământ în care urmează să se înființeze și să funcționeze”.

„CDI este organizat modular și asigură în interiorul său următoarele spații specifice: spațiul de primire, spațiul profesorului documentarist, spațiul informatic, spațiul audio-video și multimedia, spațiul de documentare pedagogică/spațiul pentru profesori, spațiul lucrărilor documentare, spațiul lucrărilor de ficțiune, spațiul lecturii de destindere, spațiul de lucru în echipă, spațiul de lucru individual, spațiul de orientare școlară și profesională, spațiul de afișaj și expoziții, spațiul pentru presă”.

În funcție de specificul școlii, de numărul elevilor și de spațiul disponibil, pot fi amenajate și alte spații în interiorul sau în exteriorul CDI: spațiul de depozitare, de stocare, de arhivare etc.

Fondul documentar al CDI va fi în limba română, în limbile minorităților naționale, dacă

sunt școlarizați elevi ai unei minorități naționale, în limbile de circulație internațională predate în unitatea de învățământ, dar și, în funcție de solicitările beneficiarilor și de nevoile identificate, în alte limbi străine. În CDI va fi normat un post de profesor documentarist a cărui activitate se desfășoară pe parcursul a 40/ore săptămânal, repartizate astfel: 18 ore de activități didactice cu elevii, individual/în parteneriat cu cadrele didactice ; activități de pregătire metodico-științifică max.12 ore; activități de educație complementare procesului de învățământ min. 10 ore.

Centrul de documentare și informare oferă elevilor structuri și resurse documentare și umane ce vor contribui la o mai bună inserție școlară prin realizarea următoarelor obiective:

a) favorizarea gustului pentru lectură; b) dobândirea cunoștințelor, a abilităților transferabile și a metodelor de lucru diversificate; c) inițierea elevilor în mânuirea instrumentului de lucru informatic și în interogarea băncilor de date; d) deschiderea școlii spre mediul înconjurător.

Centrul de documentare și informare are următoarele sarcini: a) asigurarea unui fond documentar sau să permită elevului construirea autonomă sau asistată a propriei cunoașteri și a propriilor deprinderi; b) facilitarea învățării prin inițierea elevilor în tehnicile de cercetare documentară;c) furnizarea de informații referitoare la unitatea școlară și relaționarea cu potențiali parteneri exteriori sistemului educativ;d) incitarea la inovație pedagogică și stimulare intelectuală.

Centrul de documentare și informare îndeplinește următoarele funcții (ce devin pe deplin inteligibile exclusiv din perspectiva misiunilor CDI-ul ca parte integrantă a unității școlare):

a)” tehnică (gestiune documente; bibliografii; întocmire fișe; cercetare, exploatare și elaborare a unei documentații; audiovizual; multiplicare; sisteme electronice de comunicare)”.; b) de primire (elevi, cadre didactice, membrii ai comunității); c) de informare generală; d) de relaționare cu parteneri exteriori unității școlare;e) de incitare pentru lectura de plăcere; f) de informare școlară și profesională; g) de animare; h) pedagogică, constând în inițierea sistematică în tehnicile de cercetare documentară.

Misiunile profesorului documentarist sunt: misiunea pedagogică, misiunea culturală, de comunicare și de gestionare, acestea fiind direct corelate cu funcțiile CDI. Activitatea CDI se desfășoară pe baza unui proiect anual de activitate și a unui plan semestrial de activități, structurate pe 4 domenii de competență, respectiv a proiectelor de activitate. Activitățile CDI pot avea caracter permanent sau nepermanent.

„Utilizarea spațiului, a fondului documentar și a serviciilor CDI, respectiv desfășurarea activităților în CDI se realizează în mod programat, respectiv în regim neprogramat/liber, pe baza unui orar propus de profesorul documentarist/bibliotecar, aprobat de consiliul de administrație al unității de învățământ și adus la cunoștința beneficiarilor”.

Dezvoltarea rețelei CDI, monitorizarea și evaluarea activității CDI se realizează de către Casa Corpului Didactic.

1.3. Biblioteca școlară și CDI. Asemănări și deosebiri.

Conform Regulamentului de organizare și funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare emis de Ministerul Educației prin ordin nr. 5556 din 7 octombrie 2011și publicat în Monitorul Oficial nr. 757 din 27 octombrie 2011 în unitățile de învățământ preuniversitar se organizează și funcționează structuri infodocumentare: centre de documentare și informare sau biblioteci școlare.

„Bibliotecile școlare, respectiv centrele de documentare și informare din unitățile de învățământ deservesc, pe niveluri de competență, beneficiarii educației: elevii, cadrele didactice și comunitatea locală, în scopul îmbunătățirii calității procesului educațional și al învățării pe tot parcursul vieții”.În conformitate cu funcțiile specifice, ele susțin implementarea politicilor educaționale pe niveluri de studii, profiluri, specializări, sprijină realizarea obiectivelor prevăzute în procesul de reformă a învățământului românesc, răspunzând nevoilor de informare și documentare ale tuturor beneficiarilor”.

Într-un CDI dintr-o unitate de învățământ pot funcționa atât profesorul documentarist cât și bibliotecarul școlar sub rezerva încadrării în numărul de posturi aprobat/finanțat conform legii. În această situație, organizarea și funcționarea CDI sunt asigurate în comun de către profesorul documentarist și bibliotecarul școlar; repartizarea sarcinilor se realizează prin fișa individuală a postului. Domeniile de competență din fișa postului de profesor documentarist, precum și responsabilitățile menționate în prezentul regulament vor fi îndeplinite în comun.

Ce este biblioteca școlară?

"Biblioteca școlară este o colecție de documente (cărți, reviste ziare, materiale audio vizuale, alte suporturi informaționale) cu caracter enciclopedic , adecvate nivelului și profilului unității de învățământ în care funcționează biblioteca școlară; ea are personal specializat  afectat pentru achiziționarea, prelucrarea, organizarea și valorificarea fondurilor de publicații și a celorlalte categorii de documente."

Ce este Centrul de Documentare și Informare?

Centrul de documentare și informare este o structură info-documentară, un centru de resurse pluridisciplinare , care oferă elevilor, cadrelor didactice și comunității locale un spațiu de formare,comunicare , informare și de exploatare a noilor tehnologii educaționale, un loc de cultură, deschidere , întâlnire și integrare."

În conformitate cu Regulamentul de organizare și funcționare al bibliotecii școlare și cel al centrului de documentare și informare, ambele structuri sunt parte integrantă a procesului de educare, formare și instruire.  Între cele două structuri sunt și unele deosebiri ce țin de managementul resurselor umane, amenajare și funcții specifice.

În biblioteca școlară, pentru "ocuparea funcției de bibliotecar este necesară absolvirea  cu  examen  de  diplomă  a  unei  forme  de  învățământ  superior de biblioteconomie sau  de  altă  specialitate,  a  unui  liceu  cu  examen  de bacalaureat" (art.12). Funcția de profesor documentarist din CDI presupune absolvirea, cu examen de licență a unei instituții de învățământ superior de lungă/scurtă durată în profilul postului, ori cu diplomă a cursurilor postuniversitare cu durată de cel puțin trei semestre aprobate în acest scop de Ministerul Educației în profilul postului, precum și îndeplinirea condiției prevăzute de art. 68 din Legea învățământului.(art. 15).

Spre deosebire de bibliotecarul școlar, care este cadru auxiliar, profesorul documentarist este cadru didactic, ambii cu normă de 40 ore/săptămână. În calitate de responsabil al CDI, profesorul documentarist asigură, în colaborare cu echipa pedagogică, inițierea elevilor în domeniul cercetării documentare și al utilizării noilor tehnologii ale informării și comunicării.

Activitățile organizate în acest sens vizează dobândirea, de către elevi, a autonomiei  în învățare și dezvoltării spiritului critic, prin dezvoltarea progresivă a capacității de a se orienta în CDI, de ai cunoaște diferitele tipuri de resurse și documente, de a utiliza instrumentele tradiționale și informatizate de căutare a informației, de a selecționa, înțelege, rezuma, organiza și comunica, într-o formă  dată, informațiile găsite. În schimb, bibliotecarul este responsabil de împrumutul de cărți, de returnarea acestora, atragerea utilizatorilor spre lectură, de gestionarea documentelor. Să înțelege atunci importanța CDI-ului, precum și a bibliotecii care sunt prin resursele oferite la fel de importante în buna desfășurare a procesului de predare/învățare.

CDI  ca și biblioteca școlară facilitează accesul la informația privind orientarea școlară și profesională prin gazduirea unor mese deschise și activități de informare a elevilor și părinților.

Profesorul documentarist inițiază sau participă la diverse acțiuni menite să contribuie la dezvoltarea armonioasă a personalității elevilor, să ofere informații  despre rețeaua școlară și profesională, să contribuie la mai bună cunoaștere a  dinamicii pieței muncii , să formeze elevii în vederea alegerii carierei.  Profesorul documentarist contribuie la promovarea imaginii unității școlare  pe  plan local, regional, național și internațional  și la întărirea legăturii școală -comunitate, alături de membrii echipei pedagogice și de conducerea unității.

“Bibliotecii i se asigură în incinta școlii, de regulă, la parter, un spațiu corespunzător pentru buna organizare și conservare a fondului documentar, precum și pentru activitatea cu cititorii, respectiv cel puțin două încăperi alăturate, una (sau mai multe) servind la depozitarea suporturilor informaționale (cărți, reviste, discuri, benzi audio și video, discuri etc.), iar cealaltă, ca sală de lectură. (Ordin 6566/17.06.1994, Art.10)”.

„ Spațiul CDI va fi amenajat astfel încât să se asigure existența unor zone distincte, a căror existență se deduce din funcțiile și misiunile CDI-ului și a căror dimensiune depinde de numărul de elevi din unitatea școlară”.

Biblioteca școlară și CDI-ul au fiecare locul și rolul său într-o unitate de învățământ, sunt două centre de resurse situate în inima instituției școlare, reprezentând pentru elev imaginea structurilor pe care le va frecventa mai târziu ca adult: biblioteca universitară, centre de documentare specializate, biblioteca locală/mediateca, etc. Ele învață elevii să devină autonomi în învățare, implicați în construirea propriei cunoașteri, partenrii ai profesorului în procesul instructiv-educativ și pregătiți pentru educația permanentă

Redau în tabelul de mai jos, schematic, asemănările și deosebirile dintre diferitele spații cu caracter pedagogic, pentru a stabili poziția și rolul C.D.I. în cadrul unității școlare:

CAPITOLUL 2

PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV ROMÂNESC.

ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE

2.1. Demersul didactic în contextul social actual

Desfășurarea activității instructiv-educative în cadrul sistemului de învățământ, al instituției școlare, ia forma procesului de învățământ. Acesta reprezintă forma cu cel mai înalt nivel de organizare a activității de instruire și educație, de modelare a personalității umane. Procesul de învățământ reprezintă mijlocul principal prin care societatea educă și instruiește noile generații, responsabilitatea organizării și conducerii acestui proces revenind școlii.

În școala modernă contemporană au loc transformări, atât în legătură cu structura și conținutul procesului instructiv-educativ cât și în legătură cu tehnologia acestuia. Legătura școlii cu știința, cu tehnica și creația literar-artistică, în genere cu viața, nu mai constituie în cele mai multe cazuri un deziderat, ci un fapt real. Procesul de diferențiere a învățământului se desfășoară atât în direcția adâncirii în domeniile cunoașterii științifice, cât și în direcția satisfacerii în cât mai mare măsură a intereselor, aptitudinilor și particularităților psiho-individuale ale elevilor.

Procesul instructiv-educativ astăzi are multe alternative și se desfășoară în sistem tradițional, în instituții publice sau private, educație la domiciliu, în biblioteci și centre de informare. Educația în general a devenit permanentă, pe tot parcursul vieții. Profesorul a avut și va avea în continuare un rol esențial în formarea elevului, în desăvârșirea personalității acestuia. Dacă în trecut, dascălul decidea totul cu privire la procesul instructiv-educativ, acum el trebuie să devină doar un liant în formarea elevului, un suport pentru dezvoltarea autonomiei și pentru formarea în spiritul responsabilității și culturii civice. Se pune din ce în ce mai mult accentul pe caracterul formativ al educației. Cadrul didactic nu mai este transmițător, ci facilitator, folosind dialogul și cooperarea în relația cu elevii. "Școala cea bună e aceea în care și școlarul învață pe profesor". (Nicolae Iorga). Există noi direcții în politicile educaționale europene și implicit românești, o viziune nouă, adaptată schimbărilor din plan social.

Dacă altădată metoda predominantă de desfășurare a lecției era expunerea, care oferea posibilitatea profesorului să-și etaleze bagajul de cunoștințe, astăzi se pune accent pe metode moderne, care să transforme profesorul în manager al învățării, iar elevului să i se creeze cadrul unei manifestări proprii, pentru a-și putea forma puncte de vedere personale. În paradigma tradiționalistă, educatorul era cel care transmitea informații, mereu aceleași, având o poziție ce se baza pe autoritate. O autoritate ce nu putea fi contestată și care domina elevul. Profesorul avea inițiativa și tot el decidea calitatea de informații pe care trebuia să o ofere elevilor, fără a ține cont de particularitățile acestora. Instrucția era aceeași pentru toți și aceleași informații erau solicitate tuturor elevilor. Lecția, demersul educativ de bază, nu era altceva decât o succesiune monotonă de secvențe, în care elevul își asuma rolul pasiv de a recepta informații, pe care trebuia apoi să le reproducă întocmai, fără a le îmbogăți.

Dincolo de latura informativă a educației, trebuie să se pună accent pe formativ, astfel încât elevii să poată face față unor situații noi, care necesită nu numai cunoștinte solide, ci și capacități și competențe. Însuși procesul de învățământ se îmbogățește cu o nouă latură, evaluarea, care vine să completeze predarea și învățarea, astfel încât cadrul didactic își sporește atribuțiile, dar, pe de altă parte, dă posibilitatea elevului să ia parte la instruirea proprie, profesorul coordonând acest proces. Lecția, ca formă de bază a desfășurării instrucției și educației, devine o suită de evenimente care pot fi segmentate, fiecare având coerență și conducând elevii spre realizarea obiectivelor.

Acest demers se află sub incidența unor principii didactice, ce îl orientează și care vizează alegerea unor metode specifice, selectarea celor mai utile strategii. Astfel, principiul caracterului educativ al instruirii ține cont nu de cunoștintele pe care elevul le va fi asimilat la sfârșitul procesului educativ, ci de modul în care acestea vor fi aplicate. Tot acest principiu insistă asupra formării unor princeperi și deprinderi de muncă individuală și intelectuală, mutând accentul de pe informativ pe formativ. Un alt principiu este cel al însușirii conștiente și active. Învățământul tradițional se axa pe respectarea intervalului de timp alocat orei, în dauna elevilor, care nu asimilau în mod corect informațiile transmise. Acest principiu, însă, insistă asupra unei apropieri între elevi și conținutul curricular și cere ca ambii parteneri să se implice în procesul didactic. Efortul este dublu. Pe de o parte, profesorul trebuie să cedeze o parte din atribuții, renunțând la poziția centrală care i se atribuia în învățământul tradițional. De cealaltă parte, elevul este stimulat să aibă încredere în posibilitățile proprii și să-și depășească pasivismul.

Câmpul școlar educativ modern se desfășoară, așadar, între două elemente care trebuie să participe în egală măsură. Profesorul, manager și formator al procesului instructiv-educativ, și elevul, obiect și subiect al acestui proces, dobândind autonomie și formându-se în spiritul responsabilității și al culturii civice.

Pedagogia activă, caracteristică învățământului modern, face posibilă trecerea de la transmiterea de cunoștințe la formarea de deprinderi și de abilități, accentuând astfel latura formativă a educației. Pedagogia modernă modifică, astfel, rolul jucat de polii educaționali, mutând accentul pe elev. Abandonarea limbii de lemn, folosirea unui discurs nou, mobilizarea elevilor în procesul educativ sunt numai câteva dintre caracteristicile acestei pedagogii. Întrebarea dominantă a învățământului modern este ce rol alege școala să joace în societatea actuală și cât de pregatită este ea să facă față schimbărilor provocate de globalizare. Idealul educațional este legat de valorile culturale ce trebuie asimilate, de tipul de personalitate impus de societate, dar și de nevoile elevului. Nu mai este vorba de un model educațional standard, ci de unul dinamic, în concordanță cu noile realități și capabil să reziste la schimbări.

Activitatea independentă desfășurată de elevi devine, astfel, concludentă și necesară, ea dând dovada utilității metodelor abordate. Profesorul va organiza și va coordona acest demers instructiv, exercitând funcții diverse, de organizare a activității, de impunere a unor metode, de dezvoltare a unor capacități și de personalizare a activității didactice. Deci, învățământul modern nu caută să scoată în evidență rolul profesorului, ci vine în întâmpinarea cerințelor societății, propunând strategii didactice potrivite pentru formarea elevilor.

Experiența tradiției și capacitatea de inovare și de creativitate sunt noile repere ale școlii, care propune educații noi, în acord cu societatea globală: educația pentru pace, educația ecologică ori educația pentru o societate multiculturală. De asemenea, metoda predominantă de desfășurare a instrucției este metoda euristică, deoarece învățarea prin descoperire asigură elevilor o dobândire conștientă a conținutului curricular, acesta fiind ușor de reactualizat, o dată trecut prin filtrul propriu. Școala trebuie să încurajeze formarea unui spirit critic, a unor atitudini pozitive și a studiului individual, antrenând elevii în activități diverse și diversificate, pentru a-i face să renunțe la rolul pasiv. Trebuie folosim toate resursele, biblioteca, CDI-ul, Internetul, orice îi atrage, să avem răbdare cu elevii, să îi ascultăm până la capăt și să luăm ceea ce poate fi valorificat din ideile pe care ei le expun. Trebuie să îi ajutăm să fie ei înșiși.

