Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia [607857]

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

1

CUP RINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………………………pag 5
PARTEA I . STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL STRICT AL TEMEI
ABORDATE . CAPITOLUL 1. TURISMUL. CONSIDERENTE G ENERALE …………pag 7
1.1. PIAȚA TURISTICĂ………………………………………………………………………………………… ..pag 8
1.2. POTENȚIALUL TURISTIC…………………………………………………………………. …………… .pag 10
1.3. FORMELE TURISMULUI………………………………………………………………………………… .pag 11
1.4. TURISM DE LITORAL…………………………………………………. ……………….. ……………….. ..pag 12
1.5.IMPLICAȚII ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI…………………………………………….. …pag 13
PARTEA A II -A. MATERIALUL ȘI METODA . CAPITOLUL 2. REGIUNEA CAMPANIA
…………………………………………………………………………… ………………………………………………….pag 16
2.1. REGIUNEA CAMPANIA – DESCRIERE GENERALĂ…………….. ………… ………………..pag 16
2.1.1. Date geografice generale …………………………………………………….. …………………… ….pag 16
2.2. NAPOLI……………………………………………………………………………………………………….. …..pag 17
2.2.1. Date generale ………………………………………………….. ……………………………… ………….pag 17
2.3. COASTA AMALFI……………………………………………………………………………………… …….pag 17
2.4. INSULA CAPRI……………………………………………. ……………………………………….. …………pag 18
2.5. GENERALITĂȚI DESPRE ECONOMIE………………………………………………………. …….pag 19
2.6. TURISMUL ÎN CAMPANIA ȘI IMPORTANȚA ACESTUIA……………………… ……….pag 19
CAPITOLUL 3. REGIUNEA APULIA ………………………………………………………………….. ..pag 21
3.1. DATE GENERALE DESPRE REGIUNEA APULIA………………………….. ……………… …pag 21
3.2. ECONOMIA REGIUNII ȘI I MPACTUL TURISMULUI………………………….. ……………pag 21
3.3. BARI……………………………………………………………………………………………………….. ……….pag 22
CAPITOLUL 4. INDICATORI AI TURISMULUI Ș I MODUL LOR DE CALCUL …..pag 24
4.1. GRADUL DE OCUPARE TURISTICĂ ……………………………………………………………. …..pag 24
4.2. CIRCULAȚIA ȘI FLUXURILE TURISTICE…………………………………………………………pag 24
4.3. CAPACITATEA DE CAZARE………. ………………………………………………… …………… ……pag 25
PARTEA A III -A. REZULTATE ȘI DISCUȚII. CAPITOLUL 5 ANALIZA ACTIVITĂȚII
TURISTICE ÎN ITALIA ……………………………………. …………………………………………………..pag 27
CAPITOLUL 6. ANALIZA ACTIVITĂȚII TURISTICE DIN REGIUNILE CAMPANIA ȘI
APULIA ……………………………………… …………………….. …………………………………….. ……………pag 31
6.1. ANALIZA CERERII TURISTICE ÎN REGIUNILE CAMPANIA ȘI APULIA………….pag 31
6.2. ANALIZA NUMĂRULUI DE SOSIRI ÎN REGIUNILE CAMPANIA ȘI APULIA… ..pag 32

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

2
6.3. ANALIZA NUMĂRULUI DE ÎNNOPTĂRI ÎN REGIUNILE CAMPANIA ȘI
APULIA……… ………………………………………………………………………………. ……………………… ….pag 33
6.4. ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN ITALIA………………………………………….. ……….pag 37
6.4.1. Analiza numă rului de unități de cazare din Italia…………………………………………………..pag 37
6.4.2. Analiza gradului de ocupare din regiunile Campania și Apulia………………………………pag 40
CONSIDERAȚII FINALE …………………… ………………………………………………………………… .pag 4 4
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………….pag 4 7

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

3
CERCETĂRI PRIVIND ACTIVITATEA TURISTICĂ ÎN REGIUN ILE
CAMPANIA ȘI APULIA DIN ITALIA

Bianca Alexandra MUNTEAN , Iulia Cristina MUREȘAN

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară/, Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372 ,
Cluj-Napoca, România ; bianca.munt ean@aiesec.net ; iulia.muresan@usamvcluj.ro

REZUMAT
Prin prezenta cercetare, asupra regiunilor turistice din Italia, Campania și Apulia, s -a
evidențiat impactului turismului asupra economiei și a populației în general. Ambele regiuni
aparțin zonei de s ud a Italiei, dar diferă prin specificul lor, prin climat, prin istorie, tradiție etc.
S-a realizat o analiză a principalelor date statistice din Italia, precum numărul de sosiri,
înnoptări , turismul cultural, principalele orașe de interes cultural etc. Accentul s -a pus în principal
pe studiul numărului de sosiri, înnoptări, distribuția pe luni a numărului de înnoptări în cazul
regiunilor Apulia și Campania. Comparația celor două regiuni a evidențiat anumite trăsături și
diferențe, în special, legat de Ca mpania. Aceasta, în cele din urmă, s -a dovedit a fi o regiune mai
dezvoltată din punct de vedere economic, dar și ca număr de turiști. Regiunea Apulia are un
potențial foarte ridicat în lunile de vară și început de toamnă, dar prezintă anumite lipsuri în
promovarea turistică.
Deși Italia prezintă un Plan Strategic de Turism, extins între 2017 -2022, pentru a promova
turismul la nivel internațional, există anumite aspecte ce trebuie luate în considerare. Este nevoie
de un plan local, strategic și bine stabil it, pentru a impulsiona economia din zonele sudice ale
Italiei , dar și pentru a combate corupția. Dacă aceste elemente se vor îmbunătăți și Italia va
promova turismul la nivel internațional, într -o altă formă, există șanse foarte mari de succes.

CUVINTE CHEI E
turism, Campania, Apulia, economie, impact

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

4

CERCETĂRI PRIVIND ACTIVITATEA TURISTICĂ ÎN REGIUNILE
CAMPANIA ȘI APULIA DIN ITALIA

Bianca Alexandra MUNTEAN , Iulia Cristina MUREȘAN

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3 -5 Manastur St., 400372, Cluj –
Napoca, Romania; bianca.muntean@aiesec.net ; iulia.muresan@usamvcluj.ro

ABSTRACT
Through this research, regarding the touristic regions of Italy, Campania and Apulia, it was
tried to highlight the impact of tourism on the econo my and on the population. Both regions belong
to the southern part of Italy, but differ in their specificity, climate, history, tradition, etc.
It was realized an analysis of the main statistical data in Italy, such as arrivals, overnight
stays, cultural tourism, major cities of cultural interest, etc. The focus was mainly on studying the
number of arrivals, overnight stays, the monthly distribution of overnight stays for Apulia and
Campania region. The comparison of the two regions highlighted certain fe atures and differences,
especially regarding Campania. This eventually turned out to be a region that was richer
economically, but also as a number of tourists. Puglia region has a very high potential in the
summer months and early autumn but has some gaps in tourism promotion.
Although Italy presents a Strategic Tourism Plan, extended between 2017 -2022, to promote
international tourism, there are certain aspects that need to be considered. There is a need for a
local, strategic and well -established plan t o boost the economy in southern Italy, but also to combat
corruption. If these elements improve and Italy will promote international tourism in a different
form, there is a great chance of success.

KEYWORDS
tourism, Campania, Apulia, economy, impact

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

5

INTRODUCERE

Economia la nivel mondial are o creștere rapidă , datorită turismului, a deplasării populației,
a diverselor investiții în infrastructura turismului, dar și a altor lucruri ce pun economia în mișcare.
Spre exemplu, Italia, anual, primește mil ioane de turiști, din toate țările, fiind una dintre cele mai
vizitate țări din lume. Acest lucru se datorează diversității acestei țări, diferențelor de cultură și
tradiție între regiuni, dar și resurselor naturale și antropice.
Principalul motiv pentru care această temă a fost aleasă, și anume, turismul în regiunea
Campania, este chiar studiul fenomenului turismului. Campania este o regiune de dezvoltare
economică destul de importantă, datorită turismului practicat în zonă, dar și a peisajelor naturale
deosebite. Orașe precum Napoli sau Salerno reprezintă principalul punct de atracție turistică în
regiune, dar și coasta Amalfi și insula Capri. Diversitatea mâncărurilor, a tradițiilor, a obiceiurilor,
a populației, a muzicii, formează din regiunea Campani a, una dintre cele mai unice și diverse
regiuni ale Italiei. Se spune că ”napoletana” este unul dintre dialectele recunoscute la nivel
național.
Obiectivele acestei lucrări fac referire la studiul fenomenului turismului din regiunea
Campania, a mi șcării turiștilor, în special a celor străini, a numărului de înnoptări, gradului de
ocupare, unități de cazare prezente etc. S-a realizat o cercetare și analiză amănunțită a acestor
componente, prin analiza comparativă a datelor statistice din ultimii ani. De as emenea, s-a realiza t
o analiză, din punct de vedere a turismului, a regiunii Apulia , precum cea care a fost înfăptuită
pentru regiunea Campania.
Studiile s -au realizat, prin documentare amănunțită din cărți de specialitate, ghid turistic
despre Napoli și Coasta Amalfi, documentare de pe site -uri de specialitate, discuții cu persoane
rezidente ale regiunii Campania. Se pune accentul foarte mult pe studiul în detaliu al regiunilor, a
extragerii unor date statistice și a analizării acestora în detaliu. Discu țiile cu persoanele din
regiunea Campania au contribuit foarte mult la crearea unei idei generale de ansamblu.
Lucrarea este structurată pe aproximativ 6 capitole, care descriu în detaliu regiunea
Campania, din punct de vedere al economiei, demografiei, geografiei, turismului și a principalelor
atracții. Sunt prezentate și principalele destinații/obiective turistice, cu un scurt istoric la fiecare.
S-au realiza t grafice și statistici cu privire la fenomenul turismului, atât în Campania, cât și în
regiunea Apulia.
Studiul fenomenului turismului din regiunea Campania, reprezintă o temă de interes actual,
datorită mișcării permanente a turiștilor, a fenomenelor și a altor lucruri. Abordarea și studiul în

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

6
detaliu a unor date statistice sunt principalul mijlo c de a afla informațiile necesare. Compararea
diverselor regiuni între ele, e o modalitate de a afla unde fenomenul turismului e mai puternic. De
aceea, se pune accentul pe studiul în detaliu a datelor statistice și a analizei lor. Interesant este
faptul c ă regiunea Campania, prin tradiția ce a păstrat -o de-a lungul timpului, atrage anual sute de
mii de turiști. Pe de altă parte, regiunea Apulia, prin diversitatea de orășele situate la malul mării,
nu atrage așa de mulți turiști anual. Pe baza datelor stud iate, s -a constatat că principalul motiv
pentru care acest lucru se întâmplă e promovarea turistică foarte redusă. Apulia e considerată una
dintre cele mai slab dezvoltate regiuni, din punct de vedere economic.
Vizitele personale în regiunea Apulia, de acum un an, au format imaginea turismului din
acea zonă, modul în care se desfășoară economia, modul de gândire al oamenilor. Datorită faptului
că prezintă aspecte asemănătoare cu regiunea Campania, comparația lor poate fi destul de
importantă, în studiul fenomenului turismului, chiar la nivel național.

