Biblioteca Scolara

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

PROGRAMUL POSTUNIVERSITAR DE FORMARE SI DEZVOLTARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ:

BIBLIOTECONOMIE ȘI ȘTIINȚA INFORMĂRII ȘI DOCUMENTĂRII

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator: Student:

Lect. univ. dr. Maria MICLE Mirela Cristina VIJULIE

Timișoara

2016

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

PROGRAMUL POSTUNIVERSITAR DE FORMARE SI DEZVOLTARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ:

BIBLIOTECONOMIE ȘI ȘTIINȚA INFORMĂRII ȘI DOCUMENTĂRII

BIBLIOTECA SCOLARA

Coordonator: Student:

Lect. univ. dr. Maria MICLE Mirela Cristina VIJULIE

Timișoara

2016

INTRODUCERE

Exista diferite tipuri de biblioteca cum ar fi : Biblioteca Nationala , Biblioteca publica , biblioteca de cercetare , biblioteca academica si asa mai departe , insa punctul central al acestei lucrari este biblioteca scolara.

Consider ca o biblioteca scolara este o colectie de o gama larga de materiale de invatare si de predare , care sunt adăpostite intr-un loc la nivel central organizat de bibliotecar si indexate pentru a servi cititorilor.

Scopul unei biblioteci scolare este acela de a oferii un mediu bun de invatare atat pentru elevi cat si pentru profesori , astfel incat sa se poata atinge obiectivele educationale . Varietatea resurselor informationale de biblioteca este esentiala pentru a facilita biblioteca scolara de a-si îndeplini functiile furnizand resurse necesare programelor educationale si imbunatateste performanta elevilor .

BIBLIOTECA ȘCOLARA

Societatea informaționala

In contextual informațional mondial , informația este un produs necesar evoluției in toate domeniile vietii economice , culturale , educaționale , iar bibliotecile sunt considerate memorii ale umanității.

În scoală moderna contemporana au loc transformări, atât în legătura cu structura si continutul procesului instructiv-educativ cât si în legătura cu tehnologia acestuia. Legatura scolii cu stiinta, cu tehnica si creatia literar-artistica, în genere cu viata, nu mai constituie în cele mai multe cazuri un deziderat, ci un fapt real.

Procesul de diferentiere a învatamântului se desfasoara atât în directia adâncirii în domeniile cunoasterii stiintifice, cât si în directia satisfacerii în cât mai mare masura a intereselor, aptitudinilor si particularitatilor psiho-individuale ale elevilor.

Bibliotecile scolare trebuie sa devina surse de informare permanenta si la zi, prezente active în viata si lumea elevilor, iar cei care raspund de activitatea lor, respectiv bibliotecarii scolari si cadrele didactice, trebuie sa aiba în vedere gasirea unor noi forme si metode de

munca cu cartea, care sa corespunda cât mai bine procesului de modernizare a învatamântului.

Aceasta modernizare vine în întâmpinarea ideii ca elevul trebuie sa fie pregatit bine si din timp pentru viitor, si ca el trebuie sa devina totodata cât mai receptiv la nou, capabil sa studieze si sa se informeze singur.

Rolul major al bibliotecii școlare și al centrului de documentare este un rol de informare: – informare la nivelul cel mai concret, pentru a-i ajuta pe cititori să utilizeze resursele regrupate în același loc. De asemenea, bibliotecarul-documentarist îi va îndruma pe cititori pentru ca aceștia să poată beneficia la maximum de serviciile oferite în cadrul centrului, în condițiile în care cititorii așteaptă să li se indice documentele cele mai pertinente în domeniile care-i interesează, având nevoie de informații referitoare la numărul și calitatea lucrărilor de interes pentru ei.

In ultimul timp, profesia de bibliotecar școlar / profesor documentarist cunoaște o adevărată revoluție, iar centrele de informare și documentare ce iau ființă în cadrul școlilor prefigurează evoluția viitoare prin utilizarea informațiilor pentru gestiunea colecțiilor și fișierelor.

