Bercan Hopulele Craciun Tup Crp2019 [606224]

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ȘTIINTE POLITICE, ADMINISTRATIVE ȘI ALE COMUNICĂRII SECȚIA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE Lucrare de Cercetare Cercetare privind influența programului de internship-uri de voluntariat internațional al organizației non-guvernamentale AIESEC, în dezvoltarea personală a studenților Studenți:Bercan Andreea Țup Andreea Crăciun Roxana Sorina Hopulele Gabriel Alexandru

2 Abstract În urma cercetării în rândul a 55 de studenți din Cluj-Napoca care au avut experiența unui program de internship-uri de voluntariat internațional prin intermediul organizației non-guvernamentale AIESEC, am încercat să observăm dacă experiențele de acest tip aduc un aport, chiar o schimbare importantă în dezvoltarea personală a unui student. Pe baza răspunsurilor primite după aplicarea chestionarului online și a interviurilor față în față am observat, că voluntariatul internațional aduce un impact major în dezvoltarea tinerilor studenți, experiențele de acest tip, influențând aspecte ale vieții lor ca și relația cu prietenii, relația cu părinții, implicarea în societate și comunitate, performanța la facultate și altele. Cuvinte cheie: studenți, voluntariat, impact, internațional, dezvoltare, organizație

3 Introducere Această cercetare urmează să investigheze și să prezinte o înțelegere de ansamblu a impactului pe care voluntariatul internațional îl poate avea asupra dezvoltării personale a individului în legătură cu interacțiunea cu alte personase și cu activitățile de bază dezvoltate într-o experiență de voluntariat internațională. Motivația noastră în alegerea acestui subiect a fost determinată de curiozitatea de a aprofunda și de a afla mai multe despre voluntariatul internațional , organizația care are ca și obiectul activității voluntariatul și cum impactează persoanele fizice. Uneori voluntariatul se confundă cu călătoriile sau cu o activitate de agrement de aceea în ultima vreme a apărut conceptual de„ volunturism”, așadar în chestionarul nostru am vrut să vedem dacă principalul motiv pentru care studenții aleg în primă instanță să plece într-un voluntariat internațional este acela al dorinței de a vizita o altă țară. Un alt motiv fundamental pentru alegerea acestei teme este legat de experiența noastră personală. O persoană din echipa noastră a avut o experiență de voluntariat internațional cu o organizație non-guvernamentală numită AIESEC timp de 6 săptămâni . De asemenea, a lucrat la primirea Voluntarilor internaționali în România, dar a și contribuit la trimiterea unor studenți în străinătate pentru a experimenta un voluntariat internațional. Acest lucru ne-a ajutat în cercetarea noastră, deoarece am putut avea o viziune mai detaliată a proceselor, impactului și dezvoltării organizației. Primul capitol acela de “Revizuirea literaturii de specialitate” prezintă conceptul de voluntariat, importanța sa, modul în care reacționează în fața provocărilor, abordând probleme mai mult sau mai puțin tabu din raza sa. Pentru o mai bună înțelegere a rolului voluntariatului, am introdus referințe la criticile sale și am oferit informații unde s-ar putea realiza. Al doilea capitol explică metodologia aleasă pentru această cercetare și cum a ajutat la dezvoltarea cercetării noastre. Al treilea capitol include cercetările noastre detaliate, cu o analiză detaliată a fiecărei întrebări adresate în formularul online și în interviu.

4 Scopul principal al acestei cercetări este să subliniem importanța și rolul voluntariatului în dezvoltarea personală a studenților. Într-o lume care este radical diferită de la continent la continent, cum s-au adaptat aceștia și cum s-au dezvoltat fiind într-o altă țară.Am ales cele 4 calități definitorii pentru dezvoltarea leadership-ului ale organizației AIESEC și le-am aplicat în chestionar pentru a avea o metrică a dezvoltării lor personale, dar și pentru a vedea dacă aceștia dezvoltă una sau mai multe din cele 4 calități în perioada voluntariatului lor.

5 Revizuirea literaturii de specialitate Pentru a pune în context o idee generală despre cât de important și cum s-ar putea dezvolta voluntariatul în timp, este important să aruncăm o privire asupra indicilor istorici și a etimologiei sale. Se întoarce în anul 1600 când a fost folosit pentru prima dată ca substantiv, cel mai bine descris ca „pe unul care se oferă pentru serviciul militar”, fiind derivat din francezul „voluntaire” și cel care îl poate defini chiar și în zilele noastre din latina „voluntarius ”Care se transformă în voluntar al liberului arbitru1 Potrivit European Youth Forum, o platformă care aspiră să lupte pentru drepturile tinerilor și ale organizațiilor în instituții internaționale precum Uniunea Europeană, o activitate poate fi nominalizată ca voluntar doar dacă este: • asumarea liberului arbitru al unei persoane și implică angajarea timpului și a energiei față de acțiunile care aduc beneficii altora și societății în ansamblu • neplătit, deși poate implica rambursarea cheltuielilor direct legate de activitate) • pentru o cauză non-profit, întreprinsă în primul rând în cadrul unei organizații neguvernamentale și astfel, în mod clar, nu este motivat de câștig material sau financiar • nu este folosit pentru a substitui sau înlocui un loc de muncă remunerat2. Întrucât domeniul voluntariatului a devenit foarte extins în timp, a devenit, de asemenea, supus criticilor datorită faptului că tot ceea ce fac oamenii este pus sub semnul întrebării. Este un domeniu care a început rapid și este plasat în atâtea categorii de aceea a și primit atenția rapidă a societății. Evaluând natura umană de-a lungul timpului, este clar că orice tărâm trece prin modul în care o percepem, iar în cazul voluntariatului punem la îndoială baza unei acțiuni bune sau rele. De asemenea, critica este extinsă, considerând că voluntariatul are loc în principal prin organizații, asociații, grupuri ale societății civile sau grupuri colective, la certitudinea că voluntarii pot încerca să se apere întotdeauna prin regulile și standardele specifice ale grupului de voluntariat din care fac parte, atunci când ei sau altcineva au impresia unei fapte greșite. 1 Dicționarul Etimologic Online https://www.etymonline.com/word/volunteer, accesat în 15.12.2019 2 “Voluntariat în Europa” Portalul pentru tineri European 10 Aprilie 2013, https://europa.eu/youth/eu/article/46/234_en, accesat în 15.12.2019

