Berd Banca Europeana Pentru Reconstructie Si Dezvoltare Si Rolul SAU In Tranzitia Spre Economia DE Piata

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

(Politica externa – Romania in organizatii Internationale / Institutii financiare)

1. BERD – Prezentare generala

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a fost infiintata in 1991, in scopul sustinerii dezvoltarii sectorului privat intr-un mediu democratic, in tarile foste comuniste.

Astazi BERD utilizeaza toate instrumentele financiare si investitionale de care dispune prntru a sustine construirea economiilor de piata si a democratiilor in 28 de tari din Europa Centrala pana in Asia Centrala. BERD este cel mai mare investitor institutional in regiune si mobilizeaza investitii straine directe semnificative, pe langa propriile finantari. Banca, cu un capital subscris de 20 miliarde de euro, este detinuta de 60 de tari membre si doua institutii interguvernamentale. Dar, in ciuda faptului ca actionarii BERD sunt din sectorul public, Banca investeste in principal in intreprinderi private, de obicei impreuna cu parteneri comerciali. BERD finanteaza proiecte de afaceri, actionand, in special, in domeniul bancar si industrial, lucreaza cu companii aflate in proprietate de stat pentru a sustine privatizarea, restructurarea si imbunatatirea serviciilor municipale.

Prin investitiile sale, BERD promoveaza reformele structurale si sectoriale, competitia, privatizarea, institutii financiare si sisteme juridice mai puternice, dezvoltarea infrastructurii pentru sustinerea sectorului privat si guvernarea corporativa eficienta. BERD promoveaza co-finantarea si investitiile straine directe, mobilizeaza capital intern si ofera asistenta tehnica.

1.1 Relatiile Romaniei cu BERD

Romania este membra BERD din 1991 si are o cota de participare de 96 milioane de euro la capitalul Bancii.

De-a lungul perioadei de tranzitie a Romaniei la economia de piata, BERD s-a dovedit a fi una dintre institutiile financiare internationale care au sustinut intens acest process pentru indeplinirea obiectivelor stabilite, prin acordarea de imprumuturi care au ajutat la implementarea proiectelor necesare transformarii economice si la intensificarea reformelor structurale.

BERD reprezinta un catalizator major pentru investitii in Romania, cu un portofoliu cumulate la sfarsitul lunii aprilie 2006 de 166 de proiecte, angajamentele sale depasind, la 31 aprilie 2006, 3.1 miliarde de euro. Cresterea portofoliului cumulate in ultimii doi ani a fost semnificativa, majoritatea (70%) regasindu-se in sectorul privat. Banca a angajat: 282 milioane de euro in 2001, 447 milioande de euro in 2002, 384 milioane de euro in 2003, 401 milioane de euro in 2004, 475 milioane de euro in 2005.

BERD a finantat un numar considerabil de proiecte pentru a spijini dezvoltarea sectorului privat in urmatoarele domenii: infrastructura (transport, enegie, utilitati), telecomunicatii, sectorul financiar, agricultura, industrie si turism.

Pe langa propria sa investitie, BERD a ajutat la mobilizarea altor 6 miliarde de euro, reprezentand co-investitii in perioada 1991- decembrie 2005.

Obiectivul BERD va ramane, si in perioada urmatoare, extinderea intr-o maniera dinamica a activitatilor sale in sectorul privat, iar implicarea in sectorul public se va concentra pe proiect cu impact semnificativ asupra tranzitiei sau avand o dimensiune regionala.

BERD va sprijini eforturile guvernului de implementare a programului de reforme pentru imbunatatirea climatului investitional al tarii si pentru accelerarea dezvoltarii sectotului privat local. Per ansamblu, prioritatile operationale ale Bancii se vor ax ape dezvoltarea generala a sectorului privat si reabilitarea infrastructurii si sectorului energetic.

Strategia BERD pentru Romania pentru perioada urmatoare se axeaza pe urmatoarele directii prioritare:

-Continuarea suportului pentru dezvoltarea infrastructurii prin transerul catre proprietatea privata si comercializarea utilitatilor energetice. BERD va cauta sa colaboreze cu investitori strategici interesati de privatizarea sectorului energetic. De asemenea, crearea unei Piete Regionale a Energiei in Sud-estul Europei este considerate o prioritate.

-Continuarea sprijinului acordat sectorului privat. O atentie speciala va fi acordata firmelor din sectorul agricol.

-Contributia la largirea si adancirea intermedierii financiare prin consolidarea rolului acesteia si facilitareaaccesului la o gama larga de produse financiare. De asemenea, se va pune accentul pe cresterea creditului acordat in moneda locala sip e dezvoltarea pietelor locale de capital.

Pentru realizarea acestor obiective, BERD va contribui si la intarirea capacitatii administrative a autoritatilor locale si a administratiei publice de a absorbi atat fondurile de preaderare cat sip e cele ulterioare aderarii.

14. Acord de principiu pentru absolvirea statutului de beneficiar al Romaniei in cadrul Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Corporatiei Financiare Internationale (IFC) si Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)

Analizele effectuate de Ministerul Economiei si Finantelor privind raporturile Romaniei cu Grupul Bancii Mondiale si cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) au condos la concluzia ca din motive economice, financiare, de management al politicii bugetare si a managementului datoriei publice, este momentul ca Romania sa renunte la statutul de imprumutat pe care in present il are in cadrul BIRD, IFC si BERD. Absolvirea in cadrul acestor institutii financiare internationale este compatibila cu statutul de membru al Uniunii Europene si va permite Romaniei sa-si contureze propria contributie la dezvoltarea comunitatii internationale. Acesta este un sfat firesc si compatibil cu participarea Romaniei, in calitate de membru al Uniunii Europene, la politica de asistenta pentru dezvoltare. Absolvirea in cadrul Grupului Bancii Mondiale si Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare nu presupune costuri financiare suplimentare din partea Romaniei. Romania va ramane in continuare tara membra a acestor Institutii financiare internationale, pastrandu-si contributia actuala si pozitia iin cadrul Constituentelor, dar va renunta la accesarea resurselor financiare ale BIRD, IFC si BERD si va dobandi un nou statut in cadrul comunitatii internationale.

14.1 Premisele solicitarii de catre Romania a absolvirii

Initierea formala a procesului de absolvire a statutului de beneficiar al operatiunilor BIRD, IFC si BERD se bazeaza pe intelegerea autoritatilor romane ca absolvirea acestui statut s-a produs ed facto. Motivele care stau la baza acestei intelegeri sunt urmatoarele:

Evolutiile economice si financiare positive, perspectivele macroeconomice precum si sutenabilitatea acestora pe termen mediu si lung; Romania a inregistrat un ritm de crestere economica sustinut in ultimii sase ani, fara a afecta trendul dezinflationist pronuntat, care a dus la inregistrarea unui nivel minim al ratei inflatiei dec/dec anul trecut de 4.9% accentuat si mai mult la sfarsitul lunii martie anul trecut cand s-a inregistrat o rata a inflatiei martie/martie de 3.66%. Deasemenea, pozitia externa a Romaniei s-a imbunatatit continuu si in mod semnificativ, datoria externa si in special, datoria publica extena situandu-se la un nivel foarte scazut, concomitant cu crearea unui nivel mai mult decat confortabil al rezervelor valutare, aflat actualmente la aproximativ 6 luni de impoturi.

Obtinerea ratingului suveran investitional; Actualmente Romania are rating investitional de la toate agentiile internationale de rating cu care are relatii contractuale si care acopera pietele financiare si mediile investitionale majore, si anume, Standard & Poor’s, Fitch Ratings, Moody’s Investors Service si Japan Credit Ratind Agency. Aceste evolutii coroborate cu obtinerea statutului de stat membru al UE au creat premizele imbunatatirii conditiilor de acces ale Romaniei la pietele private de capital, marjele corespunzatoare obligatiunilor romanesti peste randamentele obligatiunilor benchmark comprimandu-se semnificativ. Costurile aferente finantarilor de pe pietele internationale de capital sau ale celor aferente imprumuturilor oferite de alte institutii financiare internationale, cum sunt Banca Europeana de Investitii sau Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei au devenit favorabile Romaniei in comparatie cu costul imprumuturilor de la BIRD si BERD.

Actualul stadiu de dezvoltare legislative si institutionala prin prisma noului statut de tara membra a UE, presupune o abordare moderna a managementului finatelor publice, in cadrul carora administrarea datoriei publice joaca un rol decisiv. In acest context, dezvoltarea pietei titlurilor de stat este unul dintre obiectivele majore ale MEF, in scopul dezvoltarii pietelor financiare in ansamblu precum si al eficientizarii managementului datoriei publice. Astfel, strategia de finantare a deficitului bugetar si refinantare a datoriei publice se axeaza pe emiterea de instrumente de piata (titluri guvernamentale) in detrimental contractarii de imprumuturi bilaterale sau multilaterale creand o flexibilitate mai mare in restructurarea portofoliului de datorie.

Mai mult, cele prezentate la punctual anterior capata o substanta mai mare in contextual in care, pietele financiare interne se afla intr-un process amplu de dezvoltare. Obiectivul contruirii de referinte pentru piata financiara interna a fost dublat si de reducerea costurilor de finantare prin emiterea de titluri de stat in lei, ducand la substituirea treptata a finantarilor in valuta cu cea in lei.