Informatica se impune din ce în ce mai mult, în domeniul biblioteconomiei, facilitând considerabil accesul la sursele de informare și asigurând interconexiunile cataloagelor în cadrul rețelelor de biblioteci școlare. Profesia de bibliotecar sau profesor documentarist se adaptează unei noi „filosofii” a bibliotecii sau centrului: bibliotecarii nu mai sunt păstrători ai unor documente pentru un număr restrâns de erudiți, ei și deservesc un public mult mai numeros, mai diversificat și mai exigent.

Bibliotecarii-documentariști trebuie să integreze o deschidere enciclopedică, manifestând ei înșiși o mare deschidere pentru cât mai multe domenii de cunoaștere, chiar dacă nu au o pregătire prealabilă în aceste domenii. Activitatea bibliotecarului-documentarist cunoaște o adevărată schimbare și din alt punct de vedere: ei trec de la practicile și tehnicile de păstrare a documentelor la cea de transmitere a documentelor. În trecut, documentul era considerat un bun prețios, deteriorabil, care nu trebuie împrumutat decât cu foarte mare prudență. În prezent, documentul există pentru a fi utilizat și utilizarea lui nu mai este privită ca un risc de deteriorare ci, dimpotrivă, ca o condiție esențială pentru adevărata păstrare a documentelor.

În trecut, biblioteca școlară funcționa într-un spațiu închis, mic, în care se acumulau documentele corespunzătoare colecțiilor gestionate. Astăzi, împreună cu centrele de informare, nu mai au ca obiectiv exhaustivitatea; dimpotrivă, ele funcționează în cadrul unor rețele.

Avantajele noului sistem sunt considerabile: muncă mult mai performantă, diminuarea riscului de a face greșeli, îmbunătățirea relațiilor cu publicul, în condițiile în care utilizatorii obțin mult mai repede documentul, informația cerută.

Adaptarea la instrumentele informatizate în centrele de informare va fi destul de rapidă, fiind suficient cunoașterea procedurilor fundamentale de utilizare a acestora. În schimb aceste sisteme informatizate necesită un înalt grad de competență în ceea ce privește operațiile pur profesionale de catalogare, bibliografie și biblioteconomie

În comparație cu biblioteca tradițională se vor schimba considerabil multe activități. Noul centru de informare va fi cu mult mai mare decât o bibliotecă tradițională, cu săli de lectură mult mai diversificate. Activitățile, domeniile acoperite, practicile de transmisie, citire și gestiune a documentelor vor fi într-o mare măsură diferite de ceea ce există la ora actuală în bibliotecile școlare.

Rolul bibliotecarului sau a profesorului documentarist rămâne esențial și neschimbat: de a-i ajuta pe cititori să se informeze, fiind un intermediar între publicații și mijloacele de regăsire a acestora.

Datorită rolului său dublu – de documentarist și de profesor – responsabilitățile profesorului documentarist sunt foarte diverse și multidirecționale. Câteva din acestea includ: selecția publicațiilor și organizarea colecțiilor în sistem informatizat, instruirea bibliografică, legătura cu cititorii, referințele, regăsirea informației și furnizarea documentelor

Lumea aflată în continuă schimbare, avalanșa de informații, noile tehnologii, oferta

bogată pentru petrecerea timpului liber modifică radical stilul de viață al omului de azi.

Prioritățile tinerilor din era Internetului sunt altele decât cele ale generațiilor anterioare. În societatea numită atât de sugestiv, „informațională”, ei citesc mai mult pentru „a se

informa” și mai puțin „de plăcere”. Accesul la fluxul continuu de informații care circulă prin Internet a dus la scăderea numărului de cititori de carte, paginile acestei rețele globale cuprinzând o cantitate nelimitată de informație comparativ cu paginile cărților.

În relația cu biblioteca se observă că lectura documentară câștigă teren în fața

lecturii de plăcere. Adaptarea la noutăți a bibliotecilor, dotarea sălilor de lectură cu

computere conectate la Internet determină un aflux de utilizatori, dar mulți sunt atrași mai ales de posibilitatea documentării bazate pe surse Internet.