2.2. Rolul bibliotecii în procesul instructiv-educativ

Alături de școli, bibliotecile fac parte din instituțiile care exercită influențe multiple asupra unei națiuni. Fără distincție de vârstă, profesie, religie, opinii politice, bibliotecile se adresează tuturor păturilor sociale, ajutând nevoii de informare și recreere a fiecăruia. Dintre acestea, bibliotecile școlare contribuie la creșterea calității învățământului, fiind un suport necesar activităților de educație (formare). Rolul acestora în noul context educațional trebuie privit cu mare atenție deoarece diversificarea tipologiei documentare și a modalităților de acces la resursele informaționale a făcut ca aceste structuri de informare și documentare să înceapă să-și piardă, puțin câte puțin, în ultimele decenii, poziția cu greu atinsă”.

Principala menire a bibliotecilor școlare este de a pune la dispoziția utilizatorilor întreaga informație necesară, precum și instrumentele de documentare și metodologia de utilizare a lor. Bibliotecile școlare sunt componente esențiale și indispensabile ale sistemului de învățământ

preuniversitar, rolul primordial fiind de suport al activităților didactice și de cercetare. Bibliotecile școlare sunt considerate ca fiind colecții de cărți, periodice și alte resurse documentare și informaționale pentru uzul elevilor și profesorilor. Trebuie avut in vedere rolul lor educațional și de organizator al resurselor cunoașterii. Colaborarea între biblioteci și școli, adică între planurile de învățământ și școli este necesară pentru a corobora oferta bibliotecilor în materie de resurse documentare și de informare și cerințele informaționale ale școlilor. Bibliotecile școlare trebuie să devină surse de informare permanentă și la zi, prezențe active în viața și lumea elevilor, iar cei care răspund de activitatea lor, respectiv bibliotecarii școlari și cadrele didactice, trebuie să aibă în vedere găsirea unor noi forme și metode de muncă cu cartea, care să corespundă cât mai bine procesului de modernizare a învățământului.

Această modernizare vine în întâmpinarea ideii că elevul trebuie să fie pregătit bine și din timp pentru viitor și că el trebuie să devină totodată cât mai receptiv la nou, capabil să studieze și să se informeze singur. Succesul muncii bibliotecarului nu este însă asigurat numai de cunoștințele și deprinderile însușite în instituțiile specializate de învățământ, ci mai ales de înțelegerea rolului important pe care îl are astăzi în opera de formare a tineretului, de pasiunea și capacitatea sa de dăruire. Oricât de minuțios ar fi analizată activitatea bibliotecarului, aceasta nu se poate delimita în mod categoric față de atribuțiile general educative ce revin școlii și întregului personal didactic. Prin însăși natura sa, școala este principala instituție organizată

care are ca prim scop formarea multilaterală a personalității elevului.

Activitatea bibliotecarului școlar nu poate fi concepută în afara ansamblului activităților educative specifice școlii. Ea se integrează organic, se întrepătrunde cu întreaga acțiune educativă a școlii și devine astfel o componentă a întregului proces instructiv-educativ. De aceea, cunoașterea aspectelor generale ale programului de educație pe care îl înfăptuiește școala, precum și cunoașterea problemelor instructiveducative specifice diferitelor activități din școală constituie adevăratele- puncte de pornire ale organizării activității muncii bibliotecarului.

Munca de organizare a bibliotecii școlare presupune, pe lângă cunoștințele de biblioteconomie modernă pe care le posedă fiecare bibliotecar, cunoașterea aspectelor specifice școlii în care își desfășoară activitatea biblioteca respectivă și a principiilor de modernizare a învățământului actual.

Fără îndoială că dintre factorii de bază, care orientează modul de organizare a bibliotecii, nu pot lipsi indicațiile pe care le cuprind programele și manualele școlare, sfatul directorului, al profesorilor de specialitate, al diriginților și învățătorilor. În funcție de toți acești factori, biblioteca școlară trebuie să fie astfel organizată încât să poată satisface în cât mai mare măsură cele trei obiective fundamentale ale activității ei specifice: sprijinirea procesului de adâncire a cunoștințelor și de formare a deprinderilor de lectură și studiu, urmărite prin fiecare obiect de învățământ și prin întreaga activitate didactică; lărgirea permanentă a orizontului cunoașterii științifice în direcția progreselor înregistrate de știință, tehnică, artă, în societatea noastră; dezvoltarea maximală a individualității fiecărui copil. În funcție de aceste obiective, biblioteca școlară modernă realizează un proces de organizare complexă sub raportul specializării pe principalele direcții ale cunoașterii științifice, asigurând astfel o apropiere a cărții de copilul-elev.

“În procesul instructiv-educativ, desfășurat în școală pe baza unui plan de învatamânt minuțios și chibzuit întocmit, se realizează, în strânsă corelație, instrucția și educația tineretului. Fără a putea fi separate mecanic una de alta, instrucția și educația se împletesc în orice activitate

organizată în școală pentru a duce la însușirea culturii. Fără a minimaliza importanța instrucției care se face pe baza programelor și a manualelor școlare, trebuie să examinăm problema raportului dintre cultură, instrucție și educație.Cultura nu se poate dobândi doar prin instrucția clasică. Adevărata cultură nu se poate dobândi numai ca urmare a studierii manualelor școlare și a audierii lecțiilor profesorilor, oricât de erudiți ar fi ei și oricâte metode și procedee pedagogice ar folosi”.

"Nu e cultură absorbirea manualelor didactice de către mulți premianți ai liceelor noastre. Cine se mărginește la zădărnicirea publicațiilor frivole și la mecanismul strict didactic al manualelor rămâne depărtat și sălbăticit, în afara luminii auguste a adevăratei culturi din care se poate decurge îmbunătățirea raporturilor dintre popoare și, în sfârșit, pacea."

“În general, se crede că îndrumarea și controlul lecturii îi revin exclusiv profesorului de literatură română. Nimic mai greșit și mai dăunător muncii instructiv-educative decât acest fel de a privi lucrurile. Îndrumarea și controlul lecturii sunt acțiuni dificile și cu multe consecințe asupra educației. De aceea, întregul colectiv pedagogic, începând cu directorul și terminând cu bibliotecarii, are datoria morală și profesională de a se ocupa de lectura școlarilor”. Problema lecturii este un obiectiv demn de urmărit cu orice prilej. Un sprijin eficace îl poate găsi școala în părinți elevilor. Mulți dintre ei nu înțeleg însă just rolul și importanța lecturii rolul mare al lecturii asupra formării morale și intelectuale a tineretului. Prin lectorate bine pregătite pe tema aceasta, organizate chiar în incinta bibliotecii, școala trebuie să trezească mai mult interes în rândurile părinților pentru supravegherea lecturii copiilor lor.

Bibliotecarul trebuie să colaboreze activ și cu diriginții elevilor. Folosind, din când în când, în orele de dirigenție, lecturi din anumite opere literare, prezentându-le volume de cărți, organizând, în colaborare cu bibliotecarii, standuri volante de cărți în clasă vor reuși să trezească interesul elevilor pentru cărțile bune. Adesea se crede că lectura copiilor se limitează la literatura beletristică. Din cauza aceasta, ceilalți profesori se interesează prea puțin ce citesc elevii în afara manualelor școlare. Lecturile elevilor sunt și trebuie să fie mult mai variate și să îmbrățișeze toate domeniile de activitate: matematică, fizică, chimie, științe naturale, geografie, istorie etc. ca să nu mai vorbim de limbile moderne și clasice. Astfel, bibliotecile personale ale elevilor se

îmbogățesc cu lucrări utile și interesante, de la bibliotecă se împrumută și alte cărți decât cele de literatură beletristică, iar cunoștințele elevilor se îmbogățesc și pregătirea lor depășește nivelul mediu al cunoștințelor cerute de programele școlare.

Comisiile metodice, având rolul de a coordona activitatea diverselor specialități, trebuie să aibă în centrul atenției lor îndrumarea lecturii elevilor, să elaboreze planuri de acțiune concrete, pe grupe de clase paralele, să întocmească liste bibliografice pe obiecte, să organizeze sondaje și să ajute efectiv munca bibliotecarilor.

“Dezbaterea problemei lecturii elevilor ar trebui să formeze anual sau trimestrial un punct important din ordinea de zi al ședințelor Consiliului pedagogic, căruia, ca expresie a muncii în colectiv, îi revine, în ultimă instanță, dreptul de a rezolva toate problemele de ordin instructiv și educativ și datoria de a lua măsuri unitare obligatorii pentru toate cadrele didactice. În consecință, consiliul pedagogic trebuie să se preocupe și de lecturile elevilor, să aprobe sau să dezaprobe unele inițiative, să soluționeze unitar toate problemele ridicate de îndrumarea și controlul lecturii”.

“La dezbaterile legate de îndrumarea și controlul lecturii elevilor, prezența bibliotecarilor este necesară, deoarece acestora le revin sarcini importante în această direcție. Uneori, este indicat ca bibliotecarii să prezinte referate documentate, care să constituie un punct de plecare pentru luarea măsurilor impuse de situația constatată într-o anumită perioadă a anului, fie pe toată școala, fie numai la anumite clase”.

Aici trebuie subliniat un aspect: recomandarea anumitor cărți să nu ducă la impunerea procurării și a citirii lor. Ea să fie numai orientativă, nu obligatorie. Altfel, se ajunge la supraîncărcarea elevilor și la transformarea interesului pentru anumite probleme într-un fel de corvoadă de care elevii se achită fără prea multă plăcere. Chiar lectura unei cărți interesante pierde din farmecul ei atunci când este impusă de cineva. În viața multor tineri, biblioteca joacă în rol covârșitor. În ea și-au petrecut anii adolescenței mii de oameni de cultură și de știință. Nicăieri nu se poate forma și întreține mai cu efect gustul pentru lectura bună decât în atmosfera îmbietoare la citit a unei biblioteci.

Crearea unor condiții bune și formarea deprinderii de a citi în sala de lectura, au avantajul că trezesc mai mult interes pentru literatură, asigură un climat placut, stimulează concentrarea atenției si dau posibilitatea multor elevi să-și petreaca în mod util o parte din timpul liber. Elevul care vine în sala de lectură a bibliotecii să-și pregateasca lecțiile sau temele în liniște și adesea în condiții materiale mai bune, în scurtă vreme va ajunge sa îndrăgească literatura. Sala de lectură poate fi considerată un fel de mic laborator de lucru cu cartea, indiferent dacă este un manual școlar sau un roman oarecare. Pentru a se favoriza lectura, este necesar ca sala să fie luminoasă, spațioasă, cu mese comode și vitrine de cărți frumos aranjate, pe categorii –după accesibilitate sau tematică – să se asigure liniștea necesară, să se împrumute cărțile cu ușurință, fără situații conflictuale. De asemenea, este bine ca biblioteca școlară să fie înzestrată cu un număr cât mai mare de exemplare din fiecare operă, mai ales din cele solicitate des de elevi. Creându-se toate aceste condiții de lucru, se asigură dezvoltarea și cultivarea interesului și gustului pentru lectură.

Biblioteca singură, oricât de bine dotată ar fi și oricâte condiții materiale s-ar crea, nu este totdeauna suficientă. Sufletul ei este bibliotecarul, ridicat astăzi la rangul de "îndrumător al tineretului". El trebuie să fie la curent cu toate lucrările de specialitate, să citească multă literatură, pentru a putea să recomande elevilor cărțile cele mai accesibile sau cele mai bune din domeniul care îi interesează. Acesta, conștient de misiunea lui, se documentează și în probleme de pedagogie și psihologie, pentru a ști cum să procedeze cu elevii în diferite împrejurări, să le cunoască particularitățile de vârstă, nevoile și interesele personale. Astfel, bibliotecarul devine un adevărat educator, un prieten al cititorilor.

,,Bibliotecarul – spune Emanoil Bucuța – este într-adevăr un organizator al cărții. El o descoperă, o așază și o pune la îndemâna cititorului, care altminteri n-ar avea sau n-ar ști. Acest mare Portar de Cetate a Minții trebuie înconjurat de toată luarea aminte cuvenită”.

În ultimii ani, specialiștii în materie subliniază cu hotărâre rolul deosebit al bibliotecii în educația și autoeducația oamenilor. "Astăzi, mai mult ca oricând, biblioteca este o instituție de cultură complexă și de o uimitoare diversivitate și elasticitate în adaptarea la condițiile pe care le oferă mediul social în care se dezvoltă"(Bălăeț, Dumitru 1968).

2.3. Rolul CDI în sistemul educațional modern

Centrul de Documentare și Informare este un spațiu de formare al elevilor în domeniul utilizării informației, îndeosebi a celei pe care se bazează achiziția cunoștințelor școlare. Este un spațiu cultural în care comunitatea educativă pune la dispoziția elevului mijloacele necesare dezvoltării armonioase a personalității sale. Este un mediu educațional, un cadru optim pentru învățare, cu o mulțime de mijloace de învățământ și un ambient plăcut ce favorizează instrucția.

Cadrele didactice împreună cu profesorul documetarist au un rol esențial în CDI deoarece ei creează acest climat pozitiv ce facilitează activitățile și procesul de predare-învățare-evaluare. Documentaristul are următoarele sarcini/misiuni: a) gestionează resursele documentare ale CDI-ului; b) contribuie la realizarea unei pedagogii documentare; c) favorizează accesul la cultură si informație; d) organizează funcționarea CDI-ului.

CDI-ul este centrul cu resurse documentare multimedia. Utilitatea Centrelor de Documentare și Informare rezultă din gama largă de activități, din oferta variată pe care o are în ceea ce privește materialele de documentare pe diferite suporturi: scrise (manuale alternative neselectate de școală în vederea studiului la clasă; cărți de beletristică incluse în programele și bibliografiile școlare; abonamente de ziare și reviste, pe suport magnetic (casete video și audio, dischete, diafilme, diapozitive), pe CD-uri etc., cât și diversitatea instrumentelor care stau la îndemâna elevilor și profesorilor (video, calculator, televizor, casetofon, proiector, xerox, etc.).

CDI-ul are două funcții: funcția de bibliotecă (bază de informare) și funcția de cercetare și prelucrare a materialului informativ. În acest sens, CDI-ul  nu este doar locul în care sunt păstrate documente, el este în același timp locul de inițiere în căutarea de informații și a altor tehnici de documentare: utilizarea  internetului, a dicționarelor,  enciclopediilor, a fișierelor de informație, luarea de notițe, realizarea fișelor de lectură, conceperea de fișe tematice.

CDI-ul este spațiul în care are loc egalizarea șanselor pentru grupurile dezavantajate (program de remediere școlară, consilierea copiilor cu CES, implicarea părinților și comunității în viața școlii prin activități de formare și parteneriat pentru elevi ai căror părinți sunt plecați la muncă, în străinătate, elevi cu probleme de tip : abandon școlar sau absenteism). Centrul de Documentare și Informare reprezintă un spațiu specific realizării unor activități extrașcolare (dezbateri, cluburi de lectură, redacții), în realizarea și derularea unor proiecte educaționale (interne/externe). CDI-ul ca sală de lectură reprezintă un spațiu necesar învățării, studiului personal, recreerii prin lectura de plăcere.

El implementează una dintre metodele de învățare cele mai eficiente – învățarea prin descoperire  și învațarea centrata pe elev – ceea ce conduce la creșterea progresului școlar. Beneficiind de un fond divers și bogat de carte, CDI-ul răspunde nevoii de cunoaștere a elevului și  curiozității acestuia.

CDI-ul este o zona în cadrul școlii unde se desfașoară: activități didactice (ore);   activități independente ale elevilor în vederea pregatirii lecțiilor (cercetare, documentare, informare); activități recreative; activități de documentare în vederea pregătirii de excursii și vizite organizate; loc de concepere și elaborare a proiectelor și portofoliilor școlare; împrumuturi de carte și alte materiale informative și de documentare pe orice suport (CD, casete audio și video, reviste, diafilme, diapozitive); activități de documentare, perfecționare și informare a cadrelor didactice. Rolul și obiectivele CDI-ului  pot fi îndeplinite printr-o gamă largă de activități:

1. Activități de animare:

Pedagogică, în interesul elevului (inițiere în tehnici de cercetare, realizarea unor studii de caz, referate, documentări;  cluburi și concursuri de lectură, editarea revistei școlii/ a altor reviste, de către elevi, program de remediere școlară, consilierea elevilor cu CES);

Pedagogică, în interesul cadrului didactic (activități de cercetare, de pregătire metodică, desfășurarea unor comisii metodice /activitati de formare continua si poerfectionare profesionala ș.a);

Culturală, în interesul școlii și al întregii comunități locale (vizite, excursii, întâlniri cu personalități ale vieții sociale, culturale, politice) ;

2.  Activități de comunicare (în interiorul instituției sau cu exteriorul, cu partenerii implicați în

proiectele educative, cu comunitatea locală/părinți).

3.  Gestionarea resurselor (realizată de către profesorul documentarist, care pune la dispoziția

profesorului și a elevului întreaga bază de date, sau/și creează el însuși activități tipice unui

Centru de Documentare și informare).