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

7
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL STRICT AL
TEMEI ABORDATE .
CAPITOLUL 1. TURISMUL. CONSIDERENTE GENERALE

” Turismul reprezintă o activitate umană complexă cunoscută din cele mai vechi timpuri. Dorința
de a călători, de a vizita și descrie noi areale geografice a însoțit, în permanență, mințile luminate și
persoanele romantice, dornice de cunoștințe și aventuri. Încă din antichitatea timpurie, o mare influență
asupra p romovării fenomenului turistic au avut-o călătoriile și schimburile comerciale prin care se
transmitea informația despre cele mai frumoase și enigmatice locuri, despre cultura și ocupațiile
diverselor popoare, despre metodele și locurile de agrement și recuperare a sănătății. Efectele
terapeutice miraculoase ale izvoarelor minerale și termale au atras atenția nu doar păturilor sociale
înstărite, dar și majorității populației din zonele respective. Un imbold masiv asupra răspândirii
fenomenului turistic l-au exercitatt și pelerinajele religioase către locurile sfinte legate de viața și
moartea promotorilor confesiunilor budiste, creștine, islamice ș.a (Băcal și Cocoș, 2012, 7 -8)
”În viziunea Organizației Mondiale a Turismului ( UNWTO activitatea turistică este o formă a
manifestărilor cultural -educative și de recreere ale societății moderne. Astfel, fenomenul turistic
presupune deplasarea persoanelor (vizitatorilor) de la locul de domiciliu către obiectivele turistice,
locurile de odihnă și agrement, situate în afara localității de domiciliu pentru o anumită perioadă (de la
24 ore până la 6 luni sau 1 an, în funcție de prevederile legislației în acest sens). Deplasarea persoanelor
poate fi în scop de odihnă și agrement, terapeutic, cognitiv, cultural, comercial sau în diverse scopuri.
Prin urmare, turismul este un fenomen complex care cuprinde mai multe elemente, precum: resursele
turistice, spațiul, timpul liber, modul de viață, infrastructura de cazare etc. ” (Băcal și Cocoș, 2012, 7 -8)
”Componenta geografică a fenomenului turistic nu presupune doar deplasarea călătorilor în
spațiu, dar și amplasarea și caracteristicile resurselor și a infrastructurii turistice, prezența și
interconexiunea factorilor naturali, social -economici și ecologici de dezvoltare a turismu lui în ariile
generatoare și receptoare de turiști. Mai mult decât atât, concentrarea obiectivelor naturale și antropice
cu valoare recreativă și turistică determină tipul de turism dintr-un areal geografic. ” (Petru Bacal, Iacob
Cocoș, 2012, paginile 7 -8)
” Componenta socială include efectivul numeric și structura demografică, în special după grupele
de vârstă, stilul și modul de viață, timpul liber, preferințele individuale și de grup ale potențialilor turiști
etc. Nu mai puțin importantă este și latura p sihologică, deoarece turismul este și o modalitate de
afirmare a personalității, de îmbogățire a cunoștințelor despre lume, de perfecționare a aptitudinilor
fizice și intelectuale, de realizare a unor visuri și aspirații plăcute, lucruri pe care le poate î nțelege doar
un turist consacrat. ” (Băcal și Cocoș, 2012, 7 -8)

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

8
” Componenta economică prezintă o importanță primordială, deoarece turismul constituie, în
primul rând, o activitate economică complexă și eterogenă, atribuită la categoria serviciilor, dar care
întreține relații funcționale reciproc avantajoase cu ramurile agricole și industriale, cu serviciile de
transport și comunicații, cu serviciile medicale, sociale, de asigurare etc. Activitatea turistică implică
costuri și generează beneficii complexe, ceea ce ne obligă să analizăm fenomenul turistic nu doar prin
numărul de vizitatori, dar și prin rentabilitatea economică a acestuia. Cu toate acestea acestea, până în
prezent, componenta economică a turismului este subestimată nu doar de către centrele ști ințifice și
statistice, dar chiar și de factori de decizie din acest domeniu. De regulă, turismul este conceput doar
ca totalitatea vizitelor, care au drept scop cunoașterea diverselor obiective turistice. ” (Băcal și Cocoș,
2012, 7 -8)
” Turiștii nu sunt d oar simpli călători, dar și consumatori ai produsului și serviciilor turistice
pentru care oferă o contravaloare bănească. Turistul trebuie să vină nu doar pentru a vizita obiectivele
turistice și a lăsa deșeuri, ci pentru a consuma, mai frecvent și mai în delungat, serviciile turistice oferite
în zona respectivă. În fine, turismul reprezintă o ramură a economiei, care cuprinde totalitatea
serviciilor destinate deservirii potențialilor turiști, inclusiv serviciile de informare și ghidaj, cazare,
transportare și alimentare a acestora, de deservire a activităților și a locațiilor de agrement și curative.
Optimizarea turismului trebuie orientată, cu precădere, spre sporirea eficienței afacerilor turistice,
optimizării raportului calitate -preț, majorarea cifrei de afaceri în domeniu. ” (Băcal și Cocoș, 2012, 7 –
8)

1.1. PIAȚA TURISTICĂ

” Piața turist ică este o componentă a pieței în mod general și a pieței serviciilor, în mod
particular. O primă definiție a pieței turistice trebuie realizată pornind de la conținut ul ce i -a fost
atribuit de teoria economică. Astfel, piața turistică poate fi definită ca fiind ansamblul actelor de
vânzare – cumpărare, al căror obiect de activitate îl reprezintă produsele turistice, privite în unitatea
organică cu relațiile pe care le generează și în conexiune cu spațiul în care se desfășoară. ”
((https://www.scribd.com/document/143254657/Piata -Turistica, ultima accesare 30.05.2018)

” Conținutul pieței turistice, examinat ca o categorie economică dinamică, nu poate fi limitată
la sum a proceselor economice care au loc în mod efectiv, ci trebuie extins și asupra celor potențiale
respectiv asupra celor care ar putea avea loc. Intervin astfel o serie de elemente (în afara cererii și
ofertei reale) precum: cerere nesatisfăcută, cerere în f ormare, ofertă neconsumată, ofertă pasivă
etc. Apare deci posibilitatea existenței în mod virtual a pieței turistice, fără prezența concomitentă

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

9
a celor două elemente ale sale, respectiv o piață turistică fără ofertă sau fără cerere.
Noțiunea de piață tu ristică dobândește în acest sens accepțiuni practice cum sunt: piață turistică
reală, piața turistică potențială și cea teoretică. ”
(https://www.scribd.com/document/143254657/Piata -Turistica, ultima accesare 30.05.2018)
Cererea turistică se referă la do rința si posibilitatea consumatorilor de a cumpăra diferite
cantități dintr -un produs turistic, la un nivel al prețurilor diversificat, într -o anumită perioadă de
timp. Cererea turistică se află în strânsă legătură cu economia turismului și impactul aceste ia asupra
societății, fiind asociată cu efectele economice ce pot apărea , în urma realizării unor activități
turistice. (Dwyer și colaboratorii, 2011)
Cererea turistică poate fi influențată atât de prețuri, cât și de anumiți factori ce nu sunt
relaționați cu prețurile sau valoare intrinsecă. Factorii ce aparțin de prețuri, pot include prețurile
produselor, prețurile altor produse relaționate cu turismul și viitoare schimbări ale prețurilor.
Factorii ce nu aparțin de prețuri includ: mărimea pieței, venituri le, promovarea și promoțiile,
sezon alitatea, așteptările cumpărătorilor, disponibilitatea produselor, timpul disponibil pentru a
realiza vacanța și nivelul imigrației. (Dwyer și colaboratorii, 2011)

Piața turistică poate fi analizată sub trei aspecte importante : global, individualizat și pe segmente.

1. De a bordarea globală se ocupă firmel e turistice , care oferă servicii nediferen țiate pe categorii
de clien ți. Studiile de pia ță sunt facil de realizat în cazul abordării globale , costurile ce urmează
a fi re alizate, fiind mai reduse . (https://www.scribd.com/document/56629399/Piata -turistica -3,
ultima accesare 30.05.2018)
2. Abordarea individualizată reprezintă cealaltă modalitate de abordare, concretizându -se prin
faptul că cererea este analizată la nivelul fiec ărui client, produsul urmând a fi adaptat ne voilor
acestuia. Această variantă de abordare are o extindere relativ redusă ; sunt rare circumstanțele
în care o singură persoană sau un grup redus de persoane, pot cere produse cu caracter specific
în ceea ce pr ivește locurile de cazare, itinerariile , mijloacele de transport și locurile de servire
a mesei, modalită țile de agrement etc. În acest caz , cererea devine foarte bine cunoscută și
poate fi satisfăcută eficient , dar și costurile aferente sunt mai ridicate.
(https://www.scribd.com/document/56629399/Piata -turistica -3, ultima accesare 30.05.2018)
3. Abordarea pe segmente înseamnă delimitarea pieței în părți omogene și îndeajuns de
diversificate, unele de altele din punct de vedere al caracteristicilor principale.
(https://www.scribd.com/document/56629399/Piata -turistica -3, ultima accesare 30.05.2018 )

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

10
1.2. POTENȚIALUL TURISTIC

” Potenț ialul turistic constituie ansamblul elementelor naturale și antropice de pe un teritoriu
care stârnesc interesul turiștilor conduc ând la realizarea unor activități turistice. În literatura străină
deseori pentru potențial turistic se utilizează termenul de destinație turistică. ”
(http://old.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2015/oct/28_11_00_266_PTR -III.pdf , ultima accesare
30.05.2018)
” Deci poate fi potențial turistic latent (elementele există, dar sunt puțin cunoscute), potențial
turistic natural (elemente naturale care sunt introduse în cadrul activităților turistice), potențial
turistic antropic (vestigii arheologice, monumente istorice , de arhitectură, artă, etnografie,
economie, construcții etc. cu valoare turistică – adică elemente datorate activității omului de -a
lungul timpului); potențial turistic cunoscut (ansamblul de elemente de pe un teritoriu care sunt
știute, popularizate și c onduc la organizarea de activități turistice). ”
(http://old.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2015/oct/28_11_00_266_PTR -III.pdf , ultima accesare
30.05.2018)
Fenomenul turistic este influențat de trei mari categorii de premise care au un impacr asupra
circula ției turistic e:
a) fondul turistic – format din totalitatea factorilor de atracție dintr -un teritoriu, respectiv:
obiective ale fondului turistic natural care aparțin reliefului, climei, apelor, învelișului biogeografic
și obiective ale fondului turistic antr opic, care pot fi cultural – istorice, obiective economice,
vestigii arheologice, monumente istorice sau arhitectonice, colecții de artă, colecții științifice,
valori etnografice și folclorice, obiective științifice și religioase etc. (Gheorghilaș, 2014)
b) factorul uman – care își manifestă dorin ța pentru o formă de turism în funcție de nevoile
socio -culturale și posibilitățile materiale individuale. De exemplu, populația urbană își manifestă
nevoia de echilibru, de refacere fizică și nervoasă la care se asociază nevoia de divertisment și de
lărgire a orizontului spiritual. Toate aceste nevoi sunt rodul modului de viață urban în care ritmurile
cotidiene au creat o nouă psihologie și noi necesități de valorificare a timpului liber. (Gheorghilaș,
2014)
c) baza tehnico – materială – care vine în întâmpinarea doleanțelor turistice, atât ale
rezidenților cât și ale non -rezidenților – reprezintă 13 totalitatea amenajărilor realizate, aici fiind
incluse dotările și serviciile turistice pentru cazare, alimentaț ie publică, sport, distracție, recreere,
dotările comerciale și alte servicii publice, precum și transporturile ce fac legătura între zona
rezidențială și zona de agrement. Prin acest ansamblul de amenajări este valorificat, la parametrii
optimi, fondul tu ristic natural și antropic. (Gheorghilaș, 2014 )

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

11
Factorii turistici naturali au o variațiune destul de importantă în Europa, determinând așadar
formele de turism ce urmează a fi practicate, dar și atracția față de potențialii turiști. Elementele
cadrului natural sunt următoarele:
• Factorul morfoturistic sau relieful (chei, ghețari, cascade etc)
• Factorul climatoturistic (diferitele zone de climă)
• Factorul turistic hidrogeografic (suprafețele lacustre naturale și antropice, râurile,
fluviile etc)
• Factorul tur istic biogeografic (masivele forestiere)
• Peisajele, zonele litorale, zonele montane etc) (Păcurar, 2011)
Factorii turistici antropici ai Europei dispun de o varietate de elemente de cultură materială ,
ce reprezintă istoria bogată a țărilor. Principalele e lemente ale factorilor turistici antropici sunt:
• Patrimoniul cultural -arhitectural
• Sărbătorile și pelerinajele
• Manifestările sportive
• Gastronomia etc (Păcurar, 2011)

1.3. FORMELE TURISMULUI

Cererea pentru toate formele de turism este inconsistentă și volatilă și se schimbă odată cu
creșterea unor factori precum: cei de mediu, politici, economici și sociali. Aceste forțe de ordin
macro -economic, modifică cererea de produse și de destinații, atât în sus, cât și in jos. Sunt
cunoscuți în literatura de sp ecialitate sub denumirea de ”schimbători ai cererii”. (D. Timothy,
2011)
Multe forme de infrastructură turistică sunt supuse congestionării, ceea ce face ca
asigurarea unei prestări eficiente să fie mai dificilă. Majoritatea infrastructurilor turistice sunt încă
reglementat e de guvern, iar problemele legate de obținerea acestui regulament sunt abordate.
(Timothy, 2011)
Se analizează, de asemenea, problemele legate de modul în care constrângerile de mediu
afectează infrastructura, modul în care furnizarea unei bune infrastructuri poate stimula turismul
și, în sfârșit, problemele specifice cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare pentru a asigura
că infrastructura lor contribuie la dezvoltarea turismului. (Dwyer și colaboratorii, 2011)
Criteriile principale, care determină stabilirea formelor de turism sunt:
• zona de proveniență a turiștilor

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

12
• modul în care se aranjează activitatea turistică
• durata sejurului
• mijloacele de transport folosite
• vârsta turiștilor
• specificul zonei de destina ție etc (https://www.scribd.com/doc/85184340/TIPURILE –
%C5%9EI -FORMELE -DE-TURISM , ultima accesare 11.06.2018)
Tipurile de turism sunt următoarele:
După gradul de organizare:
• organizat
• semiorganizat
• individual
După tipologia produselor comercializate:
• sejur
• circuit
• croazieră
• city-break
După numărul participărilor:
• grup
• individual (Ureche, 2006)