Cartea tinde să fie înlocuită de computer, iar interesul pentru lectură se deplasează

în zona informării și comunicării. Cum ar putea concura cu informația oferită de Internet, în ciuda dezavantajelor acestuia, informația conținută în cărțile bibliotecilor, cu posibilitățile ei reduse de accesare și de actualizare? Cum poate un cititor să descopere în cărți, la fel de rapid și eficient, informația de care are nevoie? Ce eforturi ar trebui să depună o bibliotecă pentru a organiza eficient informațiile despre cărți sau conținute în propriile cărți ?

Dacă pentru lectura în scop documentar există interes, problematic fiind doar

accesul rapid și eficient, nu același lucru se poate afirma despre lectura de plăcere, cea

care se adresează sensibilității umane. Cum pot fi motivați copiii care nu au fost ajutați de părinți la momentul potrivit să îndrăgească lectura și nici n-au deprins în școala general obișnuința de a citi?

Dezvoltarea gustului pentru lectură presupune crearea unor situații care să-i

stimuleze pe elevi. Foarte utile sunt manifestările și activitățile care trezesc curiozitatea

sau care provoacă emoții artistice. Biblioteca este chemată să descopere noi căi de

atragere a potențialilor cititori.

Aspecte de marketing in bibliotecile scolare

Biblioteca trebuie sã fie interesatã (prin intermediul compartimentului de marketing al produselor și serviciilor) permanent de redefinirea sarcinilor și obiectivelor bibliotecarului, astfel încât acesta sã se afle „în serviciul utilizatorului", contactul bibliotecar-client având o importanțã strategicã în asigurarea calitãții produselor și serviciilor.

Biblioteca tradiționalã oferã un numãr mare de suporturi și servicii în speranța cã acestea vor fi solicitate și folosite. În mediul bibliotecar actual, influențat de o multitudine de factori restrictivi, bibliotecile ar trebui sã-și reorienteze politica de oferte spre acele produse și servicii care sunt într-adevãr dorite de publicul utilizator. Ofertele învechite ar trebui oprite, fãrã a ține cont chiar de obligațiile bibliotecii și de tradiție.

Regândirea sarcinilor fundamentale va duce la restructurarea fondului, eliminarea documentelor nesolicitate, renunțarea la unele abonamente la publicații periodice și seriale prea costisitoare, achiziția de noi titluri din domenii de actualitate etc.

Produsele de bibliotecã sunt în general produse documentare, lucrãri sau materiale realizate de diverse servicii ale bibliotecilor. Acestea presupun contactul dintre bibliotecar (specialistul în informare și documentare) și utilizator într-o manierã directã și neutrã.

Caracteristicile produselor documentare sunt:

· au o formã fizicã, sunt materiale, tangibile, fie cã este vorba de produse documentare finite (buletinul bibliografic, bibliografiile la cerere), fie cã este vorba de produse documentare semifinite (baze de date);

· consumul produselor are loc, de regulã, dupã producerea acestuia;

· calitatea produselor este mai ușor de evaluat decât cea a serviciilor;

· interacțiunea bibliotecar-utilizator nu este determinantã pentru modul în care utilizatorul apreciazã calitatea produsului consumat;

· produsele genereazã și întrețin serviciile (împrumut, consultare, mesagerie, traducere etc.).

STUDIU DE CAZ

Accesul si utilizarea resurselor informaționale ale bibliotecii școlare

Acest studiu de caz urmareste accesul si utilizarea resurselor informaționale de către elevii bibliotecilor scolare .

Principalele obiective ale acestui studiu de a evalua accesul si utilizarea resurselor informationale de catre elevi , determinarea nivelului de satisfactie al elevilor fata de biblioteca scolara dar si aflarea provocarilor cu care se confrunta acestia in utilizarea bibliotecii scolare .

Vizita in scopul acestui studiu de caz a avut loc in luna mai 2016 intr-o școala gimnaziala mica din mediul rural intr-o locatie destul de avantajoasa , aceasta fiind foarte aproape de primul oras din apropiere. Scoala are un efectiv de 300 de elevi , salariati ai unitatii scolare in medie 50 persoane anual, constand in cadre didactice (profesori, invatatori, educatoare), personal auxiliar didactic (secretar, contabil, bibliotecar,informatician , mediator scolar) si nedidactic (personal de paza, muncitori intretinere, ingrijitori curatenie). Elevii au la dispoziție inca o biblioteca, a satului, precum si Caminul Cultural din localitate, ambele situate in apropierea unitatii de invatamant . Standardele la care se ridica aceasta scoala sunt in general bune . Interviurile in vederea studiului de caz au fost realizate cu ajutorul domnului director al unitatii scolare , doamnei bibliotecare , profesori si elevi .