6 Acest concept pune în discuție comportamentul de sacrificare de sine și obligația morală pe care individul o are atunci când alege voluntariatul și, prin urmare, Schwartz pledează pentru a influența normele morale asupra comportamentului, două condiții. În primul rând, o persoană trebuie să fie conștientă că acțiunile sale ca voluntar vor avea consecințe care vor afecta societatea. În al doilea rând, el trebuie să fie capabil să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile sale. Continuând noțiunea de obligație morală asupra comportamentului individului, putem urmări și influența credințelor religiei. Persoanele care sunt puternic opinate și îndoctrinate cu principii religioase tind să fie mai înclinate către voluntariat și simt că există întotdeauna nevoia de a ajuta și de a sprijini pe cineva3. Tot din punct de vedere al religiei, Ivan Ilich4 în discursul său intitulat „Către iad cu bune intenții” a ales să numească voluntariatul ca o formă de extindere a ideologiei creștinismului și a autorității oamenilor înstăriți asupra celor săraci. Voluntariatul are efecte extraordinare în întreaga lume asupra diverselor aspecte care influențează mediul social, dar este provocat constant de noile tendințe la care societatea se expune. Dimensiunea voluntariatului care include exclusiv voluntarul este una dintre cele mai suprasolicitate, deoarece este afectată de factorii care provin din fiecare parte. Voluntariatul poate afecta pozitiv sau negativ voluntarul în funcție de motivele pe care individul le are sau este influențat de diverse canale sau alți indivizi. De obicei, este văzută ca demnă și plină de satisfacție, deoarece crește disponibilitatea productivității la voluntar. Poate fi împărțit aproximativ în două categorii mici de motivație: intrinsecă sau extrinsecă. Prin intrinseci prezintă voința interioară, grija autentică pentru oameni și dorința de a ajuta, aducând astfel plăcere și fericire asupra lor. Motivele extrinseci arată factorii externi, în consecință este o problemă de investiții fie în rețeaua socială, fie în capitalul uman5. Ei consideră că prin acțiunile lor obțin un sentiment de realizare și dezvoltare personală, asigură, așadar, satisfacția fiecărei 3 Shalom H. Schwartz, „Elicitarea obligației morale și a comportamentului de auto-sacrificare: un studiu experimental al voluntariatului pentru a fi donator de măduvă osoasă.”, Jurnalul de Personalitate si Psihologie Socială 15, nr. 4, septembrie 1970, p. 283,http://dx.doi.org/10.1037/h0029614, accesat în 15.12.2019 4 Ivan Illich, a oferit o analiză a rolului voluntarilor americani în Mexic prin discursul său, Conferința privind proiectele studenților interamericani (CIASP), Cuernavaca, Mexic, la 20 aprilie 1968. 5 Stephan Meier și Alois Stutzer. „Este voluntariatul benefic în sine?” Economica seria nouă 75, nr. 297, februarie 2008, p. 5–6, https://www.jstor.org/stable/40071730, accesat la 15.12.2019

7 părți implicate. Disponibilitatea resurselor și existența unui bazin atât de mare de abilități încât acestea pot atinge sau crește predeterminarea de a face ceva. Indivizii au mult mai mult de câștigat decât să piardă din efectuarea activităților. Efectele negative se reflectă doar în utilizarea timpului și a resurselor la o vârstă fragedă, dar în primul rând este contracarat de angajarea mai ușoară ulterior, atunci când se folosește voluntariatul ca strategie. La nivel de comunități, importanța și beneficiul voluntariatului este un subiect mult dezbătut, deoarece aduce o poziție de schimbare a vieții pentru ele.Whitely a concluzionat printr-un studiu realizat în Regatul Unit că „Activitatea voluntară în comunitate este asociată cu o sănătate mai bună, infracțiuni reduse, performanțe educaționale îmbunătățite și satisfacție mai mare în viață” 6. S-a observat că voluntariatul contribuie la dezvoltarea economică și durabilă a unei comunități și mai ales atunci când vine vorba de cele sărace și neajutorate. Rezultatul și dovezile evidente sunt parteneriatul organizațiilor internaționale precum AIESEC cu Organizația Națiunilor Unite, pentru obiectivele lor de dezvoltare durabilă care urmează a fi realizate până în 2030 și pentru a dezvolta proiecte care vizează aceste obiective. Calitatea vieții crește în comunități datorită activităților desfășurate de voluntari care își aduc bunăstare, satisfacție și o sănătate mai bună. Acesta aduce un spațiu mai sigur de trăit, deoarece sentimentul lor de a fi ajutat și de a vedea oameni care le pasă de ele le crește încrederea și speranța. Prin aceasta, putem înțelege partea de nediscriminare a acestor acțiuni, oameni care au fost angajați pentru că erau săraci și nu aveau posibilitățile de a învăța sau de a dezvolta, au fost acum incluși ca membri obișnuiți ai societății și nu mai sunt izolați. Efectele voluntariatului pot fi solicitate ca beneficii și există încă multe dintre ele care nu se regăsesc în date, ci doar în exemplele comportamentale ale individului. În general, oamenii au îmbunătățit conexiunile sociale, au fost capabili să creeze speranța pentru un viitor posibil și să sensibilizeze populația cu privire la problemele acestei lumi, iar cel mai semnificativ dintre toate a fost creșterea personală și ruperea zonei de confort. 6 Angela Ellis Paine și colab. „Măsurarea impactului voluntariatului.” Voluntariatul și societatea în secolul XXI, Jurnalul geografic, prima ediție, 2011, pp. 163–164. https://doi.org/10.1057/9780230279438, accesat la 15.12.2019

