Beneficiile de Interactiune Psiho Sociala cu Varstnicii In Centrele de Ingrijire Rezidentiala din Marea Britanie
LUCRARE DE LICENȚĂ
Beneficiile de interacțiune psiho-socială cu vârstnicii
în centrele de îngrijire rezidențială din Marea Britanie
CUPRINSUL LUCRĂRII
Rezumatul lucrării
Motivația alegerii temei
Introducere
FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII
Cap. 1. Îmbătrânirea umană – definiții și trăsături specifice
Cap. 2. Nevoia de asistenta sociala a varstnicilor
2.1. Fragilitatea fizica si adultii vulnerabili
2.2. Demența
2.3. Depresia
2.4. Sinuciderea
2.5. Abuzul de alcool
2.6. Externarea
2.7. Mutarea intr-un centru rezidential
Cap. 3. Interactiunea psiho-socială cu vârstnicii din centrele rezidentiale
3.1. Elemente introductive
3.2. Barierele in comunicarea eficienta cu varstnicii din centrele de ingrijire si metode pentru depasirea dificultatilor de comunicare
Cap. 4. Execitii, activitati si stari de bine
PARTEA PRACTICĂ A LUCRĂRII
Cap. 5. Proiectarea demersului de cercetare
5.1. Evaluarea inițială
5.2. Rezultatele cercetării
5.2.1.Prezentarea identității vârstnicilor din Centrul rezidential de ingrijire Amathea
5.2.2.Fundalul de Fundalul de viata al varstniciilor inainte de internarea lor in Centrul de ingrijire Amathea
5.2.3.Circumstanțele internării în Centrul rezidențial de îngrijire Amathea
5.2.4.Relatiile familiei cu varstnicii in prezent
5.2.5.Adaptarea varstnicilor la conditiile din centru
5.2.6.Activitatile si preocuparile din timpul liber al varstnicilor
5.3. Concluziile cercetării
FAZA DE INTERVENȚIE SOCIALĂ
CAP. 6. Interventia psiho-sociala
6.1. Proiectarea interventiei psiho-sociale
6.2 Metode de intervenție psiho-socială cu vârstnicii.
6.2.1. Metoda „One-to-one activities”
6.2.2. Metoda reminescentei
6.3. Prezentarea practica a interventiei psiho-sociale
6.3.1.Interventia psiho-sociala realizata prin metoda “One-to-one activities
6.3.2. Intervenția psiho-sociale realizată prin metoda reminescenței
FAZA DE EVALUARE FINALĂ
Cap.7 Evaluarea interventiei psiho-sociale
7.1. Proiectarea evaluarii psiho-sociale
7.2. Rezultatele evaluării finale
CONCLUZII FINALE ALE LUCRĂRII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
REZUMATUL LUCRARII
Tema acestei lucrari „Beneficiile de interactiune psiho-sociala cu vârstnicii
în centrele de îngrijire rezidentiala din Marea Britanie” surprinde importanta beneficiilor pe care le are interactiunea psiho-sociala cu vârstnicii din Centrul rezidențial de îngrijire Amathea (Anexa 1), aratand astfel faptul ca, activitatile sociale, contactul cu ceilalti, au un impact pozitiv in viata varstnicilor si au un rol benefic de a mari astfel calitatea vietii acestora in aceasta etapa a existentei lor.
In prezent, locuiesc in Anglia si in timpul liber sunt voluntara la Centrul de ingrijire pentru varstnici Amathea. Am inceput sa lucrez aici de 1an si 3 luni. La inceput, am ales acest loc ca si voluntariat pentru ca nu am mai avut nici o experienta profesionala cu persoanele de varsta a treia si mi s-a parut interesant sa stiu cat mai multe despre aceasta parte a asistentei sociale. Dar nu credeam ca o sa ajung sa scriu lucrarea de licenta pe aceasta tema. Acum, pot sa spun ca mi-am schimbat complet afirmatia si sustin asistenta sociala cu persoanele varstnice ca fiind una dintre cele mai importante in profesia de asistenta sociala.
Pe parcursul efectuarii activitatii de voluntar la Centrul de ingrijire Amathea, am ajuns sa ma identific cu acesti trei varstnici participanti la cercetare sa inteleg mai bine si ma familiarizez cu aceasta categorie de varsta iar prin timpul petrecut cu acestia si activitatile efectuate impreuna am inceput sa ma aproprii de ei si in mod personal si sa intemeiez o relatie de prietenie.
Prezenta lucrare este structurată pe două părți importante: fundamentarea teoretică a lucrării și partea practică.
Partea teoretica a lucrarii de licenta, a fost bazata pe culegerea de informatii din literatura de specialitate relevante cu acest subiect care sa m-au directionat in realizarea proiectului de cercetare si a interventei.
Etapa de investigare si a interventiei psiho-sociale a avut scopul de a determina nevoile psiho-sociale ale varstnicilor participanti la cercetare si de a imbunatati calitatea vietii varstnicilor si a nivelului lor de adaptare la schimbarile determinate de varsta prin incurajarea unei integrari sociale mai bune.