Au fost intervievate doua grupuri de profesori , primul grup a fost format din patru cadre didactice si un membru personal auxiliar didactic . Profesorii predau limba romana , limbi straine , educatie tehnologica si istorie , iar vechimea experienței acestora in domeniu este cuprinsa intre 10-20 ani . Al doilea grup a fost format din doi profesori in invatamantul primar si un educator , experienta acestora de predare fiind peste 20 de ani.

Intrebarile adresate ambelor grupuri au vizat obiectivele mai sus mentionate .

Istoricul bibliotecii

Atunci când domnul director a sosit in aceasta scoala , biblioteca era deja existenta. Din cauza faptului ca stocul de carte a fost insuficient si multe carti existente in biblioteca erau deteriorate in decursul timpului activitatea a stagnat . Datele pe care le-am primit indicau faptul ca elevii au abținut rezultate bune la scris , însa nu aceleași rezultate au fost si la citit . Directorul a simtit ca exista potential si ca rezultatele elevilor pot fi imbunatatite in urma observarii bucuriei elevilor fata de lectura . In privinta cititului aveau nevoie doar de putin ajutor , drept urmare dezvoltarea bibliotecii scolare a devenit o prioritate. Viziunea domnului director era ca aceasta biblioteca sa devina „piatra de temelie” a acestei scoli , iar dezvoltarea bibliotecii sa fie ca si o calatorie ce realizează progrese .

Provocari

Pentru dezvoltarea bibliotecii scolii a fost alocat un buget limitat ceea ce insemna ca nu toate obiectivele vor putea fi atinse in intregime . O alta mare provocare mare cu care se confrunta scoala este lipsa de spatiu. Aceasta lipsa de spatiu limiteaza stocul de carte si materiale didactice necesare procesului de invatare.

Utilizarea bibliotecii

Toti elevii au posibilitatea de a vizita biblioteca scolara , atat in timpul orelor de curs la nevoie , cat si in timpul pauzelor orelor de curs .Utilizarea bibliotecii a crescut de cand aceasta a inceput sa se dezvolte , insa una din persoanele intervievate se intreaba daca : „ nu cumva noutatea ar putea fi uzata „

In ceea ce priveste imprumutul cartilor acasa , acesta este destul de limitat in privinta anumitor exemplare , considerandu-se ca numarul acestora este foarte limitat . In schimb , imprumutul cartilor cu numar crescut de exemplare se face in mod normal , cererea avand un nivel ridicat .

Uneori biblioteca este utilizata si pentru intalniri cu prezentare de carte sau lectii educative . Toti elevii intervievati au fost multumiti de aceasta abordare .

In ceea ce priveste primirea unui ajutor cat de mic din partea elevilor , scoala si bibliotecara scolii se angajeaza sa-i incurajeze pe aceștia asumandu-le diferite responsabilitati in decursul anului scolar , responsabilitati cum ar fi : punerea cartilor la raft in mod corespunzător sau recuperarea acestora la finalul anului scolar .

Bibliotecara scolii este foarte apreciata de către elevi , iar încrederea este reciproca . Comportamentul acesteia este unul exemplar , facandu-se comentarii favorabile , spunându-se ca : „ știe ce este distractiv pentru elevi făcând in așa fel incat sa-i atragă pe aceștia către biblioteca ,are idei inovatoare concepând jocuri de biblioteca pentru elevii din clasele primare ,elevii bucurându-se de acest lucru .”

Biblioteca este considerata a fi multifunctionala fiind folosita asa cum am spus si mai sus pentru activitatea traditionala dar si pentru intalniri specifice , spatiul fiind unul linistit in ciuda marimii acestuia , una dintre persoanele intervievate descriind biblioteca scolara ca „ o biblioteca mini dar adecvata ” . Faptul ca biblioteca se afla pe unul din coridoarele principale ale scolii , face ca frecventa vizitelor in cadrul acesteia sa fie una destul de mare .