1.4. TURISM DE LITORAL

Literatura cu tematică turistică menționează, ca forme de turism li toral, așezările ce
prezintă mări, oceane, zone lacustre, fluviale etc. Zonele litorale sunt asamblate ca primă destinație
turistică, fiindu -le asociate ideea de vacanță, de turism, fiind clasificate după anumite criterii:
• criteriul topografico -structural: litoralul de tip ”corniche”, înalt, ce prezintă puncte de
belvedere asupra mării, precum rivierele amalfitană și ligurică, în zona Italiei
• criteriul climatic: zonele lacustre, ce s -au constituit ca puncte de atracție turistică, prin
frumusețea naturală ce o prezintă. Originea lacurilor este diversă și prezentă în Italia.
Lacurile vulcanice (Bracciano și Vulcano), lacuri artificiale etc, pe a căror mal, s -au
constituit stațiuni (Locarno pe Lacul Maggiore etc). Se remarcă și insulele europene
din Bazinul Măr ii Mediterane (arhipelagul insulelor Sicilia). Legăturile se asigură fie

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

13
cu ajutorul feribotului, fie cu ajutorul căii aeriene. Zonele montane sunt de asemenea
populare în Italia, făcând din aceasta, o țară diversă. (Păcurar, 2011)
Odată cu modernizarea s ocietății, au apărut și primele forme de turism litoral, în Europa și
alte regiuni ale lumii. Spre exemplu, există în Bazinul Mării Mediterane, așezări cu funcție
turistică, ce au fost proiectate de la zero: Lido din Jesolo, Rimini (Italia) și Zandvoort (O landa).
Acestea au fost gândite foarte ingenios, în sensul în care prezintă un plan rectangular, geometric,
cu multe spații verzi. . (Păcurar, 2011)
De-a lungul timpului, stațiunile litorale au trecut prin anumite etape și faze, ce le -au
convertit în punc te principale de interes turistic:
• Faza intermediară, ce corespunde perioadei interbelice. Este perioada în care s -au
aprobat prin lege concediile plătite, s -au luat primele măsuri de protecție socială, s -au
înființat primele organizații de petrecere a tim pului liber etc.
• Faza contemporană, în care amenajările zonelor litorale au cunoscut o explozie, în paralel
cu momentul creșterii fenomenului de heliotropism. Țările Europei sudice au făcut
investiții mari în amenajarea pentru turism a zonelor litorale: It alia, de exemplu, a
dezvoltat noi stațiuni la Marea Adriatică. (Păcurar, 2011)
Stațiunile turistice de litoral se clasifică după mai multe criterii, ca mărimea, importanța
funcției balneare în raport cu alte funcții, organizarea internă a stațiunii etc. S -au identificat trei
tipuri de stațiuni după tipologia lor:
1. Unități balneare elementare
2. Stațiuni turistice litorale specializate
3. Stațiunile polivalente (Păcurar, 2011)

1.5. IMPLICAȚII ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI

Transportul aerian, în general, are un im pact foarte ridicat asupra turismului și a economiei.
Articolul ce a fost analizat, prezintă succint impactul ce l -a avut construcția unui aeroport în orașul
Ragusa (zona de sud -est a Siciliei), atât ca număr de turiști, dar și ca dezvoltare regională.
Conectând prin intermediul aerului o zonă destul de izolată a Siciliei, dar cu un potențial turistic
imens, a determinat creșterea numărului de înnoptări a turiștilor străini, cu peste 5100 de nopți. S –
au generat aproximativ 434000 mii de euro, pe lună. (Davi d și Sapori to, 2017)
Conform acestor date, se poate afirma că dezvoltarea unei zone cu un potențial turistic
ridicat, dar cu resurse mici, poate duce la o creștere destul de uriașă a numărului de turiști,
determinând totodată și sporirea economică. S -a pus foarte mult accentul pe creșterea numărului

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

14
de turiști internaționali, deoarece aceștia au alt tip de gândire și grad de apreciere asupra locurilor,
comparativ cu turiștii sicilieni. Deoarece regiunea Sicilia este foarte variată și prezintă zone
asemănăt oare cu orașul Ragusa, gradul de interes nu mai este așa de ridicat. (Davi d și Saporito,
2017)
Dezvoltarea agro -turismului are un impact economic foarte important în Italia. Agro –
turismul reprezintă o diversificare a serviciilor de recreație și culturale, dar reprezintă și păstrarea
teritoriului intact, plus contactul acestuia cu turiștii. Este considerată a fi forma de turism care
sporește cel mai mult veniturile economice, în special în zonele rurale. (Giaccio și colaboratorii,
2017 )
În Italia, conform legislației, persoanele care desfășoară activități agroturistice, trebuie să
se bazeze în special pe deținerea unei ferme. Statul italian încurajează persoanele în cauză să se
orienteze mai puțin spre turism, și mai mult spre ferme. Primirea unor subvenții , din partea statului
italian, reprezintă un impuls spre desfășurarea activităților de tip agro -turistic. Acestea, în cele din
urmă, determină sporirea calității fermelor, dar și a veniturilor. (Giaccio și colaboratorii, 2017)
Abilitățile și cunoștințele , pe care un antreprenor ar trebui să le posede, pentru a putea
conduce o unitate de tip agroturistic, sunt esențiale pentru bunul mers al lucrurilor. Un om obișnuit,
de exemplu, care deține o fermă, dar nu are cunoștințele necesare pentru a o exploata, are nevoie
de intervenție. E fundamental, pentru orice afacere, să fie condusă eficient, spre a genera rezultate
economice favorabile. (Giaccio și colaboratorii, 2017 )
Turismul este crucial pentru creșterea economică și are un impact major asupra mediului
social. Acest studiu, este primul care examinează impactul activităților turistice asupra costurilor
de colectare a deșeurilor solide ale diferitelor tipuri de deșeuri. (Greco și colaboratorii, 2017 )
Analizând un eșantion de 68 de municipalități italiene, se estimează impactul turismului
asupra costurilor de colectare a deșeurilor solide pe tipuri de deșeuri: organice, hârtie, materiale
multiple (metal, plastic, sticlă) și reziduale nediferențiate. Se constată că numărul de turiști,
numărul de sejururi și ch eltuielile turiștilor sporesc în mod semnificativ costurile de colectare a
hârtiei și cartonului, a diverselor materiale și a celor nediferențiate reziduale. (Greco și
colaboratorii, 2017)
Se sugerează necesitatea de a face distincția între tipurile de de șeuri în investigațiile viitoare
despre turism ca un factor de cost. Rezultatele au implicații practice interesante pentru sistemele
de gestionare a deșeurilor și pentru politicile globale de gestionare a deșeurilor. (Greco și
colaboratorii, 2017 )
Conferi nța Mindtrek din regiunea Tampere (Finlanda), a avut diverse impacte, atât
economice, cât și de imagine și promovare turistică. Conferința a avut rolul de a aduce împreună

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

15
diverse instituții și personalități internaționale, lucru care a făcut din regiune, un punct de atracție
turistică. (Heikkila, 2018 )
Mindtrek a fost o modalitate excelentă pentru orașul Tampere de a -și promova imaginea,
ca un centru de vârf tehnologic, cercetare, educație și afaceri. Tampere a fost capabil să prezinte
planurile sale de dezvoltare și de viitor pentru o audiență largă de localnici și participanți
internaționali. Mindtrek este, de asemenea, un loc pentru promovarea relațiilor internaționale .
(Heikkila, 2018 )
În urma unor cercetări asupra voluntariatului în turism, s -a cons tatat că acesta este în
creștere . Studiile au investigat motivațiile participanților și beneficiile acumulate atât pentru a
călători, cât și pentru comunitate, precum și pentru evaluarea critică a fenomenului. În mod
comparativ puțină atenție a fost acorda tă schimbărilor asociate perioadei post -voluntare și, în
special, probabilității ca turiștii voluntari să facă contribuții în comunitățile lor de origine. (Ong și
colaboratorii, 2018 )

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

16
PARTEA A II-A. MATERIALUL ȘI METODA . CAPITOUL 2. RE GIUNEA CAMPANIA

2.1. REGIUNEA CAMPANIA – DESCRIERE GENERALĂ

Campania este o regiune din Italia, situată în partea de sud, întinzându -se de -a
lungul Mării Tiraniene, de la gura de vărsare a râului Garigliano până la golful Policastro. Numele
de Campania , provine din latinescul ”Campania Felix”, adică, pământ fertil. Regiunea are o
populație de 5,869,000 milioane locuitori, conform unui recensământ din anul 2014. Acest lucru
determină ca regiunea Campania să fie a 3 -a cea mai populată din Italia.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Campania , ultima accesare 20.05.2018)
Capitala regiunii Campania este Napoli, al treilea cel mai mare oraș al Italiei. Regiunea
este cunoscută pentru cultura sa bogată, în special , datorită gastronomiei, muzicii, arhitecturii,
siturilor arheologice (Pompeii, Herculaneum, Paestum și Velia). Peisajele naturale, bogate și
diversificate, creează din Campania un punct important de concentrare turistică, în special datorită
coastei Amalf i, vulcanului Vezuviu și a insulei Capri. (https://en.wikipedia.org/wiki/Campania ,
ultima accesare 20.05.2018)
Regiunea Campania e cunoscută și pentru vinurile faimoase produse, precum: Lacryma
Christi, Fiano, Aglianico, Greco di Tufo, Ischitano, Taburno, Solopaca și Taurasi. Brânzeturile din
Campania, precum ”Mozzarella di Bufala” sunt create pe bază de lapte provenit de la bivolițe. Mai
sunt populare brânzeturile precum: mozzarella creată din brânză de vacă, ricotta făcută din lapte
de capră sau bivoliță, caciotta formată din lapte de capră, dar și alte tipuri de brânzeturi.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Campania , ultima accesare 20.05.2018)

2.1.1. Date geografice generale

Campania prezintă o arie de 13590 km2 și o linie de coastă de 350 de km, lângă Marea
Tireniană. Regiunea e faimoasă pentru golfurile sale celebre, precum Napoli, Salerno și Policastro,
dar și, pentru cele trei insule: Capri, Ischia și Procida. Patru regiuni ale Italiei, au ”grani ță” cu
regiunea Campania, și anume : Lazio în partea de nord -vest, Molise la nord, Apulia în partea de
nord-est și Basilicata la est. (https://en.wikipedia.org/wiki/Campania , ultima accesare 20.05.2018)
Climatul e specific mediteranean, de -a lungul coaste i, iar, în unele zone mai izolate, e mai
mult de tip continental. În acele regiuni mai izolate, temperaturile sunt mai scăzute iarna. Un
procent de 51% din totalul ariei prezintă dealuri, 34% de tip muntos, iar restul de 15% reprezintă

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

17
câmpie. Riscul seism ic în zona Campaniei, este destul de ridicat.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Campania , ultima accesare 20.05.2018)

2.2. NAPOLI

2.2.1. Date generale

Napoli este capitala regiunii Campania și al treilea cel mai mare oraș din Italia, după Roma
și Milano. În 2017, în jur de 967,069 mii de oameni locuiau în partea administrativă a orașului, în
timp ce, 3.115.230 milioane de rezidenți, în partea provincială.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Naples , ultima accesare 21.05.2018)
Napoli este așezat în unul dintre cele mai frumoase golfuri ale Italiei (golful cu același
nume), fiind extrem de faimos pentru istoria sa, cultura, mâncarea, vulcanul Vezuviu etc. În
perioada verii, temperatura poate ajunge și la 40 de grade Celsius, ceea ce face ca orașul să fie
destul de sufocant. Prezența plajelor și a mareelor, specifice sudului Italiei, determină temperatura
să fie mai plăcută. (Bruno, 2013)
Orașul, de -a lungul istoriei, a avut numeroase influențe: grecești, romane, arabe, spaniole
etc. Acest mix cultural a făcut di n Napoli să fie un oraș extrem de diversificat, din punctul de
vedere al gastronomiei și arhitecturii. Cele mai importante obiective de vizitat sunt: Teatrul
Napoletan, Palatul Capodimonte, Castelul Nuovo etc. (Bruno, 2013)
Numele orașului derivă din Neap olis (Orașul Nou), ce a fost fondat de coloniștii din
Cumae, în secolul al XVI -lea înainte de Hristos. În apropiere s -a aflat Paleopolis, fondat în secolul
al IX -lea înainte de Hristos, tot de grecii din Cumae. Cele două așezări au avut parte de același
nivel al dezvoltării, până în momentul cuceririi de către samiți. După cucerirea de către Roma, a
celor două așezări, au devenit o singură entitate, numită Neapole. (Ghid complet Italia, 2000)

2.3. COASTA AMALFI

Coasta Amalfi reprezintă o întindere de c oastă, în partea de nord a coastei Salerno, aproape
de marea Tireniană, fiind localizată în provincia Salerno. Amalfi e o destinație turistică foarte
populară și apreciată, atât la nivel local, cât și internațional. Atrage mii de turiști anual coasta
Amalf i. În anul 1997, Amalfi a fost considerată patrimoniu UNESCO.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Amalfi , ultima accesare 21.05.2018)