Lectura este o activitate esențială în CDI. Sporirea eficacitatii CDI si (re)descoperirea gustului pentru lectura se pot realiza prin: Implicarea elevilor în gestionarea împrumuturilor; gestionarea și completarea fondului documentar ; cercetarea cataloagelor editorilor, în presă, anchete privind librăriile, bibliotecile etc.; organizare club de lectură, lectura întreruptă, întâlniri cu realizatorii unei cărți, schimbul de cărți, corespondența școlară, concursurile de lectură.

Profesorul documentarist asigură inițierea și formarea echipelor pedagogice în vederea utilizării în mod regulat a resurselor CDI și a integrării lor în activitățile didactice curente pentru completarea informațiilor oferite de manualele școlare.

Profesorul documentarist este cel care asigură transmiterea informației venită de la toate forurile superioare (examene, programe, manuale), anunță profesorii și elevii în legătură cu organizarea diferitelor activități atât la nivelul școlii cât și al comunității locale, face cunoscute rezultatele obținute de elevii școlii la nivelul comunității locale prin organizarea de expoziții, simpozioane etc.

Profesorul documentarist este asociat activității echipelor pedagogice în mod special la punerea în practică a unor proiecte transdisciplinare. Prin organizarea și viața sa internă, CDI trebuie să reprezinte un mod de întâlnire a diferiților membri ai comunității școlare, al schimbului de idei, un spațiu pe care elevii să-1 frecventeze fie pentru a se documenta, fie pentru a se destinde. Fondul documentar va fi bogat și diversificat spre a putea răspunde nevoilor de informare și curiozității utilizatorilor.

Pentru a veni în ajutorul elevilor care întâmpină dificultăți de învățare profesorul documentarist organizează în colaborare cu profesorii de specialitate activități de recuperare adaptate problemelor pe care cadrul didactic le-a întâmpinat. Se va avea în vedere punerea la dispoziția elevilor a documentației și a instrumentelelor necesare realizării activităților individuale sau colective, organizarea de vizite și întâlniri cu diferite personalități, elaborarea unor dosare documentare, pregătirea unor expoziții.

Profesorul documentarist poate participa, cu titlul consultativ, la reuniunile consiliului de administratie al instituției școlare atunci când pe ordinea de zi figurează subiecte care vizează CDI, (repartizarea bugetului, amenajarea CDI, proiecte pedagogice care implică CDI. etc.) Prin crearea CDI se urmăreste dezvoltarea relației scoală – comunitate, asigurarea accesului la resursele necesare unei bune informări si documentări, precum si la expertiza unui personal calificat in domeniul stiințelor documentarii si informării.

Relația CDI-biblioteca școlii este una complementară, de colaborare. Față de biblioteca școlară, Centrul de Documentare și Informare aduce elemente noi: 1. personalizarea spațiului prin crearea de spații cu funcții specifice: spațiu pentru lectură; spațiu pentru muncă individuală sau de grup ;  spațiu multimedia; spațiu pentru profesori; spațiu pentru școala incluzivă; spațiu pentru orientare școlară și profesională. 2. diversificarea suportului informativ (pe lângă cărți, se află casete audio și video, CD-uri, calculatoare legate la Internet), punerea accentului pe utilizarea rețelei internet, ca sursă de informare, prin crearea unor bazde de date electronice, de tip bibliotecă digitală, site-uri web, forumuri; 3. crearea și întreținerea imagini școlii prin rolul central jucat de CDI în viața instituției școlare, și punerea accentului pe legăturile stabilite prin parteneriate cu bibliotecile municipale, cu bibliotecile altor școli sau a altor CDI-uri, astfel încât să existe o rețea viabilă de informare și documentare; 4. dimensiunea pedagogică.

De asemenea, biblioteca poate să reprezinte un fond de carte la care să apeleze CDI-ul, cu o funcționare în pararel. În acest sens, profesorul documentarist (fie el reprezentat de un cadru didactic sau de bibliotecar) va recurge la fondul de carte al bibliotecii ca la o sursă informațională anexă, de tip (bază de date), fără a confunda, ci făcând apel la acesta. Este ideal ca CDI-ul să funcționeze în pararel cu biblioteca și alături de aceasta, fiecare centru căutând să-și îndeplinească propriile funcții.

CDI-ul creează condițiile necesare inițierii în autodocumentare și în tehnicile de muncă individuală, accesul la noile tehnologii și la diferite surse de informare, devenind astfel un element motor în lupta contra eșecului școlar. Prin organizarea și viața lui internă, C.D.I-ul poate deveni pentru elevi o școală a responsabilității și autonomiei, atât pe planul activităților individuale, cât și a celor de grup. Spațiul special destinat profesorilor, cu documentația necesară, duce la creșterea calității actului educațional și la formarea continuă a cadrelor didactice. Spațiul CDI-ului asigură condiții optime pentru învățarea pe tot parcursul vieții prin activități de informare, formare continuă, perfecționare profesională etc. pentru dezvoltarea competențelor personale și profesionale a persoanelor adulte din comunitate.

CAPITOLUL 3

ACTIVITĂȚI EDUCATIVE ÎN BIBLIOTECĂ ȘI CDI. APLICAȚII PRACTICE

3.1. Biblioteca școlară. Activități și proiecte.

Bibliotecile școlare trebuie să devină surse de informare permanentă și la zi, prezențe active în viața și lumea elevilor, iar cei care răspund de activitatea lor, respectiv bibliotecarii școlari și cadrele didactice, trebuie să aibă în vedere găsirea unor noi forme și metode de munca cu cartea, care să corespundă cât mai bine procesului de modernizare a învățământului. Această modernizare vine în întâmpinarea ideii că elevul trebuie să fie pregătit bine și din timp pentru viitor, și că el trebuie să devină totodată cât mai receptiv la nou, capabil să studieze și să se informeze singur.

Biblioteca școlară trebuie să fie astfel organizată încât să poată satisfacă în cât mai mare măsură cele trei obiective fundamentale ale activității ei specifice: sprijinirea procesului de adâncire a cunoștințelor și de formare a deprinderilor de lectură și studiu, urmărite prin fiecare obiect de învățământ și prin întreaga activitate didactică; lărgirea permanentă a orizontului cunoașterii științifice în direcția progreselor înregistrate de știință, tehnică, artă, în societatea noastră; dezvoltarea maximală a individualității fiecărui copil. În funcție de aceste obiective, biblioteca școlară modernă realizează un proces de organizare complexă sub raportul specializării pe principalele direcții ale cunoașterii științifice, asigurând astfel o apropiere a cărții de copilul-elev.

Din dorința de a realiza o lucrare cu caracter cât mai practic-aplicativ, vom analiza aici activitatea din biblioteca școlară a unei școli gimnaziale unde profesez ca bibliotecar, respectiv

Școala Gimnazială "Liviu Rebreanu" din orașul Mioveni, județul Argeș. Biblioteca a fost înființată în 1980 odată cu darea în folosință a noii școli din Mioveni. În anul școlar 2017-2018 școala are un efectiv de 1004 elevi la cele trei niveluri: preșcolar, primar și gimnazial. Dintre aceștia sunt înscriși la bibliotecă un număr de 870 cititori activi. Zilnic trec pragul bibliotecii 50-60 elevi/cadre didactice, care împrumută sau desfășoară activități în bibliotecă.

Din colectivul de sprijin al bibliotecii fac parte mai multe persoane, printre care directorul instituției, profesorii de limba română, profesori învățământ primar, laborantul unității. Acest lucru demonstrează un intres real al cadrelor didactice pentru biblioteca școlară și o implicare activă a acesteia în rândul comunității educative și a procesului instructiv din unitate.

Organizarea sectoarelor bibliotecii este în conformitatea cu normele în vigoare. Spațiu destinat bibliotecii are 2 încăperi. Sala de împrumut (o camera cu sala de lectură de 30 locuri) și o cameră depozit pentru fondul de carte.

Organizarea fondului de carte este pe domenii. La începutul anului școlar 2017-2018, biblioteca punea la dispoziție utilizatorilor săi un fond de 15329 volume în valoare de 78503,37 lei. În decembrie 2017 a fost achiziționate un nr. de 203 volume carte în valoare de 4120,5 lei

( 7 vol. din donație și 196 cumpărate din banii alocați de primărie pentru dezvoltarea fondului de carte). Colecția de documente are caracter enciclopedic.

Biblioteca a deținut un fond de carte de 18998 de volume scriptic, dintre care s-au casat 3466 volume deteriorate fizic. Fondul bibliotecii este acum de 15532 volume faptic. Menționăm că 55% din fondul de carte este editat între anii 1960-1990 și 45% între anii 1990-2018. Fondul este organizat pe domenii: 0- Generalități;1- Filozofie; 2- Religie; 3-Științe sociale; 4-liber; 5-Științe teoretice (Matematică, Fizică, Chimie, Botanică, Zoologie); 6-Științe aplicate; 7-Artă.Arhitectură.Sport; 8-Linvistică.Filozofie.Literatură;9-Geografie Biografie.Istorie.

Dezvoltarea fondului de carte este un lucru foarte important pentru orice bibliotecă. În biblioteca noastră dezvoltarea se face prin câteva mijloace: prin achiziție (în sensul de cumpărare); prin donație (de la elevi și cadre didactice, edituri); prin sponsorizare. Fondul de carte a crescut, într-o foarte mare măsură, datorită donațiilor de carte primite din diferite surse și din alocarea în fiecare an a unei sume de către primărie. Cert este faptul că de-a lungul timpului, colectiile de carte ale bibliotecii noastre, s-au îmbogățit cu multe titluri valoroase.

Politica de achiziție este de asemenea un aspect important pentru o bibliotecă. Înaintea cumpărarii efective a cărților, se stabilește necesarul de carte din acel moment. În vederea stabilirii necesarului, se parcurg următorii pași:

Se are în vedere bibliografia obligatorie la clasele cu examene;

Se consulta cadrele didactice de la diferitele materii predate la clase, în scopul aflării necesarului stabilit de aceștia;

Se solicită profesorilor și invățătorilor bibliografiile școlare obligatorii la toate clasele;

Se solicită și listele cu lectura suplimentară destinată elevilor;

Se consultă listele cu titlurile cele mai solicitate de elevi în timpul anului;

Se discută cu elevii pentru a vedea ce își doresc aceștia sa găseasca în bibliotecă pentru cititul din plăcere.

După parcurgerea pașilor anteriori se centralizează datele și se are în vedere suma de bani de care se dispune. Următoarea etapă este aceea de a se prospecta piața în vederea stabilirii ofertelor. Din aceasta etapa putem enumera câțiva pași:

Cu necesarul de carte cunoscut; se merge în librării, la colectură sau la standuri de carte pentru a se stabili ce există din ceea ce este necesar;

În funcție de "natura" sumei: dacă este cumpărare fără bani lichizi, prin viramente, etc., sau dacă este cumpărare cu bani lichizi, atunci se pot avea în vedere toate ofertele,
se stabilește care sunt sursele cu care se va lucra, și se verifică la care din cele rămase ce material se poate cumpăra;

Din ofertele rămase, se verifică unde se poate lua cartea în cele mai avantajoase condiții, raportul calitate-preț;

Se cumpară efectiv cărțile, din acele locuri stabilite ca fiind cele mai avantajoase.

De doi ani se fac achiziții de carte prin Programul SEAP.

Accesul la fondul de carte al bibliotecii: Statutul de posibil utilizator îl au:

În primul rând toți elevii școlii noastre, pornind de la elevii de grupă pregătitoare și clasa I, care încă nu știu să citească și se uită la poze, până la elevii de clasa a VIII-a.

a doua categorie, este cea a cadrelor didactice care predau la noi în școală.

a treia categorie este cea a tuturor angajaților școlii (cadrele didactice auxiliare, cadrele nedidactice…)

a patra categorie este cea a persoanelor din exterior, care cu aprobare pot consulta cărțile din bibliotecă: liceeni și studenții care au fost elevi ai școlii noastre;

Noilor utilizatori li se aduc la cunoștință elementele importante din regulamentul bibliotecii noastre, pentru detalii existând un regulament afișat pe perete.
Se completează o statistică cu datele personale ale cititorului, fiecarui utilizator i se face o fișă contract, de lectură pe care se ține evidența publicațiilor împrumutate la domiciliu. Din acest moment utilizatorul poate beneficia de serviciile oferite de bibliotecă. Biblioteca trebuie să fie un for de comunicare între cititori și aceeia care creează sau pun în circulație cărțile.

Biblioteca Școlii Gimnaziale "LIVIU REBREANU" Mioveni își propune să desfășoare pe parcursul anului școlar atât activități cu caracter permanent, similare celor desfășurate în anii anteriori, cât și alte activități impuse de situații particulare, în conformitate cu Regulamentul de Organizare și Funcționare al Bibliotecilor Școlare.

Activitățile cu caracter permanent sunt:

Reactualizarea permanentă a informațiilor de la panoul bibliotecii;

Analiza modului în care colecțiile de publicații (prin numărul și structura lor tematică) răspund cerințelor beneficiarilor;

Gestionarea manualelor; întocmirea comenzilor de manuale, distibuirea și preluarea acestora de la învățători și diriginți;

Completarea curentă, înregistrarea și organizarea publicațiilor;

Studierea gradului de circulație a diferitelor categorii de publicații;

Asigurarea permanentă și modernizarea aparatului bibliografic informațional: verificarea și aducerea la zi a cataloagelor bibliotecii;

Alcătuirea unor bibliografii, fișiere, cataloage,

Întocmirea de liste de titluri ale cărților recent achiziționate etc.;

Împrumutul cărților la domiciliu și în sala de lectură (spațiu amenajat în incinta bibliotecii);

Analiza intereselor de lectură ale elevilor și gruparea acestora în funcție de particularitățile lor (elevi care au dificultăți la anumite discipline, cititori cu preferințe unilaterale, speciale, cititori fără nici un sistem de lectură, cititori superficiali, cititori pasionați de lectură etc.); măsuri preconizate pentru orientarea și educarea lecturii acestora; potrivit cerințelor procesului instructiv – educativ și ținând seama de particularitățile de vârstă, de pregătirea și de interesele individuale ale acestora (discuții cu caracter de recomandare la împrumutul cărților).

Familiarizarea elevilor privind utilizarea eficientă a colecțiilor și serviciilor oferite de bibliotecă, normele de împrumut și de consultare a publicațiilor; îndrumarea în folosirea lucrărilor de referință, în selectarea lucrărilor necesare, fișarea și sistematizarea materialului selectat etc.

Acțiuni de popularizare a cărților și a bibliotecii;

Nominalizarea modalităților și a acțiunilor de antrenare a elevilor în activitățile de bibliotecă;

Precizarea perioadelor de inventariere / verificare, recondiționare și casare a publicațiilor;

Probleme administrativ – gospodărești, etc.

Colaborare cu Centrul de Informare și Documentare al școlii.

Activitățile cu caracter nepermanent dar tot atât de utile în programul bibliotecii sunt prezente în Planul de Activități pe anul școlar 2017-2018.El cuprinde diverse activități cu elevii. Astfel percepția elevilor asupra bibliotecarului este modificată, el nu este văzut ca un factor izolat, redus la o activitate de gestionare a cărților, ci ca un membru activ al comunității școlare, un partener în educație, un prieten.

Bibliotecarul, cu sprijinul corpului profesoral, precum și al cercurilor de elevi existente în școală, antrenează elevii în activitățile de bibliotecă, având ca scop să le cultive interesul pentru lectură, pentru munca independentă și să-i familiarizeze cu normele biblioteconomice și bibliografice, să le creeze și să le dezvolte deprinderile de tehnica muncii intelectuale, să-i formeze ca viitori cititori ai unor biblioteci mai mari, învățându-i să dovedească discernământ și spirit analitic în atitudinea lor față de informație. Elevilor li se pot încredința spre efectuare, sub îndrumarea bibliotecarului și a unor cadre didactice, următoarele activități de bibliotecă:

Activități de biblioteconomie

clasarea cărților, ordonarea lor în rafturi, întocmirea unor fișiere de recenzii tematice, fișiere pe subiecte, fișe pentru catalogul alfabetic etc.;

servirea cu publicații a colegilor;

recondiționarea cărților deteriorate;

elaborarea de recenzii și prezentări de cărți, organizarea de seri literare, expoziții de cărți, călătorii pe hartă etc.;

realizarea permanentă/frecventă a fișelor de lectură conținând datele bibliografice ale cărții, un mic rezumat al acesteia și opinia cititorului favorbailă/defavorabilă;

stimularea donațiilor de cărți, aparatură și echipamente specifice către biblioteca școlii din partea elevilor și a profesorilor;

asigurarea ordinei și curățeniei în bibliotecă.

Ca exemplu în Planul de Activități pe anul școlar 2017-2018 avem activitatea "Popas la biblioteca școlii – Calitatea de cititor" ce are ca scop inițierea elevilor clasei pregătitoare și clasei I în activitățile bibliotecii școlare; familiarizarea elevilor cu biblioteca școlară și cu activitatea desfășurată de bibliotecă iar ca modalități de realizare o vizită de recunoaștere a elevilor de grupă pregătitoare și confecționarea de semne de carte de către elevii clasei I.

Pentru a declanșa interesul noilor viitori cititori biblioteca propune și activități de vizionare povești, desene educative la care participă elevii grupelor pregătitoare.

Activitatea "Citește, Păstrează, Recondiționează" este practică și constă într-o expoziție cu cărticele recondiționate având ca obiectiv dezvoltarea sentimentului responsabilității la elevi, deprinzându–i cu buna păstrare a publicațiilor pe care le împrumută acasă.