14.2 Relatiile Romaniei cu BIRD si IFC (parti ale Grupului Bancii Mondiale)

Romania este stat membru al BIRD incepand cu anul 1972, cand a aderat la prevederile Statutului BIRD, prin Decretul 494/1972. Din anul 1974, Romania face parte din Constituenta Olandeza. In aceasta calitate, Romania a beneficiat de operatiuni financiare de imprumut, acordate de Banca cu precadere dupa anul 1990. Prin statut (Sectiunea 2, Articolul III) BIRD acorda doar imprumuturi suverane Guvernelor statelor membre, sau imprumuturi acordate agentilor economici, cu garantie de stat. Operatiunile financiare pentru sectorul privat sunt furnizate de Corporatia Financiara Internationala (IFC), institutie separate a Grupului Bancii Mondiale. Din 1990 pana in present, portofoliul BIRD in Romania se ridica la aprox. 4 mld. EUR, cu un numar de 55 operatiuni, din care 32 imprumuturi, in valoare de aprox. 2.5 mld. EUR, au fost utilizate si se afla in curs de rambursare, iar 23 de imprumuturi, in valoare de aprox. 1.5 mld. EUR, se afla inca in curs de utilizare. Portofoliul Bancii este concentrat pe urmatoarele domenii economice:

-Ajustare structurala si sutinerea reformelor necesare dezvoltarii in procesul de tranzitie – expunerea totala pe acest sector fiind de aprox. 38% (1518.42 mil. EUR)

-Industrie si transporturi, domenii in care imprumuturile acordate au impus si conditionalitati de reforma, ambele totalizand aproximativ 30% din total portofoliu BIRD.

-Educatie, sanatate si sector social – aceste domenii reprezentand 32% din totalul finantarilor BIRD.

Imprumuturile se acorda in cadrul unor strategii de tara, formulate pe o perioada de 4 ani, agreate de Banca si guvernele statelor membre. Board-ul Bancii a aprobat pentu Romania in 2006 Strategia de Parteneriat de Tara pentu perioada 2005-2008, cu un plafon de pana la 1.5 mld. EUR, pe baza careia au fost incheiate 8 operatiuni de imprumut, in valoare de 525.5 mil. EUR.

Obiectul de activitate al IFC il reprezinta finantarea de proiecte private in domenii ca infrastructura, manufactura, turism, sanatate si educatie, servicii financiare, prin investitii pe piata asigurarilor si ipotecara si linii de credit pentru bancile locale pentru finantarea afacerilor locale si a IMM-urilor.

Romania a devenit membra a IFC in anul 1990, prin acceptarea Acordului privind Corporatia Financiara Internationala (adoptand la 11 aprilie 1955 si amendad la 11 aprilie 1955 si amendat prin Rezolutiile Consiliul Guvernatorilor din 21 septembrie 1961 si 1 septembrie 1965) si acceptarea Rezolutiei Consiliului Guvernatorilor Corporatiei Financiare Internationale nr. 165 din 4 septembrie 1990, care stabileste conditiile si termenii pentru admiterea Romaniei ca membru al IFC (legea nr 28 publicata in M. Of. Nr 067 din data de 30.03.1991).

Pana in prezent , portofoliul de investitii al IFC in Romania se ridica la peste 500 milioane USD, din care 79% investitii in pietele financiare, 13% in infrastructura, 7% in domeniul petrolier si 1% in industrie. Concret, IFC s-a implicat in:

-privatizarea si restructurarea marilor intreprinderi de stat din sectorul bancar ( Banc Post, BCR) si din sectorul utilitatilor (Distrigaz), dezvolatrea pietelor financiare, inclusive imbunatatirea accesului la finantare a intreprinderilor mici si mijlocii, extinderea finantarii prin ipoteca (Banca Transilvania, Ro-Fin mortgage) si dezvoltarea leasingului (Romlease si Unicredit Leasing).

-dezvoltarea competitivitatii afacerilor romanesti si atragerea investitorilor straini : cel mai mare plasament privat de risc (Orange) si co-investitii impreuna cu parteneri straini in industrie (ICME, Arctic, Ambro).

-proiecte regionale: Medicover in domeniul sanatatii, Raiffeisen Bank International si fondurile private de investitii.

-consultanta Guvernului in problemele legate de restructurarea sectorului de sanatate prin introducerea parteneriatului public privat (PPP) in acest sector.

14.3 Relatiile Romaniei cu BERD

Din anul 1990, Romania a aderat la Statutul BERD, prin Legea nr 24 din 24.10.1990, privind ratificarea Acordului de infiintare a BERD, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr 116/25 octombrie 1990. Conform prevederilor Statutului, portofoliul BERD cuprinde maxim 40% operatiuni pentru sectorul public (Cap. III Operatiuni, Art. 11, alin. 3), restul de 60% fiind operatiuni alocate sectorului privat.

Prin Statut, spre deosebire de BIRD, BERD acorda atat imprumuturi suverane si imprumuturi pentru agenti economici cu garantie de stat, cat si imprumuturi si alte operatiuni financiare pentru sectorul privat. Din 1990 pana in prezent, portofoliul BERD in Romania se ridica la aprox. 3.5 mld. EUR si cuprinde:

subportofoliul public, in valoare totala de aprox. 1 mld. EUR, reprezentat din 21 operatiuni. Din acestea, 6 operatiuni, in valoare totala de 310.2 mil. EUR, mai sunt inca in curs de utilizare. Expunerea pe domenii a portofoliului public se prezinta astfel: transport 46.51% (462.82 mil. EUR), utilitati publice 14.64% (145.68 mil. EUR), industrie, comert si comunicatii 27.46% (273.23 mil. EUR) si alte domenii cum ar fiagricultura si municipalitate 11.39% (113.45 mil. EUR).

Subportofoliul privat, in valoare totala de aprox. 2.5 mld. EUR, reprezentat de 111operatiuni financiare contractate din 1990 pana in prezent.

14.4 Politica de absolvire a statutului de beneficiar al operatiunilor Bancilor

In cazul BIRD, absolvirea a fost pentru prima oara formulate intr-o politica explicita in anul 1973, ca raspuns la “recunoasterea generalizata ca anumite tari aflate in stadiul de dezvoltare vor atinge un nivel de dezvoltare si acces la pietele private de capital care vor face ca imprumuturile BIRD san u mai fie necesare”. Declaratii oficiale privind absolvirea generala de la operatiunile Bancii Mondiale au fost cuprinse intr-un memorandum din ianuarie 1982 “Absolvirea statutului de beneficiar al operatiunilor Bancii”

In cazul IFC, politica de absolvire este implicita in Statut sin u se bazeaza pe indicatori cantitativi ai companiilor sau pe marimea sau venitul tarii. Mandatul IFC indica rolul pietei private in absolvirea companiilor sau a proiectelor de la operatiunile IFC. Reglementarile IFC mentioneaza ca pentru clientii existenti, chiar IFC trebuie sa promoveze absolvirea, sprijinindu-I ca sa-si castige accesul la finantari si capital pe termen lung. Reglemntarile IFC de absolvire nu se concentreaza pe definitii la nivel de tara. Portugalia si Cipru au absolvit IFC la 6 ani dup ace au absolvit BIRD si s-a bazat pe propria lor decizie ca finantarea IFC nu mai este necesara.

In cazul BERD, comform Politicii privind absolvirea statutului de beneficiar al operatiunilor BERD (BDS 96-166), aprobat in noiembrie 1996, “absolvirea la nivel de tara se va produce ca o consecinta naturala a aplicarii principiilor de baza ale Bancii, inclusive system bancar sanatos, aditionalitate si impact asupra trazitiei, luand in calcul si vointa tarii respective.” Documentul mentioneaza ca trebuie sa existe o perioada de monitorizare inainte de producerea absolvirii de la operatiunile Bancii. In tari avansate in procesul de tranzitie, absolvirea se va produce de facto de la momentul la care cele mai multe segmente de piata, sectoare economico-financiare si regiuni geografice sunt bine deservite de piata, respectiv cand domeniile in care Banca este aditionala au scazut pana la un nivel la care cererea pentru serviciile BERD nu mai exista. La acel moment o tara de operatiuni poate sa isi exprime vointa de a absolve statutul de beneficiar.

Absolvirea, in cazul BERD, este un process gradual, care se produce operatiune cu operatiune, sector cu sector si regiune cu regiune. Piata joaca un rol decisive in a stabili unde anume “Banca” este aditionala.

a)Criteriile pentru absolvirea la nivel de segmente de piata intr-o tara sunt:

-Cerere redusa atat din partea sectorului public cat si a celui privat pentru finantare BERD a proiectelor care sunt conforme cu principiile de operare ale Bancii;

-Oferta substantiala de fonduri pentru segment din surse alternative, cu maturitati relevante si termini rezonabili;

b)Procedura. Instrumentul principal de realizare a absolvirii la nivel de segmente de piata consta in documentul strategiei de tara, care ar trebui sa detalieze urmatoarele aspecte:

-accesul suveran si corporat la pietele internationale de capital si la finantare din surse interne, inclusive ratingul de credit acordatde agentiile majore de rating; impactul acestui acces asupra disponibilitatii proiectelor Bancii;

-imposibilitatea BERD de a mai contribui la dezvoltarea sectorului privat in tara respective, de a mai transfera “know how” prin operatiuni financiare, de a mai asigura expansiunea pieteii in sectorul unde are loc investitia sau de a avea un effect de demonstratie pentru proiecte similare;

-in cazul BERD, absolvirea este un process ireversibil;

-informal, desi absolvirea este reglementata printr-o serie de documente interne ale BERD, si este un process recunoscut si asteptat sa se intample in cazul tarilor avansate in procesul de tranzitie, se recomanda tarilor interesate sa isi anunte intentiile de absolvire in intalnirea cu conducerea BERD si apoi la intalnirea anuala a Bancii, preferabil inainte de inceperea perioadei de planificare strategica pentru BERD. Ca urmare a discutiilor preliminare de absolvire, conducerea BERD s-a aratat dispusa sa formuleze o strategie post-aderare care sa se concentreze pe sectorul privat din Romania, la eventualele solicitari ale autorizatiilor romane.

