Biblioteca Online PsihologiaOnline [628506]

Biblioteca Online PsihologiaOnline
1 
www.psihologiaonline.ro Studiu de caz clinic
CAZUL – A. L.

Loreta Popa
Doctor in Stiinte Medicale
Psiholog, Psihoterapeut

Prezentare generala
Pacienta Anca L., in varsta de 45 ani, absolvent: [anonimizat],
consilier imobiliar la o firma de profil, solici ta suport psihologic datorita traumelor care
i-au afectat viata si pentru ajutor de specia litate in „ detasarea de trecut”.
Problema psihol ogica a pacientei se refera la stres post-traumatic repetat ca
urmare a mai multor situatii grave de viata, care au afectat-o fizic si psihic, pacienta
avand si probleme de natura vicioa sa prin abuzul de alcool in stalat la un moment dat.
Pentru acest motiv apeleaza la suport psihologi c, desi, trebuie mentionat ca
pacienta este o fire extrem de pragmatica si puternica, o luptatoare care nu doreste
sa se lase invinsa de destin; ignora partea fi zica afectata cat si traumele suportate in
plan fizic si psihic; este puternic cont rolata de sot pentru a nu avea recaderi in
dependenta de alcool supr imata, dar continua insa cons umul de cafea si tutun peste
masura acceptata in cazul sau.
Fiind o fire ener gica si petrecareata, stie sa iasa la suprafata din starile care o
cuprind, rareori ce-i drept, si este pr ima care se auto-ajuta in redarea sperantei de
viata prin dorinta puternica de a trai – „ daca nu am muri t pana acum din toate astea,
ce oare m-ar mai putea afecta?”

Prezentare detaliata

1. Date personale: A.L , in varsta de 45 ani , domiciliata in Bucuresti, divortata si
recasatorita, de profesie chimist, lucreaza ca si consilier imobiliar in cadrul unei firme
de profil.
2. Antecedente heredocolaterale: nu are rude cu probleme psihice

Biblioteca Online PsihologiaOnline
2 
www.psihologiaonline.ro 3. Antecedente personale:
– Psihice – stres post-traumati c; abuz si dependenta de alcool
– Somatice – diverse traume fizice ca urmare a unui grav accedent de masina
soldat cu coma si imobilizare la pat timp de sase luni; histerectomie ca urmare a unui
cancer de col uterin.
4. Consum de toxice: cafea – constan t; tutun – 1-2 pachete pe zi; alcool –
suprimat!!!
5. Scurta biografie – nascuta in Botos ani, face parte dintr-o familie organizata
compusa din parinti si un frate. Tatal membru de partid si primar intr-o comuna din
judetul Botosani si mama casnica ii ofera acesteia un mediu de dezvoltare propice,
fara sa duca lipsa de ceva la vremea respec tiva. Isi desfasoara activitatea scolastica
in mediu rural pe perioada ciclului primar si gimnazial. Dezvoltarea psihomotorie pe
etape de varsta s-a inscris in limita normalitatii.
Legatura dintre ea si parinti este una lejera- fiind apropiata mai muLt de tata, care
avea o fire blanda si concilianta, care a inteles-o intotdeauna in problemele cu care s-
a confruntat; mama o fire dura „ din popor” si autoritara cu care pacienta nu este
capabila sa aiba o apropier e afectiva autentica.
Urmeaza liceul la Botosani dupa care va pl eca la facultatea de chimie din Iasi. Aici isi
cunoste primul sot, ofiter, cu care se casatoreste fara a avea copii.
Fire pragmatica, reuseste sa treaca cu succes perioada de dezvoltare psiho-
intelectuala. In societate se manifest a preponderent activ si pro-social; emana o
dorinta puternica de viata, de a trai la maxi mum si a profita de ceea ce i se ofera.
Dupa absolvirea facultatii i se ofera un post la Oradea unde, pleaca impreuna cu
sotul sau, cu care, pentru o perioada are o viata normala si fericita. In prezent este
recasatorita cu un barbat mai tanar cu op t ani si cu care, pretinde ca are o viata
linistita si asa cum isi doreste. Cei doi dore sc sa infieze o fetita pentru a trece peste
faptul ca nu au putut avea un copil datorita vicisitudinilo r vietii. Momentan, puternic
afectionata de animale, pacienta poseda doi cain i cu care „ isi alina singuratatea”.