Aceste activități au rolul de a familiariza elevul cu spațiul bibliotecii, cu modul său de funcționare și organizare, captarea atenției pentru meseria de bibliotecar, formarea deprinderilor de bază de lucru cu cartea care vor servi mai târziu în traseul cultural și profesional al fiecărui elev și dezvoltarea unor abilități importante cum ar fi cele de organizare, concentrare/atenție la detalii, capacitatea de sinteză a informațiilor, exprimarea scrisă/orală, etc. Bibliotecarul pune o amprentă personală asupra organizării bibliotecii în funcție de profilul și beneficiarii săi iar biblioteca va deveni astfel parte integrantă din viața fiecărui elev și parte activă din viața școlii.

Activități cultural-artistice

Activități artistice

Bibliotecarul are un rol important în viața școlii și se poate implica în activități care nu vizează direct meseria sa, dar contribuie la dezvoltarea unei relații mai apropiate cu elevii școlii, la o mai bună cunoaștere a acestora, a pasiunilor și intereselor acestora.

Dacă bibliotecarul are și aptitudini artistice, el poate organiza în incinta bibliotecii un cerc sau expoziție de pictură, audiții muzicale, repetiții pentru diverse evenimente culturale cum ar fi serbări, piese de teatru, concerte, festivaluri organizate de instituție. Datorită pasiunii pentru dans, m-am implicat activ în coordonarea unei trupe de dans în școală, în principal dansuri populare tradiționale românești, trupă cu care am participat la diverse concursuri regionale și am obținut distincții importante.Trupa se numește,,Românașii”. Încă de la grupa pregătitoare am lucrat cu ei acum fiind elevi în clasa a IIIa.

Una din activitățile care combină latura artistică și cea de promovare a lecturii propusă în acest an în Planul de Activități 2017-2018 este "Toamna poveștilor", o expoziție /concurs cu lucrări pe această temă (desene, colaje) și un atelier de lectură derulat în bibliotecă având ca obiectiv principal stimularea creativității și talentului elevilor. Menționăm de asemenea "Mărțișor, Ziua mamei", activitatea de confecționare/expoziție de mărțișoare; activitatea "Personaje de poveste", un concurs de desene bazat pe realizarea unor lucrări originale inspirate din cărțile de povești urmat de o expoziție tematică; "1 Iunie – Ziua Copilului", "5 Iunie – Ziua Mediului" o expoziție cărți și afișe informative pe aceaste teme și o activitate practică – concurs de postere pe tema "sunt copil, am drepturi dar și responsabilități", respectiv "Sănătatea mediului condiționează sănătatea omului".

Activități culturale

Zilele recunoscute pe plan național și internațional ca simboluri ale unor evenimente speciale și valori universale sunt tot atâtea prilejuri pentru școală să abordeze o educație non-formală, într-un context diferit și să realizeze frumoase activități extra-curriculare. Un loc potrivit pentru acestea este incinta caldă și primitoare a bibliotecii. Ca exemple de astfel de activități derulate în 2017-2018 în școală amintim "Ziua Mondială a Educației" iar ca modalitate de realizare este prezentarea ppt despre însemnătatea educației, audiere cântece și poezii dedicate învățătorilor/profesorilor.

De asemenea menționăm activitatea expoziție de cărți și afișe informative "1 Decembrie – Ziua Națională a României"; "O zi închinată lui Mihai Eminescu" unde a avut loc un recital de poezie și un concurs "Viata și opera lui Mihai Eminescu" vizând stimularea interesului copiilor pentru poezie; "24 Ianuarie –Cuza și Unirea" activitate cultural-istorică desfășurată cu aceasta ocazie alături de o expoziție de cărți tematice, "23 aprilie – Ziua Bibliotecarului" un bun prilej de familiarizare a elevilor cu profesia complexă de bibliotecar.

Parteneriate școlare

Bibliotecarul, ca membru activ în procesul instructiv-educativ al unității de învățământ are datoria de a se implica în parteneriate școlar, ca și coordonator sau colaborator. În anul școlar 2017-2018 biblioteca a fost colaborator la un Proiect de parteneriat educațional Școală-Grădiniță "Pas cu pas spre viața de școlar" derulat împreună cu altre trei grădinițe din localitate. Organizarea unor activități comune (școală-grădiniță) vizează familiarizarea copiilor cu munca școlarilor, cu relațiile ce se stabilesc între învățător si elevi, elevi-elevi, și face ca reprezentările copiilor despre școală sa fie mai clare, mai coerente si mai apropiate de realitate, acest lucru conducând la un debut școlar optim.

Proiectul a avut ca grup țintă preșcolari, elevii claselor a IV-a, învățătoare, educatoare și părinții copiilor iar durata este din noiembrie 2017- iunie 2018. În perioada 21-24 noiembrie în cadrul activității "O zi petrecută în școală", ce a presupus participarea celorlalți parteneri la activități organizate cu prilejul zilelor școlii "Liviu Rebreanu" preșcolarii de la grădiniță, însoțiți de doamnele educatoare au participat la activități demonstrative susținute de învățătorii claselor a IV-a și au vizitat: biblioteca, laboratoarele de biologie, de fizică și de chimie, din cadrul școlii, apoi, împreună cu elevii claselor a IV-a, au participat la un mic program artistic și la cele patru ateliere recreative organizate în sala de sport.

În anul școlar 2017-2018 biblioteca, reprezentând Școala Gimnazială "Liviu Rebreanu" cu sediul în localitatea Mioveni, jud. Argeș, a colaborat de asemenea alături de Centrul Școlar de Educație Incluzivă "Sf. Filofteia", cu sediul în localitatea Ștefănești, jud. Argeș și Centrul Județean de Resurse și Asistență Psihopedagogică Argeș, cu sediul în localitatea Pitești la parteneriatul educațional "Devenim mai buni" având ca scop asigurarea unui cadru favorabil comunicării, socializării, promovarea unor modele de integrare socială și colaborare între persoane și instituții prin realizarea în comun a unor activități având caracter educativ, cultural-artistic. Obiectivele au vizat îmbunățirea comunicării elevi-profesori; stimularea capacității creatoare; reducerea actelor de violență prin conștientizarea cauzelor și efectelor ei negative; stimularea comportamentelor prosociale. Grupul țintă a inclus ca beneficiari direcți elevii cu C.E.S. de la Școala Gimnazială "Liviu Rebreanu" și ca beneficiari indirecți profesori, părinți iar durata de implementare a cuprins întregul an școlar 2-17-2018. Proiectul a implicat biblioteca prin oferirea spațiul pentru activități și fondul de carte necesar realizării activităților.

Biblioteca a fost în anul școlar 2017-2018 coordonator al unui Proiect de parteneriat Educațional "Ai carte, ai parte" în cadul școlii având scopul de a oficializa și motiva intrarea elevilor de clasa a patra în lumea cărților și de a întării parteneriatul dintre ei și bibliotecă. Obiectivul general vizează deci educarea elevilor în sensul receptării valorilor culturale, stimularea interesului pentru lectură, formarea competențelor de lectură în vederea asigurării succesului școlar. Grupul țintă l-au constituit elevii clasei a IV-a B și a IV-a D (50 elevi). Personalul bibliotecii asigură în cadrul proiectului necesarul de carte și amenajează spațiul bibliotecii corespunzător desfășurării diverselor activități. Cadrele didactice organizează și desfășoară activități diverse; elevii optează pentru anumite activități prevăzute în program și participă activ la acestea; părinții elevilor participă la unele activități, în calitate de însoțitori sau persoane resursă și monitorizează timpul liber al elevului, în sensul realizării educației pentru receptarea valorilor culturale. Resursele materiale sunt baza materială existentă (minibibliotecile amenajate în clase, biblioteca școlii, biblioteca județeană) și baza materială necesară (volume cu noile apariții literare, xerox, costumații pentru scenete).

Ca activități propuse menționăm "Ziua Dovleacului" cu modalități de realizare precum sculptura dovleacului, prezentarea legendei dovleacului, felicitări realizate cu tehnica quilling; "În lumea cărților" incluzând prezentarea bibliotecii: importanța, organizarea cărților, modalitatea de împrumutare a carților, sala de lectură; "Mihai Eminescu-cel mai mare poet român" sub forma de medalion literar, concurs de recitări și expoziție de lucrări de arte vizuale inspirate de poezia lui Eminescu ; "Ziua mamei (8 martie)" ce a inclus un concurs de recitari, și un concurs de pictura "Mama mea"; "Ai carte, ai parte!" activitate șezătoare cu proverbe și ghicitori despre primavară; "Ion Creangă-prietenul copiilor" activitate medalion literar desfășurat la bibliotecă; "In lumea copiilor…" un Concurs de creație literară și Carnavalul copiilor – parada personajelor din povești.

De asemenea amintim Proiectul educațional județean "Micul comerciant-ediția a IV-a" ce a avut loc în luna aprilie 2016 în colaborare cu Asociația de părinți ai școlii și Centrul Cultural Mioveni și care a fost în același timp un Târg antreprenorial caritabil și Expoziție cu vânzare. Scopul acestor acțiuni este de a dezvolta creativitatea, imaginația, capacitatea de a recicla și de a valorifica diferite obiecte. Biblioteca a colaborat în cadrul proiectului la activitatea de colectarea de obiecte (cărți, desene, picturi, jocuri, jucării) ce a avut loc în biblioteca școlii și ulterior la acțiunea intitulată Minilibrărie – vânzarea obiectelor colectate.

Parteneriatele și proiectele educaționale în colaborare cu alte școli sunt o ocazie importantă pentru a se implica în activități non-specifice aparent celei de bibliotecar dar care oferă deschidere spre o nouă abordare a meseriei și ajută la popularizarea bibliotecii.

Activități de promovare a lecturii

Lectura este definită în sens mai larg dincolo de echivalentul citire, "ca un proces complex prin care receptorul încearcă să reconstituie mesajul codat de scriitor în limbaj grafic".

Aceasta înseamnă că în acest proces concură o serie de activități de nuanțe diferite, care antrenează atât autorul cât și cititorul.

Lectura în afara clasei are ca scop dezvoltarea gustului elevilor pentru citit, să-i facă să iubească cartea și să le satisfacă interesul de a cunoaște viața, oamenii și faptele lor. În opera de instruire și educare a tinerei generații un rol foarte important îl are lectura în afara clasei, care se încadrează în alte activități organizate, în afara clasei și în afara școlii. Lectura în afara clasei contribuie la lărgirea și adâncirea orizontului cultural al elevilor, mărește înțelegerea textelor literare formează obișnuința de a citi, crează la elevi capacitatea de a se orienta singuri spre cartea bună, folositoare. Lectura contribuie într-o însemnată măsură la îmbogățirea cunoștințelor elevilor, la formarea unui vocabular bogat și colorat.

În școală, lectura devine performanță din momentul în care elevul învață să citească și ajunge să-și dobândească un comportament de lectură (nevoia unei culturi generale, nevoia cunoașterii și autocunoașterii, nevoia educației și instrucției permanente). De aceea, ca orice achiziție umană, lectura devine parte a învățăturii și motivație.

Îndrumarea lecturii constă și în educarea culturii tinerilor cititori, în ușurința lor de a se orienta în cercetarea fondurilor de cărți ale bibliotecii, de a folosi cataloagele și materialul bibliografic, de a planifica lectura și de a munci în mod rațional cu cartea .

De asemenea, bibliotecarul poate deprinde, în cadrul unor activități, întocmirea corectă a bibliografiilor. Pentru consultarea documentelor din bibliotecă, este necesară cunoașterea colecțiilor și a serviciilor oferite de bibliotecă.

Bibliotecarul poate deprinde, în urma unor activități, pe cititorul-elev cu autodocumentarea și studiul individual prin sublinierea necesității caietului de lectură, a fișelor de lectură, a poziției corecte în care studiază o carte, aplicarea unor chestionare pentru aflarea

preferințelor de lectură și bineînțeles, pentru îndrumarea lecturii.

Toate acestea presupun ca bibliotecarul să găseacă diferite modalități de a atrage elevul-cititor spre universul cărții. Zilnic, se pot organiza convorbiri și jocuri literare, discuții, conferințe literare, întâlniri cu scriitori, prezentări de cărți noi. Pe lângă bibliotecă poate activa un cenaclu literar, unde se pot citi versuri, se scot la iveală primele lucrări literare ale elevilor; convorbiri cu scriitorii sau cu diferite personalități din domeniul de activitate, se poate edita chiar și o revistă a cenaclului.

"A fi bibliotecar înseamnă să lucrezi cu publicul, să te adaptezi unor condiții de lucru, să fii veșnic surâzător și amabil"

De exemplu, în Planul de Activități pe anul școlar 2017-2018 la activități cu caracter nepermanent avem "Scriitorii lunii", o expoziție cărți și afișe informative, activitate în omagiul unor mari scriitori români realizată în lunile septembrie (George Coșbuc, George Bacovia); noiembrie (Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu); decembrie (Cezar Petrescu, Nicolae Labiș); ianuarie (I.Alex.Brătescu Voinești, Emil Gârleanu, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, I.L.Caragiale); februarie (Marin Sorescu, Geo Bogza); martie (Nichita Stănescu, Alexandru Macedonski); aprilie (Octavian Goga, Camil Petrescu, Barbu Delavrancea, Calistrat Hogaș); mai (Lucian Blaga,Tudor Arghezi); iunie (Ion Creangă). Aceste activități lunare au scopul formării la elevi a unei atitudini pozitive față de carte și cultivării dragostei și a respectului pentru literatură și pentru creatorii de literatură.

Alte activități menite să stimuleze lectura în rândul elevilor sunt "Trăistuța cu Povești" sub forma unei șezători literare în luna martie; "Literatura științifică de specialitate" o masă rotundă având ca obiectiv dezvoltarea la elevii claselor a VII-a si a VIII- a deprinderilor de lucru cu materialele informative de specialitate în vederea autoinstruirii permanente.

Îndrumarea lecturii elevilor, în colaborare cu toate cadrele didactice, potrivit cerințelor procesului de învățământ este o activitate cu caracter permanent prezentă în Planul de Activități 2017-2018 alături de înscrierea pe clase a elevilor la bibliotecă și ore de lectură cu elevii cu probleme (repetenți) din clasele I-IV. Încheierea de parteneriate între bibliotecă și școală, Primărie, Biblioteca Orășănească și alte școli sunt de asemenea activități cu caracter permanant în același plan de activități. Biblioteca este deschisă și receptivă la activități cât mai inedite și este implicată cât mai activ în viața școlii, fiind o parte esențială a acesteia.

În concluzie, activitatea bibliotecii noastre se împarte în două mari categorii:

a) Activități de bibliotecă, fără relația cu publicul:

Completarea fondului de carte;

Evidența colecțiilor;

Clasificarea și catalogarea publicațiilor;

Organizarea colecțiilor;

Inventarierea colecțiilor;

Scoaterea publicațiilor din uz;

Restaurarea cărților deteriorate;

Procurarea materilelor cu informații, din alte surse externe.

b) Activități de bibliotecă, ce implică relația cu publicul:

1. Împrumutul fondului de carte:

Împrumutul se poate face: în timpul anului școlar și în timpul vacanțelor școlare

Împrumutul se poate face pe diferite tipuri de termene de returnare:

a) pe două săptămâni (în general, cărțile în mai multe exemplare)

b) pe câteva zile (materialele scurte, cărțile foarte solicitate)

c) pe 24 de ore (cărțile foarte solicitate, cele în minim de exemplare)

d)consultarea documentelor doar la sala de lectură (materialele de referință, enciclopediile, dicționarele, materialele aduse din alte surse)

2. Organizarea, în colaborare cu unele cadre didactice, a unor vizite la bibliotecă, cu scopul prezentării bibliotecii și a fondului de carte.

3. Activități de inițiere, a elevilor, în utilizarea fondului de carte și în munca cu cartea (materialele de referință)

4. Organizarea unor  expoziții de carte, la anumite aniversări (150 de ani de la nașterea lui Caragiale, 200 de ani de la nașterea lui Hugo…), expoziții de noutăți

5. Organizarea unui concurs "Cititorul fidel cărții", destinat tuturor utilizatorilor bibliotecii (elevi). Concursul a fost conceput inițial pentru a răsplăti efortul elevilor în munca cu cartea și pentru a-i stimula și pe viitor să studieze la fel de mult. Inițial a fost destinat unui singur elev. Pentru a elimina diferențele mari între cicluri, în al doilea an de la înființare, se introduce încă 1 premiu. Fiecare ciclu avand premiantul propriu.

6. Organizarea, în colaborare cu unele cadre didactice, a unor mini expoziții cu diferite teme (expoziție cu cărți de religie)

7. Întocmirea unui afișaj "Panoul colorat" cu enumerarea lunară a statisticii cititorilor cu cel mai ridicat număr de cărti împrumutate

8. Realizarea unor activități gen "Ora de lectură", în colaborare cu unele cadre didactice

Așadar, biblioteca școlară și activitatea sa trebuie să fie organizate astfel încât să satisfacă în mare măsură cele trei obiective fundamentale ale activității ei specifice:

Sprijinirea procesului de adâncire a cunoștințelor și de formare a deprinderilor de lectură de studiu;

Lărgirea permanentă a orizontului cunoașterii științifice în direcția progreselor înregistrate de știință, tehnică, artă;

Dezvoltarea maximă a individualității fiecărui copil.