8 Metodologie Metoda este legata de explicatie si reprezinta un mijloc de descoperire a unui aspect al adevarului si cauta sa raspunda la intrebari de tipul "cum?". Ambiguitatea termenului este data atat de diferentele de nivel la care se situeaza metodele in cercetare, de amploarea explicatiilor pe care acestea le comporta, cat si de diversele momente ale procesului de cercetare carora li se aplica. Metodele au in principal un caracter instrumental și de actiune, dar si de informare si interpretare, fiind ghidate atat de concepția generală a cercetătorului, cat si de principiile teoretice de la care pornește si pe care-si fundamenteaza demersul de cercetare. Pentru realizarea anchetei noastre, am pus in aplicare atat o metoda cantitativa cat si una calitativa, respectiv chestionarul si interviul. Aparatura Pentru realizarea studiului am utilizat următoarele materiale: un laptop, foi și pixuri.Pentru realizarea anchetei sociologice, am folosit un interviu direct, realizat față în față. Ghidul de interviu a fost printat, iar interviul a fost realizat față în față.Pentru interpretarea datelor, am utilizat programe Microsoft Word, Google Forms. Costurile alocate proiectului au fost minime. Chestionarul Chestionarul este probabil cea mai folosită metodă în cercetările psihosociologice de nivel cantitativ și instrumentul preferat al sociologilor. Din acest motiv ar trebui să facă deosebirea între inventar sau chestionar de personalitate, scale de măsurare atitudinilor, teste etc. Inceputul chestionarului este marcat de asa numita ''scrisoare de explicatie'' in cadrul careia am oferit explicatii cu privire la rolul anchetei, la scopurile si obiectivele sale, la ce vor fi folosite rezultatele studiului, care sunt valentele sale pragmatice si se subliniaza faptul ca raspunsurile persoanei in cauza sunt foarte importante pentru reusita anchetei. In aceasta sectiune am facut precizari concrete referitoare la timp si la modalitatile concrete de raspuns la intrebarile din chestionar.

9 Interviul (Metoda anchetei) În limba română, termenul de „interviu" reprezintă un neologism provenit din limba engleză (interview- întrevedere, întâlnire), fiind utilizat deopotrivă în jurnalistică și în științele socioumane. El are ca echivalent termenii din limba franceză "entretien" (conversație, convorbire) și „entrevue“ (întâlnire între două sau mai multe persoane). Cel de-al doilea termen, deși reprezintă traducerea literală a celui anglosaxon, comportă totuși un sens diferit: are o nuanță utilitară, de aranjament sau de surpriză.In cercetarea socioumana romaneasca s-a facut de-a lungul timpului distinctia intre interviu si convorbire, dar in prezent cei doi termeni se considera ca au acelasi inteles fiind folositi ca referinta pentru aceeasi tehnica de cercetare. Puem spune, asadar, ca interviul este o conversație față în față, în care o persoană obține informații de la altă persoană.In cadrul interviurilor pe care le-am luat pentru aprofundarea proiectului, am reusit sa surprindem opiniile spontane ale participantilor.

10 Rezultatele formularului privind programul de internship-uri de voluntariat din AIESEC Chestionarul de mai jos face parte dintr-o cercetare făcută de un grup de studenți de la Comunicare și Relații Publice și are ca scop să afle cum a influentat participarea intr-un internship de voluntariat prin organizatia AIESEC, dezvoltarea personala a studentilor? Chestionarul este anonim, iar datele vor fi prezentate doar în cadrul cursului corespunzător. Nu există răspunsuri corecte sau greșite, ne interesează să aflăm care este opinia ta, iar acesta este răspunsul cel mai bun. § Cum ai auzit de programul de internship-uri de voluntariat al organizației AIESEC?
Cu ajutorul primei intrebari am aflat ca studentii afla de organizatia AIESEC in cea mai mare parte prin intermediul prietenilor (42%). Mediul online reprezinta a doua cale ca pondere prin care studentii afla de organizatie, astfel cu ajutorul platformelor de Social Media 32% dintre studenti afla despre AIESEC, iar inca 6% prin intermediul website-ului. Restul de 20% dintre studenti afla in cadrul unei prezentari la facultate sau prin alte mijloace.

11 § Ce te-a determinat să pleci într-un internship de voluntariat cu AIESEC?
Din a doua intrebare aflam faptul ca dorinta de a calatori in alta tara este factorul principal care determina un student sa intre in organizatie (42%). 26% dintre student se inscriu in organizatie deoarece vor sa cunoasca o noua cultura, iar 22% aleg organizatia pentru a-si dezvolta simtul civil si a aduce un impact in societate. Restul studentilor iau aceasta decizie pentru a-si dezvolta propria persoana, iar pentru unii contribui toate motivele mentionate. § În ce țară ai fost?
Dintre studentii care au completat acest formular 11 au fost in Egipt, 5 in Grecia, 4 in Cehia, 3 in Argentina si alti 3 in Polonia, cate doi in Croatia, Ungaria, Peru , Brazilia si

12 Maroc, iar cate unul in Columbia, Cehia, Turcia, India, Tunisia. Marea Britanioe, Tailanda, Kenya,Indonezia si Macedonia . § În ce domeniu a fost proiectul tău de voluntariat?
Majoritatea studentilor a facut voluntariat in educatie (76% din acestia), dar exista programe si in domeniul ecologiei (2%), in al sanatatii (10%) sau al culturii (12%). § Pe ce perioadă s-a desfășurat proiectul tău de voluntariat?
Programele de voluntariat sunt impartite in 3 categorii: de 6 saptamani, de 7 saptamani si de cate 8 saptamani, iar 82% dintre studenti au ales programul de 6 saptamani, cel mai putin popular fiind cel de 8 saptamani (doar 4% dintre studenti au ales acest program).

13 § Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă Foarte Puțin, iar 5 Foarte mult), în ce măsură v-ați dezvoltat abilitatea de "Cunoașterea de sine"?
Cei mai multi dintre cei 50 de studenti au recunoscut faptul ca si-au dezvoltat abilitatea de a-si cunoaste propria persoana si de a-si explora propriile talente sau skill-uri. § Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă Foarte Puțin, iar 5 Foarte mult), în ce măsură v-ați dezvoltat abilitatea de "Împuternicire/Responsabilizare a celorlalti"?
Programele de voluntariat ajuta dezvoltarea spiritului civic, astfel 94% dintre studentii participanti la studiul de caz au recunoscut ca si-au dezvoltat abilitati de imputernicire a celor din jur si au devenit mai responsabili alaturi de ceilalti.

14 § Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă Foarte Puțin, iar 5 Foarte mult), în ce măsură v-ați dezvoltat abilitatea de "Cetățean global"?
Datorita faptului ca in aceste programe de voluntariat studentii au oportunitatea de a lucra intr-o cultura noua, inconjurati de obiceiuri si tratidii necunoscute acestora, 98% dintre participanti si-au dezvoltat abilitatea de a fi un cetatean global. § Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă Foarte Puțin, iar 5 Foarte mult), în ce măsură v-ați dezvoltat abilitatea de "Orientare către soluții"?
Din aceasta intrebare deducem faptul ca 96% dintre studenti si-au dezvolat abilitatea de a gasi solutii in situatii dificile si de criza, 16% dintre acestia dezvoltandu-si abilitatea la un nivel mult mai ridicat decat cel mediu. § Ce aspect al vieții consideri că ți s-a îmbunătățit după această experiență?

