Biblioteca Digitala

Capitolul I : Introducere

Într-o bibliotecă digitală colecțiile de date sunt stocate în format digital. Conținutul bibliotecii poate fi stocat local sau poate fi accesat de la distanță prin intermediul rețelelor de calculatoare. Conținutul unei biblioteci digitale poate să fie creat direct în mod digital, dar poate să fie și conținut provenit din surse analogice prin procesul de digitizare. Există mai multe definiții ale unei biblioteci digitale, prin intermediul rețelei DELOS, mai mulți cercetători au produs un model de referință pentru bibliotecile digitale, care definește o biblioteca digitală ca fiind o organizație, posibil virtuală, care colectează, administrează și conservă pe termen lung conținut digital, pe care îl oferă comunităților de utilizatori, oferind funcționalități specializate privind conținutul, de calitate măsurabilă și în conformitate cu politici codificate.

Termenul de bibliotecă digitală a fost popularizat în 1994, de către NSF (National Science Foundation), DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency) și NASA (National Aeronautics and Space Administration) prin DLI – Inițiativa privind Biblioteciile Digitale , au fost acordate fonduri importante unor universități din SUA pentru cercetări în domeniul bibliotecilor digitale.

În prezent numărul bibliotecilor digitale este în creștere, în special numeroase librării academice sunt implicate în construirea propriilor biblioteci digitale, pentru a colecta și conserva cărți, ziare, teze, precum și alte lucrări ale instituției. Desigur un alt treilea scop al acestor instituții, și poate cel mai important, este de a pune la dispoziția publicului larg aceste colecții de date.

De asemenea la momentul actual există în curs de desfășurare proiecte de digitizare la scară largă, de exemplu proiectul Million Book Project care in 2007 a terminat scanare a peste un milion de cărți, Internet Archive care oferă acces la aproximativ trei milioane de cărți, fișiere audio, imagini, dar și site-uri web, permițând utilizatoriilor să vizualize site-uri care nu mai există.

În cadrul acestei lucrări ne-am propus să prezentăm modul în care putem creea o biblioteca digitală cu ajutorul suitei software Greenstone, să implementăm o bibliotecă digitală proprie cu ajutorul suitei software Greenstone, să analizăm câteva biblioteci digitale cu o temă asemănătoare.

Lucrarea este structurată în 6 capitole:

Introducere: acest capitol va conține o scurtă introducere în domeniul bibliotecilor digitale, prezentarea temei ales pentru propria bibliotecă digitală care va fi creată și obiectivele propuse pentru propria bibliotecă digitală;

Biblioteci digitale – generalități: în acest capitol vor fi prezentate noțiuni teoretice din domeniul bibliotecilor digitale;

Greenstone: al treilea capitol conține o descriere a suitei software Greenstone care va fi folosită la creare biblioteci digitale. Vor fi prezentate și aspecte practice pentru crearea unei biblioteci digitale cu ajutorul Greenstone;

PC Games Library: capitolul 4 va fi dedicat biblioteci digitale implementate, prezentând pași urmați pentru creare biblioteci;

Comparație cu biblioteci similare: vor fi prezentate și analizate biblioteci digitale având o temă asemănătoare cu propria bibliotecă și se vor face comparați între biblioteca PC Games Library și bibliotecile prezentate;

Concluzii: ultimul capitol va îngloba concluziile lucrării, prezentarea obiectivelor atinse, avantajelor soluției alese, limitărilor și posibilitățile de dezvoltare ale aplicației

Lucrarea va conține și o bibliografie, o anexă cu extrase din cod și un CD cu aplicația.

Tema și obiectivele biblioteci digitale

Tema lucrării constă în dezvoltarea unei biblioteci digitale cu informații despre jocurile video pe PC. În prezent jocurile video reprezintă una dintre cele mai populare forme de divertisment, piața jocurilor video înregistrând creșteri substanțiale de-a lungul aniilor.

Industria jocurilor video a evoluat de la o formă de divertisment adresată unei nișe din piață, până în momentul actual, deveniind o industrie care a generat venituri in valoare de 25 de miliarde de dolari în 2011.

Jocurile video sunt prezente pe majoritatea platformelor disponibile, calculatoare, console (PlayStation, Xbox, Wii), dispozitive mobile (smarthphone, console portabile). Unele dintre cele mai populare jocuri video sunt așa numitele jocuri casual, jocuri care pot fi jucate în reprize scurte, nu necesită cerințe hardware mari, și au un grad de dificultate, de regulă, mai redus, și de obicei sunt dezvoltate cu un buget restrâns. În această categorie intră jocuri clasice si arhicunoscute precum Solitaire, Minesweeper, dar și jocuri noi precum Angry Birds, Farmville, care au devenit un simbol al jocurilor video actuale. Desigur există și opusul, jocuri care necesită un buget mult mai mare, de ordinul zecilor de milioane de dolari, au un gameplay complex, o poveste dezvoltată, de multe ori aceste jocuri măresc cerințele hardware actuale, și necesită mai mult efort din partea utilizatorului pentru a le juca, nu se pot juca in reprize de câteva minute.

Având in vedere popularitatea de care se bucură jocurile video există numeroase site-uri web care tratează acest subiect, http://www.gamespot.com/, http://www.ign.com/, http://kotaku.com/. Aceste site-uri sunt foarte populare, dar de regulă ele nu au drept scop creearea unei colecții cât mai mare de jocuri, ci prezentarea recenziilor proprii asupra jocurilor, prezentarea ultimelor știri din industrie, astfel informațiile despre jocurile mai vechi pot fi pierdute, unele jocuri pot fi omise, ele neprezentând importanță pentru publicul larg, deci nici pentru aceste site-uri, care au drept scop generarea de profit, deci grupul lor țintă de jocuri este format din jocurile populare, care implicit vor atrage vizitatori.

Din motive evidente de drepturi de autor în biblioteca digitală pe care o vom creea nu putem stoca efectiv jocurile, deși unele jocuri sunt freeware sau au devenit abandonware, majoritatea jocurilor sunt protejate de drepturi de autor. Un al doilea motiv ar fi spațiul necesar stocări jocurilor, un joc actual de PC se apropie de 10 GB, uneori depășind această valoare. Biblioteca va conține informații despre fiecare joc, anul în care a fost lansat pe PC, producătorul, editor (publisher), categorie, notă Metacritic, imagini din joc.

Pentru biblioteca pe care o voi implementa am stabilit următoarele obiective:

materialele folosit să nu conțină drepturi de autor, pentru a putea fi copiate și utilizate de către utilizator;

multiple modalități de căutare:

căutare full-text;

căutare după numele jocului;

căutare după categoria din care face parte jocul;

căutare după producătorul jocului;

căutare în funcție de formatul documentelor.

multiple modalități pentru navigarea prin documentele colecției:

afișarea alfabetică a jocurilor în funcție de titlu;

afișarea categoriilor de jocuri cu posibilitatea de a vizualiza toate documentele dintr-o anumită categorie;

afișarea producătorilor de jocuri cu posibilitatea de a vizualiza toate documentele asociate cu un anumit producător;

afișarea tuturor formatelor în care se găsesc documente în bibliotecă, cu posibilitatea de a afișa documentele aferente;

afișarea unui colaj cu imagini din jocuri.

biblioteca să fie ușor de folosit de către utilizatori.

Capitolul II : Biblioteci digitale – generalități

Bibliotecile digitale nu trebuie să reprezinte sfârșitul bibliotecilor fizice și transformarea acestora în conținut digital, ci mai degrabă bibliotecile digitale prezintă noi metode de abordare a informațiilor: selectarea, organizarea, accesarea, conservarea și propagarea informațiilor.

O bibliotecă digitală nu este doar o simplă digitizare a unei biblioteci clasice, o bibliotecă digitală este o colecție axată pe obiecte digitale, incluzând text, video și audio, înglobând metode de acces și de regăsire, de selectare și de organizare precum și metode pentru întreținerea colecției .

După cum se poate observa o bibliotecă trebuie să includă facilități pentru utilizator dar și pentru bibliotecar. Funcțiile de acces și de extragere a obiectelor din colecție sunt adresate utilizatorului. Deși utilizatorul este destinatarul final al unei biblioteci digitale, accentul nu trebuie pus exclusiv pe facilitățile adresate acestuia, în aceeași măsură trebuiesc luate în calcul și facilitățile acordate bibliotecarului.

Selectarea, organizarea și întreținerea colecțiilor reprezintă facilități cheie destinate bibliotecarului. Bibliotecarul trebuie să dea dovadă de înțelepciune în a lua decizi cu privire la materialele incluse în colecție, și ulterior de selecție a metodelor potrivite pentru organizarea și întreținerea colecțiilor.

Aceste trăsături disting o bibliotecă digitală de World Wide Web. Dar bibliotecile digitale nu se diferențiază doar de site-uri simple care pur și simplu oferă informați fără a include facilități de selectare și organizare, ci se diferențiază și de site-uri care oferă colecții extinse împreună cu metodele necesare de selectare și organizare. Diferența dintre cele două este dată de modul de îmbogățire a colecțiilor. O bibliotecă digitală permite adăugare de noi elemente colecțiilor fără a fi nevoie de o actualizare manuală a structurilor folosite pentru acces și recuperare. În cazul site-urilor acestea sunt create manual, prin structuri de legătură care sunt modificate în cazul adăugări de elemente noi.

Un element important, care trebuie să fie prezent la orice bibliotecă digitală, este scopul. Fiecare colecție dintr-o bibliotecă digitală ar trebuie să aibe un scop bine definit, care să specifice obiectivele de atins, precum și un set de principii, care vor alcătui directivele care ghidează bibliotecari în luarea deciziei de a include un material în librărie sau de a nu include.

Tendințele în ceea ce privește biblioteciile digitale se referă în special la îmbunătățirea experienței utilizatorului, mobilitatea, perfecționarea metodelor de regăsire a informației.

Se dorește o individualizarea a biblioteci digitale pentru fiecare utilizator în parte, utilizatorului îi va fi oferită capacitatea de modifica biblioteca digitală până în punctul în care aceasta devine un spațiu de lucru personal. Pe lângă modificările făcute de utilizator, biblioteca digitală va fi dinamică, se va adapta cerințelor utilizatorului, va ține evidența acțiunilor utilizatorului și va încerca să-i faciliteze accesul la materialele dorite.

Progresele tehnologice vor duce la creearea unor biblioteci digitale mobile, care vor fi stocate direct pe dispozitivele portabile. Mărirea spațiului de stocare, îmbunătățirea afișajului dispozitivelor digitale va face posibilă stocarea unei întregi biblioteci digitale, și nu doar accesarea ei de pe un server prin intermediul unei rețele.

Metadata

Un aspect foarte important al oricărui tip de bibliotecă este catalogarea, ce informații despre materialele din librărie sunt incluse în catalogul librăriei. Echivalentul catalogării în biblioteca digitală este metadata – date despre date. Un exemplu de metadata ar fi datele despre autor asociate cărților dintr-o colecție.

Metadata este, în general, considerată a fi informație structurată despre o anumită resursă informațională. Informațiile structurate implică existența unor câmpuri, precum autor, titlu, data, în care informațiile sunt organizate, în acest mod informația poate fi manipulată într-un mod adecvat fără a ține cont de context. Subiectul metadata în cadrul bibliotecilor digitale moștenește o mare parte din munca depusă de către bibliotecari librăriilor clasice în efortul de a creea, a partaja, a aplica și de a gestiona metadata pentru colecțiile librăriilor.

Metadata

În cazul bibliotecilor digitale metadata poate proveni din două surse, metadata alocată ”uman” sau metadata atribuită de către computer. În primul scenariu o persoană, de regulă bibliotecarul, sau un grup de persoane analizează documentul și alocă a anumită valoare unui anumit element metadata, de exemplu valoarea ”Ion Luca Caragiale” elementului ”autor”. Cel de-al doilea scenariu implică procesarea documentului digital de către un program de calculator și atribuirea, de către acesta, unei valori unui element metadata. În cazul documentelor create digital este posibil ca metadata să fie integrată încă din momentul în care documentul a fost creat. Dacă documentul a fost digitizat dintr-o sursă analogică aplicația software folosită în procesul de digitizare va integra, în mod frecvent, metadata în fișierul rezultat, însă de regulă acest tip de metadata nu este la fel de folositor ca metadata provenită din judecata umană.

Metadata prezintă mai multe aspecte în funcție de informațiile disponibile despre un material. Metadatele istorice descriu proveniența, forma și istoricul de conservare. Cele funcționale oferă informați despre întrebuințare, condiție și publicul căruia i se adresează materialul. Caracteristicile tehnice ajută la promovarea interoperabilități între sisteme diferite. Legăturile și citatele sunt oferite de metadale relaționale. Printre cele mai importante metadata se numără cele care oferă informații intelectuale, precum informații despre conținutul sau subiectul materialului respectiv.