3.2. Exemple de bună practică în CDI

Școala Gimnazială "Liviu Rebreanu" este o școală urbană de nivel gimnazial situată în orașul Mioveni, județul Argeș ce a decis înființarea unui Centru de documentare și informare în anul 1999. În Proiectul de înființare CDI se precizează că pentru elevii cu rezultate școlare bune și foarte bune, CDI-ul va fi locul unde informația poate fi preluată și prelucrată atât individual cât și de grup. CDI-ul va fi locul în care elevii proveniți din familii defavorizate sau cu venituri materiale reduse pot avea acces la informație. CDI-ul va da posibilitatea profesorilor să desfășoare cu elevii activități diverse și atractive într-un spațiu neconvențional, unde pot beneficia de mijloace variate de instruire.Existența CDI-ului poate fi un câștig și pentru comunitatea locală, oferind tuturor tinerilor posibilitatea de a-și petrece aici o parte a timpului liber.

Amplasamentul CDI-ului este în clădirea B, la parter, cu acces ușor pentru elevi iar spațiul destinat cuprinde 2 săli din care o sală de clasă () și a doua sală obținută prin modificarea destinației spațiului ( ), spațiul total de .

Amenajarea spațiului destinat CDI-ului și mobilierul sunt conform normelor în vigoare. Buget anual de funcționare a CDI-ului a fost stabilit la 1.200 lei. Este dotat cu: 5 calculatoare, 1 laptop, 1 videoproiector, dulapuri, mese, scaune, fond carte. Documententele existente (în valoare de 4800 lei) includ: a) Fond de carte (291volume); b) Manuale alternative: 100 buc. (furnizate de edituri) c) Periodice: 5 abonamente anuale; 5 titluri cu achiziții ocazionale; d) Casete audio-video și C.D.-uri.

Activitatea CDI-ului include acivități cu caracter permenent, specifice profesorului documentarist (gestionarea resurselor CDI, catalogarea si clasificarea documentelor, realizarea documentelor oficiale necesare, inițierea și promovarea unor activități pedagogice și culturale) și cele cu caracter nepermanent în funcție de interesele/nevoile beneficiarilor. Dintre activitățile propuse în Planul de activități pe anul 2017-2018 în cadrul CDI-ului școlii realizate în colaborare cu cadrele didactice și unele cu biblioteca școlii menționăm:

Semestrul I: "Școala te cheamă la educație" activitate ce vizează reducerea absenteismului, "Ziua limbilor europene", "Imi place să citesc" (Cartea îți transmite informații) activitate de promovare a lecturii, "Copiii și alimentația sănătoasă", "Biblioteca, o șansă pentru cititori" realizată împreună cu biblioteca școlii, "Să cinstim istoria patriei" cu ocazia Zilei mondiale a armatei, "Halloween", "Sfinți și sărbători (Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril)", "Liviu Rebreanu și Vasile Voiculescu", "Ziua Națională a României", "Scrisoare lui Moș Nicolae", "Concurs «Știați că…..", Crăciunul într-o carte” (Tradiții de Crăciun), "Mihai Eminescu, poet național".

Semestrul al II-lea: "Sf. Valentin-ziua iubirii", "Dragobete-ziua îndrăgostiților la români", "Aniversare lon Creangă", "Ziua Mărțișorului", "Ziua internațională a Femeii", "111 ani de la nașterea lui Mircea Eliade", "Ziua internațională a Francofoniei", "Nichita Stănescu – 85de ani de la nașterea poetului", "Cartea pentru copii. Joc sau cultură?", "Ziua mondială a Sănătății", "Ziua mondială a Planetei Pământ", "Ziua Europei", "Sfinții împărați Constantin si Elena", "Ziua de naștere a lui Tudor Arghezi", "Ziua copilului" realizată în colaborare cu biblioteca, "Ziua mondială a mediului înconjurător".

Vom prezenta din considerații practice legate de economia de spațiu unele dintre activitățile considerate specifice unui Centru de Documentare și Informare care mobilizează atât resursele CDI cât și competențele de bază ale unui profesor documentarist a cărui misiune este prin excelență inițierea elevilor în tehnica de informare, documentare și cercetare intelectuală. Este esențial ca elevii să cunoască etapele necesare unui proiect de cercetare documentară cum ar fi căutarea subiectului (Ce ? Cine ? Unde ? Cum ? De ce ?); căutarea surselor de informație; selectarea documentelor; culegerea informațiilor; tratarea informațiilor; comunicarea informațiilor. O activitate excelentă pentru a realiza această inițiere a elevilor în munca de cercetare documentară este realizarea unui dosar documentar tematic.

În primul rând elevii trebuie să dobândească o reprezentare exactă a produsului documentar care trebuie realizat prin reperarea elementelor constitutive ale unui dosar documentar și proiectarea utilizării ulterioare a acestuia (ex.: un expozeu oral, un dosar format digital/ clasic). Ei trebuie să înțeleagă exact noțiunea de dosar documentar prin lectura comentată a fișei – ghid (dosarul documentar), ilustrată printr-un exemplu concret care permite determinarea criteriilor de reușită a unui dosar documentar și distribuirea și lectura fișei de autoevaluare.

Cum realizăm un dosar documentar? Elevii (împărțiți pe grupe de 2-3) trebuie să pună în evidență cu claritate aspectele principale ale subiectului, să trieze și să aleagă documentația minimă necesară clarificării subiectului deoarece dimensiunile dosarului nu reprezintă și calitatea sa. Se găsesc cuvintele cheie legate de subiect, se organizează cercetarea (unde și ce căutăm), se utilizează un plan de alcătuire a dosarului și la final se trece la realizarea acestuia.

Dosar documentar

(Constituirea unui dosar documentar plecând de la documente web și pe hârtie)

Tema: MITOLOGIA EGIPTEANĂ

Mod de lucru: echipe de câte 3 elevi (clasa a VIII-a)

Lista zeităților propuse: Ra, Amon – Ra, Osiris, Isis, Horus, Seth, Toth, Anubis, Apopis, Maat, Hathor, Ptah, Apis

Cerințe pentru dosar

Efectuați cercetări în legătură cu zeitatea pe care ați ales-o.

Răspundeți la temele care v-au fost propuse:

Descrieți exact zeitatea aleasă

Precizați-i puterile

Reconstituiți-i familia (tată, mamă, frați, surori, copii…)

Povestiți un mit (o aventură) legată de zeitate

Găsiți un oraș, un monument care îi este consacrat

Cum îi aduceau omagii egiptenii?

Notați datele referitoare la cărțile și site-urile utilizate. Această listă va deveni o bibliografie.

Ilustrați dosarul.

Nu uitați să adăugați și bibliografia.

Criterii de evaluare

– prezentare și conținut –

Activități de inițiere în cercetarea documentară se pot desfășura în cadrul unor cursuri distincte coordonate de către documentarist (cursuri opționale), sau în cadrul unor proiecte (inter)disciplinare desfășurate în parteneriat de către documentarist și echipa pedagogică .

PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPȚIONAL

(CENTRUL DE DOCUMENTARE ȘI INFORMARE)

Denumirea opționalului: INIȚIERE ÎN CERCETAREA DOCUMENTARĂ

Tipul: La nivelul ariei curriculare: Limbă și comunicare

Clasa: a IV-a

Durata: 1 an

An școlar: 2016/2017

Număr de ore pe săptămână: 1 oră

Autorul: Rădulescu Elena

Abilitatea pentru susținerea cursului: PROFESOR DOCUMENTARIST, GRAD DIDACTIC DEFINITIV

Instituția de învățământ: Școala Gimnazială "Liviu Rebreanu"

NOTA:Pentru a fi aprobat proiectul de programa trebuie sa întrunească,,DA”la punctele I si II si cel puțin 5 "DA/DA, cu recomandări" la punctul III.

ARGUMENT: În contextul dat de evoluția noilor tehnologii, de diversificarea canalelor de transmitere și a modalităților de acces la informație, dar și de cantitatea din ce în ce mai mare de informație, formarea elevilor în domeniul infodocumentar este indispensabilă. […]Educația pentru informație și formarea unei culturi informaționale a elevilor este parte din procesul de formare a competențelor cheie ale elevilor.[…] Programa propusă pentru un colectiv de elevi de ciclu primar (cls. a IV-a), reprezintă dorința dascălului de a oferi copiilor "cunoașterea", "informarea" si "comunicarea", utilizând cele mai noi și performante mijloace de învățare.

OBIECTIV CADRU: Dezvoltarea capacității de receptare a informației

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

CONȚINUTURI

1. Definitia termenului "Centrul de Documentare și Informare";

2. Istoricul Centrului de Documentare și Informare;

3. Regulamentul Centrului de Documentare și Informare;

4. Spațiile specifice;

5. Resursele Centrului de Documentare și Informare

5.1. Tipuri de documente în funcție de suport:

-Documente pe suport hârtie;

-Documente pe suport audio-video;

-Documente pe suport electronic;

5.2. Documentul carte.Tipuri de cărți:

Documentare/ficțiune

Dicționare

Enciclopedii

Atlase

5.3. Clasificarea documentelor. Margareta documentelor

6. Descrierea documentelor carte:

Tabla de materie;

Prefața;

Postfața;

Capitol;

Cotor;

Pagina de titlu;

SUGESTII METODOLOGICE: Pentru predarea conținuturilor acestui opțional trebuie făcută o temeinică documentare științifică. În afara bibliografiei indicate, cadrul didactic poate folosi și alte mijloace conform cu propriile puncte de vedere. Profesorul va pune accent pe explicarea noțiunilor și termenilor specifici, va face analiza imaginilor prezentate, va antrena elevii în întocmirea unor portofolii. Evaluarea va avea un rol important pentru atingerea competențelor,

elucidarea conținuturilor, în formarea valorilor și atitudinilor stabilite.

METODE DIDACTICE :

-învățarea prin descoperire ;

-conversația euristică ;

-problematizarea ;

-studiul de caz ;

-jocul de rol.

MODALITĂȚI DE EVALUARE :

-Observarea sistematică a interesului și a participarii la activitățile de învațare;

-Probe orale diverse;

-Probe scrise sub forme variate:fișe de lucru independente, în perechi sau pe echipe;

-Concursuri cu acordare de diplome.

RESURSE MATERIALE :

-seturi de planșe ;

-benzi desenate, cărți ;

-dispozitive.

BIBLIOGRAFIE

1. BĂDĂU, Gheorghe; PANAIT, Antonina. Amenajarea unui CDI,– Ghid pentru personalul de

conducere și personalul din centrele de documentare și informare – Alba Iulia 2006

2. CURRICULUM NAȚIONAL – Planuri de învățământ și Programe școlare pentru clasele I-IV

2005.

3. PANAIT, Antonina. Cartea din bibliotecă în centrul de documentare si informare, Alba Iulia

2008.

4. YOUTH FOR YOUT Foundation – Curs de Formare în educație pentru sănătate – MECT,

ISBN 973-52-5-8; Ordinul 5 556/07.oct.2011.

"INIȚIERE ÎN CERCETAREA DOCUMENTARĂ"

PLANIFICAREA ANUALĂ A UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE

Clasa:a IV-a

An școlar: 2016-2017

Curriculum: la decizia școlii

Auxiliar folosit: materiale la alegere

Numar de ore:1 oră/săptămână

Locație: CDI

Cadru didactic: Profesor documentarist

Sunt foarte multe activități interesante care se pot realiza în CDI de către profesorul documentarist în cadrul activităților sale pedagogice pentru a familiariza elevul cu cartea și elementele sale atât grafice, bibliografice sau de conținut. Printre acestea mai amintim:

Lectura DOMINO

Materiale necesare: cărți, o masă mare

Produsul activității: un careu format din cărți alăturate două câte două după un anumit criteriu logic.

Desfășurarea activității: Cărțile selecționate de către cadrul didactic se ordonează într-un careu, astfel încât fiecare carte să aibă un element comun cu următoarea. Se solicită elevilor ca, plecând de la o anumită carte, să identifice elementele comune a două cărți vecine și să parcurgă întregul careu.

Scopul activității: dezvoltarea gândirii logice, a spiritului de observație, a capacității de identificare și comparare a elementelor comune de pe copertele a două cărți.

Desfășurarea activității:

Domino-ul poate fi creația cadrului didactic, elevii urmând să identifice elementele de legătură, sau poate fi rodul muncii elevilor. Pentru elevii care știu să citească, elementele de legătură între cele două cărți pot fi autorul, titlul, editura, locul apariției, anul apariției, titlul colecției sau al seriei, precum și imaginile, culorile, formele geometrice care apar pe copertă, iar pentru cei mici ele pot fi doar imagini, forme geometrice și culori. Această activitate poate fi și mai atractivă pentru elevi dacă este realizată sub formă de concurs.

Textul cu citate (LE TEXTE FARCI)

Principiu:

Un text extras dintr-o operă literară sau o lucrare documentară este “umplut” cu fraze sau fragmente de fraze dintr-un alt text sau tip de text. Se urmărește reconstituirea textului original.

Activitatea permite unele observații fine în legătură cu apartenența fragmentului ales la un anumit tip de text.

Obiective:

diferențierea celor două tipuri de texte: documentar și de ficțiune;

stabilirea criteriilor de recunoaștere a celor două tipuri de texte;

însușirea de cunoștințe referitoare lumea submarină

Materiale:

15 copii ale textului "umplut" și creioane colorate;

Desfășurarea activității:

distribuirea textelor;

lectura individuală: 10’;

consemnul: colorați cu o culoare textele științifice și cu altă culoare textele narative.

verificarea existenței în fondul CDI (cu ajutorul catalogului alfabetic) a lucrărilor din care au fost extrase fragmentele propuse pentru activitate.

COPERTELE 1 ȘI 4

Materiale necesare: hârtie A4, copiator, cărți, fișe de lucru

Desfășurarea activității: În faza pregătitoare, cadrul didactic fotocopiază copertele 1 și 4 a 8-10 cărți, de pe care șterge numele autorului și titlul, într-un număr egal cu cel al grupelor de elevi participante la activitate. Copertele 1 se notează, respectiv 1,2,3…, iar copertele 4 se notează a, b, c…Elevii sunt împărțiți în grupe și fiecare grupă primește câte un set de fotocopii. Sarcina grupurilor este de a găsi, pentru fiecare titlu în parte, copertele corespunzătoare, completând o fișă de lucru de tipul celei prezentate mai jos. Activitatea nu se încheie decât după ce elevii explică alegerea făcută. În final li se prezintă originalul. În momentul prezentării originalului, se reia discuția asupra elementelor de legătură dintre coperte.

PROIECT DISCIPLINAR CDI

"PROVOCAREA LA LECTURĂ"

1. Descrierea sintetică a conținutului și modalităților de realizare:

"Provocarea la lectură" este proiectul unei clase. El poate fi integrat în cursul de limba română sau limbi străine. Poate fi realizat în partenariat cu alte școli. Echipa pedagogică alege 10-15 romane, pe care le pune la dispoziția elevilor de clasa a 7-a (de ex.) . Elevii grupați câte 4-5, citesc romanele. Lectura operei complete trebuie să fie activă: elevul învață să-și dezvolte strategii de lectură.

O secvență de cercetare documentară se derulează în CDI: elevul trebuie învățat să facă legătura între carte și informația pe care aceasta o conține. Plecând de la aceasta informație, elevul elaborează un subiect de cercetare documentară, explică problematica și o tratează / aprofundează cu ajutorul documentelor pertinente pe care le găsește în CDI.

Întâlnirea finală sau "provocarea" între clase are loc după cca. 12 săptămâni de lectură. Ea se desfășoară pe parcursul unei dimineți: elevii răspund la chestionare elaborate de echipa pedagogică. Fiecare clasă, echipa câștigătoare, va primi o recompensă.

2. Criterii și modalități de evaluare:

în medie, fiecare membru al unui grup de 4-5 cititori citește 2 cărți: participarea fiecărui membru al echipei este variabilă de la un grup la altul

corectitudinea răspunsurilor la întrebările formulate de echipa pedagogică este un semn de participare mai mult sau mai puțin activă și eficace a echipei de cititori; ele permit evaluarea simțului de responsabilitate a elevului, socializarea indusă prin demersul și strategiile proprii fiecărei echipe

dorința echipei pedagogice de a repeta anual acest concurs

3. Elemente facilitatoare și obstacole:

a. întâlnirea diferiților parteneri în cadrul concursului (mai ales când participă și elevi din alte școli) în afara programului (orelor de școală);

b. asigurarea numărului necesar de exemplare din fiecare titlu (2/clasă, grup): cumpărarea sau împrumutul de la alte biblioteci;

c. parteneriat cu Biblioteca Județeană;

d. implicarea sponsorilor (pentru premii).

PROVOCAREA LA LECTURĂ

concurs de lectură

Obiective:

dezvoltarea unor proiecte care să incite și să motiveze pentru lectură;

inițierea în cercetarea documentară;

derularea unor activități vizând dobândirea autonomiei în învățare;

realizarea unor activități privind orientarea școlară și profesională.

Durata: 20.02.-20.05.2018

Grup țintă:

5 unități școlare cu CDI

documentariști din județ;

elevi cls. a VII-a;

echipe pedagogice din școlile menționate.

Responsabili: documentariștii din cele 5 unități școlare

Produs final: portofoliu (CD)

Evaluare:

Se va face public de către toți documentariștii din județ în cadrul reuniunii din iunie, după următoarele criterii:

originalitate;

abundența informațiilor;

diversitatea materialelor;

numărul disciplinelor școlare implicate;

numărul de elevi implicați;

numărul de profesori implicați;

aspectul portofoliului.

Acest concurs se poate organiza atât între mai multe școli din localitate/județ cât și între 3 clase paralele din aceeași școală cu elevi de aceași vârstă sau între elevi din clase foarte apropiate. În cazul în care elevii sunt din școli diferite locul comun de întâlnire și desfășurare a concursului poate fi biblioteca orășsenească/județeană.