MOTIVATIA ALEGERII TEMEI
Alegerea temei de asistenta sociala pentru lucrarea de licenta de fata este din mai multe motive: formarea mea profesionala, interesul de a experimenta valorile asistentei sociale in raport cu persoanele de varsta a treia,petrecerea timpul cu acestia si dorinta de a face o schimbare pozitiva in viata lor.
Dedic aceasta lucrare unor persoane speciale care au avut si vor avea un loc important in viata mea si pe care ii admir foarte mult: mamei mele care a fost intodeauna alaturi de mine si m-a sustinut in fiecare etapa a vietii mele dar si bunicilor mei, care se relationeaza cu unele aspecte din situatiile si trairile varstnicilor participanti la fazele de cercetare si interventie ale lucrari de licenta de fata.
INTRODUCERE
„ Oamenii au nevoie de oameni….” Avand prieteni si mai multe interese poate face o mare diferenta in a trai o viata mai lunga si mai sanatoasa (Ellen Gold, 2006).
Conform Ellen Gold, 2006, multe studii raporteaza, mai putine raceli, scaderea tensiunii arteriale si ratele de inima mai mici a participantilor cu legaturi sociale puternice.
Statisticile arata casatoria, ca fiind probabil cea mai puternica legatura intre 2 persoane, adauga ani la speranta de viata iar rata alcolismului, bolilor mintale si al sinuciderilor este mult mai mica (Ellen Gold, 2006).
Beneficiile specifice de interactiune sociala la adulti in varsta includ rsicul potential redus de boala Alzheimer, a cancerului si al depresiei (Yale Medical Group.)
Un studiu, a raportat ca , persoanele in varsta, care ies in oras sa manance, merg la film si iau parte la diferite activitati sociale, traiesc mai mult cu aproximativ 2-2,5 ani decat cei care isi petrec majoritatea timpului singuri.Beneficiile de sanatate ale socializarii sunt egale cu exercitiile fizice, chiar daca activitatile sociale nu implicau aproape nici un efort fizic.Nu activitatea fizica si sanatatea fizica ci, interactiunea sociala si simtul de afi util a dus la o viata mai lunga. Prietenia, dragostea si sprijinul sunt franghiile de viata de impartasit. (Ellen Gold, 2006).
Yale Medical Group arata mai multe moduri in care este posibila mentinerea unui nivel ridicat de interactiune sociala :
Mentinerea contactului cu familia si prietenii;
Oferirea ca si voluntar in comunitate;
Inscrierea la un curs de limbi straine, sau a unui curs de gatit, experimentarea unui nou hobby;
Alaturarea unui grup cu activitati comune;
Inscrierea la o sala de sport sa fitness pentru a fi apt fizic si a interactiona cu altii.
Un sondaj de opinie in UK ,Age Concern (2006), aplicat persoanelor cu varsta de 65 de ani si peste a aratat ca cei mai importanti factori implicati in calitatea vietii au inclus relatiile sociale bune, ajutorul si suportul si mentinerea activitatilor sociale. In mod similar, un studiu suedez, Age Concern(2006), a intrebat persoanele varstnice care dintre urmatoarele 8 categorii sunt cele mai importante la calitatea vietii lor. Raspunsul cel mai frecvent a fost relatiile sociale, urmat de sanatate, activitati, capacitatea functionala, bunastare, atitudinile si convingerile personale, sa traiasca in casele lor iar pe ultimul loc finantele personale.Apoi au fost intrebati care sunt primele 3 lucruri care ei le considera cele mai importante pentru calitatea vietii. Autorul a dedus ca relatiile sociale, capacitatea functionala si activitatile influenteaza calitatea vietii persoanelor varstnice la fel d emult ca si starea de sanatate (Wilhelmson, 2005)
Un raport de la Age Concern (2006), „Promovarea sanatatii mintale si Bunastarea in Viata de mai tarziu”, a identificat 5 domenii cheie care influenteaza sanatatea mintala si bunastarea mai tarziu in viata: discriminarea, participarea la activitati semnificative, sanatatea fizica, saracia si reltiile (familia, prietenii, animalele de companie,credinta si convingerile spirituale)
In mod contrar, isolatia sociala, care inseamna absenta relatiilor semnificative si lipsa de contacte sociale, este identificata ca si un mare risc pentru o sanatate mintala proasta, care este experimentata de un milion de varstnici in UK.
Promovarea sanatatii mintale si a bunastarii mai tarziu in viata a fost cea mai putin visibila arie de activitate in serviciile de ingrijire a persoanelor varstnice (Age Concern, 2006). Totusi, exista o dovada de cercetare continua care subliniaza importanta elaborarii de strategii pentru promovarea bunastarii (Joseph Rowntree Foundation, 2004) care se reflecta in Politica Guvernului din Anglia.De exemplu, Cartea Verde de asistenta sociala pentru adultii, Idependenta, Bunastarea si alegere (Department of Health, 2005), identifica multe beneficii potentiale de a promova bunastarea pentru varstnici, incluzand mentinerea contributiilor lor sociale si economice, minimizand costurile de ingrijire si imbunatatiind calitatea vietii.
Exista si o serie de alte documente guvernamentale care confirma importanta legaturii dintre bunastare, independenta si alegere (Department of Work and Pensions, 2005; Commission for Healthcare Audit and Inspection, 2006)
CAPITOLUL 1
Îmbătrânirea umană – definiții și trăsături specifice
Batranetea este un proces biologic natural si ireversibil care incepe la nastere si se desfasoara de-a lungul vietii. In literatura de specialitate, perioada varstei a treia este definita pe baza a trei criterii: cronologic, functional si ciclic.