Evaluarea opiniilor elevilor asupra bibliotecii din scoala lor s-a dovedit a fi de mare ajutor . Bibliotecara a intreprins un studiu cu fiecare clasa pentru a explora ceea ce le face placere despre biblioteca si ce cred ei ca ar putea fi imbunatatit . Acest lucru l-a determinat pe domnul director sa initieze aceasta evaluare in fiecare an scolar .

Factorii critici de succes

Biblioteca este considerata a fi de succes , deoarece este bine utilizata si este ferm incorporata in cultura scolii . In plus , aceasta ofera o oportunitate si un mediu placut pentru elevi „de a citi carti” pe care nu le poseda la domiciliu .

Bibliotecara scolii a afirmat faptul ca elevii sunt incantati atunci cand o intalnesc , fiind nerabdatori sa descopere ceva nou in ziua respectiva .

Domnul director este de parere ca „ lectura in echipa ” are un impact real asupra standardelor si nivelelor de încredere ale elevilor . Tot acesta s-a descris ca fiind „ pasionat ” de biblioteca si carti iar viziunea pentru biblioteca a avut un rol esential in dezvoltarea cunostiintelor cu privire la calitatea de manager al scolii , ajutandu-l in conducerea si instruirea personaluli .

Cu toate ca dezvoltarea bibliotecii este limitata din cauza finantarii si a spatiului , directorul scolii a reusit sa faca eficienta utilizarea resurselor informationale atat pentru elevi cat si pentru profesori , cei din urma spunand ca se simt presati din cauza faptului ca au foarte multe de facut pe parcursul anului scolar si deci pentru acestia biblioteca este ca „ un vehicul pentru a ajunge la destinatie „.

Dezvoltarea bibliotecii a fost un proces de bun augur , un proces ce inca mai continua , iar sfaturile domnului director in dezvoltarea bibliotecii scolare pe baza lectiilor invatate sunt :

a nu se subestima importanta planificarii din cauza resurselor disponibile limitate ,ci sa se identifice nevoile

sa fi constient de necesitatea de a fi „ nemilos cu stocul” , atunci cand este vorba de valoare si calitate , care sunt mai presus decat cantitatea .

Planuri de viitor

Directorul scolii considera ca biblioteca este acum intr-o etapa in care este efectiv de sine statatoare . Dansul isi doreste sa continue sa extinda implicarea elevilor in biblioteca scolara solicitand sugestii despre cum ar putea fi imbunatatita aceasta . Prin creșterea numarului de carti acesta spera sa permita imprumutarea cartilor acasa intr-un numar mai mare .

Un alt obiectiv ar fi si amenajarea unui Sali de lectura pentru personalul didactic , astfel incat acesta sa poata consulta cartile de care au nevoie chiar inainte de a merge in salile de curs . Dansul spera ca acest lucru sa genere entuziasm pentru carti si sa incurajeze profesorii sa gaseasca timp pentru a citi elevilor .

Viziunea elevilor asupra bibliotecii

80 de elevi au raspuns la chestionar , majoritatea dând detalii corespunzător vârstei lor.

Din totalul de elevi 50% au fost baieti si 50 % au fost fete . 30% din elevi au varste cuprinse intre 8-11 ani apartinand ciclului primar iar 70% au varste cuprinse intre 12-14 ani care apartin ciclului gimnazial.

Frecventa imprumutului cartilor de la biblioteca scolara

In figura de mai sus este prezentata dupa cum urmeaza frecventa imprumutului cartilor din biblioteca rezultatul fiind unul destul de variat :

4% din elevi imprumuta carti in fiecare zi

15% din elevi imprumuta carti o data pe saptamana

15% din elevi imprumuta carti o data la doua saptamani

9% din elevi imprumuta carti o data la 3-4 saptamani

19% din elevi imprumuta carti doar la nevoie

25% din elevi imprumuta carti rar

13% din elevi nu imprumuta carti

Incercarea gasirii unei explicatii exacte in urma rezultatului este probabil o incercare esuata deoarece motivele pot fi multiple .