15 54% dintre studentii care au completat si-au dezvoltat spiritul civil si sunt mai dornici in implicarea in societate si in comunitatea din care fac parte, 20% si-au imbunatatit relatia cu familia, 14% si-au imbunatatit relatia cu prietenii, 10% isi pot organiza timpul liber mai bine, iar 2 % si-au imbunatatit performanta la facultate. § Consideri că ți s-au imbunătățit abilitățile de socializare în urma acestui proiect?
98% din studenti au declarant ca si-au imbunatatit abilitatile de socializare in urma acestui proiect. § Ai recomanda programul de internship-uri de voluntariat al organizației AIESEC și altor studenți?

16 In urma acestui proiect, 72% dintre studenti ar recomanda un astfel de internship, 26% ar putea recomanda acest lucru la un moment dat, iar 2% nu recomanda acest internship. § Descrie într-un cuvânt experiența ta în acest program: Studentii au ales diferite cuvinte prin care au descris experienta lor, fiecare folosindu-se de propria perspectiva. o Impact, diferit, implicare, schimbare, dezvoltare, cultura, aventura, schimbare, privilegiu, genial, impact, neasteptat, educatie, realitate, provocatoare, multicultural, provocare, cunoastere, global, pasiune § Vă rugăm să ne spuneți sexul dumneavoastră:
Dintre studentii participanti la acest studio de caz 66% sunt de sex feminin, iar 34% sunt de sex masculin.

17 § Vă rog să ne spuneți în ce categorie se încadrează vârsta dumneavoastră:
Majoritatea studentilor care a completat acest chestionare are varsta cuprinsa intre 18 si 21 de ani, doae 2% dintre acestia avand varsta cuprinsa intre 26 si 30 de ani. § Vă rog să ne spuneți domeniul dumneavoastră de studiu:
Studentii in general aplica la acest internship cand sunt inscrisi la programele de licenta (70%). Doar 30% dintre acestia aplica cand ajung in programele de masterat, iar niciun student care a participat la programul de voluntariat nu era inscris la doctorat. § Care este domeniul pe care-l studiați?

18 Domeniul din care provin studentii variaza foarte mult, dar se observa ca cea mai mare pondere este cea a studentilor care studiaza economie (14%), inginerie (4%), marketing (4%) si sociologie (6%). § Care este mediul dumneavoastră de reședință?
Studentii care au raspuns la acest chestionar provin din mediul urban din proportie de 94%, iar doar o mica parte din ei (6%) provine din mediul rural.

19 Voluntariatul într-un schimb internațional. Interviuri Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă voluntariatul în cadrul unui schimb de experiență internațional, am luat ca studiu de caz voluntarii români care au trăit experiența schimbului în țări diferite. Studiul se bazează pe un fragment de șase indivizi, dintre care patru sunt femei si doi sunt bărbați cu vârsta cuprinsă între 20 și 23 de ani. În ultimii doi ani majoritatea participanților în programele de schimb internațional aveau vârsta cuprinsă în acest segment. Toți sunt foști voluntari AIESEC și toți au activat ca voluntari într-un program de schimb internațtional. Sunt tineri care au stat departe de casă timp de șase săptămâni pentru a activa ca voluntari în Europa, India, Egipt, Indonezia sau Brazilia. Perioada desfășurării acestor proiecte este 2017 – 2018, prin urmare informația colectată este încă proaspătă în mintea subiecților. Interviurile au fost realizate online prin social media, respectiv Facebook sau Skype si au fost înregistrate cu acordul participanților. În ceea ce privește alegerea participanților, am avut în vedere mai multe aspecte cum ar fi țara, mediul, tipul proiectului la care au participat, pentru a avea o viziune completa a lumii cu realitățile sale, dar și din prisma creșterii organizației, a schimburilor internaționale și a participanților la aceste schimburi. Un alt motiv central a fost modul social variat în care au activat, fiind intervievați pentru a vedea cum s-au adaptat sau cum au simțit impactul și șocul unui mediu atat de diferit și prin ce mijloace au reușit să se integreze, dacă au reușit. Cei șase alesi sunt: 1. A. A. – femeie, 20 de ani, studentă la Facultatea de Litere; 2. A. C. – femeie, 21 de ani, studentă la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; 3. D. S. – femeie, 23 de ani, studentă la Facultatea de Drept; 4. A. C. – femeie, 22 de ani, studentă la Terapie Fizica; 5. T. B. – bărbat, 22 de ani, student la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; 6. V. T. – bărbat, student la Facultatea de Medicină. Obiectivele cercetării Prin acest studiu noi am urmărit identificarea următorilor factori:

20 • Descoperirea motivației din spatele alegerii implicării individului în cadrul unui proiect de voluntariat internațional promovat de AIESEC Cluj-Napoca; • Aflarea modului în care aceștia înțeleg mediul social și cum percep dezvoltarea socială; • Identificarea impactului lăsat asupra individului și a subiectelor cu care acesta lucrează. Întrebarea cercetării Care este rolul voluntariatului prin schimb de experiență și cum putem identifica dezvoltarea socială în urma acestuia? Analiză a interviului semi-structurat Prin acest studiu dorim să identificăm dacă este vreo problemă în înțelegerea rolului voluntariatului într-un schimb internațional și dezvoltarea socială la indivizii care au activat în cadrul AIESEC – Association Internationale des Etudiants en Sciences Economique et Commerciales, una din cele mai dezvoltate organizații neguvernamentale internaționale. Analiza se va baza pe descoperirea unei legături interpătrunse dintre motivația voluntarilor, înțelegerea mediului social și dezvoltarea socială, dezvoltare personală și impactul pe care îl are un schimb de experiență global asupra tinerilor. Voluntariatul a devenit un factor progresiv care încadrează individul într-un spațiu social și, simultan îi conferă acestuia sentimentul de apartenență unui grup. Ar trebui săvârșit din dorință proprie, devotament și pasiune pentru a oferi ajutor și sprijin celor care au nevoie fără a aștepta nimic în schimb. Din răspunsurile obținute, sesizăm nevoia de apartenență la un grup și dorința individului de a se implica în activități sociale, de a nu fi simplu spectator și toți subiecții acestui studiu au făcut voluntariat în cadrul AIESEC pentru o perioadă de timp. “Eram în liceu, eram interesat de voluntariat așa că m-am implicat în orașul natal la evenimente de caritate sau la adăposturi de animale, iar la universitate am continuat să caut și să mă implic la adăposturi. Singurul meu ONG a fost AIESEC, unde am activat un an, iar experiența de voluntar internațional am avut-o înainte să mă alătur organizației.” (D.S.)