6. Istoricul bolii: Primul eveniment major care a marcat existenta pacientei a fost
de fapt compus dintr-o pleiad a de evenimente succedate si s-a datorat in prima faza
unui accident grav de masina pe care aceasta l-a suferit in urma cu cativa ani,
urmarile fiind o perioada de co ma, imobilizare la pat dupa iesirea din coma pe o
perioada de sase luni, umilinta suferita in aceasta perioada datorita sotului, care

Biblioteca Online PsihologiaOnline
3 
www.psihologiaonline.ro aducea persoane de sex feminin in casa si cu care intretinea raporturi sexuale in
incaperea vecina celei in care se afla bolnava, divortul de acest sot dupa
insanatosire si revendicarea drepturilor as upra bunurilor. Pe lan ga efectele traumei
fizice , apare si depresia manifestata in ti mpul imobilizarii la pat pentru care urmeaza
medicatie ortotimizanta si neurotropa. Acest episod depr esiv s-a remis in urma
tratamentului medicamentos.
Al doilea even iment traumatizant a aparut o data cu demiterea sa dintr-un post
de lucru pe care-l ocupa in functia de ch imist, datorita abuzului de alcool si
dependentei de acesta.
Al treilea ev eniment marcant pentru psihicul deja fragil al pacientei a aparut
dupa ce aceasta impreuna cu cel de-al doilea so t pierd o casa la munte datorita unui
incendiu de proportii in care pierde marea majoritate a lucr urilor detinute, casa care
trebuia utilizatata pentru deschiderea unei p ensiuni, o data cu depistarea unui cancer
de col uterin, boala pe care pacienta o atribuie in intregime evenimentelor
traumatizante si stresante din viata sa, care ar fi declans at aparitia unor chisturi
ovariene dovetite a fi maligne ( despre care se stie ca pot aparea din cauza stresului
in primul rand) si pe care o va trata intr -o clinica din Statel e Unite cu ajutorul
cumnatei sale de acolo, sora celui de-al doilea sot. Pacienta sufera cu aceasta
ocazie o histerectomie si, d upa chimioterapia de rigoare se intoar c e i n t a r a u n d e
incearca sa traiasca fara sa se gandeasca la trecutul traumatic.

7. Examen psihic
a. Examenul starii psihice prezente
Bolnava cu tinuta ingrij ita, nelinistita, cu atitudine intruziva.
Gestica ampla, mimica mobila , detasata. Lucida, orientata temporo- spatial, auto si
allopsihic.
Neaga tulburari de perceptie.
Nu prezinta sentimente de devaloriza re, autodepreciative , de inutilitate sau
hiperemotivitate.
Prezinta un deficit moderat de c oncentrare si mobilitate a atentiei.
Memoria – fara modifica ri semnificative.
Ritm si flux ideativ spontan, vivace. Raspunde la intrebari prompt, coerent si detaliat (
cu tendinta de exagerare). Prezinta simp tome ale sindromului Munchausen, motiv
pentru care anumite declaratii si relatari au tr ebuit verificate. Discurs ul este centrat pe
debarasarea de trecut.
Afectivitate – prezinta ambiva lenta afectiva fata de parinti.