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

18
Această coastă prezintă o arhitectură deosebită, din punctul de vedere al poziționării, a
influențelor ce le -a avut de -a lungu l timpului. Deoarece pământurile arabile sunt în număr redus,
foștii locuitori ai insulei au construit din piatră diverse monumente și clădiri. Există și întinderi
masive cu flori sălbatice și plante aromatice, având rolul de a înfrumuseța toată coasta. (P rice,
2017)
Drumețiile în coasta Amalfi și în împrejurimi sunt adesea foarte căutate de către turiști,
chiar dacă nu prezintă un acces facil în zonă. Unele terenuri sunt accidentate, nefiind marcate
indicațiile. Dar, în ciuda acestor terenuri accidentate, peisajele naturale fac drumețiile în zonă să
fie plăcute pentru orice turist. (Price, 2017)
Coasta Amalfi e faimoasă pentru producția lichiorului italian ”limoncello”, datorită
faptului că pe acele arii, se cultivă lămâi. Aceste lămâi sunt crescute în s ere special amenajate, de –
a lungul întregii coaste, în perioada Februarie -Octombrie. Amalfi, de asemenea, e cunoscută și
pentru producția de hârtie, făcută manual, denumită în italiană ”bambagina”, fiind utilizată și astăzi
pentru documente oficiale, invit ații de nuntă și cărți de vizită. ”
(https://en.wikipedia.org/wiki/Amalfi , ultima accesare 21.05.2018)

2.4. INSULA CAPRI

Capri e o insulă, localizată lângă marea Tireniană, în partea de Sud a golfului Napoli, în
regiunea Campania, Italia. Principalul ora ș din insulă poarta aceeași denumire, și anume, Capri.
Încă din perioada Imperiului Roman, insula Capri a fost un punct de interes turistic, foarte
important, datorită frumuseților naturale și a resurselor acestuia.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Capri , ultima accesare 21.05.2018)
Insula Capri prezintă forma unei balene ce înoată, lucru ce o face unică din acest punct de
vedere. Posibilitatea drumețiilor este ridicată și în insula Capri, deoarece drumurile turistice sunt
marcate destul de bine, iar peisaje le naturale sunt un punct de interes major. Insula are stânci
abrupte și se află într -o zonă montană. (Price, 2017)
Cei mai mulți turiști preferă să ajungă în insula Capri cu ajutorul bărcilor. În fiecare zi se
fac tururi turistice din Napoli sau regiune a Sorrento. Pentru a vizita cel mai înalt punct muntos, și
anume Monte Solaro, există posibilitatea de a se lua telecabina. Se ajunge foarte aproape de culmea
muntoasă, totodată existând posibilitatea de a se vizita cu ajutorul drumețiilor. (Price, 2017)

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

19
2.5. GENERALITĂȚI DESPRE ECONOMIE

Industria agro -alimentară e una dinte principalele arii industriale din Campania.
Organizarea sectorului se îmbunătățește încontinuu, conducând așadar la o calitate superioară a
vieții, și implicit, la salarii mai mari . Campania este o mare producătoare de fructe și legume , dar
și-a extins producția și către cultivarea florilor în sere. Valoarea adăugată a acestui sector reprezintă
aproape 6.5% din total valorii adăugate ale regiunii, echivalând 213.7 milioane de euro. Campania
produce peste 50% din totalul oleaginoaselor italiene, fiind liderul și în producția de tomate (1,5
milioane de tone anual). (https://en.wikipedia.org/wiki/Campania#Economy , ultima accesare
21.05.2018)
Înainte ca industriile să fie integrate în economia Campaniei, aceasta nu avea o structură
bine definită. Ocupațiile principale erau în sectorul I, iar sectorul III urma să se dezvolte. Începând
cu anii 1950, industria a început să se dezvolte și să ia amploare, în special în cea agro -alimentară.
Sectorul de servicii, de asemenea, a început să producă beneficii economice, când turismul în
regiune a devenit un mod de trai. Producția de mâncăruri, băuturi și obiecte artizanale, ce poartă
denumirea de ” Made in Italy” (fabricat în Italia), a adus faimă internațională și implicit valoare
economică. Producțiile locale sunt faimoase și în ziua de azi, mai ales printre turiști. (Cavalcanti,
2006)

2.6. TURISMUL ÎN CAMPANIA ȘI IMPORTANȚA ACESTUIA

Turismul în Campania e prezent în multe forme, sub diverse c ategorii, atrăgând beneficii
economice și materiale. Cele mai populare forme de turism rămân: cel de relaxare, balnear,
maritim, de croazieră, cultural, gastronomic etc. Mai este specific regiunii și turismul de aventură,
agroturismul în zonele rurale etc. Turismul în Campania reprezintă îmbinarea unor resurse naturale
și artificiale, care au determinat ca zona să fie accesibilă din punct de vedere turistic, dar și
atractivă. (Bencardino și colaboratorii, 2010)
În special, turismul balnear, prezent în zona golfului Napoli și a peninsulelor Sorrentina –
Amalfi, este considerat cel mai atrăgător, din punctul de vedere al cererii turistice. Cei mai mulți
turiști, care aleg să vină să trateze diverse boli, sau pur și simplu, au nevoie de relaxare, optează
pentru turismul balnear. (Bencardino și colaboratorii, 2010)
Fluxul turistic principal din regiunea Campania este concentrat spre localitățile principale
(Napoli, Sorrento, Salerno etc), iar fluxul secundar e direcționat spre alte locuri mai mici (insule,

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

20
coaste etc). Aceste fluxuri de turiști, aleg ca modalități de cazare industria hotelieră și non –
hotelieră, cu precădere în orașul Napoli. Cele mai populare forme de cazare sunt hotelurile,
camping -urile, structurile Bed & Breakfast, apartamentele sau vilele de î nchiriat etc. (Bencardino
și colaboratorii, 2010)
Orașele portuare (Napoli, Salerno etc) se confruntă cu noi provocări, în contextul
globalizării, în sensul în care recesiunea are un impact asupra economie și implicit a turismului. În
cazul în care, activ itatea portuară devine mai slabă și numărul de turiști scade considerabil, acest
lucru poate afecta economia. Este important a se urmări evoluția acestora, din punct de vedere
economic, modul în care se promovează activitatea portuară. Infrastructura portu rilor ar trebui
schimbată, în sensul în care, legislația italiană să permită modificări asupra navelor sau modului
de utilizare a acestora. Dacă acest lucru s -ar realiza eficient, activitatea portuară ar avea un impact
mult mai pozitiv asupra economiei. (B lasi și Gerundo, 2017)
Importanța turismului, în principal, este legată de economie, în sensul în care diversele
forme de turism și fluxurile de turiști, aduc anual bani regiunii Campania. Promovarea turismului
se face la scară destul de largă, în princip al în piața internațională, lucru care aduce doar beneficii
economice.

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

21

CAPITOLUL 3. REGIUNEA APULIA
3.1. DATE GENERALE DESPRE REGIUNEA APULIA

Apulia este o regiune în sudul Italiei, având la ”graniță” Marea Adriatică în est și Mare a
Ionică în sud -est. Golful Taranto se află în partea de sud a regiunii. Cel mai sudic punct al regiunii,
denumit peninsula Salento, formează un ”taco” sau un toc pe ”cizma” Italiei. Regiunea are
aproximativ 19345 de km2 și o populație de 4 milioane de oam eni.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Apulia , ultima accesare 24.05.2018)
Regiunea Apulia are ca vecini regiunile:
• Molise la nord
• Campania la vest
• Basilicata în sud -vest (https://en.wikipedia.org/wiki/Apulia , ultima accesare 24.05.2018)
Cu ani în urmă, reg iunea Apulia era doar un mijloc pentru turiști de a ajunge în Grecia sau
în alte țări din bazinul Mediteran. În zilele de azi, regiunea atrage din ce în ce mai mulți turiști,
pentru frumusețile naturale, pentru împrejurimi, dar și pentru oferta turistică c e o prezintă.
Regiunea are diverse influențe, precum romanice, grecești, bizantine etc. (Quick, 2017)
Regiunea Apulia prezintă un climat mediteranean, cu temperaturi de peste 30 de grade
Celsius, vara. În timpul verii, este recomandat ca turiștii să evite plimbările la orele prânzului.
Regiunea, de asemenea, se remarcă și prin cultura, gastronomia, arhitectura prezentă. Festivalurile
ce au loc vara și toamna în regiunea Apulia sunt numeroase și foarte diverse ca tematică. (Quick,
2017)

3.2. ECONOMIA REGIU NII ȘI IMPACTUL TURISMULUI

Dintre regiunile localizate în sudul Italiei, Apulia este regiunea care a înregistrat cea mai
bună tendință din ultimii ani. Creșterea Produsului Intern Brut, conform ISTAT Italia, este de
+1.8% (1.5 în Italia și +0,7% în sud, lucru datorat în mare parte creșterii sectorul terțiar și a
industriei. Sectorul de agricultură a suferit un declin în ultimii ani, dar acest lucru nu a afectat în
așa mod economia. (https://it.wikipedia.org/wiki/Puglia#Economia , ultima accesare 25.05.201 8)

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

22
Sistemul regional de cercetări are în componența sa peste 5000 de cercetători și expertize
științifice în domenii diverse, precum: biologie, IT &C și nanotehnologii. Aceste domenii au
contribuit la formarea și consolidarea a trei ”regiuni ” tehnologice diferite: biotehnologia, înalta
tehnologie și mecatronica. Regiunea, de asemenea, are persoane instruite și specializate în
domeniile tehnologice , număr concretizat în cei peste 100000 de studenți și 15000 de absolvenți
din fiecare an. Universitatea Tehnic ă din Bari e foarte bine cotată și apreciată la nivel internațional,
deoarece oferă reale posibilități de carieră, atât la nivelul Italiei, cât și în afara țării. ”
(https://it.wikipedia.org/wiki/Puglia#Economia , ultima accesare 25.05.2018)
Turismul în re giunea Apulia a avut o creștere destul de ridicată în anii precedenți, datorită
popularizării acesteia la nivel internațional, dar și datorită menținerii prețurilor scăzute. Pe lângă
turism și activitățile adiacente, agricultura, împreună cu telecomunicați ile și alte servicii au un
impact destul de puternic asupra economiei locale. Turismul, totuși, trebuie restructurat și stabilit
pentru acesta un plan de dezvoltare locală, deoarece prezintă mult potențial. Autoritățile locale
italiene au ajuns la concluzi a că acest potențial turistic al regiunii, poate fi exploatat în multe forme
și adus la un prag sustenabil. (OECD, 2011)
3.3. BARI
Bari este capitala regiunii Apulia , situat în sudul Italiei, de -a lungul Mării Adriatice. Este
al doilea cel mai important centru economic din sudul Italiei, după orașul Napoli, fiind, de
asemenea, și un port, oraș universitar etc. Bari este cunoscut și pentru biserica Sfântului Nicolae,
ale cărui moaște sunt încă prezente acolo. Orașul are în total 326799 de locuitori, 116 km2, ca și
dimensiune, iar aria urbană are aproximativ 700000 de locuitori. Aria metropolitană a orașului Bari
are în total 1,3 milioane de locuitori. (https://en.wikipedia.org/wiki/Bari , ultima accesare
25.05.2018)
Zonele rezidențiale moderne, ce se află în j urul orașului Bari, au fost construite între anii
1960 -1970, înlocuindu -le pe cele vechi, care se întindeau de -a lungul străzilor. Acestea făceau
trecerea dinspre orașul vechi spre cel nou, aproape neaccesibilă. Celelalte suburbii s -au dezvoltat
destul de repede, după anii 1990. Orașul are și un aeroport reamenajat și modernizat, denumit după
Papa Ioan Paul al II -lea, și anume ” Karol Wojty ła”. Aeroportul prezintă diverse conexiuni către
multe destinații europene, dar și zboruri domestice. (https://en.wiki pedia.org/wiki/Bari , ultima
accesare 25.05.2018)
Potrivit unui studiu privind migrația urbană din Bari, numărul celor care se întorc în zonele
urbane este mai mare decât numărul celor care părăsesc zonele urbane . Persoanele care migrează

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

23
din destinații ur bane tind să migreze în locuri diferite în comparație cu persoanele care migrează
din zonele rurale. Aceste constatări se bazează pe fundalul și comportamentul a 211 persoane, ce
au fost considerate eșantion, pentru un studiu privind migrația. (https://en. wikipedia.org/wiki/Bari ,
ultima accesare 25.05.2018)
Bari este un oraș port, ceea ce îl face din punct de vedere istoric important , datorită
legăturilor sale comerciale puternice cu Grecia, Africa de Nord și estul Mediteranei. Structura
economică a orașu lui Bari se bazează pe industrie, comerț, servicii și administrație. Aproximativ ,
două treimi din forța de muncă disponibilă a orașului , se află în sectorul terțiar , predominând
funcții le portuare, comerciale și administrative. Cea mai mare parte a populaț iei active din Bari
este angajată în servicii, cu 45,6%. Din anul 1958 și până în 1982, circa 20% dintre emigranți au
părăsit Bari pentru alte regiuni italiene . Aproximativ 17% dintre emigranții altor regiuni sau
comune din Italia, au venit în regiunea ora șului Bari. ( https://en.wikipedia.org/wiki/Bari , ultima
accesare 25.05.2018)

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

24
CAPITOLUL 4. INDICATORI AI TURISMULUI ȘI MODUL LOR DE CALCUL
4.1. GRADUL DE OCUPARE TURISTICĂ
Analiza indicatorilor relației cerere -ofertă au un caracter foarte practic, deoarece permit
evaluarea optimă a legăturilor dintre cerere și ofertă. Pentru a determina acești indicatori, se ia în
discuție consumul turistic. (Arion și Mureșan, 2013)
Gradul de ocupare a camerelor (G.O.C.) înseamnă numărul de camere ce s -au vândut din
totalul camerelor disponibile pentru închiriere, către turiști. (Arion și Mureșan, 2013)
G.O.C.= 𝑁𝑍𝐶𝑂
𝐶𝐶𝐹𝐶x100 [4.1]
Gradul de ocupare al locurilor (G.O.L.) sunt numerele de locuri vândute din totalul
locurilor ce au fost oferite spre închiriere turiștilor. (Arion și Mureșan, 2013)
G.O.L.= 𝑁𝑍𝐿𝑂
𝐶𝐶𝐹𝐿x100 [4.2]
Rata dublei ocupări se poate calcula ca și raport între numărul de camere ce au fost ocupate
de către două pe rsoane și numărul total de camere ce au fost vândute. Este un indicator ce
subliniază preferințele turiștilor cu privire la modul de închiriere a camerelor. (Arion și Mureșan,
2013)
Rdo=𝑁𝑍𝐶𝑂𝐷
𝑁𝑍𝐶𝑂x100 [4.3]
4.2. CIRCULAȚIA ȘI FLUXURILE TURISTICE
Unii dintre cei mai reprezentativi indicatori pentru caracterizarea circulației turistice sunt
reprezentați de : numărul turiștilor, numărul mediu de turiști, numărul de zile -turist, încasările din
turism, densitatea circulației turistice. Indicatorii num ărului de turiști, număr zile de turist și
încasările, se pot obține direct din informațiile oferite. ( Turcu și Weisz, 2010)
Indicatorul numărul de turiști se obține prin împreunarea informațiilor, ce sunt incluse în
diferite documente statistice, calculâ ndu-se fie pe perioade mai mici sau la sfârșitul anului
calendaristic. Indicatorul acesta se poate determina ca un total al circulației turistice sau pe tipuri
de acțiuni. (Turcu și Weisz, 2010)
Numărul mediu de turiști se obține prin relaționarea numărul ui de turiști cu un aspect
economic: numărul mediu de turiști pe zi, lună sau pe litoral, la munte etc. Indicatorul arată
circulația turistică într -un interval determinat. (Turcu și Weisz, 2010)

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

25

4.3. CAPACITATEA DE CAZARE

Tipurile de structuri de ca zare și modalitatea de încadrare a lor pe stele sau margarete,
aparțin de normele legislative actuale. Normele de clasificare diferă destul de mult de la un stat la
altul. Spre exemplu, în Grecia, hotelurile sunt de categorii A, B, C sau Lux. Un hotel ce î n Italia e
clasificat cu 4 stele, este echivalentul cu unul de 2 sau 3 stele din România. (Ureche, 2006)
Hotelurile sunt structurile de cazare, care, în general, au cea mai mare pondere, în Europa.
În Italia, cea mai mare pondere o prezintă structurile ex tra-hoteliere. Hotelurile apartament este
unitatea de cazare, dotate în așa fel încât să asigure prezența unor apartamente sau garsoniere.
Hotelurile de tineret sau hostelurile, sunt structuri de primire turistică, cu dotări simple, adaptate
pentru doleanț ele persoanelor tinere și a grupurilor de tineri. În general, sunt așezate în zone
universitare sau centrale. (Ureche, 2006)
Vilele și cabanele turistice sunt structuri de primire turistică cu o capacitate destul de
redusă, ce oferă servicii de servire a mesei și de cazare, lucru indispensabil pentru turiștii aflați în
drumeții. (Ureche, 2006)
Camerele de închiriat în locuințele de familii, sunt structuri ce oferă un număr limitat de
camere de închiriat, oferind totodată și posibilitatea de a utiliza bucăt ăria. (Ureche, 2006)
De multe ori, oferta turistică, la nivel micro -economic, este reprezentată de capacitatea diferitelor
unități de cazare, alimentație. Oferta turistică, împreună cu producția turistică prezintă anumite
elemente:
• Producția turistică are o strânsă legătură cu oferta turistică, în sensul în care nu va putea
funcționa în afara ei
• Oferta turistică este mai mare decât producția turistică, dar poate fi cel mult egală cu aceasta
• Oferta turistică prezintă anumiți indicatori, ce se pot clasifica în indicatori ai bazei
materiale și ai forței de muncă. Baza materială se constituie din totalitatea modalităților de
cazare, alimentație, transport etc. (Arion și Mureșan, 201 3)
Capacitatea de cazare existentă (C.C.E.) se consideră a fi numărul de camere și locuri, din
cadrul unei structuri turistice, acestea fiind înscrise în anexa ce aparține certificatului de clasificare.
(Arion și Mureșan , 201 3)
”Capacitatea de cazare instalată (C.C.I.) reprezintă numărul teoretic de zile -camere,
respectiv numărul de zile-locuri pe care unitatea le poate oferi spre închiriere turiștilor în perioada
în care funcționează.” (Arion și Mureșan, 201 3)

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

26
Capacitatea de cazare funcțională (C.C.F.) se prezintă ca fiind numărul real de zile -camere,
sau zile -locuri, care sunt ofe rite turiștilor spre închiriere, în perioadele când structurile turistice
funcționează. Poartă denumirea și de oferta reală a unității de primire turistică. (Arion și Mureșan,
2013)

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

27
PARTEA A III -A. REZULTATE ȘI DISCUȚII
CAPITO LUL 5. ANALIZA ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN ITALIA
Pe data de 17 februarie 2016, Consiliul de Miniștri italian a aprobat un Plan Strategic de
Turism, un document extrem de așteptat de persoanele ce lucrează în turism. Acest plan a trasat
direcțiile dezvoltăr ii turismului în următorii ani, pentru a converti Italia într -unul dintre principalii
lideri ai turismului mondial. (Unicredit bank, 2017 )
În dezvoltarea acestui plan, au exist at merite ce trebuie subliniate și fructificate: metoda, în
principal. Planul a fost, de fapt, rezultatul colaborării cu ”actorii” publici și privați, ce operează în
sectorul turismului. Aceștia, în anumite limite, au fost purtători de interes, deoarece, carierele lor
au fost în discuție. (Unicredit bank, 2017 )

Figura 5.1. Grafic privind sosirile în principalele municipalități din Italia în anul 2015
conform raportului Unicredit bank, 2017

Italia a suferit de o excesivă concentrație de turiști în unele zone specifice, dar mai ales, în
anumite perioade din an. Din graficul princi palelor municipalități, privind sosirile totale, se
evidențiază cele mai frecventate zone de turiști. Cel mai vizitat oraș rămâne Roma (capitala Italiei),
urmat de Milano și Veneția. Aceste orașe se află în regiunea de Centru -Nord a Italiei și sunt unele 24.89
11.7410.829.1
6.916.125.38 5.35 4.28 3.45Sosiri în milioane
Municipalități
Sosiri (mil)

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

28
dintre cele mai apreciate zone culturale. Milano ocup a poziția doi în clasament, datorită expoziției
din anul 2015, menționată anterior. Veneția ocup a locul al treilea, deoarece coasta Adriatică și
întreaga regiune Veneto, au atras și atrag prin frumusețile proprii naturale. Pentru prima oară, în
acest top, a intrat și orașul Torino. (Unicredit bank, 2017)

Figura 5.2. Grafic privind sosirile în principalele orașe de interes cultural din Italia în anul
2015
conform articolului Unicredit bank, 2017

Conform graficului și după cum s -a menționat și anterior, Roma, Milano, Veneția și
Florența au fost cele mai vizitate orașe culturale din Italia. Turismul cultural italian s -a aflat într-
un moment ”sănătos” și profitabil, datorită creșterii numărului de sosi ri cu 17,5% din anul 2010,
până în 2015. Din anul 2014, numărul de sosiri a crescut cu aproximativ 4,4%. Deși Roma a
prezentat un număr ridicat de turiști și e unul dintre cele mai cunoscute orașe din lume, totuși,
orașul se confrunt a cu probleme de imagin e și flux turistic. Milano, pe de altă parte, s-a bucurat de
un număr de turiști în creștere, datorat și imaginii pozitive asupra orașului. (Unicredit bank, 2017)
În plus, în comparație cu anul precedent, cheltuielile făcute de turiști (turism, cazare,
obiective culturale etc) au crescut cu 13 miliarde de euro, reprezentând aproape 37% din
cheltuielile totale ale turiștilor străini din Italia. De asemenea, rata turiștilor internaționali a rămas
destul de ridicată (61%), în timp ce, durata medie a șederii a rămas scăzută (2,6 nopți). (Unicredit
bank, 2017 ) 24.8
11.74
10.189.1
3.45 2.9 2.17 1.76 1.72 1.65
ROMA MILANO VENEȚIA FLORENȚA TORINO NAPOLI BOLOGNA VERONA PISA GENOVAVizitaori (milioane)
Orașe

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

29

Figura 5.3. Grafic privind gradul de ocupare în stațiunile balneare din Italia în anul 2015
conform articolului Unicredit bank, 2017

Partea de nord și de mijloc al malului Adriatic au prezentat cele mai importante facilități
de cazare: chiar dacă sudul Italiei se identifică prin natura sa cu marea și turismul de litoral, doar
Vieste a apărut în topul stațiunilor balneare din Italia, după gradul de ocupare.
Cu peste 116 milioane de vizite, turismul d e litoral sau balnear a fost cel mai important
produs turistic al țării. Chiar dacă produsul a atins deja gradul de maturitate pe piață, datorită
vechimii, a înregistrat performanțe pozitive atât pe termen mediu (+12,1% sosiri), cât și pe termen
scurt (+4, 6% sosiri). Aceste date au fost condiționate de situațiile dificile prezente în Bazinul
Mediteranean, al căror consecință a fost fluxul scăzut de turiști din Orientul Mijlociu și Africa de
Nord. (Unicredit bank, 2017)
8001673920
63240 6269758355 56378
37590 36778 35643 35061Locuri ocupate (mii)
Stațiuni balneare
Serie 1

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

30

Figura 5.4. Grafic privind traficul de pasageri în orașele porturi din Italia în anul 2015
conform articolului Unicredit bank, 2017

Ca număr de îmbarcări pe croaziere, Italia a rămas prima țară în Europa: aproximativ 2
milioane de, o cotă de piață de 33%, precedând astfel Spania.
Chiar dacă America de Nord a fost destinația a mai mult de jumătate din numărul de
îmbarcări din lume (12,1 milioane de pasageri), zona Mediterană a continuat să crească cu 109%
pe termen mediu, și cu 3% pe termen scurt. Deși aceste creșteri sunt destul de semn ificative și au
crescut de la un an la altul, totuși numărul pasagerilor totali a rămas destul de scăzut (6,6 milioane).
În Italia, cele mai faimoase porturi sunt: Civitavecchia (aproximativ 2,2 milioane de
pasageri), Veneția (1,6 milioane), Napoli (1,3 m ilioane). (Unicredit bank, 2017 )

2271560
1582481
1269571
982226
848227
697955 667446
546884
367791 327706Număr de pasageri (milioane)
Orașele porturi

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

31
CAPITOLUL 6. ANALIZA ACTIVITĂȚII TURISTICE DIN REGIUNILE CAMPANIA
ȘI APULIA
6.1. ANALIZA CERERII TURISTICE ÎN REGIUNILE CAMPANIA ȘI APULIA
Cererea turistică din Italia a fost destul de variată, încă din anii trecu ți, mai ales prin prisma
faptului că turiștii străini aleg să își petreacă concediul în diverse regiuni. Rezidenții regiunilor
italiene, cum a fost în cazul regiunii Apulia, au optat să viziteze alte locuri, tot din aceeași regiune.
În cazul regiunii Campa nia, puțin peste 50% dintre rezidenți au preferat să viziteze regiunea
proprie, optând în general pentru vizitarea altor locuri.
Deși tot mai mulți străini au ales să viziteze Italia și turismul a crescut continuu, italienii
din alte regiuni au preferat s ă viziteze și alte țări.
Prezențele regionale după locul de proveniență, în Italia, anul 2016
Tabelul 6.1.
Regiunea Rezidenți
(% din
totalul
național) Non-
rezidenți
(% din
totalul
național) Total(Italia=100%) Rezidenți
(% din
totalul
regional) Non-
reziden ți
(% din
totalul
regional) Total
Campania 5,2% 4,7% 4,9% 52,9% 47,1% 100%
Apulia 5,6% 1,5% 3,6% 79,3% 20,7% 100%
Notă: Datele extrase din tabelul 6.1 reprezintă un indicator al cererii turistice din cele două
regiuni
Sursa: conform articolului ISTAT, 2 016

Conform tabelului 6.1, î n Campania, prezența turiștilor rezidenți a fost de 5,2% , din totalul
național, iar în Apulia de 5,6% din totalul național. S -a indicat faptul că numărul de rezidenți din
Apulia, a avut o pondere mai mare decât numărul de rez idenți din Campania. Acest lucru ar fi putut
fi pus seama dorințelor turiștilor de a călători și a motivațiilor personale.
Prezența turiștilor non -rezidenți în Campania a fost de 4,7% din totalul național, iar în
Apulia de 1,5% din totalul național. Nive lul turismului din Apulia nu a fost foarte ridicat, făcând
o comparație cu cel din Campania, privind datele naționale.
Totalul de prezențe din regiunea Campania și Apulia, raportate la nivel național au fost de
4,9%, respectiv 3,6%.

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

32
Din totalul numărul ui de turiști din regiunea Campania, 52,9% au fost rezidenți ai regiunii
și 47,1% non -rezidenți. În cazul regiunii Apulia, 79,3% dintre turiști au fost rezidenți ai regiunii,
iar 20,7% au fost non -rezidenți. S -a concluzionat faptul că rezidenții regiunii A pulia au preferat să
călătorească mai des în interiorul regiunii decât în afara ei. Turiștii străini și non -rezidenți din
Italia, au preferat să călătorească mai mult în regiunea Campania.

6.2. ANALIZA NUMĂRULUI DE SOSIRI ÎN REGIUNILE CAMPANIA ȘI APULIA

Figura 6.1. Grafic privind numărul sosirilor în principalele regiuni italiene în anul 2016
Conform site -ului
https://www.agenziapugliapromozione .it/portal/documents/10180/2270916/OsservatorioDicembr
e2017
Conform graficului 6.1, cea mai vizitată destinație a fost Veneto (17,85 milioane de
vizitatori), Lombardia (15,4 milioane), Toscana etc. Campania s -a situat pe poziția a VIII -a, cu un
număr de 5,49 milioane de vizitatori, iar Apulia pe locul al XII -lea, cu un număr de 3,73 milioane
de vizitatori. Acest lucru se datorează faptului că turiștii au avut interesul de a vizita, în principal,
regiunile nordice, unde dezvoltarea era mult mai ridicată. D e asemenea, istoria și faima culturală
a principalelor regiuni au contribuit la atragerea unui număr mai ridicat de turiști.
Campania, în comparație cu regiunea Apulia, a avut un număr mult mai ridicat de vizitatori,
lucru datorat în principal faptului c ă regiunea Apulia încă nu a devenit atât de faimoasă. Deși 17.85
15.4
12.7611.4210.31
6.99
5.494.82 4.5 4.4 4.04 3.73 2.87 2.37 2.36Număr de sosiri (milioane)
RegiuniNumăr sosiri (italieni+străini)

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

33
regiunea a prezentat modalități de dezvoltare a turismului și numărul turiștilor a crescut, totuși se
mai necesită planuri suplimentare și strategii noi.
6.3. ANALIZA NUMĂRULUI DE ÎNNOPTĂRI ÎN RE GIUNILE CAMPANIA ȘI APULIA

Figura 6.2. Grafic privind numărul total de înnoptări în cele mai importante regiuni din
Italia
conform site -ului https://www.sr -m.it/wp -content/uploads/2017/02/slide -turismo -sorrento.pdf
Campania a fost a VII-a regiune din It alia, după numărul de înnoptări și prima din Sudul
Italiei. Conform graficului 7.1, s-a putut observa faptul că regiunea Veneto a fost prima ca număr
de înnoptări cu 63,3 milioane, urmată de Trentino cu 45,5 și Toscana cu 44,4 milioane de turiști.
Deși Cam pania s -a situat doar pe poziția a VII-a, cu un număr de 18,9 milioane de înnoptări, fluxul
turistic a crescut în fiecare an și a înregistrat valori pozitive. Numărul total de înnoptări din Italia
a fost de 392,76 milioane.
63.3
45.5 44.4
37.936.6
31.7
18.9
14.5 14.3 13.7 13.5 12.4 12.1Număr de înnopptări (milioane)
Regiuni

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

34

Figura 6.3. Grafic privind d istribuția în procente a numărului de înnoptări, în Italia,
Campania și Apulia
• Numărul de sosiri și înnoptări : Campania a fost a VII-a regiune din Italia, după numărul
de înnoptări și prima din Sudul Italiei, în timp ce Apulia ocup a locul al XI-lea. Din to talul
numărului de turiști ajunși în Italia (113,35 milioane), 5,3 milioane de turiști au vizitat
Campania și 3,4 milioane au vizitat Apulia. După numărul de înnoptări, cu un total de
392,76 milioane în Italia, Campania a înregistrat 18,9 milioane, adică a proximativ, 4,8%
din totalul țării, în timp ce Apulia a înregistrat 10,7 milioane, adică aproximativ, 2,72 %
din totalul Italiei.
• Turismul balnear, cultural și de litoral. În ambele cazuri, regiunile Apulia și Campania,
prezintă însușiri destul de asemănăt oare, din punctul de vedere al tipologiei turismului. În
timp ce Campania se caracterizează prin insulele sale, monumentele istorice, toate
obiectivele ce țin de turismul cultural, Apulia prezintă anumite regiuni istorice și culturale,
dar într -un număr m ai redus. Specific regiunii Apulia sunt anumite mâncăruri și modalități
de construcție a unor orășele (case albe, acoperișuri în formă de ”truli1”) aflate în
vecinătatea orașului Bari. Din punctul de vedere al litoralului, ambele regiuni au acces la
mare, au zone amenajate și pentru turismul de tip balnear etc.
Zona Campania prezintă dealuri și stânci abrupte, ca și forme de relief, pe când
zona Apulia, este plană, caracterizată prin câmpii și podiș. Ca și climat, se aseamănă destul

1 Cabană tradițională din zona Apulia, construită din piatră uscată, cu acoperiș conic. 3.9 4 4.55.7811.417.821
10.9
5.9
3.2 3.72.3 2.13.66.99.412.116.619.9
12.9
8.4
3.22.41.2 1.4 1.83.55.712.323.731.5
11.3
3.7
1.8 1.8Distribuța în procente
Lunile anului
Italia Campania Apulia

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

35
de mult, dar cu mențiu nea că regiunea Campaniei este mai izolată de vânturi și averse
(datorită munților Apenini). Iernile sunt mai blânde în partea de sud -vest a Italiei.
• Sejurul mediu per persoană : Sejurul mediu per persoană în regiunea Campania a fost de
aproximativ 3,6 nop ți, în timp ce sejurul mediu în Apulia a fost de de 4 nopți. Ambele
numere au fos t mai ridicate decât media națională (3,5 nopți).
Interesul străinilor pentru cele două regiuni, a devenit din ce în ce mai mare,
deoarece, conform datelor prezentate anteri or, sejurul mediu petrecut de o persoană din
afara Italiei a fost mai ridicat decât cel petrecut de un italian. În regiunea Apulia, interesul
străinilor, a crescut cu 9%, în timp ce în Campania, sejurul mediu a unui străin a fost de 3,5
nopți. Acest lucru a arătat o creștere a popularității celor două regiuni la nivel internațional,
dar și a Italiei, totodată.
• Structurile turistice: În Campania s -au ocupat aproximativ 5677 de locuri în structuri
turistice, adică 3,4% din totalul Italiei, din 200585 locuri /pat disponibile (4,1% din totalul
Italiei, iar în Apulia s -au ocupat aproximativ 5702 de locuri în structuri turistice, adică 3,1%
din totalul Italiei, din 284041 locuri/pat disponibile (3,8% din totalul Italiei). Tendințele,
în ambele cazuri, au fost pozitive, față de anii anteriori.
• Numărul de înnoptări pe luni, în procente:
o Ianuarie: Campania 2,3%, Apulia 1,2%. Acest lucru a arătat faptul că regiunea Campania
era mai populară în luna ianuarie, decât Apulia, datorită, cel mai probabil, temperaturilor
și a ofertelor diversificate de turism.
o Februarie: 2,1% Campania și 1,4% Apulia. În cazul Campaniei, a avut loc o ușoară
descreștere, pe când în cazul Apuliei, a avut loc o creștere. Schimbările au fost datorate
climatului ce s-a îmbunătățit , creșterea ofer telor în zona Apuliei etc.
o Martie: 3,6% Campania și 1,8% Apulia. Au avut loc creșteri în ambele cazuri, deoarece
temperatura s -a mărit constant, ziua a început să crească, ca număr de ore, ofertele s-au
diversificat
o Aprilie: 6,9% Campania și 3,5% Apulia. A mbii indici de distribuție au început să aibă
valori aproape duble, față de cele precedente, deoarece vremea a fost radical îmbunătățită,
pot fi sărbători, precum Paștele (în funcție de calendarele creștine), turiștii au avut vacanță
etc. Campania, totuși, și-a păstrat indicele mai ridicat, decât cel al Apuliei.
o Mai: 9,4% Campania și 5,7% Apulia. Începând cu luna mai, vremea a fost destul de caldă,
însă nu foarte exagerat. Ziua deja a fost deja foarte mărită, iar ofertele de cazare mult mai
diversificate. D e asemenea, s -a deschis oficial și sezonul turistic. Deși Campania a rămas
la un nivel mai ridicat decât cel al regiunii Apulia, totuși, s -a observat o creștere ușoară.

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

36
o Iunie: 12,1% Campania și 12,3% Apulia. Luna iunie a fost caracterizată de începutul ve rii
și a căldurii mai puternice, dar, totuși, cu un grad redus al disconfortului termic. Turiștii au
încep ut să intre în vacanță în această perioadă, iar mulți elevi au terminat școlile. Apulia a
depășit în acest caz regiunea Campaniei, deoarece prețurile practicate în regiune au fost
mai mici decât cele din Campania.
o Iulie: 16,6% Campania și 23,7% Apulia. Regiunea Apulia deja s -a situat la un nivel
superior al distribuției numărului de înnoptări, față de cel al Campaniei. Și mai mulți turiști,
în această p erioadă, și -au luat vacanță, iar mulți studenți au terminat anul universitar.
Temperaturile au fost foarte ridicate și disconfortul termic a putut apărea, dar prezența
litoralului a diminuat acest lucru. Ofertele au încep ut să se diversifice și să crească la nivelul
prețurilor.
o August: 19,9% Campania și 31,5% Apulia. August a reprezentat punctul maxim al
turismului de vară, în Italia. În această perioadă, marea majoritate a populaților și-au luat
concediu și au mers în vacanțe, în diverse locuri. Apulia a avut cel mai ridicat indice de
distribuție din tot anul, deoarece prețurile și ofertele practicate au fost mai accesibile decât
cele din Campania. Deși temperaturile au fost extrem de ridicate în această perioadă și zona
Campaniei a prezentat , totuși, dea luri, munți, tendința a indicat faptul că Apulia a fost mai
preferată.
o Septembrie: 12,9% Campania și 11,3% Apulia. În cazul ambelor regiuni au avut loc scăderi
destul de mari a numărului de înnoptări, datorită faptului că turiștii s -au întors la muncă,
elevii și studenții au reînceput școala etc. Vremea nu a mai fost atât de favorabilă, dar totuși,
s-a păstrat destul de caldă, pentru a efectua activități de litoral (relaxare la plajă, bronzat,
înot etc).
o Octombrie: 8,4% în Campania și 3,7% Apulia. Deja s -a observat o scădere în ambele
cazuri, a indicelui de distribuție, Campania, rămânând totuși mai populată decât Apulia.
o Noiembrie: 3,2% în Campania și 1,8% Apulia. În noiembrie, numărul turiștilor deja a
scăzut foarte mult, reducându -se la minim, aproape, d eoarece vremea a fost rece, nu mai a
fost favorabilă turismului etc.
o Decembrie: 2,4% în Campania și 1,8% Apulia. Dat fiind faptul că în luna decembrie, s-au
celebrat sărbătorile de iarnă (Crăciun, Anul Nou), turiștii au mai ales să-și petreacă
concediul în alte destinații. Iernile au fost relativ blânde în aceste două regiuni, și rareori s –
a întâmplat să fie zăpadă.

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

37
6.4. ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN ITALIA

6.4.1. Analiza numărului de unități de cazare în Italia

În trecut, au existat practic două tipu ri de metode de utilizare a clasificărilor: au fost unele
regiuni (printre care Abruzzo, Campania, Calabria, Emilia -Romagna, Liguria, Sardinia și Valle
d'Aosta) unde atribuirea clasei a fost făcută de un scor, măsurat pe o serie de parametri. Procedura
utilizată în alte regiuni s -a bazat, în schimb, pe recunoașterea posesiei unor cerințe minime
obligatorii legate de diferitele domenii de evaluare. ( https://www.tu rismo -oggi.com/la –
classificazione -delle -strutture -alberghiere.html , ultima accesare 14.06.2018)
O clasificare receptivă riguroasă și omogenă este, prin urmare, de importanță vitală,
constituind, de altfel, un factor înalt strategic pentru a facilita prez ența structurilor mici în canalele
comerciale. Clasificarea hotelieră se realizează astfel:
• 1 stea: recepție 12 ore pe zi, curățenia camerei o dată pe zi, dimensiunea minimă a camerei
duble de 14 mp, schimbarea lenjeriei de pat o dată pe săptămână;
• 2 stele : aceleași caracteristici, dar cu lift și schimbarea lenjeriei de pat de două ori pe
săptămână;
• 3 stele: pe lângă barul de servicii de 2 stele, cunoașterea unei limbi străine de către recepție
(deschisă cel puțin 16 ore), servicii de internet și toate came rele cu baie privată;
• 4 stele: în plus față de serviciul de curățenie zilnică a camerei, de asemenea, după -amiaza
curățarea și schimbarea lenjeriei în fiecare zi, cu excepția cazului în care clientul prezintă
opțiuni diferite pentru a proteja mediul; servi ciul de spălătorie și de călcat pentru clienți,
parcarea pentru cel puțin 50% din camere, camere duble de cel puțin 15 metri pătrați și baie
de 4 metri pătrați;
• 5 stele: serviciu de recepție 24 de ore, trei limbi străine cunoscute de către angajați, camere
single de cel puțin 9 metri pătrați și camere duble de 16 metri pătrați. (
https://www.turismo -oggi.com/la -classificazione -delle -strutture -alberghiere.html , ultima
accesare 14.06.2018 )

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

38

Oferta hotelieră în Italia , 2015
Tabelul 6.2.
Categorie Număr de unități Număr de paturi Valoare medie
(număr de
patur i/număr de
unități ).
5 stele 442 70735 160,0
4 stele 5609 755629 134,7
3 stele 15355 957580 62,4
2 stele 6014 191933 31,9
1 stea 2959 68830 23,3
Reședințe turistice de
tip hotel 2820 206011 73,1
TOTAL date hoteluri 33199 2250718 67,8
Notă: Datele extrase, prezente mai sus, sunt reprezentative pentru a urmări gradul de
ocupare, în cadrul hotelurilor din Italia. Valoarea medie reprezintă raportul dintre numărul de
paturi și numărul de unități, lu cru care arată numărul mediu de paturi ocupate.
Sursa: conform articolului Unicredit bank, 2017

În urma datelor din tabel ul 6.2 , este notabil faptul că unitățile de cazare de 5 stele au fost
cele mai mici ca număr, dar ca și capacitate de paturi au dep ășit cele de o stea. Numărul mediu de
paturi ocupate a fost de 160, ceea ce a arătat interesul turiștilor pentru unitățile de rang înalt.
Unitățile de cazare de 4 stele au fost în număr de 5609, iar ca număr de paturi 755629, lucru
care a arătat faptul c ă aceste unități au avut foarte multe locuri de cazare, comparativ cu celelalte
unități. Numărul mediu de paturi ocupate a fost de 134,7.
Unitățile hoteliere de 3 stele au fost cele mai numeroase ca număr (15355) și au avut o
capacitate de 957580 de patur i. Valoare medie a fost de 62,4, ceea ce a arată t un grad de ocupare
constant.
Unitățile hoteliere de 2 stele au fost în număr de 6014, cu o capacitate de cazare de 191933
și o valoare medie de 31,9 locuri ocupate.
Unitățile de o stea au fost în număr de 2959, cu 68830 de paturi și un grad de ocupare mediu
de 23,3. Unitățile de tip reședințe turistice au fost în număr de 2820, cu un număr de paturi de
206011 și un grad de ocupare destul de ridicat (73,1).

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

39
Totalul unităților de tip hotelier a fost de 3319 9, numărul de paturi disponibile 2250718 și
o medie a gradului de ocupare de 67,8.

Reprezintă facilități de cazare extra -hoteliere următoarele:
• Casele de oaspeți, unde camerele se află situate în mai multe apartamente mobilate
și pot oferi inclusiv servi cii complementare
• Structura Bed & Breakfast, unde de obicei se oferă cazare și micul -dejun sau doar
cazare
• Casele de vacanță
• Apartamentele mobilate pentru uz turistic, ce se dau spre închiriere pe o perioadă
de minim 2 -3 nopți, până la maxim 6 luni ( Le st rutture ricettive in Italia. Tipologie
e diferenze, 2016)

Oferta non -hotelieră în Italia , 2015
Tabelul 6.3.
Tipul de unitate Numărul de unități Număr de paturi Valoarea medie
Campinguri turistice 2708 1365661 504,3
Cazare de închiriat 73075 610641 8,4
Agroturistice 18525 251179 13,6
Hosteluri 592 31750 53,6
Case de vacanță 2325 132976 57,2
Case montane
(refugii) 1091 33878 31,1
Alte unități de
cazare 5819 45694 7,9
Bed and Breakfast 30384 156836 5,2
TOTAL 134519 2628615 19,5
Notă: Datele extrase din tabel sunt reprezentative pentru a urmări gradul de ocupare, în
cadrul unităților de cazare, diferite de cele hoteliere, din Italia. Valoarea medie se calculează idem
precum tabelul de mai sus.
Sursa: https://www.unicredit.it/content/ UC –TCI-2017 -low.pdf , ultima accesare
7.06.2018

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

40
În concordanță cu tabelul 6.3., u nitățile de cazare de tip camping -turistic , 2708 la număr, au
însumat cel mai mare număr de paturi și anume 1365661, cu o valoare medie de ocupare de 504,3.
Acest lucru a indicat faptul că turiștii au preferat variante mai ieftine de cazare, cu un grad scăzut
de confort. În general, aceste unități au fos t destinate taberelor de copii sau elevi/studenți.
Italienii de multe ori au preferat să își închirieze turiștilor propriile apartamente sau locuri
de cazare, deoarece costurile au fost mai reduse și proprietarii au putut face un venit în plus.
Numărul acestora a fost de 73075, cu un disponibil de paturi de 610641. Gradul de ocupare mediu
este de 8,4 %.
Unitățile de cazare agroturistice au fost în număr de 18525, cu un 251179 de paturi
disponibile și cu un grad de ocupare de 13,6 %.
Hostelurile sunt au fost în număr de 592, număr de paturi 31750 și un grad de ocupare de
53,6%. Casele de vacanță și refugiile montane au prezentat un număr de 2325, respectiv 1091 de
unități de cazare, cu un disponibil de 132976 și 33878 de paturi.
Alte unități de cazare au fost în număr de 5819, pe când unitățile de tip Bed & Breakfast în
număr de 30384. Totalul unităților de cazare non -hoteliere a fost de 134 519, cu un număr de
2628615 paturi și o valoare medie a gradului de ocupare de 19,5 %.
Comparând cele două categorii mari de unități de cazare (hoteluri și unități non -hoteliere),
s-a putut afirmă că interesul turiștilor a fost mai ridicat pentru cele non -hoteliere, deoarece au fost
mai ieftine, mai variate și disponibile într -un număr mai mare decât hotelurile.

6.4.2. Analiza gradului de ocupare în regiunile Campania și Apulia

60.124.14.74.13.51.41.4 0.7Unități de cazare, distribuția în procente, regiunea
Campania
Hoteluri Campinguri turistice Unități pentru închiriat Bed & Breakfast
Agroturistice Alte unități de cazare Case de vacanță Hosteluri

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

41
Figura 6.4. Grafic privind distribuția în procente a numărului de paturi , în unitățile
turistice de cazare ale regiunii Campania
conform raportului Unicredit Bank, 2017

Conform graficului 6.4, s-a afirmat faptul că cele mai populare unități de cazare în regiunea
Campania au rămas hotelurile. Acestea au predominat cu un proce nt de 60% din totalul unităților
prezentate. Aceste date s-au putut pune pe seama faptului că hotelurile au fost mai diversificate în
regiune și accesibile (cele de 2 -3 stele).
Campingurile turistice s-au situat pe locul al doilea, cu un procent de 24,1%. Varietatea
acestora și oferta au atras mulți turiști, dar în special grupurile tinere.
Tendința multor italieni a fost de a-și închiria apartamentele sau unitățile proprii de cazare,
pe timpul verii sau a iernii, pentru a face un ban în plus, dar și pen tru a oferi turiștilor servicii de
care au beneficat și acasă. Cu un procent de 4,7%, acestea o cupau locul al treilea în topul
preferințelor turiștilor. Unitățile de tip Bed & Breakfast au fost destul de căutate și diversificate .
Acestea au fost în procent de 4,1%. Unitățile agroturistice au fost în procent de 3,5% . Alte unități
turistice și casele de vacanță, au avut un procent de ocupare de 1,4%, iar hostelurile pentru tineri
au prezentat cel mai mic interes și anume un procent de 0,7%.

Figura 6.5. Grafic privind distribuția în procente a numărului de paturi , în unitățile
turistice de cazare ale regiunii Apulia
conform raportului Unicredit Bank, 2017 35
43.19.97.73.71.40.60.1Unități de cazare, distribuția în procente, regiunea Apulia
Hoteluri Campinguri turistice Unități pentru închiriat Bed & Breakfast
Agroturistice Alte unități de cazare Case de vacanță Hosteluri

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

42

Graficul 6.5. a indicat faptul că î n regiunea Apulia, cea mai căutată unitate turistică a fost
campin gul, cu un procent de 43,1%. Acest lucru s-a putut datora faptului că acest tip de unitate a
fost mai ieftin, mai accesibil și nu a prezentat un grad foarte mare de confort. Pe al doilea loc s-au
situat hotelurile, cu un procent de 35%, datorat diversități i hotelurilor și a ofertei acestora.
Unitățile de cazare ce au putut fi închiriate (apartamente, vile, case etc) au fost în procent
de 9,9%, ceea ce ar ăta faptul că mulți turiști au pref erat să fie în aceleași condiții ca și acasă, cu un
preț mai redus, față de hoteluri, de exemplu. Pe locul al patrulea s-au situat unitățile Bed &
Breakfast, cu un procent de 7,7%. Aceste unități au fost variate, cu prețuri destul de scăzute, și au
oferi t uneori calitate și mai ridicată decât hotelurile. Unitățile agrotur istice au fost în procent de
3,7%, pe când casele de vacanță și hostelurile prez entau un interes de 0,6 respectiv 0,1%.

Figura 6.6. Grafic privind distribuția în procente a numărului de paturi , în unitățile
turistice de cazare ale regiunii Apulia și Campania. Comparație
conform raportului Unicredit Bank, 2017

Conform graficului 6.6, c ele mai populare unități de cazare în regiunea Campania au rămas
hotelurile, cu un procent de 60,1%, pe când în regiunea Apulia pe primul loc s-au situat
campingurile, cu un procent de 43,1%. Acest lucru s-a pus pe seama faptului că regiunea Campania
prezenta mai multe oferte turistice hoteliere, la prețuri mai accesibile. 60.1
24.1
4.7 4.1 3.5 1.4 1.4 0.73543.1
9.9 7.7 3.7 1.4 0.6 0.1Grad de ocupare
Tipuri de unități de cazareCampania
Apulia

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

43
Pe locul al doilea, ca procent, în regiunea Campania se afl au campingurile turistice
(24,1%), iar în Apulia hotelurile (35%).
Unitățile de cazare ce a u ajuns spre închiriat, precum apartamentele, casele, vilele etc au
fost în procent de 4,7% în Campania, iar în regiunea Apulia de 9,9%. Se indic a faptul că în regiunea
Apulia, exist au mai mulți oameni care optează pentru închirieri direct de la proprietari, deoarece
acestea au putut fi mai diversificate și decât hotelurile.
Unitățile de tip Bed & Breakfast au ocupat un procent de 4,1% în Campania și 7,7% în
Apulia. Unitățile agroturistice au fost în procent de 3,5% în Campania și 3,7% în Apulia. Aceste
procente au fost relativ similare, dar, totuși Apulia predomin a în acest caz.
Alte unități turistice, au prezentat un procent de 1,4 în Campania, iar în Puglia acestea nu
existau. Casele de vacanță pre zentau un interes de 1,4% în Campania și doar 0,6% în Apulia.
Hostelurile pentru tineri au fost căutate în procent de 0,7%, respectiv 0,1%, în Campania și Apulia.
Comparând per ansamblu cele două regiuni, din punct de vedere al unităților de cazare,
Camp ania a fost mult mai diversificată decât Apulia, atât la oferta hotelieră, cât și la cea non –
hotelieră. Chiar dacă la nivelul țării, oferta non -hotelieră a fost mai atractivă și căutată, Campania,
totuși, f ăcea excepție de la regulă, prin oferta hotelieră .

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

44
CONSIDERAȚII FINALE

Contribuții proprii

1. Considerentele teoretice s -au adăugat și analizat prin documentarea amănunțită din cărți
de specialitate, articole, pagini de internet, discuții cu persoane din Italia. De asemenea, studiul î n
timpul facultății a materiilor relaționate cu turismul, ai ajutat la crearea unei viziuni generale.
Sistematizarea acestora s -a realizat în funcție de specificul temei lucrării de licență și anume, cele
mai importante aspecte teoretice și practice, care au servit pentru a trasa coordonatele și structura
lucrării.
2. Documentarea efectivă asupra Italiei și regiunilor din Italia, s -a realizat prin inspectarea
unor ghiduri turistice și a unor cărți în limba italiană, traducerea documentelor și a paginilor web
care conțineau informații utile și citirea unor articole cu privire la teme de turism de interes actual.
Regiunea Apulia a fost descrisă și pe baza experienței proprii și a vizitelor în acea regiune.
3. Extragerea datelor statistice s -a realizat prin documentarea din unele articole publicate
de bănci sau entități specializate în turism din Italia. Pe baza acestor date, s -a putut studia
fenomenul cererii turismului, a deplasării turiștilor, a numărului de înnoptări, a ofertei turistice
prezente în zonă etc.
4. S-a realizat o comparație a celor două regiuni de interes, Campania și Apulia și s -au
trasat concluzii și posibile recomandări asupra dezvoltării regiunilor.

Concluzii

Italia este o țară în care principala formă de turism o reprezintă turism ul litoral. Acest lucru
se datorează și faptului că țara este o peninsulă și prezintă diverse clime (temperată, mediterană
etc). Varietatea locurilor și destinațiilor/obiectivelor din țară fac din Italia una dintre cele mai
vizitate țări ale lumii. Deși cr iza economică a început să afecteze anumite aspecte economice,
totuși, grație turismului și a Produsului Intern Brut, țara se menține la un nivel pozitiv.
Regiunea Campania, prin istoria și diversitatea ei, reprezintă una dintre cele mai frumoase
zone a le Italiei. Deși se află într -o zonă mai săracă din punct de vedere economic al Italiei, totuși
reușește să se mențină la un nivel optim, dar și să atragă din ce în ce mai mulți turiști. Oferta
culturală din regiune este foarte diversificată, deoarece se pot practica aici, atât turismul litoral,
balnear și de croazieră, cât și cel cultural sau de aventură. Datele statistice extrase și prezentate în

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

45
lucrare ar ătau faptul că regiunea Campania a vea o ofertă extrem de bogată, din punct de vedere
hotelier și no n-hotelier , situându -se pe locul al XI-lea la nivel național.
Ca număr de vizite/sosiri anuale, Campania s -a situat pe locul al VII-lea, la nivel național,
după regiunile Veneto, Lazio, Lombardia etc. Turiștii care au ales să petreacă un sejur în această
regiune, au fost atrașo în special de resursele naturale prezente în zonă, dar și de numeroasele
destinații turistice (Napoli, insula Capri, coasta Amalfi etc).
În lunile de vară, Campania e ra foarte vizitată, în special de turiștii străini, dar și italie ni, a
căror grad de înnoptare a fost de 3,5 -3,6 nopți. Țările de proveniență a turiștilor străini erau în
principal: Marea Britanie, Germania și America. Colaborările la nivel internațional cu agențiile de
turism și tour -operatorii, au determinat extindere a numărului de turiști străini, ce vizitează Italia.
Regiunea Apulia, de asemenea, prin istoria și frumusețile naturale, a devenit din ce în ce
mai apreciată și populară la nivel internațional. Spre deosebire de regiunea Campania, Apulia are
ca obiective le specifice casele de tip truli (făcute din piatră caldă, cu acoperiș în formă conică),
covrigeii ”tarallini” și culturile foarte dese de olivi. Și în regiunea Apulia se poate practica turismul
de litoral, balnear, de croazieră și cel de tip cultural. Ofe rta este variată pentru orice tip de turism.
Din punctul de vedere al numărului de oferte hoteliere, Apulia s-a situat pe locul X, cu o
poziție înainte de Campania. Oferta unităților de cazare non -hoteliere a fost mult mai variată în
regiune, lucru ce po ate fi pus și pe seama faptului că regiunea este mai săracă decât Campania.
Apulia s -a situat pe locul al XI-lea, după numărul anual de turiști străini și italieni primiți.
Deși, după cum s -a menționat anterior, fiecare regiune are specificul ei, Apulia, are de asemenea,
niște destinații unice (Polignano a Mare, Monopoli, Alberobello, Bari, Foggia etc). Specific tuturor
acestor locuri sunt clădirile vopsite în alb și motivele marine prezinte pe diverse locuri ale caselor.
Numărul mediu de înnoptări în re giune a fost de 4 nopți, mai ridicată decât cea din
Campania, datorită prețurile reduse din Apulia, dar și prin prezența masivă a unităților non –
hoteliere.
Se poate concluziona că ambele au caracteristici foarte comune (formele de turism, unitățile
de ca zare, climat, tipologia oamenilor etc), totuși existând și diferențe destul de semnificative. De
exemplu, dialectul napoletan, este unicul recunoscut în Italia ca o limbă de sine stătătoare, în timp
ce dialectul din Apulia, este utilizat doar în anumite zo ne. Deși orașul Bari are un grad de
dezvoltare ridicat al economiei și al ofertei academice, Napoli rămâne în top. Fiind al III -lea oraș
din Italia, automat și valoarea economică este mai mare, sau gradul de dezvoltare economic.

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

46
Recomandări
Deși turis mul este în plină dezvoltare la nivel național și local, fiind una dintre cele mai
importante surse economice ale Italiei, totuși, există anumite probleme (număr redus de turiști
internaționali în regiunea Apulia, interes scăzut pentru componente le culturale ale regiunii
Campania, preț uri ridicat e pract icate în cazul anumitor unități de cazare etc ). Acest e prob leme se
pot remedia prin crearea unor ample strategii de promova re a turismului, pe piața inter națională ș i
locală, inve stițiile în zonele ce au n evoie de l ucrări infrastr ucturale noi.
Pentru exploatarea turismului din zonele sudice, ale Italiei, în cazul de față Campania și
Apulia, sunt necesare crearea unor oferte personalizate, î n legătură cu unită țile turistice de primire
și dezvoltarea celor existen te. Spre exe mplu, la nivel național , Italia prezintă cele mai multe ofe rte
în structuri de tip non -hotelier. Regiunea Campania a vea un grad de ocupare mai r idicat în sfera
unităților de tip hotelier. În legătură cu acest lucru, s e recomandă crearea unor unități turistice non –
hoteliere noi sa u formarea unor oferte în cazul celor existente. În acest mod , turișt ii ar putea
beneficia de reduceri și num ărul lor ar cre ște con siderabil.
În cazul r egiunii Ap ulia, pentru a tragerea turiștilo r și dezvoltarea turi smului în zonă, ce l
mai recomandabil lucru este crearea unor centre de informare turistică și dezvoltarea unor
materiale pentru promovare local ă și internațională (video, poze, fil me, articole, documentare etc).

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

47

BIBLIOGRAFIE

1. Arion F., Iulia Mureșan, 2013, Management în turism, Editura Academic Press, Cluj -Napoca
2. Băcal P, I. Cocoș, 2012, Geografia turismului (note de curs), Editura ASEM, Chișinău
3. Bencardino F. și colaboratorii, 201 0, Turismo e territorio. L'impatto economico e territoriale del
4. turismo in Campania , editura DASES
5. Bruno N., 2013, Naples, Foorprint Focus, UK
6. Cavalcanti M., 2006, Economia. La Campania, Guida Editore, Napoli
7. Dwyer L, P. Forsyth, W. Dwyer, 2011, Tourism Ec onomics and Policy , Editura Channel View
Publications
8. Gheorghilaș A., 2014, Geografia turismului: metode de analiză în turism, Editura Universitară
9. OECD, 2011, Studi OCSE sul Turismo ITALIA, Analise delle criticita e delle politiche
10. Păcurar A., 2011, Turi smul în țările Uniunii Europene, Editura *, Cluj-Napoca
11. Price G., 2017, Walking on the Amalfi Coast, editura Cicerone
12. Quick P.S., 2017, A guide to Puglia. Five walking tours, UK.
13. Timothy D., 2011, Cultural Heritage and Tourism: An Introduction, Editura Channel View
Publications
14. Turcu D., Janeta Weisz, 2010, Economia turismului, Editura Eurostampa, Timișoara
15. Ureche C., 2006, Agenția de turism.Tehnici de rezervare, Presa Universitară Clujeană, Cluj –
Napoca
16. ** Ghid complet Italia, 2000, Editura Aquila
17. ** Anal ysis of tourism in Campania as a tool for the development of high -quality cultural
services for sightseers: The “Reale Osservatorio Vesuviano” case history , Volumul 5, septembrie
2015, https://bit.ly/2sVxGUO
18. Blasi D., C. Gerundo, 2017, MEDITERRANEAN WATERS CAPES. IDENTIFYING
CHALLENGES AND VISIONS FOR THE FUTURE OF CAMPANIA COASTAL PORT –
CITIES, Napoli, articol din Journal of Urban Planning, Landscape & environmental Design , pag.
149-162 http://www.upland.it/index.php/UPLanD/article/view/98/70
19. David F. , G. Saporito , 2017 ”L ’impatto d i un nuovo aeroporto sul turismo internazionale: il
caso di Ragusa , articol din Bank of Italy Occasional Paper No. 412 , pag 2 -3
https://papers.ssrn .com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3120489

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

48
20. Giaccio V și colaboratorii, 2017, Explaining determinants of Agri -tourism i ncome: evidence
from Italy .
21. Greco G. și colaboratorii, 2017, Tourism's impacts on the costs of municipal solid waste
collection: Evidence fr om Italy , articol din Tourism Review, volumul 2, paginile 216 -229,
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0959652617331633
22.Heikkila P. , 2018, Impact of business tourism on a region , paginile 5 -6
https://www.theseus.fi/handle/10024/149322
23. ISTAT , 2016, Movimiento turistico in Italia , pag. 6, https://bit.ly/2JRUsqg
24. Ong. F și colaboratorii, 2018, Going global, acting local: volunteer tourists as prospective
community builders, articol din Tourism recreation research, volumul 43, pag. 135 -146,
https ://bit.ly/2HMC8dh
25. Unicredit Bank, 2017, Rapporto sul turismo, pag 26 -42, 60 -94, https://bit.ly/2CnEOLx
26. Strutture ricettive in Italia. Tipologie e diferenze, 2016, http://www.giuseppenaccarato.com/le –
strutture -ricettive -italia -tipologie -differenze
27.https://www.agenziapugliapromozione.it/portal/documents/10180/2270916/OsservatorioDice
mbre2017 , ultima accesare 14.06.2018
28. https://en.wikipedia.org/wiki/ Amalfi , ultima accesare 21.05.2018
29. https://en.wikipedia.org/wiki/Campania , ultima accesare 21.05.2018
30. https://en.wikipedia.org/wiki/Capri , ultima accesare 21.05.2018
31. https://en.wikipedia.org/wiki/Naples ultima accesare 21.05.2018
32. https://en.wikipedia.org/w iki/Apulia , ultima accesare 24.05.2018
33. http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=431&id=2271, ultima accesare 24.05.2018)
34. https://en.wikipedia.org/wiki/Bari , ultima accesare 25.05.2018
35. https://it.wikipedia.org/wiki/Puglia#Economia , ultima accesare 25. 05.2018
36. https://en.wikipedia.org/wiki/Cultural_tourism , ultima accesare: 29.05.2018
37. https://en.wikipedia.org/wiki/Culinary_tourism, ultima accesare: 29.05.2018
38. http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Forme -de-turism42.php, ultima accesare
29.05.20 18
39.http://www.scritub.com/geografie/turism/IMPORTANTA -SOCIOECONOMICA -A-
TU101201111.php, ultima accesare 29.05.2018
40. https://www.scribd.com/document/143254657/Piata -Turistica, ultima accesare 30.05.2018
41. https://www.scribd.com/document/56629399/Piata -turist ica-3, ultima accesare 30.05.2018
42. http://old.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2015/oct/28_11_00_266_PTR -III.pdf , ultima accesare
30.05.2018

Bianca Alexandra Muntean Cercetări privind activitatea turistică în regiunile Campania și Apulia din Italia

49
43.https://www.scribd.com/doc/201476630/Potentialul -Turistic -Natural , ultima accesare
30.05.2018
44. https://www.scribd.com/docume nt/230498879/Turismul -Litoral , ultima accesare 30.05.2018
45.https://www.scribd.com/doc/85184340/TIPURILE -%C5%9EI -FORMELE -DE-TURISM ,
ultima accesare 31.05.2018
46.https://www.turismo -oggi.com/la -classificazione -delle -strutture -alberghiere.html , ultima
accesare 1 4.06.2018