Atunci cand elevii au fost intrebati : Care este motivul pentru care imprumuta carti , majoritatea au raspuns ca citesc atat din placere cat si pentru rezolvarea temelor.

In proportie de 38 % din placere ,10% pentru rezolvarea temelor , iar 32 % din ambele motive.

INTREBARI CHESTIONAR

Biblioteca scolii tale

Ne-ar plăcea sa aflam mai multe despre biblioteca scolii tale , cum o folosesti si ce crezi despre ea. Ajuta-ne te rog raspunzand urmatoarelor intrebari :

Intrebari interviu

Explorand fundalul bibliotecii si statutul acesteia in cadrul scolii , ce credeti ca s-a schimbat in ultimii ani ?

Ce rol prezinta biblioteca in cadrul scolii ?

Care credeti ca sunt circumstantele in care scoala este afectata ca intreg ? (absenteism , finantare etc.)

Care credeti ca sunt circumstantele in care biblioteca este afectata ? ( finantare , spatiu, numarul/calitatea cartilor)

Care sunt principalii utilizatori ai biblioteii ?

Pentru ce este utilizata biblioteca si care este programul acesteia ?

Cine alege stocurile de carti ?

Exista in stoc materiale nepotrivite ?

Considerati ca biblioteca este de succes ?

In ce fel credeti ca este de succes ?

Ce credeti ca o face sa fie de succes ?

Ce o sa faceti diferit pentru dezvoltarea bibliotecii ?

Care sunt planurile de viitor in dezvoltarea bibliotecii ?

IV . CONCLUZII

Rolul fundamental al bibliotecilor scolare , al centrelor de informare si documentare scolare este de a functiona ca parteneri ai scolii in procesul de educare si formare al viitorilor adulti . In ultimii ani asistam la transformarea formelor de predare in invatamantul de toate nivelele de la prelegeri magistrale (centrate pe profesor ) la activitati individuale sau de grup (centrate pe elevi ) ceea ce ne aduce in situația ca biblioteca scolara sa preia si sa continue o parte mai mare din responsabilitatile muncii la clasa .

Profesorii vad inca in biblioteca cu preponderenta un loc in care sa li se dezvolte copiilor gustul pentru lectura . Biblioteca doreste in plus sa ii orienteze si sa le formeze tehnici documentare de regăsire si selectare a informatiei si abilitati de comunicare interculturala .

Studii de specialitate arata ca doar aproximativ 20% din bibliotecile scolare colaboreaza activ cu personalul didactic pentru o complementaritate eficienta intre procesul educativ de la clasa si continuitatea asistata a acestuia in biblioteca scolara , asadar o mai buna colaborare intre cei doi activanti educationali scoala-biblioteca se impune de la sine .

V . REFERINTE BIBLIOGRAFICE

BANCIU, Doina. Informatizarea bibliotecilor publice: Concepte și practici. București: Centrul de Pregãtire și Formare a Personalului din Instituțiile de Culturã, 1999

BOCA, Camelia. Planificarea strategicã de marketing în biblioteci. În: Buletinul ABIR, vol. 8, nr. 1, 1998.

CHIABURU, Elena. Despre „relații publice" în bibliotecã. În: Buletin ABIR, nr. 1, 1998

JEMANEANU, Nina. Ghid pentru bibliotecarul scolar. Bucuresti: Editura

Didactica si Pedagogica, 1974.

LUPU, Valentina. Marketing și management în bibliotecã. În: Liber, nr. 2, 1999

Bibliotecarii și bibliotecile. Rețelele de biblioteci, comunicarea în cadrul acestor rețele și enciclopedismul. Bibliotecile viitorului. În: Studii de biblioteconomie și Informare documentară, București, 1996..

MARINESCU, Nicoleta. Evaluarea bibliotecilor și a centrelor de informare și documentare. În: Biblioteca: revistă de bibliologie și știința informării, nr. 2, 2002

VINTILĂ, Cristina. Bibliotecarul-documentarist în noua eră a informației. În: Biblioteca: revistă de bibliologie și știința informării, nr.3, 1998

.

CUPRINS