Biblioteca Online PsihologiaOnline
4 
www.psihologiaonline.ro Somn suficient din punct de vedere calitativ, uneori indus medicamentos.
Apetit alimentar normal, sanatos, respec tand cerintele unui regim de viata adecvat.
Interese, preocupari la nivel maxim. Aspirat ii consistente, orientata vocational. Elan
vital crescut.
b. Diagnostic multiaxial Axa I – tulburare post-traumat ica cu elemente de depresie
Axa II – depresie post-traumatica Axa III – abuz de substante toxice; Axa IV – probleme datorate traumelor fizice si psihice suferite pe care incercand sa le
ignore, le sedimenteaza
Axa V – EGF = 60 8. Demersul terapeutic:
Pacienta prezin ta nerabdare, inversiune afectiva fata de parinti ( tatal fiind
decedat in momentul prezent, considera ca ar fi preferat ca mama sa sa fie cea
decedata si nu tatal sau).
Complexitat ea cazului a facut necesara elabor area unei stratageme de terapie
adecvate.
Am optat pentru terapia cognitiv-comportamentala si cea suportiva bazata pe
deschidere, expunere si comunicare, num eroase studii demonstrand ca pacientii
care beneficiaza de aceasta metoda de terapi e nu prezinta tulburari depresive o
perioada mai indelungata de cat pacientii tratati doar medicamentos, ceea ce
inseamna ca acestia si-au el aborat anumite tehni ci de autoreglare psihica, tehnici
care le vor permite sa fa ca fata stresului care ar putea sa apara ulterior.

Abordarea psihologica
Psihoterapie suportiva si cognitiv-comportamentala
Scop: intarirea eului si a im aginii de sine; accept area starii de sanatate si a trecutului
traumatic .
Obiective

Biblioteca Online PsihologiaOnline
5 
www.psihologiaonline.ro Obiectiv principal: schimbarea perspective i de viata si a opiniilor gresite
Obiective secundare: a. Ajutarea pacientei sa identifice problemele care ii creeaza stari afective
negative
b. Ajutarea acesteia sa constientizeze resursele adaptative pe care le are la
dispozitie pentru a face fata dificultatilor
c. Invatarea unor metode simple de depasire a momentelor dificile
d. Formarea unor deprin deri de autoajutorare.
Strategii 1. Identificarea starilor afective negative si cauzele acestora
2. Identificarea gandurilor negative
3. Deprinderea pacientei cu utilizar ea unor metode de depasire a momentului
negativ
Trebuie mentio nat faptul ca pacienta refuza testarea psihologica, argumentand
aceasta prin faptul ca nu crede in relev anta testelor si nici nu are rabdare pentru
aceasta.
De asemenea, refuza terapia prin hipnoz a pe motiv ca nu se po ate concentra pentru
un astfel de demers terapeutic si ca nu este pe deplin convinsa de utilitatea acestuia,
dupa propriile cunostinte.

Plan terapeutic. Desfasurarea terapiei esalonata in sedinte.

Sedintele 1-2
Etapa I: Am inceput prin investigatii anamnestice am anuntite. Dupa anamneza am
discutat despre terapia cognitiv –comporta mentala si despre modul in care, prin
aceasta, as putea interveni in ajutorul pacientei. S-a incercat o relationare
terapeutica adecvata cu pacienta care, s ubliniaza faptul ca prefera suportul
psihologic pe baza de comunicare, stiind ca acest lucru o ajuta sa dezamorseze
tensiunile acumulate si retinute si, acc epta relaxarea, ca tehnica de detasare.
Pretinde ajutor cognitiv-com portamental numai in masura in care specialistul