Propuneri portofoliu

"Micul Prinț" – Antoine de Saint Exupery

afiș (pentru un eventual spectacol);

chestionar (care poate conține răspunsuri);

rezumate;

desene sau benzi desenate;

caracterizarea personajului;

rebus;

jocuri de cuvinte;

coperta I, coperta IV;

rescrierea (o altă poveste care să aibă drept personaj principal pe Micul Prinț);

poezie;

Prietenia în literatură (alte texte cunoscute care promovează această idee);

exerciții lexicale (cu cuvinte din text: de găsit, sau cu alegere multiplă);

fișe pentru Deșertul Sahara (eventual și alte deșerturi) – localizare pe hartă, alte informații (planete, stele etc.);

fișe de meserii (pilot, farmacist etc.) – calități, ce școli trebuie să urmeze etc. – pot fi bi- sau trilingve;

O mică dramă – cap. VIII și IX – constituie o mică dramă – de ce? (planeta pustie, secătuită);

Ce obiecte s-ar putea lua pe o planetă pustie? De ce?;

exerciții de gramatică (alegeți 10 adjective, 10 substantive feminine, 10 substantive masculine etc., verbe la prezent etc.)

Este foarte important pentru un CDI ca profesorul documentarist să își exercite din plin funcția sa pedagogică și să pună accent în munca cu elevii în special pe tehnicile de cercetare documentară, pe realizarea de proiecte inedite și pe stimularea plăcerii pentru lectură.

Am ales să prezentăm doar câteva exemple de activități ce se pot realiza cu succes în CDI, unele realizate deja în școală, altele fiind sugestii metodologice pentru profesorii documentariști interesați urmând ca în subcapitolul următor să exemplificăm prin proiecte mono/interdisciplinare activități de colaborare între CDI și biblioteca școlii.

3.3. Biblioteca și CDI-un plus în educație

Pedagogia proiectului joacă un rol funcțional, esențial în punerea în practică a proiectului pedagogic, atribuindu-i o dimensiune operațională și dinamică. Pe de o parte, ea asigură o bună organizare și programare; pe de alta, ea favorizează participarea activă și motivația elevului. Putem avea proiecte la nivelul clasei (proiecte de clasă) și proiecte (tele) colaborative, implicând alte clase/alte școli. În funcție de durata proiectului, există proiecte pe termen scurt (1-2 săptămâni), pe termen mediu (3-4 săptămâni) și pe termen lung (câteva luni, chiar câțiva ani).

În CDI este mediul propice pentru realizarea activităților de tip proiect, pe care le realizăm, în mare parte, în colaborare cu alte cadre didactice. Proiectele pot fi mondisciplinare axându-se pe o disciplină sau bi, tridisciplinare; pot fi interdisciplinare ele tratând teme regăsite în ariile currculare la fiecare materie sau proiecte transdiciplinare care cuprind zone din educație ce nu sunt cuprinse în ariile curriculare, adică abordează teme rare gen astronomie, geologie, etc.

Tot în acord cu noile tendințe în educație avem proiectele culturale, foarte populare, promovând educația pentru toleranță, cunoașterea celorlalți, dezvoltarea unor atitudini civice ale individului, un exemplu de astfel de proiect fiind un concurs despre Uniunea Europeană ce ar corespunde tuturor educațiilor de mai sus.

De asemenea, este recomandat în CDI, mai ales pentru ciclul primar și gimnazial ca 70% dintre proiectele derulate să fie proiecte de lectură, funcția CDI-ului fiind dublă, cea de informare dar și cea de promovare a lecturii. Ne putem axa în aceste proiecte pe două părți: dezvoltarea tipurilor de lectură "complementară" în cadrul unor proiecte generale, de informare unde să îi învățăm pe elevi sa citească documente gen tabele, prospecte, note de telefon, afișe, GPS, bilete de tren, facturi, grafice, etc., tot ce face parte din cotidianul societății contemporane. Pe altă parte, putem promova proiecte de lectură de loisir, adresându-ne unor grupe de copii, cei interesați, sub mai multe forme: înființarea unui cerc de lectură, crearea de sonete, studierea haïku, citirea ziarelor sau chiar un concurs de lectură cu o întrebare-cheie pe zi.

În Școala Gimnazială "Liviu Rebreanu" avem o fericită situație, aceea că există atât biblioteca școlară cât și un CDI, de aceea considerăm oportună colaborarea strânsă între bibliotecar și profesor documentarist în realizarea de activități și proiecte, în special cele de promovare a lecturii. Vom prezenta în continuare câteva proiecte de promovare a lecturii în colaborare bibliotecă-CDI realizate sau pe care intenționăm să le implementăm pe viitor în școală în scopul de a atrage copiii spre această pasiune minunată, lectura.

PROIECT DE PROMOVARE A LECTURII

"LECTURA ÎN GRUP"

TIPUL ACTIVITĂȚII: Proiect de lectură

TEMA : Lectura ca mod de interrelaționare

DOMENIUL: Literatură

RESPONSABILI: Bibliotecar/Profesor documentarist

DURATA: Două luni (octombrie 2016-decembrie 2017)

LOC: CDI

GRUP-ȚINTĂ: elevii claselor a III-a, a IV-a și a VII-a

SUPORT: Cărți de basme

PRODUS FINAL: desene tematice

OBIECTIV GENERAL:

Stimularea gustului pentru lectură la elevii din ciclul primar și gimnazial

OBIECTIVE SPECIFICE:

Dezvoltarea unei relații de prietenie între elevii celor două cicluri

Dezvoltarea interesului pentru literatura română și internațională

Dezvoltarea competenței de exprimare orală

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

COMPETENȚE VIZATE:

Competența de exprimare orală în public

Competența de receptare/înțelegere a mesajelor orale

Competența de interpretare expresivă a unui text citit oral

Abilitatea de a colabora și a lucra în echipă

RESURSE UMANE IMPLICATE:

– bibliotecar

– profesor documentarist

– elevii clasei a III-a și a IV-a

– 10 elevi voluntari din clasa a VII-a

STRATEGIA DIDACTICĂ:

METODE ȘI PROCEDEE:

a) Activitate colectivă – conversația euristică

– lectura/audiere în grup

b) Activitate individuală –realizarea unui desen tematic

– lectura în public

MIJLOACE DIDACTICE:

– cărți de povești alese

– coli, acuarele, culori

FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe echipe

ACTIVITĂȚI:

A1- Se stabilesc clasele care vor participa la proiect ; se selectează elevii voluntari de la clasa de

gimnaziu; se discută cu învățătorii/dirigintele pentru a stabili un program convenabil; se

afișează la CDI programul de activități și clasele implicate.

A2- Prima activitate se desfășoară luni (săptămâna 1) după ora 13.00 în CDI. Un elev din clasa a VII-a citește elevilor de clasa a III-a prima poveste aleasă "Prâslea cel voinic si merele de aur". La finalul lecturii, sau în momente cheie, se fac scurte pauze pentru eventuale remarci/observații. Dacă lectura poveștii depășește o oră/o oră jumătate, se va continua în ziua următoare. La finalul poveștii elevii de clasa a III-a vor fi întrebați de către bibliotecar/profesor documentarist detalii legate de povestea audiată. (Care a fost titlul? Care au fost personajele? Ce ți-a plăcut? etc.) și vor avea la dispoziție o oră pentru a realiza un desen legat de respectiva poveste. În săptămânile 2,3,4 vor fi lecturate și discutate pe rând celelalte trei povești selectate: "Povestea lui Harap-Alb", "Cenușăreasa" și "Hansel și Gretel".

A3- Următoarea activitate începe în luna a doua și implică elevii de clasa a IV-a și cei voluntari de clasa a VII-a care nu au participat la prima parte a proiectului. Se citesc într-o oră pe săptămână fragmente din romanul "Fram, ursul polar"timp de 4 săptămâni fără a termina romanul. Scopul este ca elevii să fie interesați suficient încât la finalul lunii să solicite la biblioteca școlii sau în alte locuri romanul pentru a îl citi individual.

MODALITĂȚI DE EVALUARE:

– numărul de cereri de cărți împrumutate înregistrat la bibliotecă după finalizarea proiectului

– desenele realizate de elevi

PROIECT DISCIPLINAR

"CARTEA SAU FILMUL?"

Proiect monodisciplinar realizat în colaborare cu profesorii de limba română. Obiectivul general al proiectului este de a consolida noțiunile de teorie literară necesare la examenul de evaluare națională. S-a ținut seama de obiectivele din programă și conținuturile din manual.

TIPUL ACTIVITĂȚII: Proiect de lectură

TEMA : Cartea sau filmul?

DOMENIUL: Limba și literatura română

RESPONSABILI: Bibliotecar/Profesor documentarist

DURATA: Trei luni (decembrie 2017-februarie 2018)

LOC: CDI

GRUP-ȚINTĂ: elevii claselor a VIII-a

SUPORT: Manualul de limba română

COLABORATORI: Profesorii de limba română de la clasă

PRODUS FINAL: Portofoliu tematic

OBIECTIV GENERAL:

Consolidarea unor noțiuni de literatură română din programa pentru evaluarea națională

OBIECTIVE SPECIFICE:

Dezvoltarea interesului pentru literatura română

Dezvoltarea competenței de exprimare scrisă

Dezvoltarea capacității de analiză comparativă

Redactarea corectă a unei fișe de lectură

COMPETENȚE VIZATE:

Competența de exprimare scrisă

Competența de receptare/înțelegere a mesajului unui text

Capacitatea de a-și argumenta logic un punct de vedere

Abilitatea de a lucra în echipă

RESURSE UMANE IMPLICATE:

– bibliotecar

– profesor documentarist

– profesorii de limba română

– elevii claselor a VIII-a

STRATEGIA DIDACTICĂ:

METODE ȘI PROCEDEE:

a) Activitate colectivă – explicația

– vizionare filme/piese de teatru

b) Activitate individuală – lectura textelor propuse

c) Activitate în echipă :- redactarea unui eseu argumentativ

– realizarea unei fișe de lectură

MIJLOACE DIDACTICE:

– cărțile/textele selectate

– Internet/ laptop

FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe echipe

ACTIVITĂȚI:

A1- Planificarea proiectului împreună cu profesorii de limba română de la clasă-decembrie

A2- Activitate la CDI "Cum redactăm o fișă de lectură" (1-2 h; model)-decembrie

A3- Anunțarea bibliografiei obligatorii pentru vacanța de iarnă: "Amintiri din copilărie",

"Dl.Goe", "O scrisoare pierdută", "Baltagul"-decembrie

A4- Lecturarea textelor propuse format clasic sau audiobook-decembrie-ianuarie

A5- Vizionarea ecranizărilor textelor propuse în CDI- ianuarie-februarie

A6- Completarea unui scurt chestionar de către elevi după fiecare vizionare cu întrebări simple

vizând înțelegerea globală a intrigii, personajelor, mesajului

A7- Amenajarea în CDI a unui stand cu exemplare din textele propuse și realizarea de elevi în

echipe de 5 a fișelor de lectură

A8-Redactarea în echipe a unui eseu cu titlul "Mi-a plăcut…" (filmul/cartea/personajul)

MODALITĂȚI DE EVALUARE:

– portofoliul clasei (analiza chestionarelor, fișelor de lectură, eseurilor argumentative)

– fotografii din cadrul activităților

PROIECT INTERDISCIPLINAR

"ÎN CĂUTAREA AVENTURII"

Proiect interdisciplinar realizat în colaborare cu profesorii de geografie, limba română, limba engleză și limba franceză. Obiectivul general al proiectului este de a trezi interesul elevilor față de literatură și a îmbunătăți cunoștințele de cultură generală.

TIPUL ACTIVITĂȚII: Proiect de lectură

TEMA : Cartea sau filmul?

DOMENIUL: Literatură/Geografie/Limbi străine

RESPONSABILI: Bibliotecar/Profesor documentarist

DURATA: Două luni (aprilie -iunie 2018)

LOC: CDI

GRUP-ȚINTĂ: elevii claselor IV-VIII

SUPORT: Cărțile propuse

COLABORATORI: Profesorii de desen/geografie/limba română/franceză/engleză

PRODUS FINAL: Expoziție de afișe publicitare

OBIECTIV GENERAL:

Cultivarea interesului pentru lectură și literatură

OBIECTIVE SPECIFICE:

Dezvoltarea interesului pentru romanele de aventuri

Dezvoltarea competenței de înțelegere scrisă la limba franceză/engleză

Consolidarea unor noțiuni de geografie generală

Redactarea unui afiș publicitar

Completarea unui chestionar final de verificare

COMPETENȚE VIZATE:

Competența de înțelegere a unui text într-o limbă străină

Competența de receptare/înțelegere a mesajului unui text

Capacitatea de a-și exprima creativitatea artistică

Abilitatea de a lucra în echipă

RESURSE UMANE IMPLICATE:

– bibliotecar (pentru punerea la dispoziție a romanelor selectate)

– profesorul documentarist (căutarea informațiilor)

– profesorul de limba română (pentru informații legate de autorii romanelor)

– profesorul de geografie (pentru informații legate de locațiile menționate)

– profesorul de limba engleză/franceză (pentru traduceri biligve)

– profesorul de educație plastică (pentru realizarea afișului)

– elevii claselor IV-VIII

STRATEGIA DIDACTICĂ:

METODE ȘI PROCEDEE:

a) Activitate colectivă – explicația

– vizionare filme

b) Activitate individuală – lectura textelor propuse

c) Activitate în echipă :- redactarea unui afiș publicitar

– lectura unor fragmente din operele selectate

MIJLOACE DIDACTICE:

– cărțile/fragmente din cărțile selectate

– Internet/ laptop

– atlase/hărți

– ghiduri și pliante turistice

– dicționare bilingve român-francez; român-englez

– carioci, coli flip-chart

FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe echipe

TEMĂ : Tema proiectului a fost propusă de profesorul documetarist. Elevii, foarte interesați de această temă, au acceptat să lucreze la ea, chiar dacă nu au ales-o ei înșiși.

PUBLIC : Elevii claselor IV-VIII. Coordonator profesorul documetarist și bibliotecarul, alți profesori-profesorul de desen a dat sfaturi privind realizarea afișului, profesorul de geografie a ajutat elevii să localizeze pe hartă diferite orașe/insule, profesorul documentarist a ajutat la monitorizarea elevilor căutarea pe Internet a diverselor informații. (dimensiunea interdisciplinară a proiectului). Acești profesori au jucat rolul de intermediari exteriori și au contribuit la dezvoltarea abilităților și a atitudinilor care priveau de asemenea disciplinele lor.

ACTIVITĂȚI:

A1- Anunțarea proiectului în școală; Afișarea la CDI a listei cu filmele și cărțile propuse; Selectarea echipelor participante -5 echipe a 20 elevi (pe bază de înscriere voluntară)-aprilie

A2- Se pregătesc materialele necesare proiectului: cărțile selectate de la bibliotecă sunt amenajate într-un stand la CDI alături de fragmente din aceste opere fotocopiate de bibliotecar; se descarcă filmele-ecranizări ale romanelor selectate; se selectează rezumatele romanelor.

A2- Săptămâna 1. Luni/Marți se proiectează la CDI primul film "Toate pânzele sus". Miercuri profesorul de limba română prezintă elevilor câteva informații despre autor, Radu Tudoran și are loc lectura unor fragmente de text în echipă și au loc prime discuții despre roman. Joi profesorul de geografie discută cu elevii folosind harta despre unele locații interesante prezente în film (Țara de Foc, Strâmtoarea Bosfor, Istanbul, Sulina, Oceanul Atlantic, etc.).Vineri profesorul de desen îi ajută să realizeze un desen asociat cu un slogan pentru un afiș publicitar asociat cărții.

A3- Săptămâna 2. Luni se proiectează la CDI filmul "Robinson Crusoe". Marți are loc lectura unor fragmente de text pe baza materialelor pregărite de bibliotecar. Miercuri profesorul de limba engleză prezintă o scurtă introducere despre Daniel Defoe (opere, perioadă, curent artistic) și împarte elevilor pe echipe fișe cu un mini-rezumat în engleză al romanului pentru ca aceștia să îl traducă în limba română cu ajutorul dicționarelor bilingve. Joi are loc lecția de geografie iar vineri se începe realizarea afișului pentru acest roman. Elevii au dreptul de a căuta sugestii pe Internet în privința desenelor și a sloganelor folosite.

A4- Săptămâna 3. Luni se proiectează la CDI filmul "Ocolul pământului în 80 zile". Au loc aceleași activități, scriitorul prezentat fiind Jules Verne iar rezumatul este în limba franceză.

A5- Săptămâna 4. Luni/Marți se proiectează la CDI filmul "Aventurile lui Tom Sawyer și Huckleberry Finn". Autorul analizat este Mark Twain iar rezumatul în limba engleză.

A5- Săptămâna 5. Luni se proiectează la CDI filmul "Împăratul muștelor". Au loc activități similare, autorul abordat fiind William Golding iar rezumatul propus este în limba engleză.

A6- Săptămâna 6. Elevii definitivează afișele și realizează o expoziție cu acestea la CDI. Fiecare elev răspunde la un scurt chestionar despre romanul studiat cu informații punctuale.