21 “Am început să fac voluntariat încă din liceu, așa că sunt deja cinci ani de când am început. Prima a fost în zona consumului de droguri, organizație numită Preventis ce promoveză prevenția drogurilor în rândul tinerilor și copiilor, apoi am început să fiu activă în rândul ONG -urilor studențești, de asemenea coordonatorul unui proiect în timpul facultății și am activat în AIESEC pentru un an, după ce m-am întors din schimbul de experiență din Brazilia, pentru că am vrut să conving oamenii să aleagă un astfel de proiect. ” (V.T.) Un punct esențial, comun celor două declarații este inițierea în voluntariat încă din timpul liceului, având undeva între 5 și 7 ani activi, amândoi dezinteresați, dar urmând cumva rațiunea egoistă de a face lucruri pentru ei inșiși, dar și pentru că vor să-și ajute comunitatea. Este vizibilă motivația lor : centrele sau comunitatea în care se aflau, aveau nevoie de sprijin sau îmbunătățire și ar putea contribui cu timpul și abilitățile lor la activități sau centre care sunt în lipsă de resurse. Prin cea de-a doua declarație putem observa, de asemenea, că revenind din schimbul de experiență din Brazilia, V. T. a ales să se alăture organizației din dorința de a convinge tinerii din Cluj-Napoca să aplice la programele de schimb internațional, ceea ce are un impact atât asupra sa ca voluntar cât și comitetului local, prin structura sa care permite integrarea participanților la schimbul internațional AIESEC ca membrii, drept urmare, numărul voluntarilor care participă la schimbul internațional și al celor care aleg să activeze în AIESEC la întoarcere a crescut simțitor. Faptul că V. T. dorește să convingă tinerii să participe la acest program, demonstrează faptul că el îl consideră benefic și util în dezvoltarea personală și socială. Rata de retenție a voluntarilor AIESEC este foarte ridicată, oamenii sunt foarte implicați și nu se gândesc să plece, sunt persoane care stau și până la șapte ani în organizație pentru că simt că le oferă mediul propice dezvoltării personale si a comunității totodată. “Am început activitatea mea de voluntariat în universitate, prin AIESEC, în 2017 și încă sunt voluntar acolo, vreau să continui până când voi ajunge în echipa internațională și de asemenea am avut experiența de voluntar internațional.”(A.A) “Am făcut actorie ca voluntar în liceu, am fost voluntar la evenimente de caritate și am fost voluntar AIESEC trei ani în Cluj-Napoca și un an în Craiova.”(T.B.) Un alt punct esențial în analiza voluntariatului este aflarea motivației din spatele alegerii unui astfel de program, ce a fost la început și acum acest lucru ne influențtează în cele din urmă ca societate.

22 “Fac activități de voluntariat încă de la paisprezece ani, în mare parte în domeniul medical, pentru că m-a atras de când eram mic, de asemenea, singurul meu ONG a fost AISEC, la care m-am alăturat numai după schimbul de experiență, pentru că am vrut să continui să am impact asupra lumii și să găsesc ceva în zona medicală. ” (A.C.) Un alt factor care îi determină pe tineri să se angajeze în activități de voluntariat este curiozitatea stârnită de instituții, autorități, social media care au scopul de a promova astfel de activități. “Am aflat când m-am înscris în AIESEC și aveam dorința de a face ceva diferit.” (A.A.) “Când eram în liceu am fost implicat într-un proiect realizat de AIESEC, care a însemnat CREȘTERE. ” (A.C.) “Am aflat printr-o reclamă pe Facebook, eram curios, nu m-am gândit prea mult la asta, m-am abonat și am participat la o sesiune de informații cu AIESEC. ”(D.S) Fie că a fost vorba de AIESEC, școală sau reclamă pe social media, a fost suficient pentru a stârni curiozitate și interes în rândul tinerilor, în ciuda faptului că un astfel de proiect implică relocarea într-un mediu despre care nu poți ști cu certitudine ce are de oferit. Asta denotă curaj și încredere în organizație, precum și o dorință de cunoaștere și dezvoltare personală. Pentru a afla mai multe despre ce se află în spatele motivației de a alege un astfel de program, ne-am îndreptat atenția spre valorile pe care le deține un adevărat voluntar. “Cele mai importante valori pecare trebuie sa le aibă un voluntar sunt pasiunea pentru a face ceva gratuit, să crezi că poți realiza ceva fară să aștepți nimic în schimb, îți trebuie curajul să faci ceva diferit și să crezi în acea cauză.”(A.A) “Una dintre cele mai importante valori ar trebui să fie deschiderea, urmată de onestitate, încredere în ceea ce faci, implicare și perseverență.”(T.B.) Putem observa valori comune la cei doi. În activitatea de voluntariat ai nevoie de perseverență pentru a duce la bun sfârșit un obiectiv, curaj să te implici, mai ales într-un mediu străin și complet diferit, onestitate de a nu aștepta nimic în schimb. “Activitatea de voluntariat trebuie să fie pe aceeași linie cu principiile tale, valorile muncii în echipă, trebuie să ai mintea deschisă, pentru că, de cele mai multe ori te angajezi într-o activitate de voluntariat cu o idee, dar care nu coincide cu ceea ce se întâmplă în proiect, trebuie să faci conexiuni.” (D.S.) Cum este menționat mai sus, este foarte important să ai o atitudine deschisă în activitatea de voluntariat, să fii flexibil, să te poți adapta în timp util mediului si metodei de lucru din contextul respectiv.