-alternativ MEF poate sa blocheze operatiunile BERD in Romania prin dreptul de OBIECTIE stability prin Statut care prevede ca “nici o operatiune nu se poate desfasura pe teritoriul unei tari membre fara acordul guvernului respectivei tari”;

c)Singura tara care a absolvit BERD pana in prezent este Cehia, celelalte ajungand la o intelegere de a diminua numarul operatiunilor, mai ales in sectorul public (cu exceptia Poloniei unde exista operatiuni massive in sectorul public).

14.5 Impactul procesului de absolvire a statutului de beneficiar al operatiunilor financiare ale celor doua banci:

Absolvirea statutului de beneficiar al operatiunilor BIRD si BERD de catre Romania necesita o analiza de costuri-beneficii dupa cum urmeaza:

a)costurile absolvirii se concretizeaza astfel:

-renuntarea la imprumuturile suverane inca necontractate, stabilite prin Strategiile de Parteneriat de Tara, initiate de Guvernul Romaniei si Banci in 2005.

-renuntarea la investitiile BERD in sectorul privat al economiei romanesti, care se cifreaza, din 1992, la un volum mediu anual de de investitii de aprox. 150 mil. EUR, cu peste 300 mil. EUR in anii 2002, 2004 si 2006. Comparativ, investitiile straine directe au fost in 2006 de 6 mld. EUR si se asteapta ca acestea sa fie in 2008 de 7 mld. EUR.

-renuntarea la participarea BIRD si BERD in orice process de privatizare care urmeaza sa aiba loc in Romania.

-renuntarea la operatiunile BERD in sectorul municipalitatilor, fara garantie de stat, domeniu in care BERD a investit pana la 200 mil. EUR pana in prezent.

-BERD a primit un mandate special din partea G8 (2005) la intalnirea de la Gleneagle fiind IFI-ul care trebuie sa promoveze operatiunile de eficienta energetica in spatiul european prin imprumuturi, fonduri de investitii speciale, know how si dezvoltarea fondului pentru comertul cu credite de C02. Pana in momentulde fata operatiunile din acest domeniu sunt concentrate pe fostul spatiu sovietic si Bulgaria.

14.6 Beneficiile care ar putea fi generate de procesul de absolvire a procesului de beneficiar al operatiunilor financiare ale celor doua banci pot fi estimate doar pentru sectorul public, astfel:

a)stimularea cresterii rolului sistemului bancar privat intern si extern in finantarea investitiilor publice din Romania.

b)intarirea politicii economice guvernamentale, atat in ceea ce priveste coerenta cadrului fiscal, pentru cresterea interesului investitorilor in economia romaneasca, dar si privind datoria publica, prin dezvoltarea prezentei suverane pe pietele financiare interne si internationale si asigurarea surselor alternative de finantare, astfel:

-fondurile europene nerambursabile post-aderare, pentru cheltuielile eligible;

-pietele financiare interne si internationale, in vederea asigurarii surselor de finantare a deficitului bugetului de stat, in conditiile includerii in cheltuielile bugetului general consolidate a celor aferente proiectelor care erau estimate a fi finantate cu resurse provenite de la Banci;

-alte surse, coordinate intr-o strategie financiara guvernamentala pe termen mediu si lung;

14.7 Etapele realizarii procesului de absolvire a statutului de beneficiar al operatiunilor BIRD si BERD

Dialogul este considerat essential pentru obtinerea unei intelegeri comune de catre Banca si tara membra cu privire la absolvirea segmentelor de piata. In acest scop, Ministerul Economiei si Finantelor va transmite solicitari oficiale din partea Guvernatorului Romaniei la cele doua institutii financiare internationale pentru a solicita initierea procesuluide absolvire a Romaniei de la statutul de beneficiar al operatiunilor financiare ale acestora. Pe baza consultarilor comune dintre Romania si cele doua banci, Strategiile de tara pot fii amendate astfel incat sa reflecte procesul de absolvire solicitat de Romania. Documentele strategice ale celor doua banci, elaborate in 2005, nu reflecta noul statut al Romaniei, de Stat Membru al UE, incepand cu 01.01.2007.

Avand in vedere ca pentru absolvire nu exista un mechanism procedural clar, durata procesului de absolvire a Romaniei nu poate fi estimate la acest moment. Ministerul Economiei si Finantelor va depune toate diligentele pentru coordonarea consultarilor si obtinerea rezultatelor urmarite.

5. BERD aloca 300-400 milioane euro pentru Romania in urmatorii doi ani

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare vrea sa investeasca intre 300-400 milioane euro pe an in 2007 si 2008 in Romania, deoarece exista o cerere foarte mare pe piata si, in plus, anumite sectoare au un bun potential de dezvoltare, a declarat, agentiei NewsIn, directorul BERD Romania.

“Urmatorii doi ani vor cuprinde finantari precum cele din anii anteriori, intr-un interval de 300-400 milioane euro. Perioada 2007-2008 va fi buna si nu avem nici un motiv sa incetinim ritmul”, a spus Gacek. “Cererea este mare. Avem un numar mare de clienti si exista sectoare cu mult potential”, a mai declarat directorul reprezentantei BERD pentru Romania, Hildegard Gacek.

Institutia economica internationala este unul din cei mai mari investitori din Romania, valoarea celor peste 120 de proiecte din 1991 pana in ianuarie 2007 cumuland 3,35 miliarde euro, in crestere de la 3,2 miliarde euro la sfarsitul anului 2005. “Pana in prezent am investit 3,35 miliarde euro in peste 120 de proiecte si cred ca asta conteaza foarte mult”, a spus Gacek.

Sectoarele cu potential mare identificate sunt cel energetic, cel al municipalitatilor si al companiilor. BERD nu este prezenta in proiectele de infrastructura, insa se va pastra deschisa catre proiecte din toate domeniile. Banca va reduce volumul finantarilor directe catre banci, insa institutiile financiare romanesti vor mai servi drept canale de distributie pentru alte proiecte BERD.

Banca internationala pune la punct o linie de finantare pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri), o alta in cooperare cu Uniunea Europeana (UE) si o a treia pentru companiile romanesti, a spus directorul BERD. Ultima facilitate de credit va ajuta companiile romanesti sa isi imbunatateasca capacitatea de productie si sa investeasca in domeniul mediului. Astfel, linia de finantare va ajuta firmele din Romania sa faca fata competitiei din Uniune la capitolul mediu, pe de o parte, si la standardele tehnice, pe de alta parte, a mai spus Gacek.

Sectorul energetic ar putea beneficia de finantari intre 100 si 200 milioane euro, iar cel al industriei generale de finantari intre 50 si 100 milioane euro. Pentru municipalitati, finantarile vor fi intre 50 si 100 milioane euro, iar in sectorul IMM-urilor intre 50 si 80 milioane euro. Pentru “agribusiness” (producerea si distribuirea produselor alimentare), BERD a inclus in buget intre 50 si 100 milioane euro pentru inca doua proiecte. Kaufland va primi un imprumut de 100 milioane euro, iar proiectul ar putea fi semnat in martie.

Pentru imobiliare, BERD va investi in proiecte din afara Bucurestiului. Capitala este foarte bine “acoperita” de bancile comerciale, iar BERD nu reprezinta un competitor pentru acestea, a spus Gacek. “in orasele mai mici exista un potential mare”, a spus directorul BERD.

Proiectele cu Fildas si E.ON nu au fost inca semnate, insa ele au primit aprobarea consiliului institutie. “Sper sa fie cat mai curand”, a spus Gacek. Directorul BERD spune ca ar putea fi semnate in urmatoarele doua luni.

BERD doreste sa investeasca in doua companii de asigurari din Romania, a declarat, recent, pentru NewsIn, directorul pentru investitii si dezvoltare al BERD, Kurt Geiger. Gacek a precizat ca board-ul institutiei internationale urmeaza sa discute pe aceasta tema, dar a adaugat ca nu poate oferi informatii suplimentare.

“Analizam datele pentru emisiunea de obligatiuni”, a spus Gacek. Emisiunea va fi in lei si va fi echivalentul a aproximativ 100 milioane euro. Piata unde vor fi listate va fi decisa ulterior, in urma deciziei conducerii BERD. Banii obtinuti vor fi directionati finantarii activitatii BERD in Romania.

Institutia a fost foarte activa in prima perioada a anului, BERD ajungand sa finanteze aproape 200 milioane euro. Astfel, BERD a aprobat un credit de 100 milioane euro pentru Kaufland si va cumpara pachete minoritare la E.ON Energie Romania SA (actionarul majoritar al E.ON Moldova) si la o companie de gaz, care va fi infiintata de E.ON Ruhrgas Group, ce detine 51% din E.ON Gaz Romania S.A. Ultimul proiect are o valoare de 44 milioane euro, a spus Gacek. Pe langa aceste doua proiecte, BERD a mai creditat Tenaris cu 10 milioane euro, vrea sa finanteze cu 20 milioane euro Fildas si va cumpara un pachet de actiuni pentru 12 milioane euro. Astfel, investitiile si finantarile din prima parte a anului, unele nesemnate inca, au ajuns la 186 milioane euro.

