Biblioteca publică [605295]

Biblioteca publică
în orașul SMART

Masterand: [anonimizat] 3
Orașul inteligent – definiție, caracteristici, componente ………………………….. ………………………….. ….. 3
Biblioteca publică – instituție „ancoră” în dezvoltarea orașului inteligent ………………………….. ……… 5
Biblioteca inteligentă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
Tehnologii utilizate în biblioteca ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 8
Biblioteca interactivă pentru copii – Aarhus, Danemarca ………………………….. ………………………….. … 8
Dimensiuni ale bibliotecii inteligente ………………………….. ………………………….. ………………………….. 11
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 12
Resurse: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 13

Biblioteca publică în orașul SMART

Introducere

Departe de a -i anunța dispariția, tehnologiile digitale au dus la o transformare dramatică a
bibliotecii publice. În întreaga lume, bibliotecile s -au reinventat ca hub -uri tehnologice , centre
comunitare, laboratoare de inovare și spații de creație. Combinând designul ar hitectural
modern cu atenția la ambianță și confort, bibliotecile și -au semnalat dorința de a fi văzute atât
ca motoare ale inovației și ale producției creative, cât și ca inimi ale vieții comunității.
Transformarea bibliotecii este profund legată de un p roiect mai larg de reamenajare urbană și
tranziția către o economie a cunoașterii. În special, bibliotecile s -au încurcat în viziunile
orașului inteligent, unde conectivitatea densă, omniprezentă, promite prosperitate urbană
bazată pe eficiență, inovație ș i noi căi de participare civică.

Orașul inteligent – definiție , caracteristici, componente

De-a lungul timpului , orașele au fost centre de inovare tehnologică și creștere economică,
datorită capacității l or de a atra ge capitalul uman, aflat în căutarea prosperității. Pentru prima
dată în istorie , în 2007, populația urb ană a depășit populația rurală. În condițiile aceluiași ritm
de creștere, se estimează că până în 2050, 66% din populația lumii va locui în zona urbană .
În cartea sa „The City in History ” Lewis Munford identifică trei perioade în dezvoltarea
socială a orașului . Prima perioadă începe o dată cu primel e concentrări urbane din Neolitic
(revoluția agrară) și se întinde până spre sec XVIII ( revoluția industrială) . Pământul roditor și
energia brațelor constituiau principalele surse de producere a prosperității, iar orașele
înfloreau datorită comerțul ui cu mărfuri . O dată cu revoluția industrială (sec XVIII -XX) și
folosirea cărbunelui și a petrolului ca surse de energie, apare și preocuparea d in ce în ce mai
mare în planurile de dezvoltare a orașelor . Sunt introduse sistemele de canalizare, dis tribuția
apei potabile, se fac studii privind calitatea aerului, transporturile publice, apar pr imii zgârie –
nori și primele sisteme de comunicații. Creșterea economică este generată de funcționarea
mașinilor și a fabricilor. Secolul XXI aduce cu sine revoluția informațională, în care sursa

bogăției o reprezintă informația și consumul. Conceptul de mașină este regândit pentru a -i
ajuta pe oameni să descrie și să prezică schimbările. Conținut ul digital și media,
divertisment ul, turismul și serviciile culturale sunt cele care creează oportunități le
economice.1
În actualul context al societății informaționale, ideea de „oraș inteligent” a apărut ca răspuns
la problemele tot mai complexe cu care se confruntă orașele. Creșterea rapidă a populației
urbane și dificultăți le generate de aceasta în gestionarea deșeurilor, deficitul de resurse,
poluarea aerului, problemele legate de sănătatea umană, congestia traficului și deteri orarea
infrastructurii, alături de problemele sociale din ce în ce mai complexe a căror rezolvare
implică colaborarea dintre diverse instituții , organizații și societate în general , duc treptat la
pierderi din ce în ce mai mari ale funcționalității de bază a orașelor, făcându -le în final
nelocuibile. Pentru a preîntâmpina acest lucru s -a considerat că este necesară o nouă abordare
a gestionării orașelor viitoare, care să integreze toate aspectele legate de durabilitate și
sustenabilitate , mobilitate și locuire , infrastructurile digitale, capitalul uman, guvernanț a
partici pativă și servicii le publice.
Paradigma orașului inteligent a apărut în anii 2000, cu toate acestea încă nu exista o definiție
exactă asupra căreia să fi convenit întreaga lume academică. În stud iul intitulat „ What makes
a city smart? Identifying core components and proposing an integrative and comprenhensive
conceptualization ”2, apărut în 2015 , Gil Garcia inventariază o serie de definiții date „orașului
inteligent” și observă că între 2000 și 2014, accentul s -a mutat dinspre utiliz area tehnologiei
informației către valoarea capitalului uman și a calității vieții comunității. În România, î n
Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, document elaborat de
Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României în vederea
implementării Agendei ONU 2030, orașul inteligent este definit ca un „oraș inovator care,
prin folosirea tehnologiei informației și a comunicațiilor, a datelor colectate de la
echipamentele utilizate în furnizarea serviciilor, prin dezvol tarea inteligentă a localităților –
toate acestea sub coordonarea unei administrații „inteligente/smart” – atinge sinergia necesară
pentru a îmbunătăți calitatea vieții, eficiența operațiunilor și serviciilor urbane, precum și

1 apud. Galve -Montore , Carme (2019) Smart Cities: An opportunity for libraries to be part of future urban management .
Paper presented at: IFLA WLIC 2019 – Athens, Greece – Libraries: dialogue for change in Session 100 – Information
Technology.
2 Gil-García , J. Ramón; Theresa Pardo; Taewoo Nam. “What makes a city smart? Identifying core components and proposing
an integrative and comprenhensive conceptualization” en Information Polity . IOS Press. Vol. 20, 2015. IOS -Press. ISSN
1875 -8754.

competitivitatea, asigurând nevoile generațiilor prezente și viitoare în ceea ce privește
aspectele economice, sociale și de mediu.”3
Analizând evoluția definițiilor date „orașului inteligent”, Carm e Galve -Montore identifică trei
componente principale ale sistemului de informații aflat la baza oricărui proiect de oraș
inteligent : 1. infrastructura compusă din nemunărate dispozitive electronice și senzori care
captează elemente măsurabile ( senzori de lumină, senzori de mișcare, contoare de pași,
senzori de parcare, pubele cu senzori de greutate etc.), 2. Datele colectate de acești senzori și
stocate pe servere sau în servicii cloud, 3. Soluții le software care analizează și descriu
fenomenele, prescriu soluții posibile și grație inteligenței artificiale, prezic evenimente.4 Acest
model se regăsește și în modul de funcționare al bibliotecilor, care colectează constant date de
la utilizatorii lor pe baza cărora caută să -și îmbunătățească în permanență serviciile, pentru a
veni în întâmpinarea nevoilor în continuă schimbare ale utilizatorilor lor.

Biblioteca publică – instituție „ancoră” în dezvoltarea orașului inteligent

Un oraș inteligent presupune existența unei comunități „inteligente ”, cu nevoi educaționale ,
informaționale și de cunoaștere diferite . Prin extrapolare de la definiția orașului inteligent,
Nam & Pardo definește comunitatea inteligentă ca „o comu nitate restrânsă la un cartier mic
sau extinsă la nivel național, cu i nterese comune sau împărtăș ite, ai căre i membri, organizații
și ins tituții guvernamentale lucrează în parteneriat pentru a -și tra nsforma circumstanțele în
mod semnificativ prin utilizarea tehnologiei informației ”5. În acest sens, n oua generație de
servicii de bibliotecă trebuie să integreze infrastructura orașului și să extindă rolul bibliotecii
de in stituție „ancoră” ca centru de alfabetizare informațională pentru orașul inteligent , loc de
învățare, experimentare și inovare pentru noile tehnologii. Termenul de instituție „ancoră” a
fost folosit de Gas co-Hernandez, M. pentru a desemna acele instituții – biblioteci, școli,
muzee, universități, organizații medicale, precum și alte organizații non -profit ce servesc
comunitatea – care prin misiunea lor, prin capitalul investit și relațiile pe care le dezvoltă cu
utilizatorii, clienții și furnizorii joacă un rol determinant în dezvoltarea ș i bunăstarea

3 Strategia Național ă pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 , document disponibil la
https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategia -nationala -pentru -dezvoltarea -durabila -a-Rom%C3%A2niei -2030.pdf
4 Galve -Montore , Carme (2019) Smart Cities: An opportunity for libraries to be part of future urban management . Paper
presented at: IFLA WLIC 2019 – Athens, Greece – Libraries: dialogue for change in Session 100 – Information Technology.
5 T. Nam and T. A. Pardo, “C onceptualizing smart city with dimensions of technology, people, and institutions,” in
Proceedings of the 12th Annual International Digital Government Research Conference on Digital Government Innovation
in Challenging Times – dg.o ’11 , (New York, New York , USA), p. 282, ACM Press, 2011.

economică a comunității6. Potrivit UNESCO (1994) biblioteca publică reprezintă „p oarta
către cunoaștere, ce oferă indivizilor și grupurilor sociale condițiile de bază pentru învățarea
pe tot parcursul vieții, câștigarea independenței în luarea deciziilor și dezvoltarea culturală a
indivizilor și a grupurilor sociale” 7. Dacă în mod tra dițional, bibliotecile publice aveau rolul
de a depozita și a conserva cunoștințele, sprijinind procesul educațional și oferind acces la
memoria culturală locală , fără discriminare, pentru toate categoriile sociale , astăzi, ele au
devenit și spații de întâlnire și interacțiune socială , confortabile și inclusive, în care ideile sunt
generate și diseminate prin dezbateri și consultări , întărind în rândul utilizatorilor sentimentul
de apartene nță la comunitate și de contribuție adusă la dezvoltarea comunit ății. Vorbim astfel
de conceptul celui de al treilea spațiu , introdus de Ray Oldenburg (1982) pentru a desemna un
spațiu al cetățeniei active , diferit de primul spațiu (spațiul privat, acasă) și al doilea spaț iu
(spațiul public, serviciul), un spațiu dedicat organizării de evenimente culturale și creării unor
medii mai bune pentru muncă și agrement. În astfel de spații rolul bibliotecarul ui se schimbă,
devenind profesionistul capabil să identifice nevoile reale de informare ale utilizatorilor
bibliotecii și cel care îi poate aj uta să -și realizeze obiectivele prin utilizarea strategică a
informațiilor.
Biblioteca inteligentă

În 1937, scriitorul de science -fiction HG Wells a prezis crearea unui „Creier mondial”, care să
conțină toate cunoștințele lumii și să fie accesibil întreg ii omeniri. Această entitate
atotștiutoare ar înlocui statele naționale și guvernele. Profetic, HG Wells a anticipat că
cantitatea de informații pe care ar avea -o, îi va permite să monitorizeze fiecare ființă umană
de pe planetă. Astăzi, acest creier mondi al este adus la existență pe internet. Wikipedia,
Facebook, Baidu în China și alte motoare de căutare din întreaga lume încearcă cu toții să -și
construiască propriile creiere – dar niciunul nu a avut un plan la fel de îndrăzneț, de amploare
și transformato r, precum a făcut Google cu proiectul Google Books. În 2002, Google a
început să scaneze cărțile lumii. Au semnat acorduri cu bibliotecile universitare majore –
Michigan, Harvard și Stanford în America, biblioteca Bodleian din Marea Britanie și

6 apud. Galve -Montore , Carme (2019) Smart Cities: An opportunity for libraries to be part of future urban management .
Paper presented at: IFLA WLIC 2019 – Athens, Greece – Libraries: dialogue for change in Session 100 – Information
Technology.
7 UNESCO. IFLA/UNESCO Public Library Manifesto 1994, disponibil online la
https://www.ifla.org/publications/iflaunesco -public -librar y-manifesto -1994 .

Biblioteca Națională a Cataloniei din Spania. Scopul lor nu era doar să creeze o bibliotecă
globală gigantică, ci să folosească toate aceste cunoștințe într -un scop mai înalt și mai secret:
să-i ajute să dezvolte o nouă formă de inteligență artificială. Google a înce put scanarea în
mijlocul unui entuziasm imens pentru ideea de a crea o bibliotecă digitală universală. În final
datorită problemelor legate de copyright, culturile naționale și supraveghere, proiectul de
scanare Google a fost declarat ilegal și stopat, însă munca pentru crearea unei biblioteci
digitale universale nu a fost abandonată, ci a fost preluată și continuată chiar de către
biblioteci , deschizându -se astfel drumul către creearea colecțiilor digitale, elemente
constitutive esențiale în dezvoltare a ulterioară a bibliotecilor inteligente .
Pe scurt, biblioteca inteligentă este biblioteca care folosește tehnologia pentru a oferi servicii
mai bune utilizatorilor săi. Ea se constituie ca un centru de resurse ce achiziționează și
stochează documente în format electronic . La acest centru este conectată o rețea de biblioteci
dotate cu dispozitive electronice, prin intemediul cărora utilizatorii pot accesa documentele
stocate în acel centru .8 În 2018 Leicestershire Library Services a implementat sistemu l de
bibliotecă inteligentă în 16 din cele mai mari biblioteci ale sale. Decizia a fost luată după o
consultare publică în care respondenții și -au arătat susț inerea pentru introducerea acestui nou
mod de a avea acces la serviciile bibliotecii. Tehnologia e xistentă permite utilizatorului
accesul în bibliotecă și în afara orelor de program și utilizarea serviciilor acestora fără a fi
asistați de un bibliotecar. În timpul orelor dedicate serviciului de bibliotecă inteligentă,
utilizatorul poate împrumuta, retu rna, prelungi documentele de bibliotecă sau poate achita
taxe folosind chioșcurile special amplasate. De asemenea, utilizatorii pot colecta documentele
rezervate și le pot împrumuta prin intermediul stațiilor de auto -împrumut, pot utiliza
computerele publi ce și wifi -ul gratuit din bibliotecă, pot printa de pe calculatoarele publice,
pot fotocopia și scana, pot accesa catalogul bibliotecii de pe calculatoarele publice sau pot
utiliza în mod gratuit spațiile deschise ale bibliotecii pentru întâlniri de grup ș i sălile de
ședințe dacă au fost închiriate în prealabil.9 Autoritățile locale speră că lansarea bibliotecilor
inteligente va duce la o economie de 230 000 lire sterline pe an la bugetul comitatului.

8. Aithal, Sreeramana. (2016), „Smart Library Model for Future Generations ”. International Journal of Modern Physics A. 1.
693-703.
9 Leichestershire County Counsil, What Makes a Library Smart, disponibil online la
https://www.leicestershire.gov.uk/sites/default/files/field/pdf/2018/7/5/What -is-a-Smart -Library.pdf

Tehnologii utilizate în bibliotec ă

Fie că sunt utilizate pentru a facilita accesul și crearea informațiilor: baze de date,
echipamente de digitalizare, biblioteci digitale și e -book -reader -e, computere personale,
laptopuri, tablete, telefoane mobile, echipamente de robotică educațională, imprimante 3D
etc., în gestionarea eficient ă și durabil ă a clădirii (sisteme de iluminat inteligent, sisteme de
captare a apei de ploaie etc.), pentru a îmbună tăți logistica și operațiunile (porți RFID ,
sisteme antifurt, camere CCTV, contoare de pași , sisteme de auto -împrumut și restituire a
publicațiilor etc.), pentru a intra în contact cu utilizatorii (social media, instrumente de
marketing, ecrane de autoevaluare etc) sau pentru a oferi UX (jocuri video, tehnologii
imersive, realita te virtuală și augmentată etc.), tehnologiile constituie infrastructura de bază a
bibliotecilor inteligente.10
La fel cum o casă inteligentă, o clădire inteligentă sau alte instituții sunt echipate cu o
multitudine de terminale mobile, dispozitive încorpo rate, senzori conectați, care promit să ne
facă viața mai ușoară, o bibliotecă inteligentă folosește tehnologiile „smart” p entru a colecta
date ce vor fi folosite ulterior pentru a asigura servicii mai bune utilizatorilor lor. Bibliotecile
își pot îmbunătăți serviciile doar prin participarea utilizatorilor și au nevoie de bibliotecari
pentru a opera diverse le tehnologii de bibliotecă , în vederea prelucrării datelor obținute de la
utilizatori , dar și pentru a oferi la rândul lor sprijin utilizatorilor în manipularea dispozitivelor
tehnologice . Din acest motiv, biblioteca inteligentă a fost definită și ca „o abordare holistică
pentru a oferi servicii de bibliotecă person alizate și multiforme , care să satisfacă diferitele
nevoi ale utilizatorilor, combinând tehnologia inteligentă (în special tehnologia senzorială) cu
educație continuă a bibliotecarilor și cultivarea utilizatorilor bibliotecii, permițându -i o
capacitate de auto adaptare.”11
Biblioteca interactivă pentru copii – Aarhus, Danemarca

În anii 2004 -2006 Biblioteca publică din Aarhus a dezvoltat împreună cu InteractiveSpaces și
cu sprijinul financiar al Autorității Bibliotecii Naționale Daneze pro iectul unei biblioteci
interactive pentru copii, care să răspundă în mod creativ și inovator nevoilor și experiențelor
culturale ale copiilor, oferindu -le acestora noi modalități intuitive de acces la informații și

10 10 Galve -Montore, Carme (2019) Smart Cities: An opportunity for libraries to be part of future urban management . Paper
presented at: IFLA WLIC 2019 – Athens, Greece – Libraries: dialogue for change in Session 100 – Information Tec hnology.
11 Cao, Gaohui; Liang, Mengli; Li, Xuguang. „How to make the library smart? The conceptualization of the smart
library”,The Electronic Library; Oxford Vol. 36, Iss. 5, (2018): 811 -825.

învățare prin joc și comunicare, cu ajuto rul tehnologiei. În elaborarea proiectului s -a urmărit
crearea de instalații pe care copiii să le poată activa prin simpla mișcare și care să le stimuleze
acestora imaginația prin sunet, imagini și lumini. Patru mari instalații au fost testate ca
prototipuri: I -land (spațiu interactiv), Story Surfer (navigatorul de povești), Bibphone și
Sliding Titles (titluri glisante).
I-Land este o masă interactivă prin intermediul căreia copiii și adulții pot învăța despre istoria
orașului Aarhus, urmărind clip uri istorice din filme și ascultând comentarii la acestea. Copiii
folosesc un balon cu aer cald și alte figurine pentru a naviga în jurul mesei. Mișcările acestora
activează tehnologia RFID încorporată și crează efecte audio -vizuale.

Story Surfer (navi gatorul de povești) și -a propus să -i determine pe copii să utilizeze spațiul
bibliotecii într -un nou mod, folosind mișcarea fizică. Browserul de povești îi încurajează pe
copii să se angajeze în sesiuni de căutare colaborative utilizându -și corpurile. Navigatorul de
povești utilizează obiecte fizice cu ajutorul cărora copiii pot căuta, investiga și se pot juca.
Navigatorul de povești a fost proiectat ca o alternativă suplă și antrenantă la OPAC -urile
tradiționale , greoaie și greu de descifrat, chiar și pentru adulți.

Bibphone e un dispozitiv cu ajutorul căruia copiii pot recenza, pot comenta sau chiar pot
ascunde mesaje secrete în cărți , pe care alți copii să le găsească și să le citească . Copiii le
vorbesc că rților plasând bibphon e-ul deasupra etichetei RFID de pe carte. Ideea s -a născut din
reticența copiilor de a face recenzii scrise și din faptul că din ce în ce mai multe biblioteci
aplică tehnologia RFID la materialele informative. Bibphone -ul poate fi fol osit și pentru a citi
etichetele RFID adăugate unor elemente specifice din mediul fizic, făcând astfel posibile noi
modalități de joacă și schimb de informații.

Sliding Titles (titluri glisante) este un sistem prin care utilizatorii pot alege ordinea î n care să
fie afișate cărțile pe rafturi. Utilizatorul face ca un cititor virtual să alunece printre cărți
afișând coperta la alegere pe un ecran amplasat în capătul raftului. Atunci când titlurile
glisante nu sunt folosite, pe ecran cărțile sunt afișate aleatoriu inspirând utilizatorii bibliotecii
aflați în trecere.

Dimensiuni ale bibliotecii inteligente

După cum observa J. Schöpfel12 în cazul bibliotecil or inteligente, tehnologia singură nu
transformă o bibliotecă într -o bibliotecă inteligentă . Ea poate reprezent a un aspect al
conceptului de „inteligență” , dacă este încorporat în contextul mai larg al orașului inteligent,
ca parte al unui cadru m ultidimensional ce include și aspecte legate de comunitate, clădire și
guvernanță.

Figura 1. Modelul multidimensional al lui Schöpel pentru biblioteca inteligentă
În modelul propus de J. Schöpfel biblioteca inteligentă prezintă patru dimensiuni :
1. Servicii inteligente – tehnologii precum RFID, acces mobil și wireless, asistență de la
distanță, web semantic, inteligență artificială, Internetul obiectelor, traducere
automată, recunoașterea vocii și a imaginii, procesarea limbajului natural, realitatea
augment ată sunt utilizate pentru a furniza noi experiențe pentru căutarea
documentelor, regăsirea informațiilor sau construcția de colecții colaborative. Totuși,
serviciile inovatoare sunt inteligente doar în măsura în care sunt ușor de folosit și
corespund nevoilor reale ale utilizatorilor. Biblioteca inteli gentă este cea care își
adaptează serviciile la utilizatori i săi, în loc să încerce să adapteze utilizatorul la
serviciile sale.

12 Schöpfel, Joachim. “Smart libraries” en Infrastructures: open access journal .Number 3, Issue 43. 2018.
https://www.mdpi.com/2412 -3811/3/4/43. [accesat la 28.12.2020]. ISSN 2412 -3811.

2. Oameni inteligenți – dincolo de tehnologie, biblioteca există cu și pentru oameni.
Biblioteca inteligentă vede utilizatorul de bibliotecă ca un coproducător activ de
cunoștințe, nu ca un consumator pasiv de informații. Această viziune este în
concordanță cu conceptul de bibliotecă ca „platformă a lucrurilor împărtășite”, unde
cunoașterea este produsă cu și de către cetățeni, beneficiind din plin de sprijinul
bibliotecarilor.
3. Clădiri inteligente – conceptul se referă pe de o parte la clădirile în sine, care îmbină
arhitectura și ingineria durabile cu gestionarea ecolo gică și pe de cealaltă parte la viața
inteligentă legată de clădiri și mijloace, de exemplu, monitorizarea și controlul
clădirilor, monitorizarea dispozitivelor electrice, siguranța personală și un mediu
sănătos atât pentru personal, cât și pentru public.
4. Guvernare inteligentă – folosind instrumente ca management inteligent și rețele
inteligente, comunitatea este implicată, alături de personal și de alte instituții în
procesul de luare a deciziilor de la nivelul bibliotecii. Biblioteca publică poate
contribui în mult e moduri la politica locală, cu contribuții la cultu ră și educație,
asigurând alfabetizare a informațională și îmbunătățind accesul la informații relevante
și servicii sociale.
Concluzii

Poate mai mult ca oricând, astăzi bibliotecile publice joacă un rol determinant în dezvoltarea
orașului inteligent . Prin experiențele antrenante pe care le propun, prin spațiul flexibil și
adaptat nevoilor utilizatorilor, prin dispozitivele conectate la internet și sp ațiile în care
utilizatorii se pot familiariza cu ele, p rin revistele și ziarele puse la dispoziția utilizatorilor,
care atrag deopotrivă oameni aflați în căutarea unui loc de muncă sau care au nevoie de un
spațiu de unde să -și conducă afacerea, prin cursurile de alfabetizare digitală, financiară și
informațion ală sau atelierele car e încurajează lectura și literaț ia încă de la naștere, prin
evenimentele culturale și artistice pe care le organizează, precum și prin parteneriatele pe care
le stabilesc cu diverse instituții, organizații nonguvernamentale sau asocia ții, bibliotecile
publice contribuie substanțial la formarea capitalului uman corespunzător bunei funcționări a
noului model de oraș , capabil să asigure prosperitatea economică atât de necesară pentru
îmbunătățirea calității vieții.

Resurse:

AITHAL, Sreeramana, „Smart Library Model for Future Generations”, în International
Journal of Modern Physics , 2016, A. 1. 693 -703, disponibil online la
<https://www.researchgate.net/publication/306031421_Smart_Library_Model_for_Future_Ge
nerations >, [accesat la 26.12.2020]
CAO, Gaohui; LIANG, Mengli; LI, Xuguang, „How to make the library smart? The
conceptualization of the smart library”, în The Elec tronic Library ; Oxford Vol. 36, Iss. 5,
2018, 811-825.
GALVE -MONTORE, Carme „Smart Cities: An opportunity for libraries to be part of future
urban management ”, 2019, lucrare prezentată la IFLA WLIC 2019 – Athens, Greece –
Libraries: dialogue for change in Sessi on 100 – Information Technology, disponibil online la
http://library.ifla.org/2479/7/100 -galve -en.pdf , [accesat la 26.10.202 0]
GASCO , Mila; J. Ramón Gil -García; Shannon Mersand; Emmanuel Udoh. “Public libraries
as anchor institutions in smart communities: current pract ices and futures development” în
Proceedings of the 52nd Hawaii International Conference on System Science . Pp 3305 -3314.
http://hdl.handle.net/10125/59766 [ accesat la 26.10.2020 ]. ISBN 978 -0-9981331 -2-6.
GIL-GARCÍA , J. Ramón; Theresa Pardo; Taewoo Nam. “What makes a city smart?
Identifying core components and proposing an integrative and comprenhensive
conceptualization” în Information Polity . IOS Press. Vol. 20, 2015. IOS -Press. ISSN 1875 –
8754.
FREYBERG , L. „Smart Libraries – buzz word or tautology? ”, 2018, în Elephant in the Lab ,
disponibil online la < https://doi.org/10.5281/zenodo.1302988 >, [accesat la 26.10.2020]
KULKARNI, Sheshagiri & DHANAMJAYA , M. „Smart Libraries for Smart Cities: A
Historic Opportunity for Quality Public Libraries in India ”, în Library Hi Tech News , 2017,
34. 00 -00. 10.1108/LHTN -08-2017 -0061.
LEICHESTERSHIRE COUNTY COUNSIL, „What is a smart library? A nswers to frequently
asked questions about the changes taking place in your library”, disponibil online la
<https://www.leicestershire.gov.uk/sites/default/files/field/pdf/2018/7/5/What -is-a-Smart –
Library.pdf > [accesat la 28.12.2020]

MERSAND , Shannon & GASCÓ , Mila & GIL-GARCIA , J. Ramon & BURKE , G. &
FIGUEROA , Miguel & SUTHERLAND, Megan, „ The role of public lib raries in smart,
inclusive, and connected communities: current and best practices ”, 2018, 1 -2.
10.1145/3209281.3209403, disponibil online la
<https://www.ctg.albany.edu/med ia/pubs/pdfs/IMLS_Report_ -_Oct_31.pdf > [accesat la
26.10.2020]
MULVAD , Jannik, “ The interactive children’s library . Strategies and prototypes for the
future ”, în Scandinavian Library Quarterly , Vol. 39, 3, 2006, disponibil online la
<http://slq.nu/index0d5d.html?article=the -interactive -childrens -library >, [accesat la
28.12.2020]
NAM, T. and PARDO, T. A., “Conceptualizing smart city with dimensions of technology,
people, and institutions,” in Proceedings of the 12th Annual International Digital Government
Research Conference on Digital Government Innovation in Challenging Times – dg.o ’11 ,
(New York, New York, USA), p. 282, ACM Press, 2011 , disponibil online la
<https://www.researchgate.net/publication/22 1585167_Conceptualizing_smart_city_with_di
mensions_of_technology_people_and_institutions > [accesat la 26.10.2020]
PALETTA, Francisco & GONÇALVES , Ygor & VASCONCELOS, Paula, „A biblioteca no
contexto das cidades inteligentes”, 2015, în Pesquisa Brasileira em Ciência da Informação e
Biblioteconomia . 10. 1 -18.
STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ A ROMÂNIEI 2030 ,
disponibilă online la < https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategia -nationala -pentru –
dezvoltarea -durabila -a-Rom%C3%A2niei -2030.pdf >, [accesat la 26.1 0.2020]
SCHÖPFEL, Joachim, “Smart libraries” în Infrastructures: open access journal .Number 3,
Issue 43. 2018, disponibil online la <https://www.mdpi.com/2412 -3811/3/4/43 > [accesat la
28.12.2020]. ISSN 2412 -3811.
UNESCO. IFLA/UNESCO Public Library Manifesto 1994, disponibil online la
<https://www.ifla.org/publications/iflaunesco -public -library -manifesto -1994 > [accesat la
28.12.2020]
Aarhus Public Library, https://dokk1.dk/press -requests , fotografii disponibile online la
https://www.flickr.com/photos/aakb/sets/72157668074145883 [accesat la 28.12.2020]