Biblioteca Online PsihologiaOnline
6 
www.psihologiaonline.ro considera ca poate gasi o metoda adecvata situatiei ei, evitand astfel orice fel de
„taraganare” si „pierdere de vr eme” cu aplicatii inutile.
Etapa II: am inceput printr-o re laxare usoara si un exerci tiu de respiratie. Pacienta
prezinta nervozitate, nerabdar e si rade de reactiile sale. I s-a explicat faptul ca ne
aflam in terapie la cererea ei si ca nimic nu este obligatoriu. Intelege perfect ceea ce i
se spune si aproba, insa nu se poate concentra mai mult de cateva minute pe
relaxare.
Comunica spontan, mult si obicetiv, detaliat si sincer despre fapte, sentimente
incercate de-a lungul timpului, cat si despre traumele suferite.
Etapa III. Am creat o lista de probleme impr euna, pe baza careia sa ne fixam
obiectivele fiecarei sedinte.
S-a fixat contractul terapeutic si am fo st de acord pentru intrevedere o data pe
saptamana, intrucat pacienta , desi este de schisa terapiei, nu pare ca este dispusa
sa acorde suficient timp unor aspecte mai putin pragmatice ale vietii sale.
Prima tema pentru acasa a constat in monito rizarea pe baza unui jurnal detaliat care
sa cuprinda exact toate activitatile intrepr inse de-al lungul unei z ile cat si relatari
despre problemele care apar in interval de o saptamana, pana la urmatoarea
noastra intrevedere. Pacienta ac cepta sarcina, insa intreab a zambind:”… nu as putea
sa va povestesc mai bine despre ce am facut, cand ne intalnim data viitoare?”
Etapa IV. Am facut sumarizarea acestei prim e faze a terapiei si am creat astfel o
punte de lagatura pentru urmatoarea intalnire.
Sedintele 3-4
Etapa I. Pacienta vine la timp la intrevede re si este foarte vesela, narabdatoare sa
discute si plina de verva. Vorbeste despr e ultima saptamana petrecuta de la ultima
intalnire si demonstreaza tema facuta fara ca acest lucru sa i se fi cerut in prealabil.
Etapa II. S-a continuat cu aprofundarea probleme i pentru care ne aflam in terapie si
anume descoperirea gandurilor negat ive si amintirilor obsesive care participa la
acumularea stresului pacientei. I-am pro pus sa construiasca un tabel care sa
cuprinda gandurile negativ e care o macina, momentul zile i si circumstanta in care se
petrece acest eveniment.
Etapa III. „ Incepand de azi, pe parcursul catorva intalnir i, as dori sa incepem practicarea unui
exercitiu puternic de vindecare si relaxare in terioara: Surasul interior. Acesta ne face
sa devenim mai constienti de corpul si de fiinta noastra interioara.

Biblioteca Online PsihologiaOnline
7 
www.psihologiaonline.ro Prin Surasul interior putem incepe sa dezvoltam o relatie sanatoasa, plina de
iubire cu noi insine si cu ceilalti. Incepem sa ne recunoastem calitatile, sa ne
cunoastem asa cum suntem in realitate, ne descoperim virtutile si problemele. Acest
lucru te va ajuta sa-ti formezi o imagine de sine mai corecta. Surasul interior cultiva
capacitatea noastra de a iubi si de a ne relaxa propriul corp. Daca invatam sa ne
iubim si sa ne acceptam asa cum suntem , va deveni mai usor sa-i iubim sa-i
acceptam si pe ceilalti ca pe noi insine, pr ecum si problemele noastre intrinseci sau
extrinseci.
I s-au oferit pacientei detalii despre aceasta forma de exerci tiu si despre
beneficiile acestuia asupra mintii si corpului.
Dupa o usoara relaxare preal abila pe baza de destindere a musculaturii am inceput
exercitiul propriu-zis.
Incepe intotdeauna Surasul inte rior cu un exercitiu de balansare: balanseaza
coloana vertebrala catre laterale incepa nd cu oasele sezutulu i si sacrul. Surade
coloanei vertebrale si balanseaza-ti fiecar e vertebra. De la baza coloanei pana la
baza craniului. Simti coloana ve rtebrala relaxata si incalz ita, stralucind plina de o
lumina aurie.
Apoi balanseaza-ti coloana inainte si inapo i, dand usor din cap, ca in semn de
aprobare. Dupa ce ai incheiat balansarea, surade coloanei vertebrale de sus in jos,
apoi de jos in sus.
Relaxeaza-ti fruntea si cons tientizeaza energia surasului adunandu-se in fata ochilor
ca o lumina aurie. Imagineaza-ti sentimentele pe care le ai cand intri intr-o gradina
frumoasa. Simte acea energie a sura sului stralucind asemenea soarelui.
Continua sa absorbi energia surasului prin punctul dintre sprancene si las-o sa se
reverse in nas si obraji. Simti cum se relax eaza pielea si muschii si ti se incalzeste
intreaga fata.
Lasati surasul sa se reverse in gura, ridic and usor colturile gurii. Atinge cu limba cerul
gurii si mentine limba acolo pe tot timpul exer citiului, lasand gura usor intredeschisa.
Ne vom opri aici, urmand sa continuam la urmatoarea intalnire.