„Imbatranirea ca fenomen al lumii vii , este un proces de regres, de deteriorare care afecteaza atat individul, cat si grupurile, populatia”( K. J. & Mary Alice Neubeck, 1997, p.370).
Teoriile biologice presupun ca imbatranirea, inclusiv cea umana, este determinata in mare masura de un program exsitent in genele organismului. In functie de factorul incriminat in procesul de imbatranire, aceste teorii se grupeaza in mai multe clase: teorii genetice celulare, teorii non-genetice celulare, in care sunt incluse teoriile acumularii, cross-linkage-ului, a radicalilor liberi. Alte teorii care explica procesul de imbatranire sunt teoriile fiziologice, cum ar fi teoria sistemului imunitar, endocrin, teoriile evoultioniste clasice, teoriile ratei de viata (A. Muntean 2006, p.419)
Conform definitiei data de Organizatia Mondiala a Sanatatii, imbatranirea reprezinta un proces de optimizare a oportunitatilor de sanatate, participare si securitate, cu scopul de a imbunatatii calitatea vietii oamenilor in varsta.
Imbatranirea este un proces de deragradare graduala,un ansamblu de schimbari biologice si psihologice care apar la incheierea fazei de dezvoltare.Procesul de imbatranire este determinat de mai multe fenomene: schimbari fizice, degradari psihologice,starea de sanatate emotionala si mintala, reactia la anumite schimbari si perioade ale vietii cum ar fi, pierderea unui loc de munca, decesul unei fiinte dragi,inaintarea in varsta, adaptarea la noi roluri sociale, adaptarea la noi conditii de viata si masuri de protectie aflate in sistemele de ingrijire de tip rezidential .
Dictionarul Larousse (1991) defineste imbatranirea ca fiind ansamblul de transformari ce afecteaza ultima perioada a vietii si care constituie un proces de declin, semnele imbatranirii fiind: slabirea tesuturilor, atrofie musculara cu scaderea functiilor si performantelor, toate acestea concurand la limitarea progresiva a capacitatilor de adaptare.
Teorii privind factorii care influenteaza imbatranirea prezentate de Ana Muntean in „Psihologia dezvoltarii umane”, 2006:
cantitatea de energie determinata genetic;
numarul de calorii puse la dispozitia organismului;
capacitatea de adapta determinata in mare masura de un program exsitent in genele organismului. In functie de factorul incriminat in procesul de imbatranire, aceste teorii se grupeaza in mai multe clase: teorii genetice celulare, teorii non-genetice celulare, in care sunt incluse teoriile acumularii, cross-linkage-ului, a radicalilor liberi. Alte teorii care explica procesul de imbatranire sunt teoriile fiziologice, cum ar fi teoria sistemului imunitar, endocrin, teoriile evoultioniste clasice, teoriile ratei de viata (A. Muntean 2006, p.419)
Conform definitiei data de Organizatia Mondiala a Sanatatii, imbatranirea reprezinta un proces de optimizare a oportunitatilor de sanatate, participare si securitate, cu scopul de a imbunatatii calitatea vietii oamenilor in varsta.
Imbatranirea este un proces de deragradare graduala,un ansamblu de schimbari biologice si psihologice care apar la incheierea fazei de dezvoltare.Procesul de imbatranire este determinat de mai multe fenomene: schimbari fizice, degradari psihologice,starea de sanatate emotionala si mintala, reactia la anumite schimbari si perioade ale vietii cum ar fi, pierderea unui loc de munca, decesul unei fiinte dragi,inaintarea in varsta, adaptarea la noi roluri sociale, adaptarea la noi conditii de viata si masuri de protectie aflate in sistemele de ingrijire de tip rezidential .
Dictionarul Larousse (1991) defineste imbatranirea ca fiind ansamblul de transformari ce afecteaza ultima perioada a vietii si care constituie un proces de declin, semnele imbatranirii fiind: slabirea tesuturilor, atrofie musculara cu scaderea functiilor si performantelor, toate acestea concurand la limitarea progresiva a capacitatilor de adaptare.
Teorii privind factorii care influenteaza imbatranirea prezentate de Ana Muntean in „Psihologia dezvoltarii umane”, 2006:
cantitatea de energie determinata genetic;
numarul de calorii puse la dispozitia organismului;
capacitatea de adaptare la factorii stresanti;
capacitatea celulei de a se diviza, prin urmare, odata cu epuizarea capacitatii celulei de a se divide, viata inceteaza;
distrugerea celulelor de catre radicalii liberi;
programarea genetica a imbatranirii.
Aspecte care pot fi luate In considerare cand vorbim de imbatranire:
imbatranirea primara, care nu este insotita de probleme de sanatate si vine in mod firesc dupa perioada adulta;
imbatranirea secundara, este insotita de o alterare a starii de sanatate;
imbatranirea tertiara, este perioada care precede moartea.
Clasificarea batranetii de Organizatia Mondiala a Sanatatii:
Intre 60 – 70 ani – persoane in varsta;
Intre 75 si 90 de ani – persoane batrane;
Peste 90 de ani -marii batrani.