BERD a fost infiintata in 1990 pentru a ajuta economiile din Europa Centrala si de Est (ECE) si Comunicatatea Statelor Independente(CSI). Banca este detinuta de 61 de state si doua institutii inter-guvernamentale. Misiunea BERD este de a finanta dezvoltarea si de a facilita tranzitia tarilor din regiunile ECE si CSI la economii de piata.

Romania are o participatie de 96 milioane euro la capitalul BERD, adica aproximativ 0,485% din capitalul institutiei. Aproximativ trei sferturi din capitalul institutiei pot fi folosite daca institutia intalneste probleme financiare, iar aceasta suma reprezinta un angajament neconditiat al actionarilor. BERD are un capital de aproape 19,8 miliarde euro.

4. Romania ocupa locul 2 in topul investitiilor BERD, dupa Rusia

Romania ocupa locul 2, dupa Rusia, in topul celor mai mari investitii ale Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), a declarat miercuri Serban Ghinescu, directorul adjunct al biroului BERD din Romania.

Clasamentul reuneste cele 29 de tari in care activeaza banca.

"Din 1992 pana in prezent, am investit in Romania circa 3,6 miliarde de euro, ceea ce reprezinta 10% din investitiile noastre totale. In sectorul energetic din Romania am investit pana acum aproximativ 350 milioane de euro", a precizat oficialul BERD.

Serban Ghinescu a mai spus ca institutia intentioneaza sa participe la finantarea proiectului conductei Nabucco. "Suntem interesati sa participam la finantarea proiectului de realizare a gazoductului Nabucco, atunci cand va fi cazul", a afirmat oficialul BERD in cadrul conferintei internationale "Energy in Central & Eastern Europe", organizata de Forum Invest.

Acesta a precizat ca toate discutiile referitoare la o suma concreta pe care BERD ar dori sa o investeasca in proiectul gazoductului Nabucco sunt ipotetice. "Regula interna a BERD este sa finantam maximum 35% din valoarea proiectelor care ne intereseaza", a precizat Ghinescu.

6. Mesajul BERD pentru Romania este unul pozitiv in ceea ce priveste evolutia reformei

Romania a facut progrese deosebite atat in domeniul dezvoltarii afacerilor, cat si in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei, releva reprezentantul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, Steven Fries, care a prezentat, marti, raportul pentru 2005 privind tarile in tranzitie.

Specialistii BERD au observat ca a crescut cererea si au fost atinse niveluri record ale fondurilor deschise de investitii, aceastea inregistrand o crestere de 20 la suta, pana la nivelul de cinci miliarde de dolari, in intervalul 2004-2005. Principalele vulnerabilitati ale zonelor de tranzitie sunt deficitul comercial, Cehia, Ungaria si Polonia, deficitul de cont curent si inflatia, in zona Baltica, si un sistem financiar fragil, in Ungaria.

Pentru Europa de Sud-Est, vulnerabilitatile se refera la deficitul de cont curent, iar in ceea de priveste deficitul comercial au fost mentionate Albania si Croatia. De asemenea o vulnerabilitate o reprezinta si datoria externa in Croatia si in Serbia si Muntenegru.

In Romania, au observat specialistii bancii europene, sunt importante consolidarea fiscala si limitarea veniturilor. De asemenea, pentru a limita cererea, trebuie intarite politicile fiscale si monetare.

In ceea ce priveste cresterea creditului, zona de tranzitie din Europa se caracterizeaza printr-o nota de instabilitate, remarca reprezentantii BERD, inclusiv intr-o tara ca Romania.

Din punct de vedere al riscurilor in zona macroeconomiei si sistemului bancar, cele mai vulnerabil sunt Ucraina si Republica Moldova. De asemenea, in Ungaria se pot identifica riscuri deosebite asupra macroeconomiei. Romania se confrunta cu riscuri mari privind factorii macroeconomici, ca urmare a cresterii creditului si aprecierii cursurilor reale de schimb, dar nu este vorba de o criza financiara, a remarcat Freis.

In ceea ce priveste mediul de afaceri, reprezentantii BERD au subliniat ca, exista inca decalaje semnificative, in regiunea tarilor in tranzitie, in tari precum Germania sau Grecia inregistrandu-se o permanenta imbunatatire, pe fondul existentei factorilor de crestere a productivitatii.

Romania a inregistrat o imbunatatire a stabilitatii macroeconomice, releva raportul. "A fost o perioada de crestere puternica, cu inflatie moderata", a explicat Fries. De asemenea, ca urmare a exploziei creditului, firmele si-au putut finanta mai usor investitiile.

In ceea ce priveste piata muncii, chiar cele opt state nou intrate in uniunea Europeana au inregistrat o tendinta descendenta.

Piata muncii s-a gasit sub o serie de influente precum ''impozitul pe timp sua pe coruptie''. Aceste ''taxe'', a explicat Fries, se refera la timpul de care are nevoie o companie pentru a discuta cu autoritatile asupra reglementarilor, respectiv la platile neoficiale catre oficialitatile publice. Media, pentru toata regiunea in tranzitie, este de cinci la suta, in ceea ce priveste impozitul pe timp, iar economiile mai dezvoltate au o medie de doua procente. Acest indice ramane in contiuare ridicat in zona Balcanilor si in fostele tari ale Uniunii sovietice.

Cat priveste mita pe care trebuie sa o dea companiile aceasta reprezinta, in medie, aproximativ 15 procente din profit. In Romania, a remarcat Steven Fries, se observa o reducere semnificativa a mitei p care companiile trebuie sa o plateasca autoritatilor. De asemenea, firmele privatizate platesc cea mai mare mita, urmate de companiile private si cele de stat.

In ceea ce priveste accesul la finantare, in economiile dezvoltate 65 la suta din companii acceseaza credite pentru investitii. In romania, acest indice este de numai 30 la suta. Din punct de vedere al dobanzilor, acestea sunt mai mari in economiile mai putin dezvoltate. In Romania, nivelul dobanzilor este asemanator cu cel din tarile fostei Uniuni Sovietice, a atras atentia oficialul BERD. "Referitor la scadenta creditelor se inregistreaza, de asemenea, un decalaj semnificativ intre tarile mai avansate, unde scadenta este de trei ani si Romania, respectiv fostele state URSS, unde aceasta perioada este de doi ani".

Indicele productivitatii muncii este mai ridicat pentru companiile straine si mai cazut pentru firmele de stat, diferenta fiind de 40 la suta. Intre companiile privatizate si cele de stat, diferenta este de zece la suta. "Un rol important in productivitatea muncii il are existenta concurentei", a mai precizat Fries. Romania are acelasi grad de productivitate ca si Ucraina.

Reprezentantii Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare au subliniat ca se inregistreaza un progres semnificativ la nivelul intregii zone in tranzitie, exista tot mai putine obstacole in calea reformelor, dar cu toate acestea exista inca riscuri semnificative.

10. BERD: Romania, tara est-europeana cu cel mai rapid ritm de crestere a pretului locuintelor

Potrivit celui mai recent raport al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvolatare (BERD), Romania este, dupa Ucraina, tara est-europeana cu cel mai rapid ritm de crestere a pretului locuintelor. Asa se face ca, o casa din Bucuresti a ajuns sa coste mai mult decat o locuinta din centrul Atenei. Expertii sustin ca, daca oferta in sectorul imobiliar se va imbunatati in urmatorii ani, iar bancile vor inaspri conditiile de creditare, preturile caselor ar putea scadea. Raportul anual asupra evolutiei economice a statelor din Europa de Est, intocmit de BERD, recunoaste in schimb "progresul notabil" facut de Romania in reformarea economiei sale de piata, dupa aderarea la Uniunea Europeana, dar atrage atentia asupra politicii fiscale lipsite de fermitate si a programelor pe termen lung pe care autoritatile de la Bucuresti ar trebui sa le aplice.

Raportul BERD noteaza ca, in 2006, pretul unei locuinte din Bucuresti a depasit 2.000 de euro/metru patrat, fiind mai mare decat in Bruxelles, Atena sau Budapesta, in conditiile in care, gradul de dezvoltare a capitalei Romaniei, calculat dupa PIB/locuitor, este de peste trei ori mai mic decat in capitala Belgiei. Autorii studiului subliniaza faptul ca preturile pentru locuinte iau in calcul costul unui metru patrat intr-un apartament de aproximativ 120 metri patrati, situat in centrul oraselor luate in calcul. "Putem spune ca raportul intre pretul locuintelor si nivelul veniturilor in Bucuresti, Kiev, Riga, Vilnius sau Varsovia este relativ ridicat comparativ cu alte capitale din regiunile in tranzitie sau occidentale. Cu toate acestea, o comparatie a preturilor este dificila, deoarece calitatea si oferta de locuinte variaza intre aceste tari, mai ales in cazul statelor in tranzitie. Mai mult, avansul rapid al veniturilor si al preturilor locuintelor tinde sa se concentreze mai ales in capitalele statelor in tranzitie decat in statele mai dezvoltate", se arata in raport.

Analistii BERD noteaza insa ca este posibil insa ca preturile locuintelor sa se tempereze, in contextul in care se imbunatateste oferta, iar conditiile de creditare se inaspresc in urmatorii ani. "Cresterea continua a pretului caselor poate duce in curand la o supra-evaluare", a mai indicat BERD.

Expertii recunosc "progresul notabil" facut in domeniul reformelor

Romania a inregistrat un "progres notabil" in ceea ce priveste reformele in ultimul an, avansul fiind determinat, ca si in cazul Bulgariei, de procesul de aderare la Uniunea Europeana, arata raportul BERD. 2006 a fost "bun" pentru reformele din sud-estul Europei, unde au fost operate "10 cresteri de scor". In randul tarilor avansate din aceasta zona europeana – Bulgaria, Croatia si Romania – ultimele doua au inregistrat un progres notabil in ultimul an, progresul fiind legat de procesul de aderare la UE, sustine raportul.

Scorul mediu atribuit Romaniei de BERD, care evalueaza evolutia perioadei de tranzitie, este de 3,3 puncte (pe o scala de la 1-4, unde "1" reprezinta schimbari minore fata de economia planificata central, in timp ce "4 plus" este scorul atribuit economiilor industrializate- n.r.). Scorul este inferior celor obtinute de Bulgaria si Croatia, dar si de statele care au aderat la UE in 2004, cu exceptia Maltei si Ciprului, care nu sunt incluse in studiu.

Principalele riscuri pentru Romania sunt deficitul semnificativ de cont curent si oscilatiile gradului de competitivitate, potrivit raportului referitor la tarile in tranzitie elaborat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.

In ciuda acestui progres, analistii BERD sustin ca este nevoie in continuare de multa munca pentru a se asigura stabilitatea reformelor si pentru a proteja regiunea de orice criza financiara la nivel mondial. "Reformele neuniforme din Europa de Sud-Est, dupa caderea comunismului, au ingreunat aderarea statelor din aceasta regiune la UE", sustine raportul.

Romania, vulnerabila din cauza lipsei de fermitate a politicii fiscale

Un punctaj de "4 minus" a fost atribuit privatizarilor, iar "3 plus" pentru reforma sistemului bancar (in urcare cu o treapta fata de anul trecut) si reforma in infrastructura. In cazul sistemului bancar, imbunatatirea punctajului a fost determinata de cresterea rapida a creditului contractat de sectorul privat. De asemenea, Romania a obtinut un scor de "3 minus" pentru restructurarea intreprinderilor, politica in domeniul concurentei, piata de capital si institutii nebancare. "In Romania, dezvoltarea sectorului financiar a fost, in mare, un raspuns al pietei la reformele initiale si la privatizari. Cresterea rapida a creditelor contractate de companiile private si gospodarii, alaturi de reglementari mai bune in domeniul bancar au condus la imbunatatirea scorului pentru sectorul bancar. In acelasi timp, pietele de actiuni si obligatiuni au crescut rapid, au fost autorizate si au inceput activitatea fonduri private de pensii, iar sectorul asigurarilor si al leasingului au continuat sa se dezvolte", se spune in raport.

Analistii BERD sunt de parere ca, desi riscurile economice pe termen scurt sunt reduse, totusi politica fiscala lipsita de fermitate si cea legata de venituri contribuie la cresterea vulnerabilitatilor, in conditiile in care economia trece prin schimbari structurale semnificative. De asemenea, BERD atrage atentia ca autoritatile trebuie sa realizeze programe pe termen mai lung pentru a pune bazele cresterii viitoare.

7. BERD: Romania are piete ipotecare bine reglementate

Romania a obtinut calificative bune la capitolul reglementarii pietelor ipotecare primare si secundare intr-un raport dat marti publicitatii de Banca Europeana pentru Reconstructie si dezvoltare (BERD).

Intre tarile din regiune, Croatia, Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia si Ucraina au obtinut in general calificative foarte bune cu privire la cadrul de reglementare al sistemului ipotecar.

In privinta Romaniei, rezultatele sunt de asemenea pozitive, sistemul fiind caracterizat ca eficient, din punctul de vedere al simplitatii procedurilor, costurilor, sigurantei si adecvarii la cerintele pietei.

„Ramane de vazut daca nivelul de crestere a pietei ipotecare din Romania isi va mentine ritmul alert avut pana acum. O alta intrebare care se pune este daca Romania e o piata suficient de matura pentru a avea loc si primele emisiuni de instrumente financiare securitizate", conform raportului.

Valoarea totala estimata a creditelor ipotecare a fost de 4,1 mld euro in 2007.

In Romania exista de aproximativ 2 ani un cadru legal si de reglementare cu privire la securitizarea creantelor ipotecare si respectiv obligatiunile ipotecare. Cu toate acestea nu au avut loc, pana in prezent, astfel de tranzactii.

Pentru viitor, in pofida temerilor legate de pietele financiare internationale, raportul BERD evidentiaza potentialul deosebit de crestere al pietei ipotecare in economiile in tranzitie.

„Pentru o piata cu un ritm de crestere atat de alert ca cel avut de Romania in ultimii ani, beneficiile utilizarii instrumentelor pietei de capital ar putea fi substantiale, vizand o mai buna gestionare a costurilor de refinantare, a cerintelor de adecvare a capitalului pentru institutiile de credit si cu un potential impact pozitiv asupra costurilor de creditare in beneficiul imprumutatilor. In aceste conditii, si pe de alta parte in considerarea evolutiilor ingrijoratoare de pe pietele internationale, ramane de vazut daca anul 2008 va aduce si prima operatiune de securitizare a activelor bancare romanesti," a declarat Andrei Burz Pinzaru, Senior Manager Reff & Asociatii.

Printre aspectele negative ale pietei romanesti, raportul mentioneaza imposibilitatea consultarii on-line a cartilor funciare precum si faptul ca exista inca imobile neinregistrate in sistemul de publicitate imobiliara. De asemenea, sunt subliniate unele neclaritati ale cadrului legislativ, de exemplu cu privire la necesitatea reinnoirii inscrierii ipotecii in cartea funciara, cerintele referitoare la descrierea obligatiilor garantate, implicarea obligatorie a instantelor in procedura de executare silita.

Raportul, numit Institutia ipotecii in economiile in tranzitie, analizeaza cadrul legal si piata ipotecara in 17 tari din centrul si estul Europei. Deloitte Romania si Reff si Asociatii SCA au contribuit la redactarea raportului pentru Romania.

8. BERD: Sistemul legal al pietei ipotecare din Romania este relativ eficient, dar nu a fost inca testat

Sistemul legal al pietei ipotecare din Romania poate fi totusi considerat relativ eficient, insa trainicia lui nu a fost inca testata, deoarece nu a trecut inca printr-o perioada in care sa apara o inversarea tendintei de crestere a pietei, arata, marti, un raport al BERD.

In privinta cadrului legal care reglementeaza piata ipotecara, raportul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) atribuie calificative de "eficient" pentru patru criterii din cele cinci principale ale studiului, care sunt simplitatea, viteza, costurile, siguranta si potrivirea la realitatea pietei.

La criteriul "functii legale de baza", raportul BERD acorda sistemului legal romanesc calificativul "cu anumite deficiente", legate mai ales de incertitudini legate de procedurile si practica sistemului de justitie. De altfel, in Romania, ca si in Bulgaria, Croatia, Georgia, Polonia, Rusia si Ungaria, recuperarea unei datorii garantate cu ipoteca este estimata la circa 50-80%, in timp ce in Kazahstan, Lituania, Slovacia si Ucraina, recuperarea se face la valoarea de piata.

Ca deficiente in cadrul acestor criterii, expertii BERD au detectat restrictii legale la accesarea unui credit ipotecar si la garantarea unei datorii cu creditele ipotecare din portofoliu, necesitatea unei hotarari in justitie atat pentru confirmarea procedurii de executare silita, cat si pentru punerea sa in aplicare.

De asemenea, cel care s-a imprumutat garantand cu o ipoteca are mijloace prin care poate intarzia executarea silita in caz de neplata.

Alte aspecte negative ale pietei romanesti sunt imposibilitatea consultarii online a cartilor funciare precum si faptul ca exista inca imobile neinregistrate in sistemul de publicitate imobiliara. In plus, persista neclaritati ale cadrului legislativ cu privire la necesitatea reinnoirii inscrierii ipotecii in cartea funciara sau cerintele referitoare la descrierea obligatiilor garantate.

"In unele tari, pietele imobiliare in dezvoltare accelerata au ajuns sa asigure ca, atunci cand garantia ipotecara este executata, sa se obtina relativ usor o compensatie satisfacatoare", se mentioneaza in raport.

Totusi, trainicia cadrului legal al pietei ipotecare nu poate fi testata in mod real decat in conditiile unei inversari de tendinta a pietei, care il pune pe creditorul care detine o garantie ipotecara in conditii mult mai putin favorabile, apreciaza expertii BERD.

Raportul da exemplul Serbiei, care are din 2005 o noua lege care reglementeaza piata ipotecara si care a avut drept scop eficientizarea procesului, insa lipseste experienta practica pentru a avea o idee despre rezultatele ei.

De altfel, tarile din regiune au piete ipotecare foarte restranse si lipsite de instrumente sofisticate. "Pietele ipotecare in tarile in tranzitie sunt inca departe de maturitate si in cele mai multe tari practicile de pe piata imobiliara sunt inca intr-un stadiu incipient", se mentioneaza in raportul BERD.

Romania are cadrul legal pentru securitizari, care insa lipsesc cu desavarsire

In cazul Romaniei, piata – desi relativ bine reglementata – duce lipsa de instrumente financiare structurate precum securitizarile, spun expertii BERD, care reiau o tema prezenta intr-un raport publicat recent de analistii agentiei de rating Moody's.

"Romania si Polonia au adoptat un cadru legal pentru securitizari garantate cu credite ipotecare (MBS), insa nu s-a inregistrat vreo emisiune de astfel de instrumente", se arata in raportul BERD.