Metadatele bibliotecilor sunt standardizate, existând multe standarde din care se poate alege. Una dintre cele mai folosite metadata este metadata bibliografică, pentru acest tip de metadata două standarde răspândite la nivel internațional sunt MARC și Dublin Core. MARC (machine-readable cataloging) este un standard detaliat și cuprinzător care este controlat atent și este transmis între librării. Termeneul MARC se poate traduce prin catalogare care poate fi citită de mașină. Standardul MARC a apărut din necesitatea de a transforma înregistrările de pe cartele-catalog într-un format care poate fi recunoscut de computer. Odată ce metadata a fost exprimată cu ajutorul standardului MARC, metadata a putut să fie copiată, distribuită și partajată între librarării. Multe dintre câmpurile întâlnite la standardul MARC conțin sub-câmpuri.

Dublin Core este un set de elemente de metadata care sunt proiectate pentru o utilizare generală. Dublin Core este destinat pentru descrierea materialelor electronice, de exemplu pagini web, care nu necesită o înregistrare MARC completă. Spre deosebire de standardul MARC, care conține sute de elemente de metada, Dublin Core conține doar 15 elemente de metadata. Acest set formează nucleul, care poate fi augmentat cu ajutorul calificativelor formând astfel Qualified Dublin Core.

Pentru metadata non-bibliografică nu există un standard care să fie acceptat la scară largă. Acest element cuplat cu creșterea interesului pentru a comunica informații despre programe radio și emisiuni televizate a condus la intensificare eforturilor pentru dezvoltarea unui nou set de metadata pentru acest scop. Dezvoltarea unui standard care să fie acceptat la nivel internațional va necesita multă muncă, negocieri și compromisuri.

Metadatele ajută bibliotecile digitale pe mai multe planuri, înlesnește procesul de căutare și extragere a informației din colecții, oferă informații despre termeni și condițiile de autorizare și folosință ale informației, sau despre licențiere, pot asigura standarde de calitate, și promovează interoperabilitatea cu alte sisteme.

La începutul capitolului, am menționat printre cele mai importante facilități ale unei biblioteci digitale, accesarea informației. Acest lucru se poate realiza prin căutarea în colecție sau prin navigarea materialelor din colecție.

În prezent cele mai utilizate metode pentru căutare în cadrul bibliotecilor digitale sunt căutarea full-text și căutarea cu ajutorul metadatelor. În cadrul căutări full-text sunt examinate cuvintele din documente pentru a se găsi o potrivire cu criteriul furnizat, un cuvânt, o combinație de cuvinte etc. În cazul colecțiilor voluminoase o căutare a tuturor cuvintelor din fiecare document la fiecare interogare nu ar fi practică, în aceste cazuri se preferă o indexare, se vor scana toate documentele și se va construi o listă de indecși pe baza cuvintelor găsite. Căutarea efectivă se va folosi de acești indecși.

Căutarea cu ajutorul metadatelor permite ca procesul de interogare să se realizeze doar pe anumite caracteristici ale documentelor din colecție, de exemplu se poate căuta doar în titlul documentelor, sau se poate căuta doar după numele autorilor.

Alt proces care este asistat de metadata este navigarea. Dacă interogarea implică cunoașterea documentului dorit, navigarea implică faptul că se va ști ce document se dorește în momentul în care acesta este găsit. Colecțiile care nu au metadata asociate documentelor pot fi supuse unui proces de căutare dar nu se poate naviga prin ele într-o manieră eficientă. Metadatele sunt esențiale pentru furnizarea unor facilități de navigare eficiente. Printre structurile navigabile care pot fi create cu ajutorul metadatelor se numără listele, de exemplu ordonarea documentelor într-o listă alfabetică în funcție de titlu; navigarea în funcție de dată, afișarea ziarelor dintr-o anumită perioadă ar fi un exemplu în acest caz; ierarhii, folosite mai ales în cazul colecțiilor mari, în care afișarea tuturor documentelor într-o listă ar fi impractică; clasificare pe fațete care combină elemente din structurile precedente.

Planificarea unei biblioteci digitale

Procesul de implementare al unei biblioteci digitale de regulă este precedat de planificarea biblioteci respective. Pot fi considerate trei aspecte principale în procesul de planificare, utilizatori, materialele și tehnologia.

În cazul utilizatorilor trebuie în primul rând stabilit un grup țintă pentru biblioteca digitală dorită. Trebuie ținut cont de experiența lor în domeniul computerelor, de barierele lingvistice, de tehnologia folosită pentru a accesa biblioteca, de posibila întrebuințare a instrumentelor de ajutor pentru a îi asista în folosirea biblioteci. De asemenea se va stabili dacă se dorește ca utilizatori să poată contribui la biblioteca digitală. Un alt aspect important în ceea ce privește experiența utilizatorului este evaluarea biblioteci, cine va realiza evaluarea, ținând cont de faptul că o evaluare poate ajuta la îmbunătățirea unor arii deficitare ale biblioteci.

Materialele care vor fi colectate în biblioteca digitală reprezintă al doilea pas al planificări. Cel mai important este stabilirea materialelor care vor fi incluse în bibliotecă. Următoare problemă în cazul materialelor este formatul, trebuie evaluat formatul în care se află materialele, în ce format se dorește păstrarea lor în biblioteca digitală, dacă este nevoie să se realizeze o conversie între formate, dacă este nevoie de prezența materialelor în mai multe formate. Trebuie ținut cont și de licențiere sau de copyright, bibliotecile digitale încă se află sub incidența legilor de copyright. Tot în cadrul acestui pas se pot stabili metadatele folosite.

Tehnologia care va ajuta la crearea biblioteci digitale și la întreținerea ei reprezintă un aspect important al planificări. Selectarea unui software pentru implementarea biblioteci poate reprezenta un punct de plecare în rezolvarea acestui aspect. Trebuie stabilit unde va fi găzduită biblioteca, cine și cum se va ocupa de întreținerea ei, cum va fi controlat accesul la bibliotecă, dacă se va putea interopera cu alte librări. Dacă va fi nevoie de o conversie a materialelor de la un format la altul, se vor căuta soluții pentru rezolvarea acestui aspect. Bugetul trebuie luat și el în calcul, pe lângă costurile inițiale, se vor avea în vedere și costuri legate de întreținerea biblioteci.

Avantaje

Pentru a analiza avantajele unei biblioteci digitale aceasta poate fi comparată cu o bibliotecă normală, clasică.

Un prim avantaj al unei biblioteci digitale este lipsa constrângerilor fizice. Într-o bibliotecă clasică, o carte, ocupă un spațiu fizic, pe când într-o bibliotecă digitală aceași carte nu ocupă decît spațiu virtual, și având in vedere progresele technologice, soluțiile de stocare ocupă din ce în ce mai puțin spațiu fizic. Acest lucru, implică și costuri reduse cu personalul în cadrul unei biblioteci digitale.

Accesibilitatea este un alt avantaj al bibliotecilor digitale, de exemplu – o persoană din România poate accesa cu ușurință o librărie digitală din America, fiind necesară doar o conexiune la internet. De asemenea o bibliotecă digitală poate fi accesată în orice moment, nu doar în cadrul unui orar prestabilit.

Alt avantaj este reprezentat de posibilitatea biblioteci digitală de a pune același material la dispoziția mai multor utilizatori simultan, spre deosebire de o bibliotecă clasică unde există un numar limitat copii ale aceluiași material.

O bibliotecă digitală poate asigura, cel puțin pe termen scurt, păstrarea colecțiilor care în alte condiții ar fi pierdute, sau nu ar fi accesibile publicului larg din cauza condițiilor speciale necesare pentru păstrarea lor într-o bibliotecă clasică, de exemplu cărții vechi.

Prin procesul de digitizare caracteristici ale datelor care fac obiectul colecțiilor pot fi îmbunătățite, de exemplu defecte din fotografii pot fi îndepărtate.

Biblioteca digitală îi oferă utilizatorului un mod mult mai ușor și intuitiv de căutare a informațiilor, și de parcurgere a titlurilor din colecție.

Dezavantaje

Unele dintre cele mai mari dezavantaje pe care trebuie să le combată bibliotecile digitale sunt conservarea materialelor, licențierea și copyright-ul, și catalogarea.

Datorită progreselor tehnologice, mediile digitale evoluează, astfel colecțiile stocate digital trebuiesc și ele să migreze pe noile platforme digitale, pentru a putea fi accesibile și în viitor. O alternativă la migrarea pe platforme noi o reprezintă emularea sistemelor, care gazduiesc colecțiile, sub formă de mașini-virtuale.

Una dintre cele mai mari probleme ale bibliotecilor digitale este legea de copyright. Pentru a putea să publice materialul pe internet, astfel oferindu-l utilizatorilor, în unele cazuri trebuie obținută permisiunea din partea deținătorului dreptului de proprietate. Acest lucru poate crea conflicte de interese, proprietarul materialului poate să dorească publicarea online a materialului cu scopul de a obține un profit material. Au existat și propuneri ca bibliotecile digitale sa fie excluse de la legea drepturilor de autor, lucru care ar fi în beneficiul publicului dar ar creea daune economice pentru autori.

Eficiența unei biblioteci atât digitală cât și clasică este strâns legată de catalogarea colecțiilor. Simpla căutare dupa text intr-o bibliotecă digitală prezintă unele hibe, căutarea traducerilor, diferențierea între texte publicate sub pseudonim si cele publicate sub numele real al autorului, diferențierea între parodie și non-ficțiune. Pentru rezolvarea acestor probleme pot fi create metadata, care să ajute în procesul de căutare.

Capitolul III : Greenstone

Introducere

Greenstone este o suită software folosită pentru construirea și distribuirea bibliotecilor digitale. Greenstone permite publicarea biblioteci digitale pe internet sau pe suport fizic, CD, DVD etc. Este produs de New Zealand Digital Library Project în cadrul universități Waikato, fiind dezvoltat și distribuit în cooperare cu UNESCO și Human Info NGO în Belgia. Greenstone este un software multilingv open-source, emis în conformitate cu termenii licenței GNU General Public License.

Scopul Greenstone este de a le da utilizatorilor, în special universităților, bibliotecilor și altor instituți din domeniul serviciilor publice, posibilitatea de a-și crea propria bibliotecă digitală.

Interfața Greenstone și toată documentația este disponibilă în engleză, franceză, spaniolă, rusă, kazahă. Cu ajutorul voluntarilor au fost create interfețe și în alte limbi, printre care și limba româna. Ultima versiune Greenstone poate fi descărcat de la următoarea adresă http://www.greenstone.org/download .

Tot pe site-ul Greenstone pot fi găsite link-uri către o parte dintre biblioteci digitale create cu Greenstone: http://www.greenstone.org/examples . Suita de produse software Greenstone este utilizată la nivel internațional fiind folosită printre altele pentru a creea biblioteca digitală a Universități Auburn, S.U.A, biblioteca națională a Uruguayului, mai multe colecții pe diverse teme din partea Universități Oxford, Anglia.

O bibliotecă digitală tipică construită cu ajutorul Greenstone este alcătuită din mai multe colecții organizate individual, de regulă aceste colecții având un punct comun. Colecțiile sunt ușor de întreținut, pot fi completate și reconstruite în mod automat.

Modalități de găsire a informației în colecții

De cele mai multe ori informația în cadrul colecțiilor poate fi gasită în două moduri, prin interogare și prin navigare.

Greenstone atribuie indecși ”full-text” documentelor, acest lucru permițând interogarea după anumite cuvinte, combinații de cuvinte, fraze, rezultatele urmând a fi ordonate în funcție de cât de relevante sunt ele pentru interogarea făcută de către utilizator. Acest tip de căutare este numită căutarea full-text și este căutarea implicită a unei biblioteci digitale create cu Greenstone.

Pe lângă căutarea full-text, în majoritatea colecțiilor există date descriptive asociate fiecărui document, de exemplu autor, editură, an, aceste informații se numesc metadata. Multe colecții combină căutarea cu ajutorul indecși full-text cu interogarea în funcție de anumite tipuri de metadata, care permit căutarea după anumite caracteristici, de exemplu un index asociat metadatei autor, care permite căutarea după autorul documentului.

Navigarea implică liste pe care utilizatorul le poate vizualiza, de exemplu liste de autori, liste de titluri, structuri ierarhice de clasificare etc. Listele și structurile ierarhice sunt generate din metadatele asociate fiecărui document. Metadata este nucleul navigări, ea trebuie specificată în mod explicit sau să fie extrasă automat din documente.

Indecși pentru interogare și pentru căutare sunt creați în timpul procesului de construire a biblioteci digitale în concordanță cu datele din fișierul de configurare al colecției.

Detalii tehnice

Greenstone funcționează pe toate versiunile de Windows, Unix/Linux și Mac OS-X. Distribuția Greenstone include fișierele binare pentru toate versiunile de Windows, Linux și Mac OS X. De asemenea, este inclus codul sursă pentru sistem, care poate fi compilat folosindu-se Microsoft C++ sau GNU Compiler Collection. Greenstone funcționează împreună cu software-ul asociat, care este gratuit: webserver-ul Apache și PERL. Interfețele cu utilizatorul folosesc un browser web, de obicei Internet Explorer (în cazul Windows), dar se poate folosi cu ușurință orice alt browser.

Greenstone permite creeare de biblioteci digitale interoperabile folosind standarde contemporane. Încorporează un server care poate folosi orice colecție în protocolul Open Archives Protocol for Metadata Harvesting (OAI-PMH), si poate prelua documente în OAI-PMH și să le includă într-o colecție. Orice colecție poate fi exportată în METS (în Profilul METS Greenstone, aprobat de către Consiliul Editorial METS și publicat la http://www.loc.gov/standards/mets/mets-profiles.html) și Greenstone poate importa documente în forma METS. Orice colecție poate fi exportată în DSpace și orice colecție DSpace poate fi importată în Greenstone.

Greenstone are două interfețe interactive separate, interfața Reader și interfața Librarian. Interfața Reader funcționează într-un browser web. Interfața Librarian este o interfață grafică pentru utilizator bazată pe Java, care înlesnește adunarea materialelor pentru colecție, permițând chiar descărcarea de pe internet dacă este nevoie. Totodată interfața Librarian permite adăugarea de metadata, crearea funcțiilor de căutare și de navigare și în final construirea și distribuirea biblioteci.

Există seturi predefinite de metadata:

Dublin Core (simplu și calificat)

RFC 1807

NZGLS (New Zealand Government Locator Service)

AGLS (Australian Government Locator Service)

Utilizatorul poate să-și definească propriile seturi de metadata folosind Greenstone's Metadata Set Editor. Plug-inuri sunt folosite pentru încorporarea metadatelor create extern sub diferite forme. Există plug-in pentru: XML, MARC, CDS/ISIS, ProCite, BibTex, Refer, OAI, DSpace, METS.

Plug-inuri sunt folosite și pentru procesarea documentelor. Pentru documentele textuale există plug-in pentru PDF, PostScript, Word, RTF, HTML, text simplu, Latex, arhive ZIP, Excel, PPT, Email (diferite formate), cod sursă. Pentru documente multimedia există următoarele plug-inuri: pentru imagini, orice format, incluzând GIF, JIF, JPEG, TIFF, pentru MP3 audio, pentru Ogg Vorbis audio, și un plug-in generic care poate fi configurat pentru formate audio, MPEG, MIDI etc.

3.1 Versiuni

Ultima versiune stabilă de Greenstone este versiunea 2.85, lansată în noiembrie 2011. Au existat două versiuni candidat 2.85rc1, 2.85rc2 lansate în august respectiv octombrie 2011. Aceasta este versiunea recomandată de site-ul oficial pentru a fi folosită pe versiunile Windows 32 bit, Windows 2000, XP, Vista, 7, 2003, 2008 etc. Pentru Windows 95/98/Me/NT este recomandată versiunea 2.80. Greenstone nu mai poate fi instalat pe versiuni de Windows 16 bit, cum ar fi Windows 3.1/3.11, dar colecțiile care au fost exportate pe CD încă vor funcționa pe aceste sisteme.

Folosind această versiune vor fi instalate ambele biblioteci, cea locală și cea web. Versiunea 2.85 cuprinde tot componentele necesare pentru a rula Greenstone și a crea colecții noi, incluzând o colecție demonstrativă gata construită. Opțional pot fi instalate ImageMagick – folosit pentru procesarea imaginilor – și GhostScript – pentru procesarea PostScript.

Versiunea de Windows include un server Apache pe lângă serverul web al biblioteci locale care era inclus în versiunile precedente.

Printre schimbările importante din versiunea 2.85 se numără: o mai bună gestionarea a spațiilor din calea de instalare a Greenstone pe Windows, o gestionare mai bună a fisierelor PDF cu ajutorul PDFPlugin, Greenstone a fost updatat pentru a promova testele oficiale OAI pentru validarea serverului.

Există și versiunea Greenstone 3, care este o versiune de cercetare, incompletă și care încă nu este stabilă. Greenstone 3 va fi o reproiectare completă și o reimplementare a software-ului original Greenstone 2. Va cuprinde toate avantajele Greenstone 2, va fi multilingv, multiplatformă și extrem de configurabil. Va include toate caracteristicile sistemului existent și va fi compatibil cu versiunile precedente, va putea construi și rula colecții existente fără modificări. Greenstone 3 va fi programat în Java, fiind structurat ca o rețea de module independente care comunică folosind XML. Acest design modular crește flexibilitatea și extensibilitatea Greenstone.

Pentru implementarea propriei biblioteci digitale am ales să folosesc versiunea 2.85, versiunea 3 fiind încă în stadiul de testare la momentul redactării lucrări.

Instalare Greenstone pe Windows

Procesul de instalare al suitei de software Greenstone este foarte ușor și intuitiv. Executabilul este descărcat de pe linkul menționat anterior, și se pornește procesul de instalare prin rularea executabilului.

Primul pas este reprezentat de alegerea limbi, există o varietate mare, engleză, franceză, spaniolă, germană, rusă, chineză, arabă. Apoi utilizatorul trebuie să accepte termeni licenței software – GNU General Public License v 2.

Utilizatorul poate să modifice calea unde va fi instalat programul, implicit este C:\Program Files\Greenstone. Figura 1

Figura 1 Instalare Greenstone

Următorul pas este selectarea componentelor opționale, Apache Web Server, ImageMagick, GhostScript, Start Menu Shortcuts.

Ultimul pas este reprezentat de administration pages, unde utilizatorul poate opta să activeze paginile administrative din Greenstone care permit administrarea bazei de date, caz în care va trebui să furnizeze o parolă, un element de securitate pentru a nu permite oricui accesul la paginile administrative.

Ultimul pas este instalarea propriu-zisă.

3.3 Interfețe Greenstone

Greenstone are două interfețe, interfața Reader și interfața Librarian.

Interfața Reader se deschide sub forma unei pagini web într-un browser Figura 2

Figura 2 Interfața Reader

Interfața Reader cuprinde legături către toate colecțiile care au fost deja create de către utilizator. Dacă nu a fost creată nici o colecție, va fi afișată doar colecția demonstrativă care se crează odată cu procesul de instalare, fiind oferită ca un exemplu pentru utilizator.

Interfața Reader mai conține și șapte butoane care ajută utilizatorul. Vom explica funcționalitatea fiecărui buton în parte.

HELP – realizează legătura cu pagina help, pagină care conține trei subiecte: cum să vizulizăm un document, cum să căutam după cuvinte cheie, cum să schimbăm preferințele;

PREFERENCES – îi permite utilizatoului să modifice limba interfeței, codarea, și formatul interfeței;

The Librarian Interface – face legătura cu interfața Librarian;

Administration pages – conține un link către pagina de administrare;

About Greenstone – este un link către o pagină care conține informați despre Greenstone și despre echipa de producție;

Greenstone Documentation – îi specifică utilizatorului de unde poate obține documentația aferenta programului.

Interfața Librarian este o interfață utilizator creată în Java –Figura 3. Această interfață înlesnește adunarea materialelor necesare colecției, formatarea biblioteci, modificarea interfeței utilizator a biblioteci și crearea biblioteci.

Figura 3 Interfața Librarian

Interfața utilizator

Interfața utilizator a unei biblioteci digitale construite cu ajutorul Greenstone este prezentată sub forma unei pagini web. Cum am menționat anterior biblioteca digitală poate fi publicată atât pe internet cât și pe suport fizic, interfața cu utilizatorul este identică în ambele cazuri.

Accesul la interfața utilizator se face prin intermediul interfeței Reader, unde sunt vizibile toate colecțiile disponibile și userul selectează colecția pe care o dorește. Pentru a exemplifica interfața utilizator voi folosi colecția demo care este creată în timpul procesului de instalare al suitei Greenstone.

Figura 4 Interfața utilizator – colecția demo

Prima pagină conține o descriere a colecției în cauză, secțiunea ”About this collection” și o descriere a metodelor de găsire a informației în cadrul colecției, în cazul de față sunt cinci metode: o metodă de interogare și patru metode de navigare. Figura 4 Tot pe prima pagină găsim și forma folosită în procesul de interogare, aceasta permite utilizatorului să seteze parametri de căutare: modul de căutare: full-text, în funcție de titlu, de organizație, de subiect, de modul de utilizare; la ce nivel se va efectua căutarea, la nivel de carte sau la nivel de capitol și dacă se va căuta după toate cuvintele cheie sau doar după o parte din ele, și desigur câmpul unde vor fi introduse cuvinte, combinațiile de cuvinte, frazele după care se va face interogarea. Rezultatele căutări vor fi afișate în aceeași pagină. Implicit căutarea se oprește după 50 de rezultate găsite, și sunt afișate 20 de rezultate pe pagină existând butoane pentru a naviga de la o pagină la alta.

În partea dreapta sus regăsim trei butoane Home, Help, Preferences. Butonul Home redirecționează utilizatorul la interfața Reader de unde poate reveni la colecția demo, sau poate selecta altă colecție.

Butonul Help face legătura cu pagina de help a colecției care conține informații despre modul în care pot fi găsite informații în colecție, cum se pot vizualiza documentele, cum se realizează interogarea, cum se pot schimba preferințele.

Butonul Preferences face legătura cu o pagină care îi va permite utilizatorului să-și schimbe preferințele în ceea ce privește prezentarea, de exemplu se poate modifica limba în care este afișată interfața, și modificare preferințelor în ceea ce privește procesul de interogarea, de exemplu utilizatorul poate schimba numărul rezultatelor afișate în fiecare pagină (implicit 20).

Meniul de navigare din partea superioară conține cinci link-uri ”search”, ”titles”, ”subjects”, ”organizations”, ”how to”.

”search” face legătura cu forma de interogare a colecției;

”titles” permite navigarea prin documentele din colecție în funcție de titlu;

”subjects” permite navigarea prin documentele din colecție în funcție de subiectul abordat; Figura 5

”organizations” permite navigarea prin documentele din colecție în funcție de organizație;

”how to” permite navigarea documentelor din colecție în funcție de utilizare;

Figura 5 Meniu de navigare – subjects

4.1 Citirea unui document

Interfața oferă mai multe funcți pentru a citi un document. După ce a selectat un document, utilizatorului îi va fi prezentată o pagină asemănătoare: Figura 6

Figura 6 Vizualizarea unui document – colecția demo

În cazul acestei colecții la fiecare carte în parte vom regăsi în această pagină coperta cărți, un meniu expandabil, care reprezintă cuprinsul cărți, utilizatorul poate selecta printr-un simplu click capitolul pe care dorește să-l citească și conținutul capitolului selectat.

Tot în această pagină regăsim următoarele butone care au scopul de a-l ajuta pe utilizator în citirea documentului:

Alte butoane utile în navigarea colecției:

4.2 Funcția de căutare

Pentru a realiza o căutare utilizatorul va furniza parametri pentru patru câmpuri:

modul de căutare, în cazul colecției demo se poate selecta dintre căutare full-text, căutarea în funcție de titlu, subiect, organizație sau mod de utilizare, valoare implictă este căutarea full-text;

nivelul la care se va realiza căutarea, la nivel de carte sau la nivel de capitol, implicit căutarea se realizează la nivel de carte;

dacă se dorește găsirea tuturor cuvintele introduse sau doar o parte din ele (all/some), implicit este setată valoarea ”some”;

un formular în care vor fi introduși termeni căutări.

În cazul interogări după toate cuvintele se afișează doar documentele care conțin toți termeni căutări. În cazul căutări după o parte dintre termeni vor fi afișate documentele care conțin o parte din termeni, documentele fiind afișate ordonat în funcție de anumite criteri: numărul de termeni care se regăsește în document, documentele care conțin termeni rari sunt mai importante, documentele mai scurte sunt mai relevante pentru căutare decât cele mai lungi.

Interfața oferă multiple posibilități utilizatorului pentru a modifica preferințele căutări. Aceste setări sunt accesibile via pagina ”Preferences”. Figura 7

Se poate selecta căutare avansată care permite folosirea operatorilor boolean: ! – pentru negație, & – pentru ȘI, | – pentru SAU și a parantezelor pentru gruparea termenilor și specificarea ordini în care vor fi evaluate expresiile booleene. Se poate seta ca interogarea să se realizeze cu ajutorul unui singur formular, sau a mai multor formulare. Interogarea poate să ignore diferența dintre literele mari și literele mici. Se poate seta ca întreg cuvântul să se potrivească cu termenul căutat sau să se ignore terminațiile cuvintelor. Se pot ignora accentele. Se poate selecta opțiunea de a afișa căutări precedente și câte vor fi afișate. Ultima opțiune specifică numărul maxim de rezultate găsite după care se va opri procesul de căutare și numărul de rezultate afișate pe pagină.

Figura 7 Preferințe pentru căutare

Crearea unei colecții în Greenstone

Pentru crearea unei colecții în Greenstone utilizatorul are la dispoziție două metode, cu ajutorul Interfeței Librarian sau prin intermediul liniei de comandă. Cea mai facilă metodă de creare a colecției este cu Interfața Librarian, care este un instrument foarte util și cu un design intuitiv, Interfața Librarian este recomandată și în documentația oficială Greenstone pentru a se crea colecții noi. Linia de comandă este preferată ocazional Interfeței Librarian deoarece poate oferi utilizatorului un control mai mare asupra produsului final. Există și posibilitatea de a folosi cele două metode în paralel.

A existat și o a treia metodă de creare a unei colecții, prin intermediul interfeței web Collector. Această facilitatea putea să fie accesată din pagina de start a biblioteci digitale. Intefața Collector a fost un predecesor pentru Interfața Librarian, cea din urmă fiind metoda recomandată.

Pentru a ilustra modul în care se poate crea o colecție în Greenstone vom folosi Interfața Librarian pentru a crea o colecție simplă formată din imagini.

5.1 Crearea unei colecții noi

Interfața Librarian permite colectarea documentelor, importul sau asignare de metadata și construirea unei colecții Greenstone. Interfața Librarian are cinci funcții de baza:

Copierea documentelor din calculator, incluzând colecții deja existente. Daca aceste documente au deja metadata asociate acestea vor fi păstrate. Documente pot fi descărcate și dupa internet;

Adăugarea de metadata suplimentare documentelor;

Designul colecției, modificarea aspectului interfeței utilizator dar și modificarea/adăugarea facilităților de interogare și navigare;

Construirea colecției;

Previzualizare colecției.

Accesul la Interfața Librarian se face din ”Start” – ”All Programs” – ”Greenstone-2.85” – ”Librarian Interface (GLI)” (sub Windows 7).

Un avantaj al Interfeței Librarian este prezența unui instrument de tip pop-up care oferă informați despre majoritatea opțiunilor din interfață.

Pentru a crea o colecție nouă se va accesa meniul ”File” – ”New”.

Va apărea o fereastra de dialog ( Figura 8) care îi va cere utilizatorului să introducă numele colecției, o descriere a conținutului colecției. Opțional se poate selecta o colecție deja creată, care va reprezenta baza pentru noua colecție, și se poate schimba directorul unde va fi creată colecția.

Figura 8 Fereastra de dialog pentru crearea unei colecții noi

5.2 Adăugarea de documente noi și de metadata

Meniul ”Gather” permite colectarea documentelor. Fereastra Interfeței Librarian este împărțită în două secțiuni (Figura 9). Secțiunea din stânga conține documentele aflate în calculatorul utilizatorului, iar secțiunea din dreapta reprezintă documentele din colecție. Adăugarea documentelor dorite în colecție se realizeză prin ”drag and drop”, utilizatorul selectează ce documente dorește din partea stângă și le ”mută” în colecție. Utilizatorul poate oricând să vizualize documentele din colecție, să șteargă din documentele din colecție, să redenumească documentele, să modifice structura folderelor.

Figura 9 Meniul ”Gather” – Workspace conține documentele din calculator, Collection – conține documentele din colecție

Meniul ”Enrich” permite adăugare, ștergerea și modificarea de metadata. Opțiunea ”Manage Metadata Sets” permite vizualizarea seturilor de metadata care sunt folosite în momentul actual. În cazul de față există trei seturi de metadata care pot fi folosite: Dublin Core Metadata Element Set Version 1.1: Reference Description (dc), Greenstone metadata set (gs), Extracted Greenstone metadata set 1.1 (ex). Tot în cadrul ferestrei de dialog ”Manage Metadata Sets” utilizatorul poate să șteargă din seturile de metadata, să modifice seturile curente, sau să creeze seturi noi de metadata.

Meniul ”Enrich” permite completarea valorilor metadatelor pentru fiecare document în parte. În Figura 10, se poate remarca faptul că documentele moștenesc metadatele de la folderul părinte în cadrul structurilor ierarhice, în cazul de față este moștenit metadata dc.Data. De notat este și faptul că sunt memorate valorile precedente pentru fiecare metadata, acest lucru poate fi util dacă există un număr mare de documente care au aceeași valoare pentru o metadata, utilizatorul nu trebuie să introducă de fiecare dată valoare respectivă, poate să o selecteze direct din listă.

Figura 10 Meniul ”Enrich”

5.3 Designul colecției

Pentru designul colecției utilizatorul poate folosi meniurile ”Design” și ”Format”.

Meniul ”Design” permite adăugarea de plug-inuri, ștergerea de plug-inuri, și configurarea plug-inurilor deja existente.

Meniul ”Design” conține opțiuni pentru indecși de căutare. Se poate adăuga, șterge, modifica indecși. Se poate seta dacă se dorește index la nivel de document sau la nivel de secțiune. În cadrul acestei secțiuni se poate selecta și ordinea în care vor apărea indecși în forma de interogare și care este indexul implicit. Indexul implicit este indexul text, am decis însă că ar fi mai bine ca indexul implicit să fie titlul imagini. Am selectat indexul dc.Title și am setat opțiunea ”Set Default Index” (Figura 11).

Figura 11 Meniul ”Design” – secțiunea ”Search Indexes”

Se pot stabili alți indecși și alte metode de căutare în cadrul secțiuni ”Partition Index”, de exemplu căutarea în subcolecții.

Meniul ”Design” oferă și posibilitatea de a modifica secțiunea de navigare a colecției prin intermediul meniului ”Browsing Classifiers”. Se poate adăuga clasificatori de diferite tipuri, listă, structura ierarhică, listă A-Z etc. Se pot configura clasificatori și se pot șterge. Am decis că pentru colecția Imagini este de ajuns o singură formă de navigare, navigarea după titlu.

Meniul ”Format” cuprinde mai multe opțiuni pentru proiectarea colecției.

Tabul ”General” permite completarea unor informați de ordin general, email-ul creatorului și al persoanei care se ocupă cu întreținerea colecției.Se poate modifica titlul colecției, se poate adăuga o imagine pentru colecție în cadrul biblioteci digitale, o imagine pentru pagina About de asemenea este permisă modificare descrierei introduse odată cu începerea noi colecții, sau introducerea unei descrieri, dacă nu exista deja o descriere. Aceste informați pot fi considerate metadata la nivel de colecție.

O altă opțiune prezentă este modificare textului care va fi afișat în cazul indecșilor de căutare. Se pot adăuga traduceri în alte limbi.

Două opțiuni importante pentru modificare interfeței utilizator sunt ”Format Features” și ”Cross-Specific Macros”.

”Format Features” ( Figura 12) permite modificare modului în care vor fi afișate datele. Există numeroase opțiuni care pot afecta întreaga colecție sau doar părți din colecție, de exemplu se poate modifica individual modul în care vor fi afișate documentele în primul mod de navigare.

Unele posibilități de format prezintă opțiuni care pot fi activate sau dezactivate, în alte cazuri este necesar scrierea unui șir de caractere de formatare, pentru unele opțiuni sunt necesare cunoștiințe minime de html.

Figura 12 Format Features

Opțiunea ”Collection Specific Macros” permite adăugarea de stiluri css și de funcți javascript pentru a modifica aspectul interfeței utilizator. Toate modificările realizate în această secțiune se regăsesc în fisierul extra.dm. Nu este necesar ca după fiecare modificare a aspectului interfeței utilizator să se construiască din nou colecția, modificările se fac instant.

5.4 Construirea și previzualizarea colecției

După ce utilizatorul a terminat de adăugat toate documentele necesare, de asignat metadata și de creat designul pentru colecția el poate începe procesul de construire al colecției.

Pentru a construi colecția vom accesa meniul ”Create”. Meniul ”Create” prezintă și el opțiuni pentru formatarea colecției, de exemplu maxdocs – opțiune care specifică numărul maxim de documente care va fi importat. În mod implicit nu este activată nici o opțiune, dar utilizatorul poate selecta și modifica orice opțiune dorește folosindu-se și de ajutorul instrumentului pop-up, care va furniza o scurtă descriere a fiecărei opțiuni.

Există două opțiuni pentru construirea colecției, o construirea completă sau o construire minimă. Construcția completă se folosește de regulă pentru a construi colecția inițială, iar construcția minimă se folosește în momentul în care este modificat conținutul colecției.

Procesul de construire a colecției începe în momentul în care utilizatorul selectează opțiunea ”Build Collection”. Există o bară de progres care indică gradul de finalizare al procesului de construcție. Meniul ”Create” conține și o fereastră care afișează documentele procesate, plug-inurile folosite pentru a procesa documentele, numărul documentelor care au fost procesate, eventual numărul documentelor care nu au putut fi procesate din varii motive. Dacă utilizatorul dorește poate opri procesul de construcție al colecției, existând un buton de ”Cancel Build”.

Figura 13 Procesul de construire finalizat

Pentru a previzualiza colecția utilizatorul are opțiunea ”Preview Collection” sau poate accesa colecția din meniul principal al biblioteci digitale, după ce o colecție este construită ea va apărea în meniul bibioteci digitale.

În Figura 14 se poate observa o secțiune din colecția creată ”Colectie Imagini”, parcurgerea colecției în funcție de titlu.

Figura 14 ”Colectie Imagini” navigare în funcție de titlu

Capitolul IV: PC Games Library

Încă din capitolul Introducere al proiectului au fost setate obiective în ceea ce privește funcționalitatea și designul biblioteci digitale. Voi recapitula pe scurt aceste obiective:

obiectivul fundamental este creearea unei biblioteci digitale utilizând suita software Greenstone;

includerea în bibliotecă doar a materialelor fără drepturi de autor;

implementarea a multiple opțiuni de navigare;

implementarea a multiple opțiuni de căutare;

conceperea unei interfețe utilizator simple și intuitive.

În acest capitol voi prezenta pași urmați pentru implementarea propriei biblioteci digitale, și pentru atingerea scopurilor propuse.

Înainte de a începe procesul de colectare a materialelor și de creeare propriu-zisă a fost necesar un proces de planificare al biblioteci. În cadrul acestui pas am avut în vedere trei aspecte, utilizatori biblioteci, materialele incluse în bibliotecă și tehnologia folosită pentru creeare biblioteci.

Grupul țintă de utilizatori ai bibliotecii sunt utilizatori care s-au jucat jocuri video sau care doresc să se joace, gameri, dar voi avea în vedere și persoane care nu sunt interesate în mod special de jocurile video dar poate doresc să afle informați despre un anumit joc, despre un anumit producător de exemplu. Ținând cont de grupul țintă, majoritatea utilizatorilor vor avea cel puțin o experiență minimă în ceea ce privește operarea unui calculator, și cunoștiințe minime de limbă engleză, dar biblioteca va fi accesibilă și utilizatorilor care nu posed aceste cunoștiinte.

Un obiectiv fundamental al biblioteci este folosirea materialelor fără drepturi de autor, acestă limitare cuplată cu spațiul ocupat de un joc fac imposibilă includerea kit-urilor de instalarea în biblitoecă. Biblioteca va include în mare majoritate imagini care ilustrează coperta unui joc și scene din jocul respectiv. În unele cazuri vor fi incluse și documente care prezintă sumar un joc, sau prezintă fragmente din recenziile jocului. Foarte importante sunt metadatele, fiecare material va avea asociate un set de metadata care va oferi informații despre titlul jocului, categoria din care face parte, producătorul jocului, editorul jocului, anul în care a fost lansat, nota metacritic. Toate materialele incluse se găsesc sau vor fi create direct în format digital, deci nu va fie nevoie de o conversie din analogic în digital.

Pentru creeare biblioteci va fi folosită suita software Greenstone, disponibilă în mod gratuit. Existența numeroaselor plug-inuri pentru Greenstone va face posibilă includerea tuturor materialelor necesare, imagini în format .jpeg, .png, documente în format .doc, .pdf. Biblioteca va fi distribuită pe CD, nu va fi publicată pe internet în concluzie nu va fi nevoie de soluții software sau hardware pentru a găzdui biblioteca online.

Documentație sistem

1.1 Colectarea materialelor și crearea unei colecții noi

Un prim pas al procesului de colectare a materialelor îl reprezintă stabilirea categoriilor în care vor fi incluse jocurile. Aceste categorii oferă posibilități pentru clasificare materialelor, ajutând la o mai bună sortare a materialelor. Categoriile folosite în cadrul colecției sunt reprezentate de genuri de jocuri. Spre deosebire de cărți sau filme, jocurile nu sunt clasificate în genuri în funcție de cadrul jocului sau conținutul prezent, mecaniciile întânite în joc reprezintă criteriul pentru clasificare. Proiectarea jocurilor este un proces aflat într-o continuă schimbare, încep să apară jocuri care prezintă elemente din mai multe genuri, clasificare curentă a jocurilor în genuri poate deveni învechită sau inadecvată în viitorul apropiat .

Pentru clasificare materialelor în colecție am ales 12 categorii reprezentative pentru starea curentă a industriei jocurilor video pe PC.

3rd Person Shooter: punctul central este lupta bazată pe arme. Jucătorul experimentând jocul dintr-o perspectivă la persoana a treia.

Action: jucătorul navighează prin nivel, colecționând obiecte, evitând obstacole și luptându-se cu inamici. La finalul unui nivel sau unui grup de niveluri jucătorul înfruntă un inamic mai dificil decât restul inamiciilor întâlniți.

Adventure: jucătorul este condus printr-o poveste interactivă. Accentul este pus pe poveste, jucătorul fiind nevoit să exploreze și să rezolve puzzle-uri pentru a avansa povestea.

FPS (First Person Shooter): sunt asemănătoare 3rd Person Shooter, diferența fiind dată de perspectivă. Jocul este jucat din perspectiva protagonistului, la persoana întâi.

MMO (Massively Multiplayer Online): sunt capabile de a suporta sute sau mii de jucători simultan și includ o lume persistentă . Acest gen de jocuri este accesibil exclusiv online, permițând jucătorilor să coopereze și să concureze cu alți jucători din întreaga lume, la scară largă.

Puzzle: jucătorul trebuie să-și folosească atât abilitățile cât și inteligența pentru a rezolva problemele propuse.

RPG (Role Playing Game): jucătorul preia rolul unui personaj. Jucătorul își poate dezvolta personajul dobândind noi aptitudini și abilități. De regulă există un scop principal, îndeplinirea lui alcătuind firul narativ principal al jocului, dar sunt prezente și scopuri secundare, opționale.

RTS (Real Time Strategy): jucători poziționează și manevrează unități și structuri pe câmpul de luptă, încercând să atingă anumite obiective, distrugerea inamicului, securizarea unor zone din hartă etc. Toate aceste acțiuni desfășurându-se în timp real.

Racing: implică competiți de tip cursă cu diferite tipuri de vehicule, terestre, aeriene, acvatice.

Simulation: sunt recreate situații și jucătorul este pus în aceste situații. Situațiile sunt foarte diferite, curse de mașini, pilotarea de avioane, recreare unui climat economic etc, pot exista și situații fictive de exemplu conducerea unui robot gigant. Acest gen de jocuri se bazează foarte mult pe realismul unei situați și nu pe acțiune rapidă sau pe o schemă de control facilă.

Sports: urmează regulile și acțiunile unei competiți sportive reală sau fictivă. În unele cazuri realismul este modificat în favoare unei scheme de control ușoare.

TBS (Turn Base Strategy): sunt asemănătoare strategiilor în timp real, acțiunea însă se desfășoară pe ture.

O dată stabilite categoriile a urmat procesul de căutare și colectare a materialelor. În procesul de căutare am folosit mai multe surse, motorul de căutare google, http://www.google.com/, site-uri specializate din domeniul jocurilor video http://www.gamespot.com/, http://www.ign.com/, enciclopedia pe internet http://en.wikipedia.org, site-ul http://www.metacritic.com/. Am creat documente care conțineau o scurtă prezentare a jocurilor, și fragmente din recenziile oferite de site-uri precum http://www.gamespot.com/. În cazul recenziilor aceste sunt prezentate sub formă de citat, și este specificată sursa.

Pentru a organiza mai bine informațiile despre fiecare joc în parte am ales să creez un tabel cu informații despre fiecare joc în parte. Acest tabel va fi util în momentul în care voi completa informațiile despre metadata. Figura 15 prezintă un fragment din tabelul creat, informațiile despre fiecare joc se referă la versiune de PC a jocului, în unele cazuri pot exista diferențe între versiunile de PC și cele de pe alte platforme.

Figura 15 Organizarea informațiilor despre materiale

Următorul pas după colectarea materialelor este creare unei colecții noi. Pentru început trebuie deschisă zona de lucru, Librarian Interface: Start – All Programs – Greenstone 2.85 – Librarian Interface (GLI). Din Librarian Interface se selectează opțiunea File – New. Va fi deschisă o fereastră nouă care reprezintă punctul de început al colecției (Figura 16). În această fereastră am specificat titlul colecției ”PC Games Library”. Numele este simplu traducându-se prin Bibliotecă de jocuri pe PC, sintetizând tema biblioteci pe care doresc să o implementez. Am completat și descrierea conținutului din colecție, prezentând pe scurt informații despre bibliotecă și despre conținut. Colecția creată nu se va baza pe o colecție precedentă, fiind o colecție nouă selectând valoare corectă ”New Collection” în dreptul opțiuni ”Base this collection on”.

Figura 16 Creare unei colecții noi

1.2 Adăugarea materialelor la colecție

Materialele se pot încadra în două categori, imagini, format .jpg, .png și documente text, format .doc, .pdf, .html. În cazul jocului ”GTA IV” materialele au fost organizate într-o arhivă în format .zip, Greenstone poate procesa acest format, în colecția finală fiind afișate materiale din arhivă. Materialele colectate în calculator urmează a fi adăugate în colecție. Acest proces se realizează în cadrul secțiuni ”Gather” din Librarian Interface. Procesul de adăugare a materialelor în colecție este intuitiv, sunt selectate materiale din calculator și sunt adăugate în colecție, fereastra fiind secționată în două părți, directoarele și fișierele din calculator respectiv directoarele și fișierele din colecție. Dacă nu există nici un material în colecție singurele secțiuni active din Librarian Interface sunt ”Download” și ”Gather”, pentru a permite descărcarea de materiale direct de pe internet respectiv pentru a putea adăuga materiale colectate în calculator.

La acest pas trebuie ținut cont și de următorul aspect, timpul necesar pentru procesul de construcție al unei colecție este direct proporțional cu numărul materialelor din colecție, în cazul unei colecții cu un număr foarte mare de materiale procesul de construcție poate să dureze câteva ore sau chiar zile. Acest aspect este important deoarece unele modificări aduse colecției necesită o reconstruire a colecției pentru a se produce. Pentru a depăși acest impediment se pot adăuga inițial un număr restrâns de materiale în colecție, materiale reprezentative pentru colecție, astfel timpul necesar pentru construcția colecției să fie redus. Urmând ca după finalizarea procesului de formatare și design al colecției să se adauge restul materialelor.

Figura 17 Procesul de adăugare al materialeleor la colecție

Figura 17 ne prezintă fereastra Librarian Interface în cadrul secțiuni ”Gather”. Organizarea materialelor colectate în calculator în funcție de categorie a facilitatea adăugarea și organizarea acestora în colecție.

1.3 Asocierea de metadata documentelor

Documentelor, adăugate în colecție, le vom asocia metadata. Metadatatele vor permite implementarea facilităților de navigare și căutare propuse drept obiectiv. Metadatale, date despre date, oferă informații despre documente, dar permit și gruparea documentelor în funcție de criterii stabilite de bibliotecar.

Toate facilitățile de asociere, adăugare, modificare, ștergere a metadatelor sunt cuprinse în secțiune ”Enrich”. Înainte de a asocia metadata documentelor trebuie să stabilim seturile de metadata folosite. Operațiile cu seturile de metadata se realizează prin intermediul meniului ”Manage Metadata Sets”. În fereastra afișată sunt listate seturile folosite inițial de Greenstone, deoarece am nevoie de un set personalizat de metadata voi creea un set nou de metadata. Pentru a creea un set nou de metadata se va selecta secvența de opțiuni Add – New. În fereastra de dialog rezultată vom introduce numele setului de metadata creata, o prescurtare (namespace) a numelui, o eventulă descriere a setului, și eventual un set existent pe care se va baza noul set. Pentru colecția mea am creat setul PC Games având namespace-ul pcg. care nu se bazează pe un set existent. În continuare putem adăuga metadata setului creat. Pentru setul PC Games am adăugate următoarele metadata:

pcg.Nume – numele jocului

pcg.Categorie – categorie în care este clasificat jocul

pcg.Format – formatul în care se află materialul

pcg.Descriere – o scurtă descriere a categorie în care este inclus jocul

pcg.Producător – producătorul versiuni PC a jocului

pcg.Publisher – editorul versiuni PC a jocului

pcg.An – anul în care a fost lansat jocul pe PC

pcg.Metacritic – nota versiuni PC ajocului în cadrul siteului Metacritic

Figura 18 Setul de metadata PC Games

După ce am adăugat metadatele necesare am salvat setul via File – Save.

Am păstrat setul PC Games și setul Extracted Greenstone Metadata 1.1 (ex) pentru a le folosi în noua colecție.

Colecția creată prezintă o structură ierarhică a directoarelor și fișierelor, pe primul nivel se află directoarele care alcătuiesc categoriile de jocuri, în fiecare astfel de director aflându-se directoare, care reprezintă jocuri din categoria respectivă. Materialele corespunzătoare fiecărui joc se află în directoarele adecvate. Această structură mi-a permis să atribui la nivel de directoare – categorie metadatele pcg.Categorie și pcg.Descriere, la nivel de directoare – joc metadatele pcg.Nume, pcg.Categorie, pcg.Producător, pcg.Publisher, pcg.An, pcg.Metacritic, iar la nivelul documentelor am atribuit valori pentru elementul de metadata pcg.Format. În cazul nivelurilor inferioare valorile elementelor din seturile de metadata fiind moștenite de la directoarele părinte. În cazul documentelor text setul de metadata ex. este extras automat de către plug-inurile Greenstone din structura documentului. Pentru a putea grupa jocurile în funcție de producător, facilitatea utiliă în momentul în care se va dori navigarea în funcție de producător, am optat pentru folosirea unor valori ierarhice în cazul pcg.Producător (Figura 19).

Figura 19 Asocierea de valori elementelor din setul de metadata

1.4 Setarea opțiunilor de căutare și navigare

Următorul pas este setarea opțiunilor de căutare și navigare în cadrul colecțiilor, în momentul în care am stabilit aceste opțiuni am avut în vedere obiectivele stabilite

prezența a multiple modalități de căutare:

căutare full-text;

căutare după numele jocului;

căutare după categoria din care face parte jocul;

căutare după producătorul jocului;

căutare în funcție de formatul documentelor.

prezența a multiple modalități pentru navigarea prin documentele colecției:

afișarea alfabetică a jocurilor în funcție de titlu;

afișarea categoriilor de jocuri cu posibilitatea de a vizualiza toate documentele dintr-o anumită categorie;

afișarea producătorilor de jocuri cu posibilitatea de a vizualiza toate documentele asociate cu un anumit producător;

afișarea tuturor formatelor în care se găsesc documente în bibliotecă, cu posibilitatea de a afișa documentele aferente;

afișarea unui colaj cu imagini din jocuri.

Setarea tuturor acestor opțiuni este posibilă în secțiunea ”Design” în cadrul meniurilor ”Search Indexes” și ”Browsing Classifiers”.

Pentru a modifica opțiunile de căutare putem modifica indecși după care se efectuează căutarea. Există o serie de indecși impliciți, index full-text, index dc.Title, ex.Title, dar dintre aceștia am ales să păstrez doar indexul full-text. Pe restul i-am șters – Remove Index.

Am adăugat cinci indecși noi. Un index pcg.Nume pentru căutarea numelor jocurilor, pcg.Format pentru căutarea formatelor în care se regăsesc materialele, pcg.Producator pentru căutarea producătorilor de jocuri, pcg.Categorie pentru căutarea categoriilor de jocuri și un index care permite căutarea în funcție de toate metadatele din setul PC Games. Adăugare de indecși noi se face prin intermediul New Index. Cu ajutorul opțiuni Set Default Index am setat acest ultim index, ca indexul implicit folosit în cazul unei căutări. Toate aceste modificări sunt ilustrate în Figura 20. Pe lângă posibilitățile de a adăuga și de a șterge un index există și posibilitatea de a modifica un index – Edit Index.

Opțiuniile de navigare sunt setate în cadrul meniului ”Browsing Classifiers”. În Figura 21 se pot observa clasificatori folosiți în cadrul colecției. Primul clasificator permite navigarea prin materialele colecție ordonate alfabetic în funcție de numele joclui. Următori patru clasificatori organizează documentele în structuri ierarhice în funcție de producătorul jocului, categoria în care se află și formatul documentelor. Ultimul clasificator creează un colaj din imaginile aflate în colecție.

Ca și în cazul indecșilor de căutare au existat clasificatori impliciți, dar nu am păstrat nici unul dintre acești clasificatori, au fost șterși prin opțiunea Remove Classifier. Add Classifier a permis creeare de clasificatori noi, pentru a creea un clasificator nou trebuie selectat tipul de clasificator dorit, metadata după care se va realiza clasificare și se pot formata clasificatorul prin opțiuni precum buttonname – numele afișat pe butonul asociat clasificatorului. Opțiunea Configure Classifier permite modificare unui clasificator existent.

Figura 20 Indecși de căutare

Figura 21 Clasificatori

În cadrul secțiuni ”Design” sunt prezente și opțiunile de adăugare, ștergere și modificare a plug-inurilor folosite de Greenstone pentru citirea documentelor. Aceste opțiuni se regăsesc în meniul ”Document Plugins”.

1.5 Formatarea interfeței colecției

Secțiunea ”Format” permite formatarea interfeței înglobând mai multe meniuri în acest sens.

În tabul ”General” (Figura 22)se pot adăuga detalii despre colecție sau se pot modifica detaliile introduse în momentul creeari unei noi colecții (vezi Figura 16 ).

Figura 22 Meniul ”Format” secțiunea ”General”

În cadrul meniului ”Search” se pot modifica numele afișat al indecșilor de căutare.

”Format Features” (Figura 23) permite modificare detaliilor legate de afișarea în pagină a interfeței utilizatorului. Detaliile ce pot fi modificate sunt numeroase și pot afecta atât elemente generale pentru colecție de exemplu modul în care sunt afișate toate listele verticale, dar și elemente specifice, de exemplu modul în care este afișată lista verticală în cadrul meniului de navigare în funcție de numele jocului. Un element de formatare pe care l-am dorit a fost ca în dreptul numelui fiecărui joc să fie afișată o iconiță în funcție de categoria din care face parte. Pentru a satisface această necesitate în meniul ”Format Features” am modificat modul în care este afișată lista verticală pentru primul clasificator (CL1VList). Prin intermediul unei structuri de decizie IF imbricate am afișat o iconiță pe baza valori metadatei pcg.Categorie. Tot în cadrul secțiuni ”Format Features” am setat opțiunile astfel încăt să fie afișate anul în care a fost lansat, categoria în care este clasificat și nota Metacritic obținută, aceste valori fiind preluate din metadatale asociate documentelor.

Figura 23 Meniul ”Format” secțiunea ”Format Features”

Aspectul interfeței utilizator se poate modifica în detaliu din ”Collection Specific Macros” (Figura 24). În cadrul acestui meniu se poate adăuga codul CSS folosit de colecție. În cadrul acestui meniu am definit variabile care conține legături către iconițele asociate categoriilor de jocuri, variabile folosite în meniul ”Format Features”. Un tutorial asupra modificările posibile în cadrul acestui meniu, prezentând lucrul cu fișierele macro și cu foile de stil, tutorial care face parte din lista de ghiduri oferite de către echipa Greenstone, se găsește la adresa http://wiki.greenstone.org/wiki/gsdoc/tutorial/en/using_macro_files.htm.

Figura 24 Meniul ”Format” secțiunea ”Collection Specific Macros”

1.6 Construirea și revizuirea colecției

Construirea colecției se realizează în meniul ”Create”. Există două posibilități pentru a construi o colecție, construirea completă – colecția este construită de la zero, și construire minimă – sunt executați doar pași necesari procesului de construcție.

Construirea colecției se realizează prin ”Build Collection” iar revizuirea colecției se face prin ”Preview Collection”. Este recomandat ca prima construire a colecției să fie o construire completă, iar în cazul modificărilor să se folosească construirea minimă. Pentru a revizui modificările realizate în secțiunea ”Format” nu este necesară reconstruirea colecției, în schimb modificările efectuate în restul secțiunilor pot fi vizualizate doar după o reconstruire a colecției.

Documentație utilizator

2.1 Prezentare generală

Biblioteca ”PC Games Library” a fost dezvoltată cu ajutorul suite software open-source Greenstone Digital Library Software. Software care permite dezvoltare de biblioteci digitale, alcătuite din colecții.

Colecția creată devine disponibilă în Reader Interface în momentul în care este finalizat procesul de construcție. Din acest moment se poate accesa colecția. Numărul materialelor din bibliotecă nu este mare, dar se poate adăuga cu ușurință alte materiale, fiind necesară doar o construcție minimă în cazul adăugări de noi materiale.

Materialele incluse în biblioteca ”PC Games Library” pot fi împărțite în două categorii, documente text și imagini:

documentele text cuprind impresii și recenzii despre jocurile aflate în bibliotecă, documentele text se regăsesc în diferite formate .doc, .pdf, .html;

imaginile prezintă coperta jocului și scene din jocul respectiv, imaginile sunt în format .jpg sau .png;

Toate materialele incluse în această colecție sunt gratuite, descărcate de pe internet și nu intră sub incidența drepturilor de autor. Se dorește utilizarea gratuită a biblioteci, utilizatorul nefiind restricționat în nici un fel cu privire la modul de utilizare al materialelor, utilizatorul poate salva și/sau prelucra orice material.

Figura 25 ”PC Games Library” – home page

Figura 25 prezintă pagina principală a biblioteci (pagina home). Partea superioară conține logo-ul biblioteci în stânga. În partea dreaptă regăsim linkurile către paginile ”home”, ”help”, ”preferences”, funcțiile oferite de aceste linkuri au fost explicate în secțiunea ”Interfața utilizator” din capitolul III al lucrări. Dedesubtul acestor legături este afișat numle secțiuni curente a biblioteci, de exemplu în cazul în care utilizatorul se află în secțiune de căutare a biblioteci va fi afișat textul ”search”.

Meniul de navigare conține șase legături: search, nume, producator, categorie, formats, imagini. Aceste legături conduc utilizatorul către funcțiile de căutare și navigare ale biblioteci. În momentul în care utilizatorul selectează una dintre legături aspectul legături respective se va schimba pentru a marca acest lucru, culoare fundalului legături se schimbă în albastru închis. Dacă utilizatorul mută cursorul peste o legătură aceast este pusă în evidență, fundalul legături devine alb, mărimea fontului se mărește și textul este subliniat. Aceste modificări au fost implementate pentru a construi o interfață utilizator ușor de folosit.

Urmează zona în care vor fi afișate rezultatele proceselor de căutare și navigare. În cazul pagini home este afișat formularul de căutare, utilizatorului fiindu-i oferită posibilitate de căutare printre materialele colecție încă din cadrul pagini home, și două secțiuni informative. Prima secțiune, ”PC Games Library” este formată din descrierea introdusă în timpul procesul de creeare al colecției. A doua secțiune ”How to find information in the PC Games Library collection” prezintă modalitățile de căutare și navigare din cadrul colecției, această secțiune este creată automat de către Greenstone pe baza informațiilor din colecție.

Subsolul biblioteci cuprinde anul în care a fost creată biblioteca și numele biblioteci. De asemenea este prezentă și posibilitate de contacta dezvoltatorul biblioteci prin intermediul adresei email.

Se poate reveni la pagina principală a biblioteci în orice moment printr-un click pe logo-ul biblioteci.

2.2 Căutarea în bibliotecă

Pentru a accesa facilitățile de căutare utilizatorul selectează din meniul de navigare opțiunea ”search”.

Modalitatea implicită de căutare este căutarea în funcție de toate metadatele asociate documentelor folosind o parte din cuvintele cheie introduse de utilizator ”Search in all for some of the words”.

În afară de opțiunea implicită de a căuta în funcție de toate metadatele asociate mai există cinci opțiuni, care pot fi selectate dintr-o listă derulantă (Figura 26):

text – căutare full-text în documente text;

nume – căutare în materiale după numele jocului;

format – căutare după formatul materialelor;

producator – căutare după producătorul jocului;

categorie – căutare în funcție de categoria în care se află jocurile.

Figura 26 Formularul de căutare

Dacă se dorește afișare rezultatelor care conțin toți termeni după care s-a efectuat căutare se modifică opțiunea ”some” în ”all”.

Figura 27 Afișarea rezultatelor unei căutari

Figura 27 ilustrează o parte din rezultatele căutări după categorie, folosind o parte din cuvintele introduse, după cuvintele cheie TBS RTS (cele două categorii de strategii).

Se poate reveni oricând la pagina de căutare, utilizatorul selectând opțiunea ”search” din meniul de navigare.

2.3 Navigarea printre materialele biblioteci

Biblioteca ”PC Games Library” oferă utilizatorului cinci moduri de navigare printre materialele biblioteci. Modurile de navigare sunt prezentate sub formă de legături în meniul de navigare.

”nume” – sunt afișate toate documentele din colecție grupate în funcție de numele jocului;

”producator” – sunt afișați producători de jocuri, și materialele care asociate jocurilor fiecărui producător;

”categorie” – materiale sunt afișate în funcție de categoria din care fac parte;

”formats” – materiale sunt afișate în funcție de formatul în care se regăsesc în colecție;

”imagini” – este creat un colaj cu imaginile din colecție.

Prima formă de vizualizare (Figura 28) afișează documentele din colecție grupate în funcție de numele jocului, numele fiind ordonate alfabetic. Utilizatorul poate naviga între titlurile din colecție, inițial fiind afișate doar jocurile al căror nume începe cu o literă între A și E, utilizatorul poate selecta dintre celelalte linkuri F-L, M-P, R-S, T-W.

Dedesubtul titlului sunt afișate informați despre joc, anul în care a fost lansat, categoria din care face parte, editorul, nota metacritic. Toate aceste informații se referă la versiunea de PC a jocului. În dreptul fiecărui titlu este afișat numărul materialelor asociate titlului respectiv.

Iconița din dreptul titlurilor este specifică pentru categoria din care face parte jocul. Un click pe iconiță va afișa fișierele asociate titlului respectiv (Figura 29). Pentru a se reveni la întreaga lista a jocurilor este necesar un singur click pe iconița respectivă.

Figura 28 Navigarea printre materialele colecției ”PC Games Library”

Figura 29 Vizualizarea materialelor asociate unui joc

Următoarea formă de vizualizare permite navigarea printre materialele colecției în funcție de producător. Materialele sunt organizate într-o structură ierarhică de forma producător – titlu joc – materiale asociate cu jocul respectiv (Figura 30).

Figura 30 Navigarea în funcție de producător

A treia formă de vizualizare sortează materialele în funcție de categoria din care face parte jocul. Sunt afișate toate douăsprezece categorii, un click pe iconița din dreptul fiecărei categori afișează materialele din categoria respectivă.

Fiecare categorie are o iconiță proprie, acest element fiind implementat în timpul procesul de design al biblioteci.

Penultima formă de vizualizare permite parcurgerea materialelor în funcție de format, doc, html, jpeg, pdf, png, zip (Figura 31).

Figura 31 Navigarea în funcție de formatul materialelor

O ultimă modalitate de navigare, prezintă imaginile din colecție sub forma unui colaj (Figura 32). Utilizatorul având posibilitatea de a selecta din colaj imaginea dorită.

Figura 32 Colaj de imagini

Utilizatorul poate în orice moment să revină la o modalitate anterioară de navigare selectând din meniul de navigare opțiunea dorită.

2.4 Vizualizarea unui material

Modul de deschidere și vizualizare al unui material depinde în funcție de tipul materialului. În cazul documentelor text (Figura 33)există două moduri de a-le deschide.

Figura 33 Deschiderea unui document text

Un click pe iconița va deschide fișierul în browser-ul web în cadrul biblioteci indiferent de formatul fișierului. În cazul fișierelor .htm este folosită iconița .

Există posibilitatea de a deschide fișierul cu un utilitar specializat (ex. Microsoft Word pentru documentele în formatul .doc) sau de a salva documentul pe calculator. Un click pe iconița oferă utilizatorului posibilitățile menționate anterior. Iconița diferă în funcție de formatul fișierului, doc, pdf. Un click pe imaginea care reprezintă coperta jocului produce același efect. Pot exista și alte opțiuni, în funcție de configurația browserului folosit.

În cazul imaginilor singura posibilitate de a-le deschide este de a executa click pe pictograma imagini. Imaginea va fi afișată în aceeași fereastră a browserului, se va ieși din bibliotecă în acel moment. Utilizatorul poate salva imaginea prin click dreapta – Save Image As. În funcție de browser pot exista și alte opțiuni. Pentru a se reveni la bibliotecă se folosește butonul ”back” din browser.

Figura 34 Vizualizarea unui document .htm

Figura 34 prezintă modul în care este vizualizat un document text în browser. Imaginea din partea stânga-sus reprezintă coperta jocului, dacă există un document text pentru un joc, și o copertă pentru același joc, coperta va fi automat asociată documentului. În cazul documentelor .html este prezentat și un cuprins al secțiunilor din document. Pentru a selecta secțiunea dorită se executa click pe iconița de lângă numele secțiuni. Conținutul documentului/secțiuni selectate este afișat în partea inferioară a ferestrei browserului. Butoanele DETACH, NO HIGHLIGHTING, PRINT oferă opțiuni suplimentare pentru vizualizarea documentului. Butonul DETACH deschide documentul într-o fereastră nouă, documentul însă se află tot în interiorul biblioteci. În cazul în care utilizatorul a deschis documentul în urma unei interogări, cuvintele căutate vor fi marcate în interiorul documentului, butonul NO HIGHLIGHTING anulează această marcare. Butonul PRINT afișează conținutul documentului în afara biblioteci pentru a permite printarea cu ușurință a conținutului.

Capitolul V: Comparație cu biblioteci similare

În acest capitol vor fi prezentate și analizate câteva biblioteci digitale care conțin informații despre jocurile video. Bibliotecile vor fi analizate având în vedere următoarele criterii:

scopul bibliotecii;

materialele care se regăsesc în bibliotecă;

interfața utilizator;

modalități de căutare în conținutul biblioteci;

modalități de navigare printre materialele din cadrul biblioteci;

avantaje și dezavantaje ale biblioteci ”PC Games Library” în comparație cu biblioteca prezentată.

Biblioteca ”Video Game Digital Library”

Adresă: http://cdm15851.contentdm.oclc.org/cdm/landingpage/collection/p15851coll50

Figura 35 Biblioteca ”Video Game Digital Library”

Scopul și tema ”Video Game Digital Library” sunt prezentate clar încă de pe prima pagină. ”Video Game Digital Library” este o colecție de materiale despre prezentul și trecutul tuturor tipurilor de jocuri video. Scopul său este să prezinte un istoric al jocurilo video și sa ofere o sursă de informație pentru utilizatori care sunt sau care ar putea deveni interesați de jocurile video. Biblioteca digitală ”Video Game Digital Library” este un proiect al studenților de la Școala de studiu al informației din cadrul Universități Wisconsin-Milwaukee . Biblioteca a fost implementată cu ajutorul software-ului CONTENTdm.

Biblioteca digitală conține materiale sub formă de imagini sau video. Numărul materialelor este redus, sunt incluse doar 30 de imagini și filmulețe video. Pentru fiecare joc reprezentat în bibliotecă există o imagine care prezintă coperta jocului respectiv și un filmuleț de prezentare care se poate accesa în două formate, .mp4 pentru o calitate superioară și .flv pentru o calitate inferioară. Numărul redus de materiale poate fi pus pe seama faptului că biblioteca în cauză încă reprezintă un proiect al unor studenți.

Interfața cu utilizatorul este simplă și intuitvă. Fundalul biblioteci este dominat de non-culoare alb iar alegerea pentru bannerul biblioteci a fost foarte inspirat, o imagine din jocul ”Super Mario Bros.”, unul dintre cele mai importante și notorii jocuri din industrie. Pagina principală a biblioteci prezintă un colaj format dintr-o parte din materialele conținute și o secțiune care prezintă ultimele materiale adăugate. Un aspect negativ al interfeței cu utilizatorul este posibilitatea de a traduce biblioteca în alte limbi decât engleza. Inițiativa este bună dar modul în care a fost implementată lasă de dorit. Traducerile nu sunt complete, de exemplu descrierea biblioteci, în cazul în care nu este folosită engleza este afișat un mesaj generic ”Descrieți colecția pentru vizitatorii site-ului dumneavoastră”. Problema majoră este afișarea incorectă a opțiunilor disponibile, dacă este selectată limba coreeană traducerea se realizează în limba spaniolă. Având în vedere scopul unei biblioteci digitale de a-și pune conținutul la dispoziția utilizatorilor de pe întreaga planeta prezența unor opțiuni de traducere prost implementate denotă lipsă de profesionalism, și ar fi de preferat ștergerea acelor opțiuni până în momentul în care vor fi implmentate corect. Pentru a-l ajuta pe utilizator a fost construită și o secțiune ”help” care prezintă modalitățile de căutare și navigare prin conținutul biblioteci, precum și modul de vizualizare al materialelor.

Biblioteca oferă o căutare simplă dar și un mod avansat de a realiza căutarea. Formularul de căutare simplă se află în pagina principală, utilizatorul poate reveni la pagina principală oricând printr-un singur click pe bannerul biblioteci. Căutarea simplă se realizează în toate câmpurile colecției pentru o parte din cuvintele cheie introduse. În cazul unei căutări avansate utilizatorul poate stabili dacă interogarea se va realiza în funcție de toți termeni termeni introduși – opțiunea implicită, o parte din termeni introduși, fraza introdusă, sau se poate stabili ca termeni introduși să fie excluși afișându-se doar acele documente care nu conțin termeni cheie. Se pot selecta câmpurile în care se va căuta, implicit se caută în toate câmpurile, dar se poate selecta doar câmpul titlu, joc, descriere, editor, producător etc. Se pot adăuga și completa mai multe formulare pentru căutarea, formulare care pot fi legate prin expresiile logice ”sau”, ”și”. Există și posibilitatea unei căutări în funcție de dată, utilizatorul poate furniza un interval calendaristic, poate căuta jocurile lansate după sau înainte de o anumită dată, sau poate căuta jocurile lansate într-o anumită dată.

Navigarea se poate realiza în patru moduri. Navigarea generală care afișează toate materialele disponibile fără a ține cont de vreun criteriu. Navigarea în funcție de tipul materialului, imagine sau video. Navigarea în funcție de platforma pe care există jocul, Nintendo DS, PC, Macintosh, Playstation 3, Wii, Xbox 360. Navigarea în funcție de genul jocului: Action-Adventure, First-Person Shooter, Real-Time Strategy, Role-Playing Game.

Indiferent de modul de navigare ales materialele sunt afișate în același mod. Materiale sunt ordonate în funcție de numele jocului, este afișată o pictogramă, titlul materialului, numele jocului, o scurtă descriere a jocului și colecția din care face parte. Dacă dorește utilizatorul poate modifica modul de afișare, materiale mai pot fi afișate în modul ”thumbnail”, sunt afișate doar pictogramele și titlul materialului. În cazul pozelor acestea sunt afișate prin intermediul unei interfețe speciale care oferă utilizatorului multiple posibilități pentru vizualizarea imaginilor. Utilizatorul poate folosi funcții de zoom pentru a mări sau micșora imaginea, poate roti imaginea, poate vizualiza doar secțiuni din imagine. În cazul materialelor video este folosit un player care oferă comenzile de bază, play/pause, control volum, opțiunea fullscreen. Filmulețele nu sunt doar preluate după youtube.com sau alt site și oferite sub formă de legături, ele sunt găzduite de către bibliotecă, acest lucru este un avantaj deoarece conținutul biblioteci nu depinde de prezența materialelor pe un anumit site extern. Aceeași caracteristică este regăsită și în cazul imaginilor. Utilizatorul are posibilitatea de a participa efectiv la bibliotecă prin propunerea de materiale noi pentru a fi adăugate conținutului.

Un prim avantaj al biblioteci ”PC Games Library” față de biblioteca ”Video Game Digital Library” este dat de informațiile oferite despre jocuri. Ambele biblioteci oferă informați tehnice despre jocuri, producător, editor, categorie, dar biblioteca ”PC Games Library” prin intermediul imaginilor care prezintă capturi din cadrul jocului, a recenziilor oferite în unele cazuri și a notelor Metacritic poate ajuta utilizatorul să-și formeze o idee despre calitatea jocului. Filmulețele prezentate în cadrul biblioteci ”Video Game Digital Library” sunt create chiar de producătorul jocului și fac obiectul campaniilor de marketing, în majoritatea cazurilor nu reflectă calitatea reală a unui joc.

Biblioteca ”PC Games Library” oferă mai multe moduri de navigare și în unele cazuri modurile de navigare oferite sunt mai complexe, de exemplu ambele biblioteci oferă utilizatorului posibilitatea de a parcuge conținutul biblioteci în funcție de genul jocului, dar biblioteca ”PC Games Library” clasifică jocurile în douăsprezece genuri față de patru genuri disponbile în biblioteca ”Video Game Digital Library”.

Un alt avantaj al biblioteci ”PC Games Library” este, paradoxal, numărul materialelor din colecție. Deși ambele biblioteci reprezintă proiecte ale studenților, ”Video Game Digital Library” conține doar 30 de documente, un număr foarte mic.

Ambele biblioteci oferă opțiuni de căutare similare, un plus pentru biblioteca ”PC Games Library” derivă din proprietatea software-ului Greenstone de a oferi utilizatorului capacitatea de a modifica parametri căutări prin intermediul meniului ”preferences”.

Un atu al biblioteci ”Video Game Digital Library” este modul de vizualizare al documentelor în special al imaginilor, interfața specială pentru imagini este intuitivă și oferă opțiuni utile.

Interacțiunea cu utilizatorul poate fi considerat un alt atu al biblioteci ”Video Game Digital Library”, dar materialele propuse de utilizator pentru a fi adăugate colecție vor trebui analizate cu atenție, una dintre cele mai mari responsabilități alea unui bibliotecar fiind aceea de a decide ce este inclus în colecție și ce este exclus, deseori un utilizator nu poate face această distincție. Totuși în cazul unui domeniu relativ tânăr și bazat pe interacțiune, cum este domeniul jocurilor video, capacitatea de a interacționa cu utilizatorul poate fi benefică.

Biblioteca ”Cecil County Public Library”

Adresă: http://www.cecil.ebranch.info/digital-library/video-games/

Figura 36 Biblioteca ”Cecil County Public Library”

”Cecil County Public Library” este un sistem de librări publice din Cecil County, Maryland, S.U.A. Una dintre ramurile librăriei sunt jocurile video, în acest scop au creat o bibliotecă digitală având drept temă jocurile video. Scopul principal al biblioteci nu este doar de a oferi informații despre jocurile video, cum reiese și din descrierea biblioteci, ei doresc să ofere spre împrumut utilizatorilor jocurile din colecție, biblioteca acționând asemenea unui catalog pentru utilizator. Biblioteca digitală a fost implementată cu ajutorul produselor software oferite de SirsiDynix.

Biblioteca digitală conține informați despre fiecare joc din colecție, titlu, producătorl, editor, rating, platformă, anul apariției. Este menționat faptul că biblioteca nu conține efectiv jocurile respective, ci acționează ca un intermediar între utilizator și deținători jocului.

Interfața biblioteci este dominată de culori de albastru și roșu și de tonuri de gri. Privită doar din punct de vedere al biblioteci, interfața este încărcată, complexă, deoarece pagina principală a biblioteci este integrată în site-ul ”Cecil County Public Library”, care conține și alte ramuri și informații care nu au legătură cu biblioteca digitală de jocuri video. În cazul meniului de interogare și de navigare interfața este modificată, predomină griul, mai sunt folosite culoare verde și albastru.

Există o căutare simplă și o căutare avansată denumită ”power search”. Opțiunile de căutare sunt diverse, se poate căuta după toate cuvintele cheie sau doar după o parte din cuvintele cheie, se poate căuta în funcție de subiect, titlu, autor, editor, format, an etc. Se poate selecta biblioteca în care se va realiza căutarea. Incovenientul biblioteci ” Cecil County Public Library” provine din tratarea omogenă a tuturor colecțiilor din bibliotecă. Nu există o căutare specifică pentru jocurile video, căutarea este comună pentru jocuri și cărți. Se poate selecta în cadrul opțiunilor ”itemtype” (tipul materialului) să fie joc video, ar fi fost de preferat însă o căutare doar pentru jocurile video.

Navigarea se poate face în funcție de două criteri, dispozitiv și rating. Navigarea în funcție de dispozitiv împarte jocurile în trei categorii, jocurile care necesită Xbox360, jocurile care necesită dispozitivul Kinect pentru Xbox360 și jocurile care necesită Wii. Navigarea în funcție de rating împarte jocurile în categorii ESRB, jocuri recomandate persoanelor peste 6 ani, persoanelor peste 10 ani, persoanelor peste 13 ani, persoanelor peste 17 ani.

Afișarea documentelor din colecție se face sumar, este afișat titlul jocului, producătorul, platforma și anul lansări. Dacă este selectat un titlu sunt afișate informații suplimentare și există posibilitatea de a afișa alte jocuri produse de același producător.

Un avantaj al biblioteci ”PC Games Library” față de biblioteca ”Cecil County Public Library” este publicul țintă, ”PC Games Library” se adresează persoanelor interesate de jocurile video, în timp ce ”Cecil County Public Library” se adresează unei game mai extinse de utilizatori. Alegerea unui public țintă restrâns permite ca materiale din biblioteca ”PC Games Library” să fie axate doar pe domeniul jocurilor video, în timp ce biblioteca analizată cuprinde și materiale despre cărți și despre jocuri dar și din alte domeni, produse software, echipamente, convorbiri telefonice etc. Din această generalizare rezultă majoritatea dezavantajelor ”Cecil County Public Library” față de ”PC Games Library”, opțiuni de navigare restrânse, un mod de căutare care nu este particularizat pentru jocurile video, interfața ”greoaie”.

Avantajul ”Cecil County Public Library” este dat de numărul de materiale din colecție și de posibilitatea de a împrumuta titlurile din colecție, dar acest ultim aspect ține de partea financiară, un element care nu s-a dorit a fi implementat în cadrul ”PC Games Library”.

Biblioteca ”DiGRA”

Adresă: http://www.digra.org/dl

Figura 37 Biblioteca ”DiGRA”

DiGRA (Digital Games Research Association) este o organizație internațională non-profit formată din cadre didactice universitare și practicieni, care se axează pe jocurile digitale și activitățile conexe. Librăria se află în interiorul site-ului DiGRA, pentru mai multe detalii despre DiGRA se poate consulta site-ul http://www.digra.org. Biblioteca a fost implementată cu ajutorul sistemului software Plone.

Librăria digitală DiGRA conține documente text despre diferite aspecte ale jocurilor digitale. Documentele sunt în format .pdf. Toate documentele sunt redactate de cadre didactice universitare sau de experți din domeniu, credibilitatea articolelor reprezintă un atu.

Interfața cu utilizatorul are un design minimal, predomină albul, completat de nuanțe de verde.

Există o modalitate de căutare simplă, realizată după o parte dintre cuvintele cheie introduse în documentele din colecție. Căutarea avansată este mult mai simplă comparativ cu restul bibliotecilor prezentate în acest capitol. Se poate căuta în titlu, în numele autorului și în cuvinte cheie. Există posibilitatea de a folosi operatori boolean AND, OR și NOT și a caracterelor ” ” pentru a marca un citat.

Navigarea este simplă, se pot afișa documentele în funcție de an pornind cu anul 2002. Acest mod este ineficient și nu acoperă toate necesitățile utilizatorului.

Documentele sunt afișate sub formă de listă, pentru fiecare document este afișat titlul, autori, anul, sursa documentului, o descriere și cuvintele cheie. Documentul este vizualizat în browser cu ajutorul plug-inului folosit de utilizator pentru a vizualiza documente .pdf. În cazul documentelor .pdf consider ca această opțiune este suficientă, deoarece permite vizualizarea documentului dar și salvarea sau printarea documentului direct din fereastra browser.

Avantajele ”PC Games Library” față de biblioteca digitală ”DiGRA” provin din modalitățile de căutare și navigare implementate. Opțiunile prezente în cadrul biblioteci ”DiGRA” sunt simplificate și impractice în unele cazuri.

Conținutul bibliotecilor este un punct care diferențiază cele două biblioteci. Biblioteca ”PC Games Library” este adresată în principal jucătorilor, în timp ce ”DiGRA” se adresează utilizatorilor care doresc să lectureze despre diferite aspecte ale industriei jocurilor video, despre mecanismele din spatele jocului.

Dezavantajul ”PC Games Library” este numărul inferior de materiale din colecție și după cum am menționat anterior, documentele din biblioteca ”DiGRA” sunt redactate de experți din domeniul jocurilor video și nu numai, veridicitatea informațiilor puse la dispoziția publicului este asigurată de acest lucru.

Capitolul VI: Concluzii

Scopul acestui proiect a fost proiectarea și implementarea unei biblioteci digitale cu ajutorul suite software Greenstone Digital Library Software. Software-ul Greenstone s-a dovedit a fi un instrument eficient și practic pentru dezvoltarea unei biblioteci digitale, deși în cazul de față a fost implementată o bibliotecă digitală cu o singură colecție, soft-ul Greenstone se pretează și în cazul unor proiecte ample.

Pentru biblioteca digitală ”PC Games Library” am stabilit încă de la început o serie de obiective care au acționat precum niște linii directoare în timpul procesul de implementare al biblioteci. La sfârșitul procesului toate obiectivele au fost atinse, voi recapitula în cele ce urmează obiectivele atinse.

Biblioteca digitală conține doar materiale care nu sunt sub incidența drepturilor de autor, lucru care permite copierea și folosirea materialelor de către utilizatori.

Cu ajutorul setului de metadata creat au fost implementate multiple modalități de căutare și navigare printre documentele biblioteci, astfel încăt utilizatorul să poate găsi și accesa într-un mod eficient și practic orice material dorit.

S-a reușit dezvoltarea unei biblioteci cu o interfață utilizator ”prietenoasă” care să-l ajute pe utilizator în timpul folosiri biblioteci.

Comparativ cu bibliotecile analizate în capitolul V un avantaj al biblioteci ”PC Games Library” este dat de modalitățile de navigare și căutare care oferă soluții superioare pentru găsirea materialelor dorite. De asemenea se poate observa numărul limitat de biblioteci digitale care abordează subiectul jocurilor video, mai ales în modul în care este abordat în cadrul biblioteci digitale ”PC Games Library”, unde accentul este pus pe jocurile propriu-zise.

Principala limitare a biblioteci ”PC Games Library” derivă din numărul redus de materiale, aproximativ 300, însă biblioteca poate fi completată cu alte materiale cu un minim efort. Implementarea și folosirea unui set particularizat de metadata poate prezenta o limitare în partajarea materialelor cu alte librări. La momentul actual nu există un standard internațional acceptat pentru materialele non-bibliografice, dar dezvoltarea unui asemenea standard va beneficia bibliotecile digitale care includ cu predominanță materiale media precum imagini, video.

Pentru evoluția biblioteci digitale ”PC Games Library” un prim pas ar fi mărirea considerabilă a numărului de materiale. Tot în domeniul materialelor prezente în bibliotecă, adăugarea materialelor de tip video, ar fi o idee pentru viitorul biblioteci. Adăugarea unui număr mare de materiale și introducerea materialelor de tip video sunt sinonime cu mărirea spațiului necesar găzduire biblioteci, dar astfel utilizatorul va putea alege dintr-un număr mai mare de materiale și calitatea informațiilor oferite va crește.

Comunicarea cu utilizatorul este alt aspect care ar putea fi îmbunătățit. O primă etapă ar fi introducerea unui sistem de evaluare, utilizatorul va putea să evalueze informațiile oferite despre un anumit joc, astfel bibliotecarul poate observa titlurile deficitare. Următoarea etapă ar fi acceptarea de sugestii din partea utilizatoriilor, utilizatorul va avea capacitatea de a propune adăugarea unui material sau unui titlu nou în bibliotecă. Această modificare trebuie să fie însoțită de o introducerea unor măsuri stricte de verificare a sugestiilor propuse de utilizatori.

Domeniul bibliotecilor digitale este încă un domeniu aflat în plină evoluție, dar soluții software gratuite precum Greenstone Digital Library Software permit creearea unor biblioteci digitale, atât la nivelul unor colecții simple, dar și dezvoltarea unor biblioteci digitale complexe.

Bibliografie

1. Candela L., Castelli D., Ferro N., Y. Ioannidis Y., Koutrika G., Meghini C., Pagano P., Ross S., Soergel D., Agosti M., Dobreva M., Katifori V., Schuldt H., The DELOS Digital Library Reference Model, Foundations for Digital Libraries, DELOS Network of Excellence on Digital Libraries, 2007.

2. Lesk M., Understanding Digital Libraries – second edition, Elsevier, 2005.

3. Witten I. H., Bainbridge D., Nichols D. M., How to build a Digital Library – second edition, Elsevier, 2010.

4. Conway P. , Digital Libraries and Archives, curs open.michigan, 2009 http://open.umich.edu/education/si/si640/winter2009.

5. Sreekumar M.G., Building Digital Libraries Using Greenstone Open Source Software, 2010.

6. Vlădoiu M., Curs Stocare și Căutare în Spații Ierarhice, UPG 2011.

7. New Zealand Digital Library Project at the University of Waikato, New Zealand, Greenstone Digital Library Software Factsheet, http://www.greenstone.org/factsheet, accesat Mai 2012.

8. Wikipedia, Digital Library, http://en.wikipedia.org/wiki/Digital_library, accesat Mai 2012.

9. Witten I. H., Boddie S., Thompson J., GREENSTONE DIGITAL LIBRARY USER'S GUIDE, http://www.greenstone.org/manuals/gsdl2/en/html/User_en_index.html, accesat Mai 2012.

Anexe

1. Collection Specific Macros

package Style

_textabout_ { <h1>PC GAMES Library</h1>

_Global:collectionextra_

}

_footer_ {

_pagefooterextra_ <center>2012 PC Games Library

|<a href="mailto:[anonimizat]?Subject=PC Games Library">Contact</a></center> _endspacer__htmlfooter_

}

# will be applied to all pages

# add css style lines inside the style tags

_cssheader_ {

_csslink_

body.bgimage\{

background-attachment: fixed;

#page\{

margin-left: 80px;

margin-right: 80px;

border-style: groove;

border-width: 6px;

border-color: grey;

div.collectimage\{

width: 400px;

height: 145px;

p.collectiontitle\{

font-size: 40px;

padding: 48px 0px 12px 22px;

opacity: 0;

p.bannertitle\{

padding-right: 20px;

background-repeat: no-repeat;

background-position: 75% 50%;

div.navbar\{

outline-style: ridge;

outline-color: blue;

oultine-width: medium;

a.navlink\{

border-right-style:solid;

border-right-width: thin;

border-left-style:solid;

border-left-width: thin;

a.navlink:hover\{

background-color: white;

text-decoration: underline;

font-size: 11pt;

a.navlink_sel\{

background-color: #3283D5;

div.document\{

border-style: solid;

border-width: thin;

background-color: white;

padding: 10px 10px 10px 10px;

margin-right: 10px;

margin-left: 10px;

margin-bottom: 10px;

</style>

}

# add any javascript functions here

_collectionspecificscript_ {

}

package Global

_icontps_ {<img alt="TPS Icon" title="3rd Person Shooter" src="_httpcollection_/images/3rd.png">}

_iconact_ {<img alt="Act Icon" title="Action" src="_httpcollection_/images/act.gif">}

_iconadv_ {<img alt="Adv Icon" title="Adventure" src="_httpcollection_/images/adv.gif">}

_iconfps_ {<img alt="FPS Icon" title="FPS" src="_httpcollection_/images/fps.png">}

_iconmmo_ {<img alt="MMO Icon" title="MMO" src="_httpcollection_/images/mmo.gif">}

_iconpuzzle_ {<img alt="Puzzle Icon" title="Puzzle" src="_httpcollection_/images/puzzle.gif">}

_iconrace_ {<img alt="Race Icon" title="Racing" src="_httpcollection_/images/racing.jpg">}

_iconrpg_ {<img alt="RPG Icon" title="RPG" src="_httpcollection_/images/rpg.png">}

_iconrts_ {<img alt="RTS Icon" title="RTS" src="_httpcollection_/images/rts.jpg">}

_iconsim_ {<img alt="Sim Icon" title="Simulation" src="_httpcollection_/images/sim.png">}

_iconsports_ {<img alt="Sports Icon" title="Sports" src="_httpcollection_/images/sports.gif">}

_icontbs_ {<img alt="TBS Icon" title="TBS" src="_httpcollection_/images/tbs.png">}

2. Format Features

VList ” <td valign="top">[link][icon][/link]</td>

<td valign="middle" align="center">[ex.srclink]{Or}{[ex.thumbicon],[ex.srcicon]}[ex./srclink]

{If}{[ex.File.FileType] eq 'DOC', [ex.srclink]<img src='[DocImage]' height='100' width='70'>[ex./srclink]}

{If}{[ex.File.FileType] eq 'PDF', [ex.srclink]<img src='[DocImage]' height='100' width='70'>[ex./srclink]}

{If}{[ex.FileFormat] eq 'HTML', [ex.srclink]<img src='[DocImage]' height='100' width='70'>[ex./srclink]}</td>

<td valign="middle">[highlight]

{Or}{[dc.Title],[exp.Title],[ex.Title],Untitled}[/highlight]

{If}{[ex.Source], ([ex.Source])}

</td>”

CL1VList ” <td valign='middle'>

{If}{[child(first):pcg.Categorie] eq '3rd Person Shooter', [link]_icontps_[/link],

{If}{[child(first):pcg.Categorie] eq 'Action', [link]_iconact_[/link],

{If}{[child(first):pcg.Categorie] eq 'Adventure', [link]_iconadv_[/link],

{If}{[child(first):pcg.Categorie] eq 'FPS', [link]_iconfps_[/link],

{If}{[child(first):pcg.Categorie] eq 'MMO', [link]_iconmmo_[/link],

{If}{[child(first):pcg.Categorie] eq 'Puzzle', [link]_iconpuzzle_[/link],

{If}{[child(first):pcg.Categorie] eq 'RPG', [link]_iconrpg_[/link],

{If}{[child(first):pcg.Categorie] eq 'RTS', [link]_iconrts_[/link],

{If}{[child(first):pcg.Categorie] eq 'Racing', [link]_iconrace_[/link],

{If}{[child(first):pcg.Categorie] eq 'Simulation', [link]_iconsim_[/link],

{If}{[child(first):pcg.Categorie] eq 'Sports', [link]_iconsports_[/link],

{If}{[child(first):pcg.Categorie] eq 'TBS', [link]_icontbs_[/link],[link][icon][/link]}}}}}}}}}}}}

</td>

<td valign='middle' align='center'>[ex.srclink]{Or}{[ex.thumbicon],[ex.srcicon]}[ex./srclink]

{If}{[ex.File.FileType] eq 'DOC', [ex.srclink]<img src='[DocImage]' height='100' width='70'>[ex./srclink]}

{If}{[ex.File.FileType] eq 'PDF', [ex.srclink]<img src='[DocImage]' height='100' width='70'>[ex./srclink]}

{If}{[pcg.Format] eq 'htm', [ex.srclink]<img src='[DocImage]' height='100' width='70'>[ex./srclink]}</td>

<td valign="middle">[highlight]

{Or}{[dc.Title],[exp.Title],[ex.Title],Untitled}[/highlight]

{If}{[ex.Source], ([ex.Source])}

{If}{[child(first):pcg.An], An:[child(first):pcg.An] | }

{If}{[child(first):pcg.Categorie],Categorie:[child(first):pcg.Categorie] | }

{If}{[child(first):pcg.Publisher],Editor:[child(first):pcg.Publisher] | }

{If}{[child(first):pcg.Metacritic],Nota Metacritic:[child(first):pcg.Metacritic]}

</td>

<td> {If}{[numleafdocs],([numleafdocs])} </td>”

CL3VList ” <td>