Longevitatea este o poveste de succes in societatea moderna, mai mult din populatie traind mai mult la varsta inaintata.Imbunatatirle generale in sanatatea publica, case, aprovizionarea cu alimente, conditiile de lucru au imbunatatit in mod considerabil standardul nostru de viata. Astea inseamna ca mai multi oameni au supravietuit dincolo de copilarie si au ajuns la maturitate. Un baiat nascut in 1901 ar putea astepta sa traiasca pana la 45 de ani si o fata pana la 49 de ani, astazi statisticile sunt 77.2 ani respectiv 81.5 ani. (ONS, 2009) Office for National Statistics.
Exista aproximativ 500.000 de oameni in Marea Britanie cu varsta de 90 de ani si peste iar numarul celor de 100 de ani s-a marit de 4 ori in UK de la 2600 in anul 1981 la 11.600 in 2010 (ONS, 2010). ( Mo Ray & Judith Phillips, 2012, p.11)
In Statele Unite, unul din 10.000 de indivizi atinge varsta de 100 de ani, estimandu-se in 2008, un numar de aproximativ 60.000 de centenari. Dintre acestia, 70 au peste 110 ani.
Speranta de viata aici este de 78,49 de ani si se afla pe locul 50 in lume la speranta de viata (Mo Ray & Judith Philips, 2012)
Conform datelor oficiale, in Romania speranta de viata a crescut enorm in ultimul secol, de la 36,4 ani, in 1900, la 69,3 ani in 1975 si pana la 73,98 ani in 2011.
In luna mai 2012, Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date a actualizat datele inregistrate in Registrul National de Evidenta a Persoanelor si a identificat 461 de cetateni romani cu varsta mai mare de 100 de ani.
http://www.semneletimpului.ro/rss/stiri/
In Marea Britanie, este de asteptat ca o persoana sa traiasca in medie 68,6 ani, in anul 2008.( Mo Ray & Judith Phillips, 2012)
Din baza de date World Factbook, care apartine de CIA, reiese ca asteptarea de viata medie, pe mapamond, este de 67,59 de ani. Monaco este statul cu cei mai longevivi oameni de pe planeta.
Primele 10 locuri de pe glob la speranta de viata, in ordine crescatoare sunt: 1.Monaco (89,68); 2.Macao (84,43); 3.Japonia (83,91); 4.Singapore (83,75); 5.San Marino (83,07 speranta de viata este mai mare decat cea din SUA cu 4,5 ani); 6.Andorra (82,05); 7.Guernsey (82,24); 8.Hong Kong (82,12); 9.Australia (81,90) si pe locul 10.Italia (81,86).
Factorii si secretele care influenteaza longevitatea sunt: stilul de viata activ(Andorra, Australia, Hong Kong, Japonia), reducerea stresului (Monaco), o dieta corecta bogata in legume, orez, tofu si peste omega 3 care ajuta creierul sa functioneze la varste inaintate si previne bolile ca si Alzheimer (Japonia, Singapore,Hong Kong),maslinele si vinul rosu care feresc de bolile de inima (Italia), condimentele ca si busuiocul, oragano si usturoiul care fereste de hipertensiune si atac cerebral (Italia), nefumatul(Australia si Singapore) si rata obezitatii foarte mici (Australia, Singapore,Japonia), salariile bune si taxele mici (Guernsey), accesul la serviciile de sanatate indiferent de statut sau salariu(Australia)petrecerea timpului in natura, activitatile si sportul(Andorra, Hong Kong), nivelul inalt de educatie (Andorra), turismul si sistemul bancar (San Marino), economia si sistemul de sanatate publica foarte accesibil, (Macao).
http://m.ziare.com/viata-sanatoasa/imbatranire/unde-traiesc-cei-mai-longevivi-oameni-de-pe-planeta-top-10-11556715
Studiile arata ca longevitatea este conditionata de doi factori esentiali: mostenirea genetica, in proportie de 25% si stilul de viata, in proportie de 75%. http://m.ziare.com/viata-sanatoasa/imbatranire/unde-traiesc-cei-mai-longevivi-oameni-de-pe-planeta-top-10-11556715
Oamenii de stiinta de la University College of London (UCL) au descoperit intr-un studiu ca cei care sunt fericiti si au o perspectiva pozitiva asupra vietii traiesc mai mult, deoarece o stare generala pozitiva poate combate stresul si boala. De asemenea persoanele care isi fac un obicei din a fi darnice si nu se concentreaza atat de mult asupra experientelor stresante ale vietii au o sanatate mai buna, deoarece altruismul combate efectele negative ale stresului, arata cercetatorii de la trei universitati americane, intr-un articol publicat in „American Jurnal of Public Health”. http://ajph.aphapublications.org/loi/ajph
„Stilul de viata al locuitorilor Regatului Unit este din ce in ce mai toxic, in conditiile in care tot mai multi tineri mor din cauza consumului abuziv de droguri si alcool. Mai multi cercetatorii sustin ca generatia actuala va suferi de tot felul de boli ani la rand”, scrie Daily Mail.
Un studiu alarmant publicat de Daily Mail arata ca, in ciuda progreselor in depistarea cancerului, a imunizarii si a interzicerii fumatului in spatii publice, speranta de viata a britanicilor nu creste destul de repede, in comparatie cu alte natiuni.