MODALITĂȚI DE EVALUARE:

– analiza chestionarelor finale

– analiza produsului final (afișul)

– fotografii de la activități

PROIECT EDUCAȚIONAL

COLABORATORI: Director, prof. BĂDICA MARIA

Consilier educativ, prof. RIZOAICA MIHAELA

Prof. CDI, RĂDULESCU ELENA

Prof. ȘTEFĂNOIU LAURA

Bibliotecar HERA MARIA

Motto:

Eminescu? Era o frumusețe! O figură clasică încadrată de niște plete mari negre: o frunte înaltă și senină, niște ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând și adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt coborât dintr-o icoană.

(I. L. Caragiale)

PROIECT EDUCAȚIONAL EMINESCU- LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEȘTI

1. Titlul proiectului: "EMINESCU-LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEȘTI"

2. Data: 15- 16 ianuarie 2018

3. Locația: Școala Gimnazială Liviu Rebreanu, Mioveni

4. Grup țintă: -elevii Școlii Gimnaziale Liviu Rebreanu, Mioveni

– părinți, membrii comunității locale

5. Scopul proiectului:

– Cunoașterea vieții și operei poetului Mihai Eminescu;

– Dezvoltarea capacitãților de recitare ;

– Dezvoltarea potențialului creativ al copiilor;

6. Secțiuni:

a) concurs de creație literarã;

b) concurs de recitare;

d) desen și abilitãți practice etc.

7. Argument:

Omul deplin al culturii românești, Mihai Eminescu, a fost o apariție deosebită în literatura secolului al XIX-lea, integrându-se în marele curent romantic european. Unicitatea creației eminesciene este dată de capacitatea uriașă de a întoarce timpii istoriei, de a construi forme alăturate spațiale și temporale nebănuite într-un limbaj armonizat pintr-o filiație de profunzime cu cel folcloric. Eminescu a fost și va rămâne poetul tuturor românilor. În fiecare an, elevi, dascăli, organizează diferite manifestări comemorative în cinstea celui care a fost numit Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu.

8. Obiective:

– să-și dezvolte competențele de comunicare scrisă și orală;

– să recite poezii învățate;

– să interpreteze cântece inspirate din poeziile lui Eminescu;

– să-și dezvolte abilitățile practice etc., prin:

Participarea la manifestări comemorative organizate ;

Abordarea integrată a operei marelui poet în conducerea activității copilului spre investigare, documentare, cercetare și aplicare practică;

Familiarizarea copiilor cu o concepție unitară asupra literaturii eminesciene și exersarea puterii de analiză și sinteză;

Antrenarea copiilor în activități de grup educațional ;

Realizarea unor lucrări artistico-plastice inspirate din poezia lui Eminescu, interpretarea de roluri din opera sa;

Dezvoltarea învățării prin cooperare și însușirea de responsabilități și sarcini specifice;

Implicarea părinților și altor factori educaționali în formarea și dezvoltarea interesului pentru acest eveniment de importanță locală și realizarea unor sarcini de lucru din cadrul proiectului.

9. Resurse umane:

Cadre didactice

Elevi

Părinți

10. Resurse materiale:

Volume de poezii și proză de Mihai Eminescu

Planșe cu imagini, albume

Biografii

Prezentare PPT

Carton, coli

Acuarele, carioci, albume

Suport pentru expoziție

Diplome pentru concursuri

Ecusoane cu imaginea lui Eminescu

11. Responsabilitățile cadrelor didactice implicate în proiect:

Culegerea și prelucrarea datelor prezentate elevilor și copiilor de grădiniță

Mobilizarea copiilor și părinților pentru a participa la activități, conform Proiectului

Identificarea resurselor necesare desfășurării proiectelor

Întocmirea unui grafic de desfășurare, deoarece prioectul se desfășoară în paralel cu activități obișnuite

Prezentarea tuturor informațiilor și a materialelor realizate pe grupuri

Pregătirea expozițiilor, cântecelor, poeziilor și concursurilor

Pregătirea diplomelor Mihai Eminescu, care vor fi atribuite celor mai buni participanți

12. Rezultatele așteptate la finalul proiectului:

Copiii, prin acest proiect, își dezvoltă cunoștințele despre Eminescu și învață să-i aprecieze opera

Învață ce înseamnă un moment omagial și cum trebuie desfășurat

Participă la acțiuni educative, trăiesc momente de bucurie, emoție, își manifestă liber sentimentele

Implică părinții în activități educative

Organizează expoziții

Organizează un parcurs festiv, cu audiență, în care ei sunt recitatori, povestitori, cântăreți, actori, pictori

Utilizează cooperarea ca modalitate de bază în atingerea scopurilor individuale și de grup

13. Graficul activităților:

14. Evaluarea

Evaluarea se va realiza pe parcursul derulării proiectului, prin chestionare, jurnal de impresii, dar și prin metode specifice de evaluare: portofoliul și concursul.

Se vor acorda diplome de participare tuturor elevilor.

15. Bibliografie:

1. Opran Constantin(coord.); Stan,Sergiu; Năstasă Steluța; Abaza Bogdan – Managementul proiectelor, Editura Comunicare.ro, București, 2002.

2. Alois Gherguț; Ciprian Ceobanu, Elaborarea și managementul proiectelor în serviciile educaționale. Ghid practic, Editura Polirom, București, 2009

3. Virag Eva, Scrapbooking – minunății din hârtie, Editura Casa, 2014

Activitățile realizate în colaborare bibliotecă-CDI sunt foarte avantajoase deoarece dispus atât de fondul de carte bogat al bibliotecii cât și de mijloacele tehnice din dotarea CDI-ului și pot fi mai complexe și mai atractive pentru elevi.

Din dorința de a afla care din aceste spații este mai utilizat și mai apreciat de către elevi și cadre didactice am aplicat un scurt chestionar de interes în școală pe un eșantion de 30 elevi și 20 cadre didactice. Rezultatele au demonstrat că ambele spații sunt cunoscute de către beneficiari, ambele compartimente se bucură de o popularitate mare în rândul elevilor probabil datorită faptului că biblioteca este bine dotată cu carți necesare procesului de învățămant și CDI dispune de documentelor audio-video și mijloacelor tehnice.

Misiunea bibliotecii și CDI-ului este comună și anume stimularea lecturii, gândirii critice, capacității de analiză, a curiozității spre cunoaștere, dobândirea tehnicilor de muncă intelectuală individuală, de cercetare documentară, realizarea unei culturi a informației care să îi pregătească pe elevi pentru viitor, pentru a fi adevărați autodidacți, integrați într-o societate multiculturală.

CONCLUZII

În contextul dat de evoluția noilor tehnologii, de diversificarea canalelor de transmitere și a modalităților de acces la informație, dar și de cantitatea din ce în ce mai mare de informație, formarea elevilor în domeniul infodocumentar este indispensabilă. Considerăm că școală are un rol primordial în pregătirea elevilor în a căuta, accesa, analiza, critica, selecta, prelucra și utiliza informația. Educația pentru informație și formarea unei culturi informaționale a elevilor este parte din procesul de formare a competențelor-cheie ale elevilor.

Identificarea nevoii de formare în domeniul educației pentru informație și formarea unei

culturi informaționale, respectiv pentru implicarea statelor în realizarea unor strategii în acest sens este de actualitate. Cunoscute sub denumirea de "information literacy" (alfabetizare informațională sau cultură informațională), respectiv "digital literacy" (alfabetizare digitală), cele două concepte au fost adoptate și de UNESCO ca fiind importante instrumente de dezvoltare națională și internațională. La nivel european se fac recomandări statelor membre cu privire la introducerea celor 8 competențe-cheie în strategiile de formare, dintre care competența de a învăța să înveți și competența digitală de utilizare a noilor tehnologii ca instrument de învățare și cunoaștere, elemente regăsite în Legea educației naționale nr. 1/2011.

Pentru a ține pasul cu schimbările rapide ale societății cunoașterii, bibliotecile, indiferent de tipul lor, trebuie să aibă în vedere câteva direcții: să rămână conectate la ceea ce este nou și generator de progres calitativ, menținând, totodată, legătura dintre generații; să încurajeze abordarea transdisciplinară a proiectelor și programelor; să-și unească eforturile pentru a-și valorifica experiența profesională și pregătirea multidisciplinară; să formeze o atitudine pozitivă față de actul lecturii, transformând utilizatorii pasivi în consumatori activi și eficienți de informație; să participe la promovarea și valorificarea patrimoniului cultural și a valorilor autentice și la dezvoltarea marketingului biblioteconomic; să conștientizeze faptul că parteneriatele reprezintă modalitatea cea mai practică și mai eficientă de a crește implicarea acestor structuri infodocumentare în educația utilizatorilor și în învățarea pe tot parcursul vieții; să găsească soluții inovative care să contribuie la dezvoltarea și consolidarea educației culturale și a culturii prin intermediul educației.

Misiunea de a transforma biblioteca într-un centru de informare și de documentare , dar și într-un instrument eficient de muncă intelectuală, ca mijloc între carte și cititor, îi revine bibliotecarului. Literatura de specialitate supune atenției, din ce în ce mai mult, problema bibliotecarilor, în general în procesul de comunicare, consideră chiar că biblioteca însăși este obiectul schimbării colecțiilor, în cea a instrumentelor de comunicare, în cea a serviciilor, în mentalitate, în comportament profesional.

O bibliotecă activă înseamnă și informatizare. Ținând cont de receptivitatea elevilor la actul automatizării, de impactul calculatoarelor în viața lor, cred că e timpul ca și biblioteca școlară să înceapă trecerea de la munca tradițională de lucru, în sistem informatizat. Bibliotecile sunt într-o situație hibridă, întrucât achiziționează tot felul de documente: tipărite, audiovizuale, electronice (cuprinzând Internetul) și multimedia. Bibliotecarii trebuie să fie conștienți de marele potențial oferit de formatele audiovizuale și multimedia ca resurse documentare complementare și să le includă în colecții.

E nevoie de preocupări comune și a găsi soluții și pentru a disemina exemple de bună practică, în vederea transformării bibliotecii într-un liant veritabil al tuturor formelor de educație, într-o simbioză a disciplinelor și conținuturilor de învățare.

Biblioteca școlară și CDI-ul au un rol foarte important în formarea și dezvoltarea gustului pentru lectură la școlarii mici și constituie o practică educațională, oferind premise pentru descoperirea legăturii optime între elevi și procesul de lectură, a dezvoltării personalității elevilor, familiarizarea lor cu cartea și formarea deprinderii de mânuire a ei, precum și deprinderea de ordonare a gândirii, înțelegerea sensului cuvintelor. Activitatea bibliotecarului școlar sau a profesorului documentarist nu poate fi concepută în afara ansamblului activităților educative specifice școlii, ci se integrează organic, se întrepătrunde cu întreaga acțiune educativă a școlii și devine astfel o componentă a procesului instructiv-educativ.

În contextul social actual, când imperativele economice primează uneori în defavoarea calității procesului de învățământ, când interesul pentru lectură a scăzut considerabil în rândul tinerilor și ne confruntăm cu o reală apatie și demotivare a acestora pentru parcursul lor școlar, necesitatea realizării unei educații diversificate, ieșite din context formal, este din ce în ce mai evidentă.

Biblioteca și CDI-ul sunt resurse vitale pentru a resuscita acest interes și curiozitate pentru studiu în rândul elevilor. Existența uneia dintre aceste structuri într-o unitate școlară constituie un atu, un plus, un real avantaj iar existența ambelor este deja o situație ideală deoarece permite colaborarea pe două fronturi pentru realizarea unei misiuni comune.

Rolul fundamental al bibliotecii școlare și al CDI-ului este de a funcționa ca partener al școlii în procesul de educare și formare al viitorilor adulți. În ultimii ani asistăm la transformarea formelor de predare în învățământul de toate nivelele: de la prelegeri magistrale (centrate pe profesor), la activități individuale sau de grup (centrate pe elev), ceea ce ne aduce în situația ca biblioteca școlară – cdi-ul să preia și să continue o parte mai mare din responsabilitățile muncii la clasă. Profesorii văd încă în bibliotecă, cu preponderență, un loc în care să li se dezvolte copiilor gustul pentru lectură, biblioteca dorește, în plus, să îi orienteze și să le formeze tehnici documentare de regăsire și selectare a informației, abilități de comunicare interculturală și cetățenie activă. Studii de specialitate arată că doar aproximativ 20% dintre bibliotecile școlare colaborează activ cu personalul didactic pentru o complementaritate eficientă între procesul educativ de la clasă și continuarea asistată a acestuia în biblioteca școlară/centrul de informare și documentare, așa-dar o mai bună colaborare între cei doi actanți educaționali, școală-bibliotecă, se impune de la sine.

Această teză pledează pentru colaborare strânsă între bibliotecă și CDI și recunoaște aportul și avantajele ambelor structuri în procesul instructiv-educativ actual. De asemenea se dorește un îndemn către profesioniștii din domeniu să reflecteze din ce în ce mai mult la rolul și misiunea bibliotecilor școlare și a centrelor de informare și documentare în contextul educațional modern deoarece aceste structuri au datoria să ofere un plus de calitate în actul educativ și să fie o șansă mai mult la cultură acolo unde există. Noi, cei care ne-am ales cu pasiune această profesie în slujba educației și a cărții, aici în sensul de informație și cultură, trebuie să fim creativi, implicați, motivați în a face din biblioteca școlară și centrul de documentare și informare doi poli strategici în sistemul educativ în vederea scopului final, o educație de calitate, diversă, multiculturală, ancorată în trecut, trăind în prezent și privind către viitor.

ANEXE

ANEXA 1 – PROIECTUL EDUCAȚIONAL "AI CARTE, AI PARTE"

Biblioteca Școlii Gimnaziale "Liviu Rebreanu" Școala Gimnazială "Liviu Rebreanu"

Bibliotecar, Director,

Hera Maria Prof. Mariana Badica

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL

"AI CARTE, AI PARTE!"

E o lume minunată

Biblioteca mea întreagă !

E lumea poveștilor,

Celor mici le este dragă !

Ea e lumea minunată

Unde poți tu să găsești

Multe cărți și cărticele,

Ce te-nvață cum să crești !

COORONATORI:

Prof. Înv. Primar Barbu –Soare Andreea

Prof. Înv. Primar Oproiu Andreea

Bibliotecar Hera Maria

ARGUMENT:

Un copil care crește în lumea cărților este asemeni unei flori care crește în grădina feerică a Naturii Mamă. În ciuda progresului rapid al științei, cartea rămâne nemuritoare în educarea și formarea personalității fiecărui om.

Aflat în această lume, copilul se regăsește în lumea Jucăriilor (cartea) în care componentele ei sunt conținuturile viu colorate și atractive, ori în lumea Poveștilor, unde oricine este desprins de firul realității și atras involuntar de peripețiile distractive ale personajelor acestora. Coordonat pe acest drum, micul școlar, se obișnuiește cu gândul că, oriunde, oricând și oricum, cartea rămâne cel mai bun profesor al omului. Acest prilej deschide elevilor de clasa a IV-a o lume nouă și plăcută. Oferă și celorlalți copii amintiri în care retrăiesc momentele frumoase din perioada debutului școlar, și nu numai.

Scopul proiectului de față este de a oficializa și motiva intrarea elevilor de clasa a patra în lumea cărților și de a întării parteneriatul dintre ei și bibliotecă. La rândul ei, biblioteca va trezi în sufletele prichindeilor curiozitatea și plăcerea de a parcurge paginile cărților, multiple, variate și pline de învățături. Copii vor deveni mai responsabili, mai atenți, mai pregătiți pentru viitor. Vor descoperi multe din micile (dar esențiale) secrete ale vieții. Sunt convinsă că relația acestui parteneriat se va transforma într-o prietenie durabilă și elegantă, destul de necesară. Mai mult, din punctul meu de vedere, lumea cărților este însăși, lumea copiilor care, cândva vor deveni adulți, asemeni nouă.

Dragi copii! Vă invit să călătorim cu cartea prin biblioteca școlii.Vom întâmpina păsările călătoare, împreună cu Vasile Alecsandri, îl vom ruga pe Ion Creangă să ne spună povești, ne vom plimba prin codrii lui Mihai Eminescu. Apoi vom adormi,de teama lupilor din crâng ce fură copiii care plâng ai lui George Coșbuc.Vom ațipi doar. Nu avem timp de pierdut. Ne așteaptă Elena Farago, împreună cu Emil Gârleanu, în lumea viețuitoarelor.Când soarele va fi la amiază, avem întâlnire cu Tudor Arghezi la prisacă.Dar nu trebuie să stăm prea mult, ne așteaptă Ion Agârbiceanu.Cu el vom asculta cântecul apelor și vom paște oile la marginea pădurii.Să nu vă fie teamă, dacă Nina Casian, ne va trimite în întâmpinare, doi pui de tigru. Ei abia așteaptă să ne povestească prin câte au trecut.S-ar putea să ne prindă iarna în pădure și atunci vom împodobi "Brădănelul" lui Nicolae Labiș.Vom aștepta să vină primăvara, ca să ne putem juca în grădina Anei Blandiana. Acolo veți putea face ce vreți, nimeni nu se va supăra pe voi. Dacă nu sunteți obosiți,vom trece granița, unde ne așteaptă o lume de povești la fel de minunate.

Crezi că ești prea mic să citești pagini întregi acoperite de cuvinte care parcă nu se mai termină niciodată? Nimic mai fals! Pentru tine am ceva special: cărți cu multe imagini care compun povești minunate:Cele mai frumoase povești,Tezaur cu povești, Minunatele povești ale copilăriei.Nu te sfii așadar să ne deschizi ușa și-ți promit că vei fi bine primit astfel încât să te reântorci cu plăcere.

Dar tu ai trecut de perioada basmelor? Ei bine!Află atunci că în lumea cărților vei găsi răspunsul la multe dintre întrebările tale.Toate descoperirile omenirii,începând de la cele șapte minuni ale lumii și până la zborurile în spațiu sunt prezente în paginile sfioase aflate între coperțile ce le păzesc cu străjnicie.Poți încerca una dintre cărțile :"Cartea începuturilor", "100cele mai mari invenții", "Evoluția tehnologiei",….

Și aș mai avea ceva de adăugat.Voi, școlarii,sunteți deseori puși în fața unor probleme pe care nu le înțelegeți.Prin cuvântul ,,problemă” fac referire la o gamă largă de aspecte ce privesc scrierea corectă sau înțelesurile unor cuvinte.Tot pătrunzând în lumea cărților îți poți rezolva "problema". În bibliotecă vei găsi diverse enciclopedii sau dicționare care vă vor destăinui tainele lor și vă vor face ca totul să vă pară mai ușor.

Am vrut de fapt să vă fac o invitație în lumea cărților și m-am lăsat cuprinsă de mirajul cititului. Căci cum altfel poți defini acea plăcere de a afla lucruri noi sau de a călători cu mintea și gândul în locuri inaccesibile sau chiar inexistente,create doar de fantezia autorului.

Mi-aș dori foarte mult ca și voi să vă lăsați prinși de această magie și poate într-o zi, nu prea îndepărtată, să putem schimba impresii despre personajele voastre favorite sau despre cărțile care v-au împresionat în mod deosebit.

Promit să vă aștept în sala plină cu rafturi de cărți, căci știu că invitația mea nu va trece neobservată, măcar pentru unii dintre voi, iar aceeia vor fi cu adevărat norocoși.

SCOPUL PARTENERIATULUI:

Educarea elevilor în sensul receptării valorilor culturale, stimularea interesului pentru lectură, formarea competentelor de lectura în vederea asigurarii succesului școlar.

GRUP ȚINTĂ: elevii clasei a IV-a B și a IVa D (50 elevi)

RESURSE: Materiale: baza materială existentă (minibibliotecile amenajate în clase, biblioteca școlii, biblioteca județeană) și baza materială necesară (volume cu noile apariții literare, xerox, costumații pentru scenete).

Umane:

PERSONALUL BIBLIOTECII – asigură necesarul de carte și amenajează spațiul bibliotecii corespunzător desfășurării diverselor activități.

CADRELE DIDACTICE – organizează și desfășoară activități diverse;

ELEVII – optează pentru anumite activități și participă activ la cele prevăzute în program;

PĂRINȚII ELEVILOR – participă la unele activități, în calitate de însoțitori/persoane resursă și monitorizează timpul liber al elevului, în sensul realizării educației /receptării valorilor culturale;

OBIECTIVE SPECIFICE:

Pentru elevi:

Formarea unei atitudini de grijă și respect față de carte;

Cunoașterea instituțiilor care se ocupă de apariția, distribuirea și păstrarea cărților;

Formarea și dezvoltarea gustului pentru lectură;

Lărgirea ariei de informație a elevilor;

Creșterea interesului pentru cunoașterea realității, în general;

Cultivarea sentimentelor, convingerilor, comportamentelor morale;

Cunoașterea și înțelegerea valorilor etice;

Definirea și aprecierea valorilor morale;

Formarea discernământului etic;

Dezvoltarea gustului estetic, cultivarea faptelor estetice;

Îmbogățirea și activizarea vocabularului, dezvoltarea capacității de exprimare;

Consolidarea deprinderilor de citire corectă, fluentă, conștientă și expresivă;

Stimularea capacității creatoare;

Formarea idealurilor etice și estetice;

Dezvoltarea capacității de a gândi și de a se exprima în conexiuni interdisciplinare;

Lărgirea orizontului imaginativ, al capacității de imaginare a unor universuri posibile, ca o anticipare a lumii viitorului;

Familiarizarea elevilor cu diferite tipuri de scriere;

Împărtășirea experiențelor personale;

Pentru părinți:

Conștientizarea rolului pe care îl au în dezvoltarea și educarea propriilor copii;

Implicarea în activitatea școlii și în crearea unui mediu cald și sigur pentru copil.

PROGRAMUL ACTIVITĂȚILOR PERIODICE DIN CADRUL BIBLIOTECII

EVALUARE:

Privitoare la școlari:

Se vor urmări activitățile din cadrul programului în care copiii s-au implicat efectiv.

frecvența cu care ei au consultat materialele scrise în vederea culegerii de informații; calitatea exprimării orale și a exprimării în scris a copiilor; frecvența noilor deprinderi achiziționate de către copii;capacitatea acestora de a le aplica în contexte variate.

METODE DE EVALUARE:

-observarea sistematică a comportamentului elevilor cu ajutorul fișelor, listelor de control/verificare, scărilor de evaluare,

-proiectul,

-portofoliul,

-analiza produselor activității,

-chestionarul,

-interviul,

-concursul.

Privitoare la părinți:

Se va urmări:

-receptivitatea părinților la solicitărilor copilului și ale unității de învățământ;

-activitățile din cadrul programului la care părinții au participat;

-frecvența cu care părinții au contactat instituția în vederea menținerii interesului pentru lectură al copilului și în familie.

METODE DE EVALUARE: observarea sistematică, interviul, chestionarul.

MONITORIZARE: Completarea lunară a unor fișe de monitorizare/evaluare în care se urmărește desfășurarea activităților programate la bibliotecă, participanți, produse ale activităților. FOTOGRAFII

INDICATORI DE PERFORMANȚĂ:

Realizarea de expoziții cu lucrări ale copiilor rezultate din activitățile la biblioteca școlii

Prezentarea unor serbări cu recitări, scenete/dramatizări

Organizarea de concursuri de creație literară.

ACTIVITĂȚI "ZIUA DOVLEACULUI"

ACTIVITĂȚI "ÎN LUMEA CĂRȚILOR"

ACTIVITĂȚI "VĂ COLINDĂM"

ACTIVITĂȚI "MIHAI EMINESCU"

ANEXA 2-PROIECT CULTURAL-ARTISTIC "MIHAI EMINESCU"

ANEXA 3-FOTOGRAFII DIN CADRUL PROIECTULUI EDUCAȚIONAL JUDEȚEAN

"MICUL COMERCIANT"

Colectarea de obiecte (cărți, desene, picturi, jocuri, jucării, etc.) – la Bibliotecă/Sala de sport

Minicofetarie și Minilibrărie – vânzarea obiectelor colectate – în Sala de sport

ANEXA 4- DIPLOME "CEL MAI BUN CITITOR"

ANEXA 5- FIȘE DE LECTURĂ ALE ELEVILOR

ANEXA 6- DIPLOME DE PARTICIPARE LA ACTIVITĂȚI

ANEXA 7- CHESTIONAR DE INTERES BIBLIOTECĂ/CDI

CHESTIONAR DE INTERES ELEVI

NUME ………………………………..

CLASA ……………………………….

1. ȘTI CĂ ÎN ȘCOALA TA SE AFLĂ O BIBLIOTECĂ ȘI UN CDI? a. da b. nu

2. CÂT DE DES MERGI LA BIBLIOTECĂ? a. 1-2 ori /săptămână b. 1-2 ori/lună c. mai rar

3. CE ACTIVITĂȚI PREFERI ÎN CDI ?

a. serbări culturale b. activități artistice c. concursuri d. atele

4. CE CĂRȚI PREFERI SĂ ÎMPRUMUȚI DE LA BIBLIOTECĂ ?

a. pentru școala 2. pentru lectura de plăcere

5. AI O BIBLIOTECĂ ACASĂ ? a. da b. nu

6. AI INTERNET ACASĂ? a. da b. nu

7. CE PREFERI SĂ FOLOSEȘTI? a. biblioteca b. CDI-ul c. ambele

8. CONSIDERI UTILE ÎN ȘCOALĂ BIBLIOTECA ȘI CDI-ul? a. da b. nu c. nu știu

CHESTIONAR DE INTERES PROFESORI

NUME ………………………………..

DISCIPLINA ……………………………….

1. CÂT DE DES FOLOSEȘTI BIBLIOTECA ÎN PROCESUL DE PREDARE?

a. 1-2 ori pe săptămână b. 1-2 ori pe lună c. mai rar

2. CE ACTIVITĂȚI DIDACTICE PREFERI SĂ REALIZEZI ÎN CDI ?

a. serbări culturale b. activități artistice c. concursuri d. atele

3. CE PREFERI SĂ FOLOSEȘTI? a. biblioteca b. CDI-ul c. ambele

4. CONSIDERI UTILE ÎN ȘCOALĂ BIBLIOTECA ȘI CDI-ul? a. da b. nu c. nu știu

5. PROPUNERI/SUGESTII

Aș vrea ca biblioteca/CDI-ul să …………………………………………………………………………….

ANEXA 8- PLIANT CDI

ANEXA 9- PROIECTAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE LA CURSUL OPȚIONAL

"INIȚIERE ÎN CERCETAREA DOCUMENTARĂ"

EXEMPLE

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : Centrul de Documentare și Informare

NR. ORE : 3

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : Regulamentul Centrului de Documentare și Informare

NR. ORE : 3

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : Resursele Centrului de Documentare și Informare

NR. ORE:3

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : Descrierea documentelor carte

NR. ORE : 2

ANEXA 10-FIȘE DE LUCRU ÎN CDI

Nume și prenume:

Școala:

Clasa:

Fișă de lucru

1. Precizați care sunt lucrări documentare și care sunt lucrări de ficțiune?

– Romane – Dicționare

– Poezie – Enciclopedii

– Teatru – Hărți

– Povești – Lucrări cu caracter științific

– Nuvele – Atlase

Lucrări……………………….. . Lucrări………………………….. .

2. Ziarele și revistele pot fi reunite sub termenul generic de:

a. Dosare

b. Cataloage

c. Periodice

3. Luați 2 cărți la alegere care se găsesc în acces liber la raft în CDI și menționați, în funcție de conținut, în ce categorie se încadrează:

4. Alegeți o carte din CDI și realizați o descriere bibliografică precizând:

– autorul cărții

– titlul

– anul apariției

-orașul în care a apărut

-editura

– alte detalii (parte dintr-o colecție, traducere dintr-o altă limbă, etc.)

Fișa de activitate

Titlul activității : Țara noastră-Dosar documentar în CDI

Tipul activității: activitate pedagogică

Responsabil : profesorul documentarist

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Științele documentarii și informării

Grup țintă: elevii clasei a VII-a

Locul de desfășurare: CDI

Durata activității: 50'

Competențe generale:

dezvoltarea autonomiei elevilor pentru cercetare documentară;

dobândirea unei reprezentari exacte a produsului documentar;

dezvoltarea gustului pentru lectură;

Competențe specifice: La sfârșitul activității, elevii vor fi capabili de:

cunoașterea structurilor infodocumentare

cunoașterea și utilizarea instrumentelor de acces la informație

comunicarea informației sub diverse forme

dezvoltarea capacității de muncă în echipă

evaluarea informației, demersului cercetării și a produsului cercetării

realizezarea și prezentarea în fața celorlalți a unui produs original specific temei studiate

Metode și procedee: conversația, explicația, învățarea prin descoperire, prezentări Power Point;

Materiale utilizate: cărți, dictionare, enciclopedii, CD-uri, calculator, videoproiector;

Descrierea activității:

profesorul va explica etapele alcătuirii unui dosar documentar cu ajutorul unei prezentări Power Point

profesorul așează pe o masă diverse publicații, enciclopedii, dicționare, reviste, ziare, CD-uri, DVD-uri

prin întrebări și informații date de profesor, elevii vor trebui să găsească documentele care le sunt necesare la întocmirea dosarului documentar,

Activitatea elevilor: răspunsul la întrebări, orientarea, cooperea, competiția și solidaritatea.

Evaluare:- elevii prezintă informațiile găsite pentru tema aleasă

-fiecare raspuns corect primește un punct;se acordă un punct din oficiu.

ANEXA 11-FOTOGRAFII DE LA ACTIVITĂȚI DERULATE ÎN CDI

BIBLIOGRAFIE/WEBOGRAFIE:

Academia Română, Institutul de Lingvistică,,Iorgu Iordan”, Dicționarul explicativ al limbii române(DEX), ediția a II-a, București, Universal Enciclopedic, 1996.

BAYARD-PIERLOT, Jacqueline; BIRGLIN, Marie-José, Clés pour le CDI., Paris, Hachette Littérature, 1994.

BĂDĂU, Georgeta, Activități pedagogice și culturale în CDI (noiembrie 2008): materiale utile stagiarilor, [online] [accesat la 20 februarie 2018]. Disponibil la: https://zibccdalba.wordpress.com/.

BERCA, I. Metodica Predării Limbii Române, București, E.D.P., 1966.

Caruselul poveștilor: Ghid de promovare a lecturii de plăcere. Sibiu, Magister, 2005, pp.13, 31.

CĂTUNESCU, Alina. A fi bibliotecar: meserie ori profesie, În: Biblioteca, an XIV, 2003, nr.7, p. 194.

***Centrul de documentare și informare, Ghid. Texte selectate și adaptate de Rodica

Andronescu și Georgeta Bădău. Alba-Iulia: [ s.n.], 2002, passim.

***Centrul de documentare și informare. Scurt istoric. Repere legislative. [online] [accesat la 6 februarie 2018]. Disponibil la: http://www.ccdconstanta.ro/.

CHAPRON, Françoise, Les CDI (Centres de documentation et d’information) des lycées et collèges, Paris, Presses Universitaires de France, 1999.

CHIABURU, Elena, Despre statisticile de bibliotecă în România, [online din 24 ianuarie 2015] [accesat la 3 februarie 2018]. Disponibil la: http://prolibro.eu/.

Des ressources professionnelles pour les enseignants-documentalistes. Savoirs CDI. [online] [accesat la 6 martie 2018]. Disponibil la: https://www.reseau-canope.fr/.

Documente audiovizuale și multimedia în biblioteci. Ghid IFLA.Traducere și adnotare de Mircea Regneală. Anexe traduse de Gabriela Raicu și Corina Dovîncă. București: Asociația Bibliotecarilor din România, 2008, p.21.

GUINCHOT, Claire; SKOURI, Yolande, Guide pratique des techniques documentaires, Paris, EDICEF, 1996.

HUȘI, Monica Lucreția, Necesitatea implementării centrelor de documentare și informare în instituțiile de învățământ preuniversitar, pag.7.

IORGA, Nicolae. (citat). [online] [accesat la 10 februarie 2018]. Disponibil la:

http://subiecte.citatepedia.ro.

Legea bibliotecilor, nr. 334/31.05.2002, Text publicat în: M.Of. nr. 422/18 iunie 2002, p.1. [online] [accesat la 1 februarie 2018]. Disponibil la: http://www.kosson.ro/legislatie.

Le livre bleu du professeur-documentaliste. (collectif). Orleans-Tours, CRDP. 2002.

LUNGU, Dan, Situația critică a bibliotecilor școlare, (Comunicat de presă din 10.12.2017). [online][accesat la 3 februarie 2018]. Disponibil la: http://senatordanlungu.ro/.

JEMĂNENAU, Nina, Ghid pentru bibliotecarul școlar, București, Editura Didactică și

pedagogică, 1974, p.34.

Pop, Claudia, Biblioteca școlară-fundament al calității procesului de învățământ. În: Studii de bibliologie și știința informării, 2003, nr.7, p. 145. [online] [accesat la 14 februarie 2018]. Disponibil la: http://www.lisr.ro/.

***Manifest de l UNESCO sur la bibliotheque publique, în ,,Archives et Bibliotheques”,UNESCO,WebWorld,2000.

MICHEL, Jean; MARINESCU, Nicoleta; IANUȘ, Mariana. Formarea în societatea informației. Astel Design, 2000.

MOSER, Alain; MOISSONNIER, Daniel; FAUCHARD, Joël. L’aide au travail personnel de l’élève, C.R.D.P. de Reims, Hachette Education, 1998.

POP, Claudia, Biblioteca școlară și Centrul de Documentare și Informare în era noilor

tehnologii informaționale. În: Fascicula DPPPD, Sesiunea de Comunicări Științifice cu

participare internațională "Competențe și capabilități în educație", Oradea: Editura Universității din Oradea, 2009, p.367-370. [online] [accesat la 1 martie 2018]. Disponibil la: www.educatie-oradea.ro/ .

POP, Claudia. Strategii de stimulare a lecturii prin Centrele de Documentare și Informare. În: Revista Română de Biblioteconomie și Știința Informării, nr. 4/2007.

POP, Claudia. Biblioteca școlară-fundament al calității procesului de învățământ. În: Studii de bibliologie și știința informării, 2003, nr.7, Editura Universității din București, pp.142- 152. [online] [accesat la 14 februarie 2018]. Disponibil la: http://www.lisr.ro/.

Projets-lecture au coeur du CDI. (collectif), Créteil, CRDP de l'Académie de Créteil, 1999.

Recherche documentaire et maîtrise de l'information : formation des élèves par le professeur documentaliste de la sixième à la terminale, Rouen , CRDP de Haute Normandie , IUFM de Rouen, 2000, pp. 25-26.

Regulament de organizare și funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de

documentare și informare. Ordin M.E.C.T.S. nr. 5556/7 octombrie 2011. [online] [accesat la 2 februarie 2018]. Disponibil la: https://www.edu.ro/.

SADOVEANU, Mihail, Mărturisiri, București, E.S.P.L.A, 1960, p.366.

Savoir faire avec le CDI: Guide pratique destiné aux enseignants, Créteil, CRDP, 1996.