Securitizarea este un proces prin care un emitent creeaza un instrument financiar, prin combinarea altor active financiare si vanzarea, mai departe, a diferitelor parti din pachetul format catre investitori. Acest proces poate include orice tip de active si alimenteaza lichiditatea in piete, deoarece le permite investitorilor mai mici sa achizitioneze parti ale unui fond mai mare de active.

"Ramane de vazut daca nivelul de crestere a pietei ipotecare din Romania isi va mentine ritmul alert avut pana acum. O alta intrebare care se pune este daca Romania e o piata suficient de matura pentru a avea loc si primele emisiuni de instrumente financiare securitizate", a declarat Andrei Burz Pinzaru, Senior Manager Reff & Asociatii, societate de avocati afiliata Deloitte Romania.

De altfel, beneficiile utilizarii instrumentelor pietei de capital ar putea fi substantiale pentru o piata cu un ritm de crestere atat de alert precum cea romaneasca in ultimii ani si ar consta intr-o mai buna gestionare a costurilor de refinantare, a cerintelor de adecvare a capitalului pentru institutiile de credit si in potentialul impact pozitiv asupra costurilor de creditare in beneficiul imprumutatilor, considera Pinzaru.

"In aceste conditii, si pe de alta parte in considerarea evolutiilor ingrijoratoare de pe pietele internationale, ramane de vazut daca anul 2008 va aduce si prima operatiune de securitizare a activelor bancare romanesti", a mai spus Andrei Burz Pinzaru.

9. Creditele ipotecare au insumat anul trecut in Romania 4,1 mld. euro

Valoarea totala a creditelor ipotecare alocate de institutiile financiare din Romania in 2007 a fost de 4,1 mld. euro, potrivit raportului BERD privind ipoteciled in tarile in tranzitie.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a dat publicitatii recent raportul privind "Institutia ipotecii in economiile in tranzitie", care analizeaza cadrul legal si piata ipotecara in 17 tari din centrul si estul Europei, printre care si Romania. Deloitte Romania si Reff si Asociatii SCA, societatea de avocati afiliata Deloitte Romania, au contribuit la redactarea raportului pentru Romania in cadrul studiului BERD.

"Ramane de vazut daca nivelul de crestere a pietei ipotecare din Romania isi va mentine ritmul alert avut pana acum. O alta intrebare care se pune este daca Romania e o piata suficient de matura pentru a avea loc si primele emisiuni de instrumente financiare securitizate", a declarat Andrei Burz Pinzaru, senior manager Reff & Asociatii, societatea de avocati afiliata Deloitte Romania.

"In Romania exista de aproximativ 2 ani un cadru legal si de reglementare cu privire la securitizarea creantelor ipotecare si respectiv obligatiunile ipotecare. Cu toate acestea nu au avut loc, pana in prezent, astfel de tranzactii. In tarile din regiune au avut loc un numar de operatiuni de securitizare in 2006 si 2007", a mai precizat Pinzaru.

El s-a aratat sceptic in ce priveste posibilitatea securitizarii activelor bancare. "In aceste conditii si pe de alta parte in considerarea evolutiilor ingrijoratoare de pe pietele internationale, ramane de vazut daca anul 2008 va aduce si prima operatiune de securitizare a activelor bancare romanesti." a spus Andrei Burz Pinzaru.

Printre aspectele negative ale pietei romanesti, raportul mentioneaza imposibilitatea consultarii online a cartilor funciare, precum si faptul ca exista inca imobile neinregistrate in sistemul de publicitate imobiliara.

De asemenea, sunt subliniate unele neclaritati ale cadrului legislativ, de exemplu cu privire la necesitatea reinnoirii inscrierii ipotecii in cartea funciara, cerintele referitoare la descrierea obligatiilor garantate, implicarea obligatorie a instantelor in procedura de executare silita.

11. BERD imprumuta 40 milioane euro firmelor mici din Romania

BERD vrea sa acorde bancilor din Romania un imprumut de cel mult 40 mil. euro, pe care acestea sa il acorde la randul lor firmelor mici din sectorul industrial.

Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) din sectorul industrial ar urma sa foloseasca aceste fonduri pentru a-si imbunatati conditiile de functionare, astfel incat sa intruneasca standardele impuse de Uniunea Europeana pe partea de mediu, sanatate si protectia muncii si calitatea produselor, potrivit NewsIn.

La proiectul Bancii Europeane pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) se vor adauga fonduri de 10,2 milioane euro din partea Uniunii Europene si a Guvernului Romaniei pentru cooperare tehnica si pentru bonificarea intermediarilor, precum institutiile de creditare.

Expertii BERD considera ca modelul de intermediere financiara s-a dovedit un succes, atragand un mare numar de sub-creditori in sectorul industrial, ceea ce a sporit impactul fondurilor acordate.

Bancile propuse pentru a participa la proiectul BERD sunt cele mai mari de pe piata romaneasca, BCR si BRD, care sunt deja clienti ai institutiei si au implementat cu succes perocedurile BERD de mediu pentru intermedierea financiara.

Cooperarea tehnica, pentru care vor fi alocate fonduri de aproximativ 1,4 milioane euro de la UE si Guvernul Romaniei, urmareste pregatirea de proiecte eligibile, in conformitate cu legislatia europeana, acordarea de asistenta bancilor participante pentru intelegerea modului de tratare a cererilor de imprumuturi pentru scopuri cu care nu sunt obisnuite, informarea sub-creditorilor despre facilitatea BERD si validarea implementarii investitiilor eligibile in conformitate cu obiectivele imprumuturilor.

12. BERD a adoptat o nouă strategie pentru România

Investițiile se vor îndrepta către companiile private, energie și infrastructură

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a adoptat o nouă strategie pentru România, în care instituția internațională își reafirmă angajamentele și stabilește prioritățile pentru următorii trei ani, acestea fiind sectorul privat, cel energetic și infrastructura.

"În perioada următoare, BERD se va concentra asupra sectorului companiilor private, energiei și infrastructurii, pentru a sprijini producția și pentru a ajuta România să maximizeze avantajele statutului de membru al UE", se arată într-un comunicat al instituției internaționale. BERD are în vedere creșterea sprijinului acordat companiilor locale, pentru îmbunătățirea competitivității acestora și pentru accelerarea dezvoltării. Pentru atingerea acestui obiectiv, instituția este pregătită să crească gradul de risc asumat, prin furnizarea de capital pentru restructurarea și dezvoltarea companiilor locale și pentru promovarea investițiilor străine. "Banca va acorda atenție specială dezvoltării afacerilor din zona rurală, pentru promovarea integrării regionale, crearea de locuri de muncă și încurajarea creșterii economice", se arată în comunicat.

În același timp, BERD are în vedere sprijinirea sectorului energetic, cu precădere reabilitarea rețelelor electrice, precum și domeniul infrastructurii. "BERD va ajuta la aducerea de capital privat în proiecte de transport și se va concentra asupra municipalităților mai mici, pentru a le ajuta să utilizeze fondurile UE", se mai arată în comunicat. Până în prezent, banca a investit peste 3,5 miliarde de euro în 248 proiecte din România și a ajutat la mobilizarea a 6,5 miliarde de euro din surse externe.

BERD va aranja un împrumut de 300 mil. euro pentru Complexul Energetic Turceni

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) va analiza, la 8 iulie, acordarea unui credit sindicalizat de până la 300 milioane euro către Complexul Energetic (CE) Turceni, pentru reabilitarea unor unități de producție a energiei electrice, informează Mediafax. "BERD va discuta aranjarea unui credit sindicalizat de până la 300 milioane euro către CE Turceni pentru modernizarea unităților 3 și 6", potrivit datelor instituției bancare.

Banii pe care CE Turceni intenționează să îi atragă prin intermediul BERD vor fi utilizați pentru finanțarea unui proiect în valoare totală de 505,7 milioane euro, destinat modernizării blocurilor 3 și 6, investiție care va majora cu 15 ani perioada de funcționare a unităților. În acest proiect diferența de bani necesară va fi acoperită din sursele proprii ale companiei. Potrivit BERD, acest proiect reprezintă primul împrumut pe termen lung fără garanții guvernamentale contractat de o termocentrală din România.

Totodată, proiectul vizează reducerea emisiilor poluante generate de activitatea companiei și îmbunătățirea condițiilor tehnice impuse de conectarea sistemului energetic românesc, în 2004, la Uniunea pentru Coordonarea Transportatorilor de Energie Electrică.

Complexul Energetic Turceni este cea mai mare termocentrală din România și asigură, cu o putere instalată de 2.310 MW, circa 10% din consumul anual de electricitate, de aproximativ 60 TWh. Producătorul de energie deținut de stat estimează că va realiza în acest an venituri de 1,58 miliarde lei, cu 8% mai mari față de nivelul prognozat pentru anul trecut, și un profit net de 40 milioane lei, în scădere cu 57%, ca urmare a investițiilor de mediu impuse de standardele Uniunii Europene. Compania, alături de Electrica, Hidroelectrica și Complexul Energetic Rovinari, vor fi incluse într-un holding energetic controlat de stat.

13. BERD – cresterea economica din ultima perioada se bazeaza pe consum

Romania va inregistra o crestere sustinuta a economiei datorata consumului privat

Printr-un comunicat Mediafax se precizeaaza ca, potrivit Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), economia Romaniei va inregistra o crestere sustinuta in urmatoarea perioada, datorita planurilor de aderare la UE, dar sursa pricipala a dezvoltarii este data de cresterea consumului privat.

Raportul anual BERD certifica faptul ca majorarea consumului privat din Romania a dus la cresterea considerabila a importurilor, ceea ce va duce la majorarea deficitului comercial din acest an la circa 9.5 miliarde dolari, iar deficitul de cont curent – la 8.9 miliarde dolari.

BERD mai precizeaza ca statul roman ar trebui sa aiba in vedere cresterea competitivitatii si atragerea de investitii straine directe. "Guvernul va trebui sa reformeze piata muncii prin adoptarea de noi amendamente la Codul Muncii, gandite pentru a usura activitatea firmelor si prin reducerea contributiilor sociale, al caror nivel este inca ridicat fata de statele vecine". O alta masura pe care Romania ar trebui sa o ia ar fi implementarea de noi legi, care ar avea drept scop reducerea coruptiei si eficientizarea justitiei.

Autoritatile de la Bucuresti, mentioneaza BERD, ar trebui sa-si axeze atentia si pe scaderea impozitelor, liberalizarea contului de capital si introducerea sistemului de tintire directa a inflatiei. In acelasi raport se precizeaza ca, in partea de sud est a Europei, cresterea economica va ajunge la 4.8%, asta si in urma negocierilor cu UE in curs de finalizare, dar si datorita echilibrului economic din regiune.

In ceea ce priveste nivelul investitiilor straine directe din statele in curs de dezvoltare, in aceleasi rapoarte se spune ca ar ajunge la 47.6 miliarde de dolari, fata de 39.1 miliarde de dolari pentru anul 2004, aceasta reprezentand o crestere de 21.7%.

2. Romania dupa momentul Praga

Marcel Anghel

Cu cinci ani in urma, membrii Aliantei Nord-Atlantice accepta largirea “Aliantei” cu trei membri (Polonia, Cehia si Ungaria) si lansau ideea politicii “usilor deschise” catre NATO. In anul 1999, la Summit-ul judiciar de la Washington, membrii NATO au hotarat ca usa “Aliantei” sa ramana deschisa pentru noi aliati cu conditia ca acestia sa se angajeze sa aplice “Planul de Actiune pentru Aderare” (Membership Action Plan – MAP), plan care continea unele conditii cu caracter politic, economic, militar si de securitate, dar si de resurse economice. Desigur, aceste conditii erau obligatorii dar nu si determinante, prioritare fiind totusi modalitatile prin care noii candidati puteau sa contribuie la securitatea Aliantei si sa participe la activitatile acesteia. Contributia la securitatea Aliantei are aspect pur militar, iar tarile candidate trebuie sa aloce sume importante pentru “imbunatatirea standardizarii si interoperatibilitatii” arsenalelor militare.

Pentru al doilea val de aderare la NATO s-au luat in discutie noua state, din care au ramas pe dinafara, Albania si Macedonia, care se situeaza mult sub nivelul de “bogatie relativa” al celui mai sarac membru NATO (Turcia), in timp ce Romania si Bulgaria se apropie, din acest punce de vedere, de nivelul Turciei. Din cele sapte state invitate la Praga (Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Bulgaria, Slovacia si Slovenia), numai Romania, Bulgaria si Slovacia poseda “forte armate grele”, desi acestea sunt invechite, insa, in plus, detin forte aeriene capabile sa-si asigure supreveherea propriilor teritorii. Dar, ceea ce a contat cel mai mult ca aceste trei tari sa fie invitate la Praga, a fost capacitatea acestora de a pune la dispozitie spatiul aerian, precum si o infrastructura de calitate. Mai mult, mediul de securitate creat dupa 11 septembrie 2001 a facut sa creasca in importanta bazele aeriene si navale ale Romaniei.

Toate cele sapte tari acceptate sa intre in “anticamera” NATO, desi vor contribui cu 16% la cresterea activelor organizatiei si cu 14% din punctul de vedere al populatiei, la PIB-ul Aliantei vor aduce numai cca 2%. Insa din cele sapte tari cu care se va largi (probabil) NATO, Romania este tara cea mai mare, avand o populatie aproximativ egala cu cea a tuturor celorlalte sase state la un loc.

Drumul catre NATO al Romaniei a fost insa lung si anevoios. Romania este cunoscuta peste hotare mai mult prin mafia tiganeasca din metrourile pariziene, prin copiii handicapati cersind in marile orase europene sau prin copiii institutionalizati. Data fiind aceasta situatie, Guvernul a alocat numai anul trecut cca. sapte mil. USD pentru imbunatatirea imaginii Romaniei in lume, ceea ce a facut, asa cum preciza ministrul informatiilor publice ca “mentiunile negative din mass-media straina cu privire la Romania sa scada in 2001 de la 46% la 35%”.

Probabil ca si imbunatatirea imaginii in lume a contribuit la invitarea Romaniei la Praga, insa momentul determinant cred ca a fost 11 septembrie 2001 si mai ales semnarea acordului privind imunitatea cetatenilor americani in fata Tribunalului Penal International.

Indiferent insa de conditiile care au contribuit la invitarea Romaniei pentru a face parte din “clubul” select al Aliantei, drumul pana ca Romania sa devina membru activ al NATO este lung si va dura cca. 18 luni (pana in 2004), existand insa doua hopuri de parcurs: indeplinirea tuturor conditiilor din MAP si ratificarea de catre Parlamentele tarilor membre a hotararii de la Praga.

Cu tot caracterul festivist dat acestui eveniment de catre autoritatile de la Bucuresti viata romanului nu se va schimba prea mult dupa momentul Praga, deoarece Alianta nu exporta decat “democratie si stabilitate politica”. Ramane ca Romania sa-si aduca la indeplinire obligatiile asumate in ceea ce priveste eradicarea coruptiei si continuarea reformelor. Asa cum arata in vizita facuta recent la bucuresti de fostul secretar de stat din administratia Clinton, Madeleine Albright, pentru a deveni membru NATO, Romania trebuie sa faca multe eforturi, fiind nevoie de “munca grea” si de a depasi repede aceasta “perioada posteuforica de sarbatorire”.

Dupa ce s-a trecut de acest prim hop, destul de important in perspectiva integrarii euroatlantice, majoritatea analistilor politici si economici fac balanta intre costurile integrarii in alianta si posibilele profituri de care ar putea beneficia Romania ca urmare a intrarii in acest “club” select. Daca pe termen scurt costurile se estimeaza la peste trei miliarde USD, care vor “curge” chiar din anul urmator, profitul va putea veni abia catre sfarsitul acestui deceniu. Oricum, cheltuielile de aparare se vor situa la o cota decenta de 2,38% din PIB, in conditiile in care an de an PIB-ul va creste. Ponderea costurilor integrarii (cca 80% = 2,5md USD) o vor reprezenta achizitiile de armament si echipamente compatibile cu standardele NATO in perioada 2003-2008.

Pentru urmatoarele 18 luni, adica perioada necesara ratificarii aderarii Romaniei la NATO de catre parlamentele celor 19 tari membre, este necesar sa se faca eforturi sustinute in vederea respectarii angajamentelor asumate in domeniul militar, dar mai ales economic. Daca prioritatea numarul unu o constituie coruptia care afecteaza nu numai activitatea institutiilor statului, ci si libera initiativa, relatia de reprezentare democratica, precum si intreg mecanismul de decizie guvernamentala, asa cum preciza Presedintele Romaniei in intalnirea avuta cu seful executivului american, nu trebuie neglijata reforma. In acest sens sunt de precizat cateva din concluziile “Raportului BERD” referitoare la reformele economice din fostele tari comuniste. In ceea ce priveste Romania, “Raportul” scoate in evidenta ca “reforma este in stadiu incipient”. La aceasta concluzie, expertii BERD au avut in vedere cativa indicatori macroeconomici, din care cel mai interesant mi s-a parut faptul ca, in anul trecut PIB-ul a fost cu cca 16% mai redus decat in 1989, in conditiile in care de fiecare data guvernantii ne prezinta numai cresteri ale PIB-ului, cu “exceptia celor patru ani de guvernare a CDR-ului” (!?).

Data fiind rata inflatiei, care si in acest an prezinta un nivel foarte ridicat (22,7% fata de 18% cat prelimina guvernatorul BNR), precum si ceilalti indicatori (rata somajului, gradul de saracie al populatiei etc.), BERD ajunge la concluzia ca Romania si statele din sudul Balcanilor se gasesc “in stadii incipiente ale procesului de reforma”. Numai in domeniul agriculturii, Romania este inclusa in categoria tarilor cu un stadiu intermediar al reformelor, alaturi de Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia etc. Face exceptie Bulgaria, care conduce in categoria statelor unde reforma in agricultura este intr-un stadiu avansat, fiind urmata indeaproape de Cehia si Estonia.

In ceea ce priveste gradul de saracie in mediul rural, Romania se situeaza pe pozitia a cincea, dupa Kirghizstan, Republica Moldova, Tadjikistan si Armenia, apreciind ca 68% din locuitorii de la sate traiesc in saracie.

Raportul BERD apreciaza ca evolutia globala a procesului de tranzatie din Romania in domeniul privatizarii este aproape incheiat la nivelul firmelor mici si mijlocii, insa vanzarea marilor marilor societati de stat avanseaza lent, ceea ce face ca accelerarea acestui proces sa reprezinte o conditie principala pentru imbunatatirea performantelor economiei romanesti.

Prezentarea catorva din concluziile “Raportului BERD” ma duce inapoi catre ceea ce spunea Madeleine Albright ca este nevoie de “munca grea”. Intr-adevar ritmul privatizarii marilor intreprinderi este lent. Nu s-a inghesuit nimeni sa preia marile uzine, desi avem peste 100 de milionari in dolari din care unii se apropie incet de un miliard de dolari, iar investitorii straini au intrat in ramurile cele mai rentabile (Romtelecom, ALRO Slatina, Banci etc.). Pentru anul viitor cele mai mari investitii promise de catre companiile multinationale se regasesc in domeniul tutunului (Philip-Morris-100 mil. USD), al telefoniei mobile (Telemobil-80 mil. USD), al bauturilor (Coca-Cola-40 mil. USD) si masinilor de lux (Porshe-40 mil. USD).

Deci, marii investitori nu s-au inghesuit pentru producerea de bunuri pentru intern si export, ci mai mult in domeniul serviciilor, ca este mai rentabil. Pentru actiunea din Canada le dau o veste buna. Compania Mobifon, condusa de canadianul Ted Lattimore,a raportat pe primele noua luni din acest an un profit de 172,8 mil. USD, in crestere cu 24% fata de perioada similara a anului trecut. Pe cand vom putea raporta asemenea succese si in domeniul productiv?

Dupa “momentul Praga” se asteapta sa vina investitori si din domeniul productiv, mai ales ca aderarea la NATO este doar inceputul unui drum lung spre integrarea in UE. Se pare ca o serie de companii straine au asteptat acest “moment” asa cum informeaza unii reprezentanti din Ministerul Industriei si Resurselor care a strans deja 43 oferte de la firme romanesti pentru a le prezenta companiilor straine interesate sa faca afaceri in Romania, datorita avantajelor pe care le ofera (forta de munca ieftina, dar calificata, tehnologii performante, capital industrial, abordari internationale etc.). Printre companiile straine interesate de afaceri cu Romania se numara firmele Black Taxi din Marea Britanie, pentru producerea de componente auto, concernul german Continental, care a inceput deja productia de anvelope la Timisoara, Compania I.H.C. Olania pentru componentele destinate vaselor de dragare etc.

Cred ca si unele companii din Canada ar putea lua exemplul firmei MOBIFON, pentru ca Romania este o piata emergenta si nu saturata ca in tarile dezvoltate. Oportunitati exista, chiar daca firmele respective au datorii la banci sau buget deoarece prin Autoritatea pentru Activele Bancare – de exemplu se poate face conversia creantelor prin actiuni, firma respectiva devenind astfel actionar majoritar. Ceea ce lipseste Romaniei in acest moment cred ca este “managementul performant”, deoarece acolo unde s-a facut simtit acest “management performant”, firmele respective merg foarte bine.

De altfel, peste 2/3 din companiile internationale care opereaza in Romania au raportat o imbunatatire a situatiei financiare in trimestrul trei si anticipeaza ca aceeasi tendinta sa se mentina si in acest trimestru. Dupa “barometrul” trimestrial realizat de compania KPMG Romania in 80 de companii straine a rezultat ca ponderea firmelor care a inregistrat rezultate mai bune in trimestrul trei fata de trimestrul doi din acest an a crescut cu 28%, iar nici una dintre companii nu a inregistrat caderi ale activitatii. Deci, se poate!

Daca mai avem in vedere si cursul leu-dolar destul de limitat in acest an, fapt ce l-a determinat pe guvernatorul BNR sa aprecieze ca leul va incheia anul cu o apreciere in termeni reali de doi-trei la suta fata de costul euro-dolar, precum rezerva valutara a tarii care a atins cel mai inalt nivel din ultimii 12 ani, ne face sa tregem concluzia ca sunt conditii in Romania pentru efectuarea de afaceri profitabile. Ce ne trebuie atunci? Ne trebuie poate pragmatismul chinezesc in abordarea vietii economice, care are in vedere negocierea cu cele mai importante firme din lume pe baza unei legislatii incredibil de simple “sunt permise investitiile straine in China”. Atat si nimic mai mult! Lipsa birocratiei si stabilirea legislatiei fiscale au facut ca ultimii 15 ani, ritmul de dezvoltare al Chinei sa fie de 9% pe an , iar investitiile straine sa atinga cel mai mare volum din lume ( 800mld. USA) , ce va face posibil ca in urmatorul deceniu China sa devina, probabil, a doua putere economica a lumii. Daca chinezii au reusit sa construiasca o autostrada de 90 km in noua luni, dupa cele mai inalte tehnici la ora actuala, daca pot construi un hotel de 25 etaje (la cheie) in 9-12 luni, inseamna ca “ceva” s-a intamplat acolo. Sa treci in 15 ani de la bicicleta si salopeta de doc la cele mai luxoase masini si la jogging in locuri special amenajate, inseamna o noua abordare a vietii in general si a vietii economice in special. Probabil ca este necesar a studia celebra teorie economica lansata acum cativa ani de Deng- Xiaoping, pentru ca chinezi nu avem, chiar daca dupa 1989 au ajuns si in Romania unii chinezi cu produsele lor ieftine, dar de calitate indoielnica, executate special pentru aceasta parte a Europei (?).

Desigur, nu poti avea performante fara cultura organizationala. Nu poti ajunge la o tinta fara sa cunosti drumul si obstacolele. Ceea ce trebuie Romaniei, bineinteles in afara investitiilor (romanesti sau internationale), este dezvoltarea culturii organizationale si obtinerea pe aceasta cale a unui avantaj competitiv consolidat, respectiv a unui certificat de calitate recunoscut pe plan international. Managementul calitatii inseamna abordarea calitatii ca pe o constructie pe care se amelioreaza satisfacerea cerintelor partenerilor de afaceri, inseamna un proces dinamic in spirala in care tot timpul alergi pentru cresterea calitatii.

Am abordat aceste cateva probleme dupa “momentul Praga” deoarece aderarea la NATO este doar inceputul unui drum lung spre integrarea in Uniunea Europeana, mai ales ca, asa cum aprecia un reprezentant al unei firme, clientii sai “nu sunt deloc interesati in aderarea Romaniei la NATO, cu toate ca o parte dintre ei provin din SUA. Ei asteapta ca Romania sa intruneasca standardele pentru aderarea la UE”.

Nu ne ramane decat sa uram succes celor implicati in acest proces de integrare in structurile Euro-Atlantice pentru ca Romania sa-si ocupe locul pe care il merita intre natiunile Europei!

3. Certitudinea aderarii a incetinit reformele in Romania

Desi mediul economic s-a imbunatatit in anumite aspecte, masuri suplimentare sunt necesare pentru a reduce coruptia, a intari guvernarea si a creste eficienta juridica. Calitatea mediului economic are o influenta semnificativa asupra performantelor firmelor si competitivitatii lor pe pietele europene. BERD recomanda Romaniei sa adopte in continuare masuri pentru sprijinirea antreprenoriatului, adoptand modificari la Codul muncii si Codul fiscal. Totodata precizeaza ca, cu gandul la aderare, Romania si-a cam incetinit reformele.

Aspecte ale Codului fiscal si al muncii sunt inca subiecte de controverse intre sectorul public si cel privat. "Codul muncii, in special, include niste prevederi pe care mediul economic le considera rigide, exemplul fiind constituirea fondului pentru despagubirea salariatilor in caz de faliment. Contributiile la asigurarile sociale sunt printre cele mai mari din regiune, contribuind astfel la adancirea economiei gri", releva raportul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare "Transition Report, 2005", prezentat ieri la sediul BNR.

Lucrarea reprezinta o analiza comparativa asupra a 26 de state aflate in tranzitie, din Europa Centrala si de Est, Europa de Sud-Est si Comunitatea Statelor Independente, bazata pe raspunsurile primite de la peste 9.500 de firme.

3.1 Coruptia, o problema mai mica

Un aspect interesant pe care raportul il releva este faptul ca, o data ce aderarea a devenit aproape o certitudine, reforma in statele candidate la aderarea la UE a incetinit. Totusi, firmele din Romania tind sa vada coruptia si sistemul juridic ca mai putin problematice decat in 2002.

In ceea ce priveste infrastructura, progrese au fost facute prin privatizarea a patru dintre distributiile de electricitate si a celor doua de gaz.

Cresterea economica puternica este de asteptat sa continue in perspectiva aderarii. Cu toate acestea, BERD avertizeaza ca nu investitiile au fost motorul principal al acestei cresteri economice, ci consumul populatiei, determinat de un boom al importurilor. De aceea, provocarea majora pentru guvernanti va fi sa modereze consumul.

3.2 Mai mult capital privat

Rata redusa a investitiilor este si cauza pentru productivitatea scazuta, care se reflecta in nivelul mic al salariilor. Totusi, managerii romani isi folosesc capitalul mai bine decat in Ucraina, a declarat Steven Fries, Deputy Chief Economist al BERD.

Pentru a imbunatati competitivitatea si a atrage mai multe investitii straine directe, Guvernul este sfatuit sa reformeze legislatia muncii, adoptand amendamente mai prietenoase pentru mediul de afaceri si micsorand contributiile sociale, care raman ridicate comparativ cu statele vecine. Atragerea capitalului strain si sprijinirea crearii de firme sunt esentiale pentru imbunatatirea mediului economic. Raportul BERD arata ca performantele sunt mai bune in firmele cu capital strain si private. Firmele cu capital strain, de exemplu, aduc experienta tehnica si manageriala din tarile de origine, fiind astfel mult mai eficiente decat cele domestice.

Un alt factor care determina competitivitatea unei companii este gradul de deschidere a pietei. BERD confirma ca firmele care opereaza intr-un mediu competitiv isi cresc productivitatea la o rata mult mai rapida decat intr-o piata protejata de stat.

Aportul sectorului privat in PIB a crescut de la 60%, in 1999, la 70%, in 2005.