Mai mult, englezii cu varste cuprinse intre 20 si 54 de ani sunt in pericol de a suferi perioade mai indelungate de boli fizice sau mentale decat adultii din majoritatea celorlalte tari dezvoltate, precum SUA, Australia si Canada. Moartea prematura este mult mai frecventa decat in alte state dezvoltate.
Cercetatorii au comparat evolutia Marii Britanii, din 1990 pana in prezent, cu alte 14 state UE, dar si cu Australia, Canada, Norvegia si SUA. Acestia au ajuns la concluzia ca moartea prematura a englezilor este mult mai frecventa decat media, acest rezultat fiind considerat de specialisti unul "socant".
Studiul, publicat in revista The Lancet, a scos la iveala ca fumatul este principala cauza a mortii premature in Anglia, in proportie de 12%, urmat de hipertensiunea arteriala, obezitatea, lipsa miscarii, alcoolul si alimentatia nesanatoasa. De asemenea, s-a observat o crestere dramatica in problemele legate de droguri si alcool, mai indica studiul. (Daily Mail : http://www.ziare.com/europa/marea-britanie/britanicii-se-tem-ca-vor-ajunge-ca-romanii-daca-mai-consuma-droguri-alcool-si-tutun-1222402 ) .
CAPITOLUL 2
Nevoia de asistenta sociala a varstnicilor
2.1. Fragilitatea fizica si adultii vulnerabili
Asistentii sociali sunt susceptibili de a intalni persoane in varsta care sunt vazute ca si „fragile”, atat prin handicap fizic si/sau prin tulburari cognitive. Cauzele majore ale problemelor de sanatate mai tarziu in viata includ bolile cardiovasculare (accident vascular cerebral si bolile coronariene), cancerul, artrita, deficientele senzorilale si cognitive cauzate de dementa. Este foarte important, ca asistentii sociali sa aiba o constientizare a conditiilor care ar putea afecta cel mai frecvent persoanele in varsta, impreuna cu unele dintre implicatiile potentiale de a trai cu aceste conditii. Acest lucru este esential pentru a permite lucratorilor sociali pentru a se angaja in mod pozitiv si profesional cu persoanele in varsta, astfel incat utilizatorii serviciilor de varsta sa se simta capabil de a discuta despre nevoile si provocarile in mod natural. Mo Ray & Judith Phillips, (2012).
Politica sociala actuala in Anglia, pune un accent considerabil pe importanta obtinerii rezultatelor orientate spre conservarea independentei, autonomiei si autodeterminarii. Department of Health , (2010). Practica de asistenta sociala trebuie sa se concentreze intotdeauna asupra permiterii si ajutarii oamenilor de a atinge rezultatele lor de dorit intr-un mod care li se potriveste.
Lloyd (2004) ridica probleme importante cu privire la rolul pe care lucratorii sociali il joaca in rolul de avocat pentru persoanele in varsta care, cu temeiul nevoilor complexe si problemelor de sanatate, s-ar putea luota pentru afirmare si care sunt susceptibili de a fi la cel mai mare risc de a fi marginalizati si de a avea nevoile lor umbrite. O contributie distincta de asistenti sociali ar trebui sa fie pentru a se asigura ca persoanele care sunt cele mai vulnerabile la a fi marginalizate, sunt capabile de a accesa sprijin si asistenta sensibila si corespunzatoare care sa tina seama de nevoile individuale si aspiratii.
Biroul de dosare penale existent in Anglia, (Disclosure and Barring Service (DBS) a fost format pe 1 decembrie 2012, cand si-a schimbat numele initial Criminal Records Bureau (CRB). Acesta este o Organizatie publica non-departamentala al Home Office-ului din Marea Britanie, ea reprezinta verificarea cazierului in UK, solicitata de angajatori in procesul de recrutare pentru anumite joburi (asistent social, care implica lucrul cu copii, cu persoanele in varsta sau cu handicap. defineste adultul vulnerabil ca fiind o persoana care este in varsta 18 ani sau mai mult si care indeplineste oricare din următoarele criterii:
Locuieste intr-un centru rezidential, casa de batrani sau un centru rezidential special pentru adulti
Locuieste intr-o casa de adapost
Primeste ajutor la domiciliu
Primeste orice forma de sanatate
Se afla intr-o inchisoare, mediu academic pentru tinerii, centru securizat si contravenient de instruire sau in temeiul competentelor de imigrare si azil din 1999
Este in contact cu serviciile de probare
Primeste servicii de bunastare cu o descriere prescrisa in regulament
Primește un serviciu sau care participa la o activitate care este in mod specific centrata pe oameni cu legate de varsta nevoile, handicap sau prescrise condițiile de sănătate fizică sau psihică sau viitoarei mame sau mame care alăptează viata în îngrijire rezidențială (Legate de varsta si nevoile incluse nevoilor asociate cu slabiciunea, boala, handicap sau mentale capacitate);
Persoanele care beneficiază de plăți directe dintr-o autoritate locala/HSS caroserie în locul servicii de îngrijire sociale;
Necesita asistenta in conduita lui sau problemele de zi cu zi
2.2. Dementa
Persoanele in varsta pot sa traiasca cu deficiente cognitive din mai multe motive. Ei pot experimenta consecinte de lunga durata de cunoastere rezultata de un accident vascular cerebral, de exemplu. Aproximativ 130 000 de oameni pe an au un atac vascular cerebral si conturile de accident vascular cerebral reprezeinta mai mult de 11% din decesele din Anglia si Wales anual (Stroke Association, 2011).
Recunoasterea precoce de accident vascular cerebral, impreuna cu un tratament specialist sporeste probabilitatea de supravietuire si pot reduce impactul de tulburari cognitive dupa accidentul vascular cerebral (National Audit Office, 2005).
Un accident vascular cerebral major poate rezulta in trairea persoanei cu dementa; dementa vasculara este a doua cea mai comuna in Anglia, Wales si Scotia (National Audit Office, 2005).
Exista 750 000 de oameni in UK care traiesc de o forma de dementa si se asteapta ca pana in 2051, 1.7 milioane de oameni sa fie diagnosticati cu dementa (Knapp and Prince, 2007).
In timp ce dementa afecteaza o minoritate semnificativa de persoane tinere, dementa aparuta la varste inaintate este mult mai semnificativa. Se estimeaza ca unul din sase oameni peste 80 de oameni are o forma de dementa.
Strategia Nationala Dementa si actualizarile ulterioare ale strategiei (Department of Health 2009, 2010) evidentiaza o serie de prioritati-cheie care vizeaza abordarea istoriei de neglijare care au ruinat serviciile de dementa. Prioritatile actuale se concentreaza pe urmatoarele:
Diagnosticarea precoce si interventia de buna calitate.
Imbunatatirea calitatii asistentei medicale in spitale generale.
Imbunatatirea asistentei persoanelor cu dementa din centrele de rezidenta.
O reducere a utilizarii de medicamente antipsihotice ca un prim raspuns linie la ceea ce sunt percepute ca fiind comportamente provocatoare si o crestere corespunzatoare in interventii psihosociale.
Asistentii sociali sunt de natura sa joace un rol semnificativ in asistarea oamenilor care traiesc cu dementa prin evaluare, asigurand un sprijin adecvat pentru a putea face fata provocarilor si tranzitiile asociate cu conditia.
2.3 Depresia
Varstnicii se confrunta cu o serie de provocari emotionale si fizice care necesita ajutor si protectie pentru a gestiona. Asistentii sociali intalnesc frecvent persoane varstnice care experimenteaza moralul scazut din cauza dizabilitatii si a bolilor; care sunt lipsite sau se confrunta cu pierderi; care experimenteaza o retea de scadere, ca urmare a lipsurilor sau care se confrunta cu moartea sau mor. Depresia poate fi cauzata de experienta de dificultati in gestionarea de a face fata cu doliu, pierderi, schimbari si boli de lunga durata. RNIB-ul (Royal National Institute of Blind People, 2009), raporteaza ca persoanele varstnice cu pierderea vederii au de trei ori mai multe sanse de a suferi de depresie decat persoanele cu viziune buna. Oamenii pot de asemenea sa devina deprimati ca si rezultat al unei boli netratate; este usor de imaginat, de exemplu, experienta unei boli sau dureri, neadministrate sau netratate, timp de o perioada de timp poate rezulta ca o persoana sa se simta deprimata. Aceste provocari pot aparea in orice stagiu din viata, dar sunt mult mai comune asociate cu varsta inaintata.
Medicatia, ca si antibioticile, medicamente antiparkinsoniene sau antipsihoticesi efectele lor secundare po de asemenea cauza depresia. La un nivel practic, acestea pot fi un factor major de contributie la incidenta mare de depresie in randul persoanelor in varsta, care traiesc in medii de acasa, deoarece acestea sunt mai susceptibile de a fi primit medicatie pentru o serie de boli si conditii. Se estimeaza ca intre 10-15% din persoanele peste 65 de ani sufera de depresie si aceasta cifra se ridica pana la 40% din persoanele in varsta care traiesc in centrele de ingrijire. (Royal College of Psychiatry, 2008). Mai mult, persoanele care locuiesc la domiciliu si care sunt sensibile la singuratate sunt caracterizate prin factori similari cu persoanele asociate frecvent cu depresia, incluzand rating slab de sanatate, scaderea sanatatii in masura ce imbatranesc mai mare decat in mod normal si morbiditatea mentala.( Victor, C., Scambler, S. J. Bowling, A. And Bond 2005)
Exista si cazul in care persoanele in varsta nu ajung sa primeasca diagnostic consistent, tratament, asistenta practic si urmari in depresie; intr-adevar, multe persoane cu depresie nu primesc nici un tratament.Raspunsul fragmentat evidentiaza discriminare directa in ceea ce priveste accesul limitat la consiliere, psihosocial si alte forme de ajutor. ( Royal College of Psychiatry, 2008).
Asistentii sociali joaca un rol potential critic in dezvoltarea gradului de constientizare a factorilor de risc pentru depresie si de a asista persoanele in varsta prin consiliere si suport. Mai mult, asistentii sociali care asista persoanele in varsta cu asigurarile de servicii pentru a raspunde nevoilor lor ar trebui sa fie consienti de beneficiile de strategii mai largi de prevenire care reduc izolarea sociala si permit persoanelor in varsta sa dezvolte retele sociale si de sprijin. Asistentii sociali calificati ar trebui sa contribuie la conducerea necesara pentru a promova schimbarea culturala si de atitudine fata de toate raspunsurile slabe la nevoile de sanatate mintala ce apar mai tarziu in viata.
2.4. Sinuciderea
In timp ce moartea prin sinucidere in randul oamenilor in varsta ramane la un procent relativ mic din populatie, aceasta constituie o minoritate semnificativa care nu ar trebui sa fie trecute cu vederea. Persoanele in varsta au mai mult succes decat oricare grup de varsta in a-si lua propria viata si orice incercare de comportament suicidar sau auto-vatamare ar trebui luate in serios iar persoana evaluata atent. (Beeston, 2006; Tanner, 2010)
Factorii de risc al mortii prin sinucidere in randul persoanelor in varsta include depresia clinica, sanatatea fizica slaba, izolarea sociala si singuratatea (Tanner, 2010). Persoanele in varsta care sunt la rsic de a muri prin sinucidere pot fi trecute cu vederea din cauza stereotipurilor care presupune ca varsta inaintata va cauza in mod inevitabil depresie, anxietate si schimbari in comportament. Strategiile de prevenire implica o nevoie de constientizare mult mai mare a posibilitatii ca o persoana in varsta sa moare prin sinucidere, precum si initiative la nivel de combatere a stereotipurilor de imbatranire si stigmatizare asociate cu probleme de sanatate mintala, precum si construirea de initiative sociale pozitive care construiesc angajamentul civic si social in randul persoanelor in varsta in comunitate (Beeston, 2006).
2.5. Abuzul de alcool
Ca si in orice grup din populatie, adultii mai in varsta pot avea probleme cu alcoolul (Mental Health Foundation, 2010). Colegiul Regal de Psihiatrie sugereaza ca 1 din 6 barbati in varsta si 1 din 6 femei in varsta beau asa de mult incat sa-si faca rau. Studii recente de Fundatia 66 (2009) au sugerat ca 1 din 8 persoane in varsta beau mai mult dupa pensionare si folosesc alcool pentru a „gestiona” depresia, in caz de deces sau izolare.
Ipotezele noastre bazate pe ce „fac” persoanele in varsta inseamna ca noi trecem cu vederea problema cu bautura, sau in mod eronat o atribuim la altceva. Aceste cercetari evidentiaza importanta in curs de dezvoltare a unei baze de constientizare si de cunostinte de sunet din jurul unor tipuri de probleme care pot afecta persoanele in varsta, precum si o abordare reflexiva a propriilor noastre presupuneri si stereotipuri cu privire la imbatranire si de lucru cu persoanele in etate.
2.6. Externarea
Asistenta sociala in spital este un domeniu-cheie de practica cu persoanele in varsta. Aceasta implica lucrul intr-o echipa multidisciplinara pentru a trata o persoana in varsta, sa evalueze nevoile ei, planul de interventii suplimentare, cum ar fi de ingrijire intermediara si planul de externare. In cele din urma, echipa este responsabila pentru a se asigura ca exista sprijinul adecvat de siguranta si securitate pentru externarea din spital. Statisticile anuale (2009-2010) arata o crestere de admitere in spital din parcursul vietii, cu o crestere de 66 la suta in ratele de admitere pentru persoanele cu varsta de peste 75 de ani, in comparatie cu cifrele pentru perioada 1999-2000. Date preluate si traduse de pe internet, site-ul Serviciului National de Sanatate din Anglia (NHS)- www.ic.nhs.uk .
Chiar si in atmosfera ritmului rapid din spital, asistentii sociali pot juca un rol crucial in formarea unei relatii cu o persoana in varsta pentru a se asigura ca nevoile si aspiratiile lor sunt identificate si raman centrale pe planificarea nevoii de ingrijire si suport. Cunostiintele de asistenta sociala si abilitatile de baza sociala inseamna ca lucratorii sociali pot lucra eficient cu sisteme complexe, inclusiv membrii de familie si de a negocia cand exista diferente de opinie despre ce ar trebui sa se intample cu o persoana in varsta dupa iesirea ei din spital. Cercetarile demonstreaza caile in care o persoana in varsta cu nevoi ridicate de sprijin pot avea dorintele si aspiratiile lor ignorate, deci este critic ca asistentii sociali sa-si considere rolul lor de avocati pentru asa o persoana cand este necesar. (Blood, 2010).
Asistentii sociali care practica intr-i echipa multidisciplinara trebuie sa fie clare cu privire la cunostiintele si abilitatile de care au adus in echipa. Lymbery (2005), a argumentat ca asistentii sociali trebuie sa se asigure ca sunt respectati pentru abilitatile lor practice intr-un cadru de asistenta medicala, precum si asteptandu-se sa „ lupte pentru a sculpta un rol in setarile de sanatate”. Acest comentariu reflecta provocarea de a lucra intr-un context interprofesional in care ierarhiile traditionale de putere si-au asumat pozitia dominanta a unui model medical si al medicilor. Cu toate acestea, cerinta de a colabora in profesii ramane critica si asistenta sociala poate sa faca o contributie esentiala pentru a asigura servicii care nu compromit demnitatea si personalitatea persoanelor in varsta. Rapoarte recente de catre Biroul Ombudsmanului au evidentiat consecintele inacceptabile pentru persoanele in varsta din spital care au fost anonimizate in masura in care tratamentul lor constituie o practica abuziva:
Tema de o slaba comunicare si actiune nechibzuita se extinde pentru a descarca aranjamente, care pot fi prost pregatite, cu persoanele in varsta fiind mutate fara cunostintei si acordul familiei. Hainele si alte posesiuni sunt de multe ori pierdute pe percurs. O femeie, in varsta de 82 de ani, isi aduce aminte cum, dupa ce a fost externata din spital dupa o operatie minora, era speriata si nesigura cum va ajunge acasa. Ea a rugat-o pe asistenta medicala sa o sune pe fiica ei, aceasta i-a spus ca asta nu e treaba ei.(Serviciul de Sanatate si Parlamentar Ombudsman, 2011)
2.7.Mutarea intr-un centru rezidential
2.7.a. Factorii care influenteaza institutionalizarea
Se estimeaza ca exista aproximativ 468.000 de centre rezidentiale pentru varstnici in UK.(Age Concern 2007). Cu toate acestea, numarul persoanelor in varsta care traiesc in aceste centre este relativ mic. Politica sociala actuala subliniaza necesitatea de a dezvolta servicii de assistenta si resurse comunitare eficiente pentru a se asigura ca persoanele in varsta pot ramane acasa si nu sunt „fortate” sa se mute intr-un centru rezidential, pur si simplu pentru ca exista servicii inadecvate in loc. Dovezile demonstreaza cu siguranta ca persoanele in varsta s-ar putea muta intr-o casa de ingrijire din cauza la o serie de factori care au putin de-a face cu alegerea lor personala. Tranzitia la o casa de ingrijire poate fi influentata de urmatorii factori: (Mo Ray & Judith Phillips, 2012)
O criza care este intarita de o lipsa de servicii comunitare adecvate si dificultati pentru a obtine accesul la serviciile potential adecvate.
Lipsa de optiuni.
Slaba intelegere a nevoilor persoanelor cu dementa si o lipsa de servicii adecvate pentru a satisface aceste nevoi.
Lipsa de claritate cu privire la obiectivele de interventie si de rationalizare care iau prioritate fata de alte aspecte legate de interventie
Un test facut persoanei inainte de potentialul lor de reabilitare si o casa de retur au fost complet evaluate sau luate in considerare.
2.7.b. Persoanele in varsta cu nevoi de sprijin mare
O revizuire a dovezilor disponibile cu privire la nevoile persoanelor in varsta cu nevoi de spijin mare, inclusiv pentru persoanele care locuiesc in casele de ingrijire, scoate in evidenta o serie de factori critici care constituie bariere semnificative la persoanele mai in varsta care participa la procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile (Blood, 2010):
Asteptari reduse a persoanelor in varsta in ceea ce priveste capacitatile si aspiratiile lor.
Un accent mare pe nevoile organizatiei de a gestiona resursele si de a determina eligibilitatea in detrimetrul de evaluare centrata pe persoana, interventii si suport.
Impactul de discriminare pe baza de varsta.
Slaba dezvoltare de strategii de comunicare creative si cuprinzatoare pentru a permite persoanelor cu dificultati de comunicare pentru a se asigura ca vocea lor este auzita.
O lipsa de „voce” colectiva pentru persoanele in varsta cu nevoi de spijin mare.
Bowers (2009) a examinat experientele si aspiratiile persoanelor in varsta care traiesc in case rezidentiale si si-a facut o imagine sumbra a calitatii slabe a vietii pentru multi oameni in varsta cu nevoi de sprijin cat mai complexe. Aceasta cercetare evidentiaza nevoia de cultura substantiala pentru a schimba calitatea vietii persoanelor in varsta. Necesitatea pentru persoanele in varsta sa aiba o viata mai buna, dupa Bowers, include:
Oameni cunoscuti si care au grija de tine.
Importanta de apartinere.
Fiind capabil sa contribui in familie, social si in comunitate.
Fiind apreciat pentru ceea ce faci.
Fiind tratat ca pe un egal si un adult.
Sentimentul ca rutinele personale si angajamentele sunt respectate.
Sentimentul de a fi capabili de a-si petrece timpul intr-un mod pozitiv.
Pastrand un sentiment de sine si al identitatii, care include posibilitatea
de a-si exprima opiniile si sentimentele.
CAPITOLUL 3
Interactiunea psiho-socială cu vârstnicii din centrele rezidentiale
3.1. Elemente introductive
Abraham Maslow a dezvoltat o teorie a personalității ființei umane ce a avut o influență deosebită în mai multe domenii.
Ierarhia nevoilor, conform lui Abraham Maslow (1954), are 5 nivele:
1. Nevoi elementare biologice (fiziologice) : satisfacerea nevoilor de somn, respirație, apă, alimente, căldură, adăpost, mișcare și sex. Ele sunt cele mai puternice, întrucât dacă sunt amenințate, vor fi primele ce vor fi căutate pentru a fi satisfăcute. Sunt nevoi ce țin chiar de supraviețuirea noastră.
2. