Bf0a546923e17bc26293ae48843b64 [607102]

% 62
Cuvinte# 1808
https://documentslide.com/documents/asistenta-sociala-functii-si-caracteristici.html
% 62
Cuvinte# 1808
https://documents.mx/documents/asistenta-sociala-functii-si-caracteristici.html
% 50
Cuvinte# 1428
http://documentslide.com/documents/95046948-lucrare-de-licenta.html
[Toggle alte surse:]
[Toggle alte surse:]
Plagiarism Detector
v. 1020 – Originality Report:
Analyzed document: 24.08.2017 16:11:35
"LICENTA.docx"
Licensed to:
Raport originalitate generat de versiunea Demo neînregistrat
ă
!

Warning: Demo Version – reports are
incomplete!
To get full version, please order the
software:
Relation chart:
Distribution graph:
Comparison Preset: Rewrite. Detected language: Romanian
Top sources of plagiarism:
Processed resources details:
72 – Ok
/
3 – Failed
Important notes:
Wikipedia:
Google Books:
Ghostwriting services:
Anti-cheating:
[nu a fost detectat]
[nu a fost detectat]
[nu a fost detectat]
[nu a fost detectat]
Excluded Urls:

id:
1
Plagiarism detected:
0,41%

https://documents.mx/documents/asis…

+ 5 more resources!
id:
2
Quotes detected:
0,03%
of this doc is quoted by quote signs:
id:
3
Quotes detected:
0,03%
of this doc is quoted by quote signs:
id:
4
Plagiarism detected:
0,72%

https://documentslide.com/documents…

+ 12 more resources!
id:
5
Plagiarism detected:
0,31%

https://documentslide.com/documents…

+ 3 more resources!
id:
6
Plagiarism detected:
2,93%

https://documentslide.com/documents…
id:
7
Plagiarism detected:
0,76%

https://documentslide.com/documents…
id:
8
Plagiarism detected:
2,42%

http://www.scrigroup.com/sanatate/a…

+ 6 more resources!
Excluded Urls:
Included Urls:
Detailed document analysis:
UNIVERSITATEA DIN BUCURE
Ș
TIFACULTATEA
DE SOCIOLOGIE
Ș
I ASISTEN
ȚĂ
SOCIAL
Ă
SPECIALIZAREA ASISTEN
ȚĂ
SOCIAL
Ă
ASISTEN
Ț
A SOCIAL
Ă
–
SERVICII
Ș
I
PRESTA
Ț
II
ÎN COMUNA D
Ă
ENI, JUDE
Ț
UL TULCEACoordonator stiin
ț
ific,
Lector univ. dr. Monica Alexandru
/w:t
/w:r
w:r w:rsidR=
"000C7D26"
/w:t
/w:r
w Absolvent, /
/w:t
/w:r
w:r w:rsidR=
"00CD1B45"
/w:t
/w:r
w:r w:rsid Buzoianu Mitica ( Bîr
ă
)Bucure
ș
ti -2017
CUPRINS
Introducere
………………………………………………………………………………………………………
3Capitolul
I.
Sistemul de protec
ț
ie
ș
i asisten
ță
social
ă
în România……………………….. 6
I.1. Istoricul sistemului de protec
ț
ie
ș
i asisten
ță
social
ă
în România.
……………………. 6
I.2.
De la asistarea empiric
ă
la asisten
ț
a social
ă
…………………………………………………I.3. Asisten
ț
a social
ă
– probleme la diferite niveluri
……………………………………………..Capitolul II:II.1.
INTRODUCERE
Î
n ultimele decenii asisten
ț
a
social
ă
s-a confruntat cu diverse dubii determinate de factori negativi
ș
i mai pu
ț
in controlabili, de orice natur
ă
ar fi fost ace
ș
tia, ast
ă
zi putem
constata c
ă
asisten
ț
a social
ă

ș
i-a p
ă
strat necesitatea
ș
i utilitatea devenind un
partener credibil
ș
i integru al lumii civilizate.
A
ș
a cum se cunoa
ș
te, de-a lungul istoriei, asisten
ț
a social
ă
a
cunoscut o dinamic
ă
anevoioas
ă
, dar sigur
ă
, de la modalit
ăț
ile simpliste de acordare a ajutorului, bazate pe
compasiune, la modalit
ăț
ile specializate de interven
ț
ie,
dezvoltate în mod special de c
ă
tre lumea academic
ă

ș
i
aplicate de autorit
ăț
ile
publice.În prezent, odat
ă
cu extinderea globaliz
ă
rii
ș
i a polariz
ă
rii sociale se discut
ă
tot mai mult de sisteme noi
de asisten
ță
social
ă
.
Prin sistem
ul
de asisten
ță
social
ă
în
ț
elegem totalitatea institu
ț
iilor
ș
i organiza
ț
iilor cu func
ț
ii sociale, a legisla
ț
iei în domeniu,
a programelor
ș
i serviciilor de natur
ă
social
ă
, a interven
ț
iilor concrete, cât
ș
i a presta
ț
iilor sociale acordate
persoanelor
aflate în dificultate. Dreptul de a beneficia de asisten
ță
social
ă
este un drept universal al tuturor persoanelor
ș
i
se acord
ă
în conformitate cu legisla
ț
ia
fiec
ă
rei
ță
ri. În România, au dreptul la asisten
ță
social
ă
, în condi
ț
iile legii,
to
ț
i cet
ăț
enii români cu domiciliul în România, f
ă
r
ă
deosebire de ras
ă
, de na
ț
ionalitate,
de origine etnic
ă
, de limb
ă
, de religie, de sex, de opinie, de apartenen
ță
politic
ă
, de avere sau de origine
social
ă
.
[
Incomplete report data
! Please
purchase
the software to get complete Report!]

Warning: Demo Version – reports are incomplete!

To get full version, please order the software:
Am ales aceast
ă
tem
ă
:
/w:t
/w:r
w:r w:rsidR="00706 "
ASISTEN
Ț
A SOCIAL
Ă
-SERVICII
Ș
I PRESTA
Ț
II ÎN
COMUNA D
Ă
ENI, JUDE
Ț
UL TULCEA", deoarece
îmi desf
ăș
or activitatea ca referent în cadrul
Compartimentului de Asisten
ță
Social
ă
din cadrul Prim
ă
riei
D
ă
eni.
De-a lungul timpului,
localitatea D
ă
eni,
jude
ț
ul Tulcea, a cunoscut o evolu
ț
ie administrativ
ă
, economic
ă

ș
i social cultural
ă

specific
ă
a
ș
ez
ă
rii geografice,
iar activitatea preponderent
ă
în zon
ă
este agricultura,
cre
ș
terea animalelor
ș
i comer
ț
ul. În marea lor majoritate,
oamenii sunt mul
ț
umi
ț
i cu via
ț
a pe care o duc, având acces la beneficiile vie
ț
ii moderne, cum ar fi: electricitate
ș
i ap
ă
curent
ă
în toate gospod
ă
riile localit
ăț
ii, canalizare în propor
ț
ie de 30 %, asfaltare în propor
ț
ie de 50%,
telefonie
fix
ă

ș
i mobil
ă
, televiziune
ș
i
internet. Prezentarea institu
ț
iei : Comuna D
ă
eni este Unitatea
Administrativ Teritorial
ă
cu personalitate juridic
ă
, fuc
ț
ioneaz
ă
în temeiul Legii nr. 215/ 2001 privind
administra
ț
ia public
ă
local
ă
, ducând la îndeplinire hotarârile consiliului local
ș
i dispozi
ț
iile primarului, solu
ț
ionând
problemele curente ale colectivit
ăț
ii locale. Compartimentele
ș
i sectoarele se subordoneaz
ă
primarului,
viceprimarului
ș
i secretarului comunei, conform organigramei aprobate de consiliul local, în calitatea lor
/w: de
reprezentan
ț
i legali ai prim
ă
riei. Comuna D
ă
eni e ste situat
ă
în sud-estul României, în regiunea Dobrogea,
respectiv în partea de sud-vest a jude
ț
ului Tulcea, pe malul drept al Dun
ă
rii -bra
ț
ul M
ă
cin, la aproximativ 90
km de municipul Tulcea, la 89 30 km de ora
ș
ul Hîr
ș
ova
ș
i 100 km de municipiul Constan
ț
a.Comuna a re o
popula
ț
ie de
2146 locuitori
ș
i un numar de 1061 gospod
ă
rii. În cadrul localit
ăț
ii
noastre func
ț
ioneaz
ă
o
ș
coal
ă

ș
i
o gr
ă
dini
ță
, un Cabinet Individual de Medicin
ă
de familie, un Cabinet Stomatologic
ș
i
o farmacie.
Compartimentul de Asisten
ță
Social
ă
:Func
ț
ioneaz
ă
la nivelul administra
ț
iei publice locale
ș
i este organizat în
conformitate cu legisla
ț
ia în vigoare, unde î
ș
i desfa
ș
oar
ă
activitatea asistentul social. Obiectul
compartimentului îl constituie acordarea de servicii sociale acreditate, în baza Ordinului nr. 2126
/ 2014 privind
aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor cu caracter primar, cu modific
ă
rile
ș
i
completarile ulterioare,
menite s
ă
asigure prevenirea, înl
ă
turarea efectelor temporare sau permanente ale
situa
ț
iilor de risc din domeniul protec
ț
iei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice,
persoanelor cu handicap, precum
ș
i a orc
ă
ror persoane aflate in nevoie ce pot genera marginalizarea
sau
excluderea social
ă
.
În acest birou, din cadrul Prim
ă
riei, î
ș
i desf
ăș
oar
ă
activitatea o singur
ă
persoan
ă
având ca
atribu
ț
ii toat
ă
problematica
de asisten
ță
social
ă
(Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, Ordonan
ț
a
de Urgen
ță
nr.105/2003 privind aloca
ț
iile complementare
ș
i aloca
ț
iile de sus
ț
inere pentru familiile
monoparentale, aloca
ț
ii de stat, indemniza
ț
ii pentru cre
ș
terea copilului, anchete sociale la solicitarea institu
ț
iilor
statului, eviden
ț
a persoanelor cu handicap
ș
i toate persoanele aflate in situa
ț
ii de nevoie social
ă
,
etc.).CAPITOLUL
ISISTEMUL DE PROTEC
Ț
IE
Ș
I ASISTEN
ȚĂ
SOCIAL
Ă
ÎN
R OMÂNIAI.1. Istoricul
sistemului de protec
ț
ie
ș
i asisten
ță
social
ă
în România
Tranzi
ț
ia în România a fost mult mai dificil
ă
decât în
alte state ex-socialiste central-europene. Renun
ț
area brusc
ă
dup
ă
decembrie 1989 la sistemul de comand
ă
a
condus într-o prim
ă
etap
ă
la adâncirea efectelor perturbatoare ale dezechilibrelor structurale, exacerbate de
insuficienta preg
ă
tire a clasei politice
ș
i în general a popula
ț
iei pentru a ac
ț
iona în condi
ț
iile democra
ț
iei
ș
i a
mecanismelor de pia
ță
.Începând cu anul 2000 în România a început s
ă
se dezvolte o multitudine de
programe de protec
ț
ie
ș
i asisten
ță
social
ă
. Transferurile b
ă
ne
ș
ti de
ț
in cea mai mare pondere din totalul
fondurilor destinate protec
ț
iei sociale (97%). Programele de protec
ț
ie social
ă
sub forma de transferuri b
ă
ne
ș
ti
pot fi grupate în trei mari categorii: asigur
ă
ri sociale, aloca
ț
ii familiale
ș
i presta
ț
ii de asisten
ță
social
ă
. Dintre
acestea, asigur
ă
rile sociale reprezint
ă
cea mai important
ă
component
ă
din totalul transferurilor b
ă
ne
ș
ti
.Dreptul de a primi asisten
ță
social
ă
în situa
ț
ii de necesitate este un drept universal al tuturor membrilor
colectivit
ăț
ii.
Serviciile sociale nu sunt destinate numai celor s
ă
raci, ci
ș
i cei care au un standard satisf
ă
c
ă
tor
de via
ță
pot avea de infruntat situa
ț
ii de dificultate pe care nu le pot solu
ț
iona cu mijloacele
ș
i capacit
ăț
ile
disponibile. Asisten
ț
a social
ă
are un caracter profesional – reprezint
ă
o profesie înalt calificat
ă
care absoarbe
cuno
ș
tin
ț
e specializate din toate
ș
tiin
ț
ele social-umane. Ea presupune în acela
ș
i timp dep rinderi, abilit
ăț
i
practice
ș
i
nu în ultimul rând un set de valori,
principii, norme, reguli care compun codul deontologic al
profesiei.Codul deontologic asigur
ă
în mod special respectarea drepturilor omului, excluzând orice
discriminare. Asisten
ț
a social
ă
este o op
ț
iune fundamental umanist
ă
.
Baza organiz
ă
rii serviciilor de asisten
ță
social
ă
este comunitatea local
ă
. Coordonarea
ș
i îndrumarea la nivel na
ț
ional are de regul
ă
un profil politic
general
ș
i de suport tehnic-profesional. Responsabilit
ăț
ile
ș
i deciziile de organizare sunt ale comunit
ăț
ilor
locale. Serviciile dezvoltate pân
ă
acum în cadrul sistemului public sunt mai degrab
ă
embrionare
ș
i cu un grad
de profesionalism sc
ă
zut. Va fi necesar
ă
o perioad
ă
pân
ă
când aceste servicii vor ajunge la deplina lor
maturitate. I.2. Definirea domeniului asisten
ț
ei socialeConform Legii nr. 705/ 2001 asisten
ț
a social
ă
este o
"component
ă

a sistemului de protec
ț
ie social
ă
, care reprezint
ă
ansamblul de institu
ț
ii
ș
i masuri prin care statul,
autorit
ăț
ile publice ale administra
ț
iei locale
ș
i societatea civil
ă
asigur
ă
prevenirea, limitarea sau înl
ă
turarea
efectelor temporare sau permanente ale unor situa
ț
ii care pot genera marginalizarea sau excluderea social
ă
a
unor persoane".De la asistarea empiric
ă
la asisten
ț
a social
ă
Cei care încearc
ă
s
ă
explice procesul asisten
ț
ei
sociale manifest
în societatea contemporan
ă
fac referiri, de regul
ă
, la etapele care l-au precedat
ș
i anticipat.
Asemenea încerc
ă
ri anamnezice sunt chiar inevitabile întrucât asisten
ț
a social
ă
actual
ă
nu acoper
ă
întregul
registru de probleme la care ar trebui s
ă
intervin
ă

ș
i las
ă
loc cu destul de mare larghe
ț
e unor proceduri uzuale
în perioadele în care ea nu era fundamentat
ă
din punct de vedere stiin
ț
ific ( organizatoric, metodologic,
terapeutic, etc.)
Acolo unde indivizii se legitimeaz
ă
printr-un numar însemnat de elemente ale propriet
ăț
ii,
culturii colective
ș
i unde rela
ț
iile dintre ei sunt fundamentale preponderent pe afectivitate
(
ș
i nu pe interes),
întrajutorare (
ș
i nu egoism), implicare
ș
i responsabilitate grupal
ă
(deci nu izolare, individualism), avem de-a
face cu comunit
ăț
i
ș
i cu spirit comunitar.Spre deosebire de asistarea empiric
ă
, asisten
ț
a social
ă
este definit
ă

"
ca un ansamblu de institu
ț
ii, programe, m
ă
suri, activit
ăț
i profesionalizate, servicii specializate de protejare a
persoanelor,
grupurilor, comunit
ăț
ilor cu probleme speciale, aflate temporar în dificultate, care din motive de
natura economic
ă
, sociocultural
ă
, biologic
ă
sau psihologic
ă
, nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace
ș
i
eforturi proprii un mod normal, decent de via
ță
" (Zamfir, Zamfir, coord., 1995, p.100). Rapordându-ne la
aceasta defini
ț
ie pe linia paralelismului asistare empiric
ă
-asisten
ță
social
ă
, constat
ă
m:a) în toate momentele

aceasta defini
ț
ie pe linia paralelismului asistare empiric
ă
-asisten
ță
social
ă
, constat
ă
m:a) în toate momentele
evolu
ț
iei omenirii au existat persoane cu un nivel precar de
ș
ans
ă
de via
ță
, precum
ș
i fenomene disruptive,
critice, care au atentatla supravie
ț
uirea societ
ăț
ilor
ș
i comunit
ăț
ilor (Zamfir, 1977, p.47); b) de fiecare dat
ă
când vulnerabilit
ăț
ile
ș
i disfunc
ț
iile individuale ori sociale erau alarmante, s-au produs, în mod empiric
ș
i cu o
arecare întârziere, reac
ț
ii de r
ă
spuns mai mult sau mai pu
ț
in eficiente/adecvate ( de
ș
ii nu existau servicii
specializate de asisten
ță
).4__________________ 4 ***Neam
ț
u G . coord. ed.aII-a
"Tratat de asisten
ță
social
ă
"
Editura Polirom, 2011,
Ia
ș
i , pag. 39-40. I.3.
Construirea asisten
ț
ei sociale ca profesiune Pentru ca o activitate
uman
ă

s
ă
fie acceptat
ă

ș
i recunoscut
ă
ca o profesiune , trebuie s
ă
fie precizat raportul dintre comportamentul
în cauz
ă

ș
i societate în general. Se accept
ă
c
ă
oamenii
au o existen
ță
de "criz
ă
" în care utilizeaz
ă
oportunit
ăț
i,
întâmpin
ă
obstacole
ș
i exprim
ă
trebuin
ț
e care, toate sunt în strâns
ă
leg
ă
tur
ă
cu mediul înconjur
ă
tor. F
ă
r
ă
a ne
situa pe pozi
ț
iile ecologiste, putem afirma c
ă
asisten
ț
a social
ă
prin activitatea sa practic
ă
focalizeaz
ă
resursele
("interac
ț
iunile") pe construirea sau activarea solu
ț
iilor pentru persoanele ce întâmpin
ă
dificult
ăț
i în
interdependen
ță
cu mediul. De
ș
i nu este singurul, aistentul socialî
ș
i delimiteaz
ă
bazele profesiunii sale prin
interven
ț
ie specific
ă
în vederea provoc
ă
rii unor schimb
ă
ri la nivelul clientului s
ă
u ca întreg. Aceast
ă
afirma
ț
ie
este demonstrat
ă
prin construirea unei competen
ț
e de lucru / interven
ț
ie în sistemul socialce se
fundamenteaz
ă
pe trei elemente (vezi
ș
i Miftode, 1995):valori
ș
i atitudini; cuno
ș
tin
ț
e teoretice; abilit
ăț
i practice.
Pentru asistentul social, cerin
ț
a principal
ă
const
ă
în
ac
ț
iunea eficient
ă

în interven
ț
ie ; dar aceasta nu se poate
realiza dac
ă
el nu în
ț
elege în profunzime ceea ce se întâmpl
ă
cu sine, cu clientul s
ă
u, cu sistemul social,
interac
ț
iunile ce se stabilesc între aceste elemente. Altfel spus trebuie s
ă
posede cuno
ș
tin
ț
e teoretice solide,
fixate într-un puternic sistem explicativcare s
ă
cuprinda elemente din domenii ca: psihologie, teorii ale
dezvolt
ă
rii, componentele socializ
ă
rii, explica
ț
iile comportamentaliste, teoriile despre comunicare, despre stres,
teoriile asupra personalit
ăț
ii umane, teoriile organiz
ă
rii
ș
i func
ț
ionalit
ăț
ii sociale, cuno
ș
tin
ț
ele din sociologie,
ș
tiin
ț
ele politice,
ș
tiin
ț
ele economice, din antropologie, administra
ț
ie, guvernare,
ș
tiin
ț
ele juridice, cuno
ș
tin
ț
e
detaliate despre normalitate
ș
i patologie uman
ă
. La prima vedere s-ar p
ă
rea c
ă
acest obiectiv nu poate fi
atins, c
ă
ci este greu de crezut c
ă
un singur om poate st
ă
pâni atâtea domenii diverse. Astfel preg
ă
tirea
teoretic
ă
devine o component
ă
existen
ț
ial
ă
a profesiunii de asistent social. În România,
aceast
ă
latur
ă
a
preg
ă
tirii este asigurat
ă
în sistemul de înv
ăță
mânt superior prin specializ
ă
ri de asisten
ță
social
ă
, cu toate c
ă
se poate imputa faptul c
ă
preg
ă
tirea de specialitate debuteaz
ă
tardiv, unele forme de preg
ă
tire fiind totu
ș
i
accesibile
ș
i pentru înv
ăță
mântul preuniversitar.5___________________________________
5*** Neam
ț
u G .
coord. ed.aII-a
"Tratat de asisten
ță
social
ă
" Editura Polirom, 2011,
Ia
ș
i , pag.272-274.I.4.
Asisten
ț
a social
ă
–
probleme la diferite niveluriIndividual – asisten
ț
a
economic
ă
,
psihologic
ă
,
moral
ă
pentru
persoanele
în
nevoie,
cum
ar
fi
ș
omerii,
cei dependen
ț
i de droguri, alcool, cei cu probleme de integrare în comun itate, victime ale
abuzurilor de orice fel ;Familial
–
la care persoanele beneficiaz
ă
de ajutor ca membrii ai unei familii – ajutor
financiar pentru diferite familii;Interpersonal
ș
i de grup
– se refer
ă
la munca cu grupuri de personae având
caracteristici
ș
i
scopuri comune, fie persoane defavorizate,
fie aflate în situa
ț
ii de risc din punct de vedere al
marginaliz
ă
rii, abuzului ;Comunitar – rezolvarea conflictelor etnice, de grup, mobilizarea eforturilor
individuale
ș
i
colective
întru solu
ț
ionarea lor normal
ă
.Munca social
ă

cu indivizii,
cea în cadrul sistemului familial, cea cu
grupurile, comunit
ăț
ile î
ș
i are fiecare specificul ei teoretic
ș
i propria sa metodologie. Interven
ț
ia realizat
ă
la
aceste multiple nivele ale societ
ăț
ii umane este una din caracteristicile principale ale asisten
ț
ei sociale.
Orice
situa
ț
ie problematic
ă

în plan social presupune, mai ales când este vorba despre necesit
ăț
ile anumitor indivizi,
interven
ț
ia asisten
ț
ilor sociali. O astfel de interven
ț
ie are la baz
ă
principiul solidarit
ăț
ii umane
ș
i implic
ă
o
evaluare anterioar
ă
a nevoilor unui client. Orice disfunc
ț
ie detectat
ă
la nivelul societ
ăț
ii globale
ș
i care vizeaz
ă
persoane ce au nevoie de ajutor presupune c
ă
interven
ț
ia asisten
ț
ilor sociali profesioni
ș
ti trebuie s
ă
aib
ă
ca
obiectiv asigurarea unei evolu
ț
ii normale a societ
ăț
ii.În sens general, protec
ț
ia social
ă
reprezint
ă
un set de
m
ă
suri orientat spre asigurarea unui anumit nivel de bun
ă
stare
ș
i securitate social
ă
pentru întreaga popula
ț
ie
ș
i în mod special pentru anumite grupuri sociale. De asemenea, protec
ț
ia social
ă
poate s
ă
aib
ă
în vedere
satisfacerea unor nevoi colective care nu se pot realiza corespunz
ă
tor prin efort propriu prin intermediul pie
ț
ei
libere . Protec
ț
ia social
ă
poate s
ă
fie plasat
ă
la niveluri distincte: la nivelul întregii colectivit
ăț
i:
protejarea
veniturilor popula
ț
iei de infla
ț
ie , asigurarea unui nivel minim de consum, unor venituri minime pe familie,
protejarea popula
ț
iei în cazuri de calamit
ăț
i naturale sau sociale, protec
ț
ia fa
ță
de criminalitate, violen
ț
e,
conflicte etnice,
îmboln
ă
viri în mas
ă
, protec
ț
ia la locul de munc
ă
,
protec
ț
ia drepturilor asupra propriet
ăț
ii,
protec
ț
ia împotriva corup
ț
iei, alien
ă
rii politice, împotriva drogurilor
ș
i abuzurilor; la
nivelul diferitelor categorii :
copii, vârstnici, persoane cu handicap,
ș
omeri ;la nivel personal: rezolvarea unor probleme personale legate de
starea individului la un moment dat; M
ă
surile de protec
ț
ia social
ă

asigur
ă
sprijinul
ș
i ocrotirea indivizilor în toate
situa
ț
iile în care ei nu mai dispun de resurse materiale
ș
i nu mai sunt capabili s
ă
–
ș
i ob
ț
in
ă
prin eforturi proprii
mijloacele necesare unui trai decent, normal. Aceste situa
ț
ii pot fi foarte diferite. Ele se refer
ă
la b
ă
trâne
ț
e,
boal
ă
, accident, handicap,
ș
omaj, moartea membrilor activi economici din familie. Pentru a asigura o protec
ț
ia
social
ă
în toate aceste situa
ț
ii de risc pentru persoane sau grupuri în nevoie, sunt utilizate în principal dou
ă
tipuri
de sprijin: sistemul asigur
ă
rilor sociale
ș
i sistemul asisten
ț
ei sociale.
Un instrument important al politicii de
protec
ț
iei sociale îl reprezint
ă
sistemul securit
ăț
ii sociale. Aceasta, prin intermediul unor institu
ț
ii
ș
i activit
ăț
i,
asigur
ă
un larg program de ajutor pentru cei b
ă
trâni, bolnavi, cu dizabilit
ăț
i,
ș
omeri, v
ă
duve, copii abandona
ț
i
care nu beneficiaz
ă
de un venit corespunz
ă
tor. Resursele financiare ale acestui program de sprijin vin din
contribu
ț
iile celor angaja
ț
i, activi, fonduri ale asigur
ă
rii de stat precum
ș
i din sistemul de taxe
ș
i fonduri
speciale. În ultimul timp, tot mai frecvent este utilizat în acest cadru ter menul de "re
ț
ea de securitate social
ă
"
ca un component de baz
ă
al securit
ăț
ii sociale. Acest termen se refer
ă
la un set de m
ă
suri publice
ș
i private
orientate spre asigurarea unui nivel minim decent de trai pentru to
ț
i membrii colectivit
ăț
ii,
împiedicându-se
astfel instalarea s
ă
r
ă
ciei. În aceast
ă
re
ț
ea de securitate social
ă
sânt incluse m
ă
suri speciale ce vizeaz
ă
politici
sociale active ca: salarii minime, pensii minime, ajutor de
ș
omaj corespunz
ă
tor, asigurarea unui venit minim pe
familie, beneficii minime pentru familii cu mul
ț
i copii, aloca
ț
ii pentru copii, ajutor pentru
persoanele încadrate în
grad de handicap,
care s
ă
le permit
ă
un nivel minim decent de via
ță
, capabile s
ă
situeze aceste persoane,
grupuri defavorizate social
ș
i uman deasupra pragului de s
ă
r
ă
cie.
La acestea se mai adaug
ă
ajutorul financiar
înalt focalizat pe persoane, bazat pe testarea mijloacelor de trai ale familiilor cu venituri sc
ă
zute, care se
plaseaz
ă
sub pragul s
ă
r
ă
ciei oficial stabilit, în ciuda beneficiilor ob
ț
inute prin sistemele mai generale.
Calificarea pentru un asemenea sprijin se bazeaz
ă
pe analiza veniturilor familiei.
Op
ț
iunile
ș
i strategiile care
stau la baza ansamblului de m
ă
suri dintr-o
ț
ar
ă
, care reglementeaz
ă
formele de ajutor la care au dreptul
cet
ăț
enii ei,
pensii, ajutoare sociale în caz de
ș
omaj pentru familii numeroase, în caz de deces, pentru

persoanele cu handicap, aloca
ț
iile pentru
copii,
constituie politicile sociale.
5_____________________________ 5 ***Neam
ț
u G . coord. ed.aII-a
"Tratat de asisten
ță
social
ă
" Editura
Polirom,
Ia
ș
i ,2003, pag. 425-427. CAPITOLUL II I.2 S
Ă
R
Ă
CIA
Ș
I EXCLUZIUNEA SOCIAL
Ă
" În secolul
actual suntem mai boga
ț
i ca oricând în istorie
ș
i în acela
ș
i timp mai s
ă
raci ca niciodat
ă
. Exist
ă
multe traume,
discrimin
ă
ri, mul
ț
i exclu
ș
i social, mult
ă
durere
ș
i suferin
ță
, încât protec
ț
ia social
ă
este mai mult decât o
necesitate" .Tranzi
ț
ia în România a fost înso
ț
it
ă
de o cre
ș
tere exploziv
ă
a s
ă
r
ă
ciei. Începând cu anul 2000
dimensiunea s
ă
r
ă
ciei a sc
ă
zut ajungând la cca.28,9% în anul 2002 ' 23 % în anul 2005.În gospod
ă
riile cu
num
ă
r mare de membrii (cinci membrii
ș
i peste) inciden
ț
a s
ă
r
ă
ciei este practic dubl
ă
fa
ță
de media la nivel
na
ț
ional. De asemenea, gospod
ă
riile din zonele rurale au un risc de c
ă
dere sub pragul de s
ă
r
ă
cie sim
ț
itor mai
mare decât restul gospod
ă
riilor. Persoanele s
ă
race din mediul rural reprezint
ă
actualmente mai mult de
jum
ă
tate din totalul persoanelor s
ă
race. Adoptarea în anul 2001 a Legii nr.416 privind venitul minim garantat a
reprezentat un pas important în lupta împotriva excluziunii sociale, garantând venitul minim în concordan
ță
cu
regulamentele Uniunii Europene. Complementar cu ajutorul social, în vederea spijinirii familiilor cu venituri
reduse, pentru perioada sezonului rece au fost instituite ajutoare pentru înc
ă
lzirea locuin
ț
ei care s
ă
conduc
ă
la
diminuarea presiunilor financiare în aceast
ă
perioad
ă
asupra bugetelor de familie. In acest sens a fost
aprobata Ordonan
ț
a de Urgen
ță
a Guvernului. Pân
ă
în prezent a suferit mai multe modific
ă
ri aceast
ă
ordonan
ță
. Un alt instrument de realizare a obiectivelor strategice cuprinse în Planul Na
ț
ional de Ac
ț
iune Anti-
S
ă
r
ă
cie
ș
i Promovare a Incluziunii Sociale îl constituie Legea 116/2002 privind prevenirea
ș
i combaterea
marginaliz
ă
rii sociale. Obiectul legii îl constituie garantarea accesului efectiv, în special al tinerilor, la drepturile
fundamentale precum si instituirea unor m
ă
suri de prevenire
ș
i combatere a marginaliz
ă
rii sociale
ș
i
mobilizarea institu
ț
iilor cu atribu
ț
ii în domeniu. Pentru a combate excluziunea social
ă
nu este suficient doar
suportul financiar, ci trebuie dezvoltat un larg complex de forme de suport. Politica de evitare
ș
i absorb
ț
ie a
exluziunii
ș
i marginaliz
ă
rii sociale este cea de promovare a incluziunii sociale. 7
Plagiarism Detector
Your right to know the authenticity!