23 Desigur, este ascunsă și o valență egoistă în spatele acestor valori, dar nimic condamnabil, fiecare are dreptul și nevoia de a se simți bine în propria-i piele și de a se simți împlinit prin munca pe care o exercită. “Cred că valorile pe care ar trebui să le aibă un voluntar sunt, dorința de a-i ajuta pe ceilalți, dorința de a avea impact și de a rezolva probleme eistente în jurul tău. Dar am devenit conștient de asta abia când m-am întors din voluntariat.” (V.T.) “Din punctul meu de vedere, valorile ar trebui să fie conectate cu dedicare, implicare, empatie și o minte deschisă. Al doilea schimb de experiență la care am participat, a fost, totuși, influențat de motive personale și profesionale.”(A.C.) Motivația voluntarilor diferă de la persoană la persoană și se întinde pe o paletă de motive, începând cu cele mai altruiste pâna la cele mai egoiste. De la a te angaja într-un astfel de proiect doar pentru că nu ai ce face cu timpul tău liber, sau doar pentru că vrei să-ți dezvolți niște aptitudini doar pentru tine, dar și dintr-un punct interior ce-l determină pe voluntar să se gândească doar la cei pe care îi ajută, la cei care vor beneficia în mod direct de pe urma voluntariatului, la pur și simplu a face oamenii fericiți. În afară de aceste valori, sunt oameni care aleg să facă acest lucru dintr-un spirit de aventură. “Am avut dorința de a face ceva diferit pe timpul verii și să văd cum e să descurci pe cont propriu, precum și cum aș putea deveni o persoană orientată către soluții.”(A.A.) Pentru fiecare dorință sau traiectorie de dezvltare dorită de voluntar, este un proiect care poate satisface acest lucru. Cum țara în care se deșfășoară activitatea este diferită de țara din care provine voluntarul multiculturalitatea aduce în sine întelegerea contextului social. Este exact ceea ce AIESEC își propune încă de la început să promoveze: înțelegere interculturală. “Era cu totul diferit față de ceea ce știam eu până atunci din România sau Europa cel puțin, a fost un șoc cultural pentru mine. Oamenii erau speriați într-un fel și chiar au pus bariere în fața lor, erau reticienți în a lăsa pe cineva înauntru, speriați să încerce lucruri noi, să iasă din zona lor de confort, totuși, in acea zonă de confort, erau oameni cu adevărat frumoși, creatvi și dornici să învețe cât pot. A fost foarte greu să ma apropii de copii, în ciuda faptului că și eu doreau să se apropie, aveau un mod diferit de a arăta asta și la început nu am înțeles.”(A.C.) “A fost atât de complex, mai complex decât orice țară europeană, multe naționalități, multă istorie. Șase săptămâni am încercat să prind mersul, dar și după acest timp simțeam că e nevoie de mai mult timp pentru a înțelege pe deplin stilul lor de viață. Cel mai diferit aspect, a fost educația, cum am avut contact mai mult cu aceasta, am putut vedea că nu e atât de importantă pentru ei, iar urmărirea unei cariere nu este o optiune pentru toată lumea, era pur și simplu

24 ceva obligatoriu. Am realizat la final, că munca mea de educator nu a avut un impact așa mare asupra oamenilor. Au atât de mult optimism, deși sunt o mulțime de probleme în Brazilia, nu-i vezi plângându-se. Există in acelși timp, multă ură, rasism, sexism, infracționalitate.” (V.T) “Am avut un șoc cultural încă din primele minute, fiindcă toată lumea mă privea și-mi făcea poze, întrucât nu erau obișnuiți cu fețe europene și ciudate ca ale mele și eu nu înțelegeam ce se întâmplă, a fost uimtor și ciudat în același timp. Mai târziu am realizat că oamenii de acolo se uită la europeeni doar pentru a se comparacu aceștia, considerându-se mai urâți ca oamenii albi și atunci a dispărut senzația de superstar de la început. Cultura era atât de diferită, regulile, societatea, nu prea se respectau lucruri normale la noi, era ciudat, dar m-am obișnuit. Partea tristă e că sunt foarte săraci, foarte mulți, nu au sprijin din partea conducerii, societății, diferențe mari între clasele sociale, vedeai oameni dormind sub pod și alături oameni dormind în palate. Dacă nu aveai bani, nu puteai merge la școală, deci sistemul de învățământ era cu adevărat trist.” (D.S.) Chiar dacă prin AIESEC sunt promovate toleranța, incluziunea și comportamentul onest, primul contact cu mediul respectiv poate fi dificil pentru voluntar, chiar să-l facă pe acesta să se îndoiască de propria-i alegere. După cum este mențtionat mai sus, toți au suferit un șoc cultural, a fost necesar mai mult timp pentru a se adapta, dar într-un final au reușit. Înțelegerea mediului social i-a devoltat cu adevărat pe acești indivizi, deoarece au ajuns să vadă diferențe uriașe în ceea ce înseamnă o clasă socială, sistemul în sine, nu doar pe cel educațional, au văzut și partea tristă, care nu este arătată peste tot, faptul că realitatea este radical diferită față de ceea ce știau și sunt atât de multe probleme de acoperit. Societatea lor diferă de România, oamenii nu se gândesc că ar putea fi și mai bine, sunt obișnuiți cu stilul lor de viață și doar prin astfel de proiecte, când li se acoră atenție, se trezesc cumva și sunt dornici să învețe. Dezvoltarea socială a individului poate fi observată în contextul social în care se află și care sunt persoanele, obiectele sau chiar situațiile cu care acesta interacționează, aceștia sunt cei mai importanți indicatori ai dezvoltării. “Acest lucru m-a făcut să mă gândesc la cum se simt oamenii într-un mediu și la cum am putea să-i ajutăm pe cei din jurul nostru să se simtă parte din ceva mai mare, să nu se simtă lăsați pe dinafară. În același timp m-am gândit la câte oportunități apar pe parcurs și la modul în care evoluează societatea.” (A.C.) Dezvoltarea socială poate fi înțeleasă prin oportunități, oportunități oferite de societate sau chiar de noi înșine nouă și nu numai. Oamenii sunt mai motivați când descoperă de ce sunt în stare și când au un context în care pot aplica asta.

25 Sunt indivizi care consideră imputernicirea celorlați ca valoare primară AIESEC, prin urmare dezvoltarea socială poate fi atinsă prin interacțiuni umane. “Un mediu în care oricine poate crește și să se exprime. Lucram la clinică și pacienții care au venit și ne-au văzut pe noi, internaționalii, au adus la rândul lor alti oamenii care voiau să ne vadă, au început să vină tot mai mulți oameni pentru a interacționa cu noi, doar pentru a ști cum diferă alte culturi de a lor.”(A.C.) Este foarte important să fim constienți de dieferențele sociale și de modul în care oamenii reacționeză la acestea. Interacțiunea umană de bază îi face pe oameni să realizeze ceea ce au nevoie, ceea ce au de făcut, să experimenteze lucruri noi, invățând că ceea ce este diferit poate fi benefic și evolutiv. Prin urmare dezvoltarea socială este cea mai prezentă și ușor de identificat din aceste interacțiuni, căci prin acest schimb, voluntarul are șase săptămâni pentru a se dezvolta, dar cel mai important este să vizualizeze la sfârșit ceea ce a realizat pentru sine și pentru ceilalți. “ A fost o experiență schimbătoare de viață, pentru prima dată am fost singur într-o altă țară, a fost foarte dificil pentru că am ales o țară atât de diferită și atât de îndepartată, a fost dificl să mă acomodez, căci ei nu prea știau engleză, iar eu nu prea știam portugheză. Dacă am supravețuit în Brazilia, pot supravețui oriunde. Tot timpul căutând alternative și să nu mă las dus de val, să caut modalități prin care pot face celorlalți sau mie un bine, am realizat cât de norocos sunt că trăiesc în România, în ciuda multitudinii de plângeri în privința asta, m-a făcut să apreciez mai mult ceea ce am.”(V.T.) Într-adevăr o astfel de experiență te schimbă, te face să apreciezi ceea ce înainte te nemulțumea, doar pentru că te pune în față cu o realitate izbitor de diferită și mai problematică. “Poți călători mult și să cunoști multă lume, ai șanșa să experimentezi viața într-un spațiu multicultural și să vezi cum oameni din alte țări gândesc, discută, abordează probleme ca religia, politica etc și că îmi pot dezvolta cunoașterea contribuind la devoltarea cunoașterii altora totodată. M-am descoperit pe mine, pentru că am descoperit că îmi place să predau ca profesie. Am avut ocazia să-mi îmbunătățesc engleza. Un punct important pentru mine a fost când am reușit să mă descur în acel mediu ca un localnic. Dezavamtajul a fost că a trebuit să mă întorc înainte de termen și nu am apucat să văd rezultatul final al proiectului și care a fost impactul acestuia aupra localnicilor. Dar am realizat că ceea ce consideram dezavantajele cele mai grave, acum îmi par lucruri stupide.”(A.A.) “Ajungi să te cunști pe tine foarte bine, ajungi să aflii ce-ți place și ce nu, ce accepți și ce nu și a fost uimitor modul în care am fost pus în fața situației. Alt avantaj ar fi legăturile create cu localnici sau ceilalți voluntari cu care mai păstrez legătura și astăzi Dezavantaje: poate fi greu,

26 in special când ai așteptări mari și ești apoi lovit în față și un alt lucru ar fi tensiunea ce apare atunci când lucrezi cu oamenii. Fără discuție avantajele sunt mai multe decât ezavantajele.”(D.S.) Cele de mai sus, arată viziunea pozitivă asupra experienței, voluntarii și-au conștientizat realizarile, alături de ceea ce le-a lipsit din experiență sau de ceea ce nu ar fi putut primi nici dacă și-ar fi dorit asta. Frumos de observat sunt legăturile care se creează între voluntari și localnici sau între voluntarii aflați în același mediu, legături ce rămân ca o moștenire a schimbului de experiență. Ținând cont de toate faptele și situațiile prezentate, promovarea acestei organizații cât și a voluntariatului prin schimb internațional, au luat un punct adevărat în conversație dar și în analiza experiențelor. “Îi voi da un 9 și l-aș recomanda în totalitate. Te poți perfecționa în orice domeniu vrei, ieși din zona ta de confort, călătorești și aflii mai multe espre problemele din lume.” (A.A.) “Sunt, cred, cel mai satisfăcut de acest program, merită 10 și chiar mai mult și da, l-aș recomanda, pentru că a fost cel mai uimitor lucru pe care îl poate face o persoană, a fost unic, foarte diferit de orice altceva. ”(D.S.) “10 de la mine, pentru că s-au întamplat multe și am întâlnit oameni foarte frumoși, pe lângă aceasta, tot ce părea greu, a fost uimitor. Da, as recomanda-o cu siguranță.”(A.C.) Majoritatea au considerat voluntariatul prin schimb internațional ca o experiență evolutivă, care a adus multe beneficii cu ea, drept urmare recomandă organizația cu căldură. Totuși, există cazuri când tinerii se pot alătura din dorința de a afla mai multe despre structura organizațională. “Cred că este un 6, ar fi putut fi mult mai bine, dar cu siguranță nu a fost rău. Aș recomanda-o numai în cazul unui proiect uimitor. Aș lucra mai mult la organizație și m-aș asigura că fiecare voluntar primește ceea ce caută.”(A.C.) După cum vedem sunt lucruri care ar putea fi îmbunătățite în cadrul AIESEC, cel puțin dintr-un punct de vedere, dar în mare, organizația reusește să-și atingă scopul, dezvoltarea atât a voluntarilor cât și a persoanelor aflate în zone defavorizate.

27 Concluzii Ne-am dorit sa aflam ce rol are un astfel de proiect in dezvoltarea personală a individului. In primul rând, voluntariatul poate fi definit ca un punct cheie în dezvoltarea personală, prin ceea ce reprezintă în sine și implicațiile pe care le aduce. Fie că vorbim de participanți care au dorit să aibă un impact asupra celor în nevoi sau de participanți care au vrut doar să acumuleze cunoștințe, voluntariatul a contribuit la dezvoltarea personală a acestora. Faptul că petrec o perioadă considerabilă departe de casă, într-un mediu total diferit, îi pun în fața unor situații inedite care îi obligă să facă apel la resursele interioare, pentru a fi scoase la suprafață și/sau augmentate. În cele din urmă, voluntarul e cel mai afectat de proiect, deaorece acesta își poate vedea dezvoltarea în acțiunile viitoare mai degrabă, decât în urma acțiunilor cu rezultat rapid. În al doilea rând, programul AIESEC oferă o gamă largă de proiecte, fiecare cu specificul si locația ei, ceea ce reprezintă un element important pentru cei ce doresc să se dezvolte călătorind, deorece pot alege proiectul cel mai apropiat de dorințele lor în materie de cunoaștere de noi locuri și acumulare de noi cunoștințe și experiențe. Putem observa o dorință a tinerilor de a se aventura în afara spațiului european. Marea majoritate au ales să activeze în domeniul educație, creându-se un fel de reciprocitate între localnici și voluntar; învață unul de la celălalt. După cum ei înșiși au declarat, activarea în cadrul unui program de voluntariat în schimb internțional i-a ajutat să se descopere pe sine, să se dezvolte, să fie mai constienți de realitățile lumii inconjurătoare. În al treilea rând, dezvoltare spiritului civic atrage totodată și orientarea către soluții și viziune progresistă. Prin ceilalți ajungi să te cunoști pe tine și poți descoperi noi modalități de imbunătățire a modului de viață. Putem concluziona că fără o cunoaștere a ceea ce ne înconjoară, e practic imposibil o cunoaștere personală și că astfel de proiecte urmăresc o dezvoltare bilaterală și cunoașterea ca obiectiv comun

28 Bibliografie Dicționarul Etimologic Online https://www.etymonline.com/word/volunteer, accesat în 15.12.2019 “Voluntariat în Europa” Portalul pentru tineri European 10 Aprilie 2013, https://europa.eu/youth/eu/article/46/234_en, accesat în 15.12.2019 Shalom H. Schwartz, „Elicitarea obligației morale și a comportamentului de auto-sacrificare: un studiu experimental al voluntariatului pentru a fi donator de măduvă osoasă.”, Jurnalul de Personalitate si Psihologie Socială 15, nr. 4, septembrie 1970, p. 283,http://dx.doi.org/10.1037/h0029614, accesat în 15.12.2019 Ivan Illich, a oferit o analiză a rolului voluntarilor americani în Mexic prin discursul său, Conferința privind proiectele studenților interamericani (CIASP), Cuernavaca, Mexic, la 20 aprilie 1968. Stephan Meier și Alois Stutzer. „Este voluntariatul benefic în sine?” Economica seria nouă 75, nr. 297, februarie 2008, p. 5–6, https://www.jstor.org/stable/40071730, accesat la 15.12.2019 Angela Ellis Paine și colab. „Măsurarea impactului voluntariatului.” Voluntariatul și societatea în secolul XXI, Jurnalul geografic, prima ediție, 2011, pp. 163–164. https://doi.org/10.1057/9780230279438, accesat la 15.12.2019

29 Anexe Anexa 1: Chestionarul 1. Cum ai auzit de programul de internship-uri de voluntariat al organizației AIESEC? o Social Media o Website o Prieteni o Prezentare la facultate o Altele 2. Ce te-a determinat să pleci într-un internship de voluntariat cu AIESEC? o Dorinta de a calatori intr-o alta tara o Dorinta de a cunoaste o cultura diferita o Dorinta de a aduce un impact in societate/lume o Dorinta de cunoastere de sine o Altele 3. În ce țară ai fost? – întrebare deschisă 4. În ce domeniu a fost proiectul tău de voluntariat? o Educație o Ecologie o Sănătate o Cultură o Altele 5. Pe ce perioadă s-a desfășurat proiectul tău de voluntariat? o 6 săptămâni o 7 săptămâni o 8 săptămâni 6. Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă Foarte Puțin, iar 5 Foarte mult), în ce măsură v-ați dezvoltat abilitatea de "Cunoașterea de sine"? * Cunoaștere de sine implică înțelegerea și trăirea valorilor personale, a te concentra pe punctele forte mai mult decat cele slabe și a-ți explora pasiunile.

30 7. Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă Foarte Puțin, iar 5 Foarte mult), în ce măsură v-ați dezvoltat abilitatea de "Împuternicire/Responsabilizare a celorlalti"? * "Împuternicirea/Responsabilizarea celorlalți implică comunicarea efectivă în diverse medii, dezvoltarea și împuternicirea altor persoane, implicarea cu alte persoane pentru a atinge un scop mai mare. 8. Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă Foarte Puțin, iar 5 Foarte mult), în ce măsură v-ați dezvoltat abilitatea de "Cetățean global"? * Cetățean global implică a crede în abilitatea ta de a face o diferență în lume, a fi interesat de problemele lumii și a vorbi despre responsabilitatea fiecăruia de a aduce un impact in lume 9. Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă Foarte Puțin, iar 5 Foarte mult), în ce măsură v-ați dezvoltat abilitatea de "Orientare către soluții"? * Orientarea catre solutii constă în adaptarea și arătarea rezilienței în fața provocărilor, transmiterea pozitivității pentru a merge înainte în pofida incertitudinii, a lua riscuri cand e necesar 10. Ce aspect al vieții consideri că ți s-a îmbunătățit după această experiență? o Performanța la facultate o Relația cu prietenii o Relația cu familia o Implicarea în societate/comunitate o Organizarea timpului liber o Altele 11. Consideri că ți s-au imbunătățit abilitățile de socializare în urma acestui proiect? o Da o Nu 12. Ai recomanda programul de internship-uri de voluntariat al organizației AIESEC și altor studenți? o Da o Nu o Poate 13. Descrie într-un cuvânt experiența ta în acest program – întrebare deschisă 14. Vă rugăm să ne spuneți sexul dumneavoastră: o Masculin o Feminin 15. Vă rog să ne spuneți în ce categorie se încadrează vârsta dumneavoastră:

31 o 18 – 21 o 22 – 25 o 26 – 30 16. Vă rog să ne spuneți domeniul dumneavoastră de studiu: o Facultate o Master o Doctorat 17. Care este domeniul pe care-l studiați? – întrebare deschisă 18. Care este mediul dumneavoastră de reședință? o Urban o Rural Anexa 2: Ghidul de interviu Intrebari de interviu : 1. Să începem în scurt timp: – nume, vârstă, educație și unde ați călătorit până acum? 2. Ați fost implicat în activități de voluntariat / ONG-uri? Și cât timp? 3. Care crezi că sunt valorile unui voluntar? 4. Cum ai aflat despre programul de voluntariat global? Și ce te-a convins să te implici într-un proiect? 5. Descrieți pe scurt proiectul dvs. (de exemplu, locația, instituția, de exemplu, bazată pe care obiective de dezvoltare durabilă și care a fost scopul, care a fost JD-ul dvs. și ce ați făcut de fapt?) 6. De ce ați ales proiectul și țara? 7. Cum ați descrie mediul social din țara respectivă? (Social mediu, context social, context sociocultural sau mediu se referă la mediul fizic și social imediat în care trăiesc oamenii sau în care se întâmplă sau se dezvoltă ceva. Include cultura în care individul a fost educat sau trăiește, precum și oamenii și instituțiile cu care interacționează.) 10. Care crezi că au fost avantajele și dezavantajele experienței tale? 11. De la o scară de la 1 (nesatisfăcut) la 10 (foarte mulțumit) cum ai descrie-ți experiență ca voluntar? 12. Ați recomanda un program de voluntariat global? Dacă da, de ce? Dacă nu sau poate, ce ai schimba?