Sedintele 5-6
Etapa I. In aceasta etapa am continuat invata rea exercitiului, du pa repetarea primei
parti.
Surade gatul ui, lasandu-l sa se cufunde usor pentru a se odihni dupa
activitatea de sustinere a capului. Surade tiro idei si paratiroidei, localizate in partea

Biblioteca Online PsihologiaOnline
8 
www.psihologiaonline.ro frontala a gatului. Simti cum gat ul se deschide ca o floare ce infloreste, in timp ce
energia indeparteaza orice tensiune.
Acum surade inim ii si multumeste-i pentru faptul ca face sangele sa circule in
intregul corp. O simti relaxandu-se in timp ce sarcina i se usureaza. Lasa energia
surasului sa-ti umple inima de iubire pe masura ce nerabdarea si nechibzuinta se
transforma in bucurie si respect. Iubirea, bucuria, respectul si compasiunea se nasc
toate din inima. Simte aces te virtuti radiind catre or gane, glande si intregul corp.
Surade acum pl amanilor, multumindu-le pentru ca furnizeaza oxigen corpului si
ca elimina dioxidul de ca rbon. Simte-i inmuindu-se, devenind mai spongiosi si umezi
pe masura ce se dilata plini de energia surasului.
Simte virtutile inimii, iubire si bucurie, amplif icand energia surasului in plamani
pe masura ce aceasta transforma orice tris tete si depresie in dreptate si curaj.
Etapa II. Dupa o scurta recapitulare a etapei anterioare si a rememorarii organelor
asupra carora ne-am concentrat in exercitiul nostru, ne-am reluat terapia surasului
abordand alte organe.
Surade ficatului, multumeste-i pentru rolu l sau in digestie, prelucrarea si
stocarea elementelor nutritive si in eliminarea substantel or toxice. Simte-l inmuindu-
se si devenind mai umed. Lasa energia surasu lui amplificata de vi rtutile inimii si
plamanilor ( iubire, bucurie, dreptate, curaj) sa transforme orice manie din ficat in
bunatate.
Surade acum panc reasului care este situat in partea stanga inferioara a cutiei
toracice. Multumeste-i pentru faptul ca produce insulina care regleaza nivelul
zaharului in sange si enzimele necesare digestiei.
Surade splinei, localizata in spatele pancreasului, la acelasi nivel, insa pe
partea stanga. Multumeste-i pentru producer ea de anticorpi care lupta impotriva
bolilor. Simte cum orice sentim ent de ingrijorare din ele se transforma in cinste prin
energia surasului amplificat a de virtutile inimii, plamanilor si ficatului.
Adu acum energia in rinichi, af lati in partea inferioara a spatelui, de o parte si
de alta a coloanei vertebral e. Multumeste-le pentru fapt ul ca filtreaza sangele,
elimina deseurile si mentin echilibrul apei in corp . Simte-i cum se racoresc, se
improspateaza si se curata.
Surade gland elor suprarenale de deasupra rini chilor care produc adrenalina si
alti hormoni.
Simte cum orice sentiment de frica se transforma in virtutea blandetii si in toate
celelalte virtuti acumulate pana acum.
Adu energia surasului in zona genitala. Surade si spiraleaza energiile
acumulate jos in ovare si ut er. Multumeste-le ipotetic pentru faptul ca genereaza

Biblioteca Online PsihologiaOnline
9 
www.psihologiaonline.ro hormoni si-ti ofera energie se xuala. Adu energia sexuala, a surasului si a virtutilor
combinate intr-una singura, su s in ombilic si creeaza ment al o miscare de spiralare
pentru a le centra si a le mentine acolo.

Sedintele 7-10
Etapa I. Am continuat sa exersam practica Surasului interior:
Intoarce-ti at entia asupra ochilor, constientizand energia surasului din ochi si
dintre sprancene si permite-i acestei energ ii sa se reverse in gura. Inghite rapid
saliva urmarindu-i traseul prin esofag pana in stomac.
Multumeste-i stomacului pentru ca diger a hrana si simte-l cum se relaxeaza.
Surade-i apoi intestinului subtire si multum este-i pentru faptul ca absoarbe
elementele nutritive.
Surade-i inte stinului gros si multumeste-i pentru ca elimina deseurile.
Adu acum energia surasului in ve zica urinara si in uretre multumindu-le pentru
colectarea si eliminarea urinii.
Orient eaza-ti din nou atentia la nivelul och ilor, absorbind cat mai multa energie.
Surade-i gla ndei pituitare situata la 7-10 cm in spatele punctului dintre
sprancene. Simti cum infloreste. Surade talamusului, localizat chiar deasupra
coloanei vertebrale, in spatele si deasupr a pituitarei si hipotalamusului. Surade
glandei pineale. Simti cum aces te glande se dilata si cresc.
Surade celor doua emisfere ale craniului. Su rade in cerebel si in prima vertebra
cervicala de la baza craniului.
Coboara energia surasului prin toate vert ebrele, pana la baza co loanei ( 7 vertebre
cervicale, 12 toracice, 5 lombare, osul sacr u si coccisul). Discurile dintre vertebre se
inmoaie pe masura ce coloana vertebrala se dilata si se lungeste. Ar tebui sa simti
spatele destins si confortabil.
Etapa II. Pentru a incheia exercitiul este foarte important sa stochezi energiile
acumulate in ombilic. Pentru a cole cta energia concentreaza-te asupra zonei
ombilicului, cam la 4 cm in interiorul corpului. Acopera ombilicul cu ambele palme,
stanga peste dreapta, apoi imagineaza-ti ca spiralezi energia in sensul acelor de
ceasornic, de la mic la mare, de 36 de ori.
Apoi inversezi sensul si spiralez i inapoi, in ombilic, de 24 de ori.
Etapele III si IV. Intalnirile urmatoare le-am dedicat practicarii exercitiului Surasului
interior.

Biblioteca Online PsihologiaOnline
10 
www.psihologiaonline.ro
Sedintele 11-12
In cursul acestor sedinte am continuat dem ersul de intarire a eului si a
modificarii imaginii de sine.
S-au analizat aspectele pozitive si cele n egative din cadrul familiei si s-au stabilit
sarcini comportmentale pentru remedierea neajunsurilor. S- a cautat sa se gaseasca
rezolvari pentru aspectele negative si sa se intareasca aspectele pozitive.
In final i-am prezentat pacientei un rezumat al problematicii i dentificate rugand-
o sa-mi spuna cum vede ea desfasurarea lucruril or in viitor in situatia in care
tratamentul va avea succes.
„ In primul rand imi doresc sa fiu sanatoasa, sa am chef de treaba, ca la cate am
in cap…!!! Si as vrea sa nu ma mai enerve z asa usor pe sotul meu si sa izbucnesc
imediat din orice prostie. Da r probabil ca stau cam prost cu nervii! ( rade). Noroc ca
el nu ma baga in seama si ma evita in astfel de momente.
In ce priveste viitorul….cred ca acest trat ament psihologic deja a inceput sa isi spuna
cuvantul pentru ca simt ca gandesc putin diferit fata de in ainte de terapie si cred ca
sunt mai relaxata. Am inceput sa dorm mai bine. De multe ori adorm si sunt
multumita ca nu prea mai iau medicamente care sa ma ajute sa dorm. Cred ca sunt
pe drumul cel bun…”
Intrucat bolnava continua sa manifeste rezerve, nu la fel de mari ca la inceput
insa, i-am administrat ca tema pentru acas a citirea zilnica a 3-4 pagini din cartea
prof. Irina Holdevici „Ameliorarea perform antelor individuale prin tehnici de
psihoterapie” pe care i-am im prumutat-o, urmand sa reluam subiectul intr-o viitoare
intalnire.
De asemenea, deoar ece pacienta are dificultati in a-si ocupa timpul liber altfel
decat dormind, am hotarat impreuna realizarea unor pr ograme riguroase. La acest
nivel i s-a cerut sa-si monitorizeze activita tile dupa criteriul nivel de maiestrie si
placere. Pacienta continua sa nu simta placere in lucrur i” nesemnificative”, dar a
enumerat si placeri care ii par mai putin dezagreabile, cu m ar fi ingrijirea florilor
pentru care are , se pare, o adevarata pasiune, joaca cu cainii ei etc.
Pentru a conc luziona am recurs la tehnici de ter apie suportiva prin care se va
face referinta la progresul pacientului dar si la alte aspecte. Psihoterapia suportiva
simpla consta intr-o perpetua incurajare a bolnavului, in paralel cu favorizarea unei
descarcari emotionale a acestuia, capabila sa -i procure o dimin uare a anxietatii si
urmarind asigurarea tuturor conditiilor pe ntru instruirea unui tratament eficace.
Mijloacele prin care se realizeaza aceste obiective sunt: persuasiunea, indrumarea,
incurajarea, catharsis-ul, presiunea, desens ibilizarea, exteriorizarea intereselor si
manipularea mediului.

Biblioteca Online PsihologiaOnline
11 
www.psihologiaonline.ro Intaririle si complimentele practicate sun t:” complimente in legatura inteligenta de
care dati dovada in abordarea terapiei”, „ complimente pentru felul in care aratati,
pentru aspectul exterior ingrijit ”, „ felicitari pentru modul in care ati reusit sa treceti
peste aceasta problema, pentru cum ati realizat tema pentru acasa, pentru modul in
care va indepliniti sarcinile” etc.
Sarcini generale: intrucat s-a dovedit a fi o mare amatoare de excursii montane si
drumetii, i-am sugerat sa continue acest hobby ori de cate ori are prilejul si sa se
reincarce astfel energetic. Sa evite certurile si situatiile stresante pe cat posibil si sa
acorde propriei persoane mai mult timp decat a facut-o pana acum pentru ingrijire la
toate nivelurile.
Recomandari speciale: respectarea unui program de viata nat ural si sanatos;
evitarea substantelor toxice pe cat de mult posibil sau r enuntarea definitiva la
acestea.
Evaluarea progresului: pacienta a inceput sa priveasca viata diferit, cu mai multa
usurinta, mai linistita, incercand din rasputeri sa uite si sa accepte in adevaratul sens
al cuvantului nelinistea in pr ivinta sanatatii si viitorului in acest sens, sa lupte sa se
concentreze pe indeplinirea sarcinilor as umate si pentru o viata relaxata.
Relatia cu mama sa a ince put sa prinda contur pozit iv. De asemenea constientizeaza
faptul ca sotul ei insemna „ stanca de spriji n” din apropierea ei si considera ca trebuie
sa faca totul pentru a nu o „sfarama”.
Recunoscand beneficiile terapiei va stii pr ecis cum sa actioneze pentru a-si induce
autorelaxarea si starea de bine. Intrucat i-am starnit se tea de document are, promite
ca va citi atat cat va fi posibil tot ce tine de psihicul uman si starea de bine a
acestuia.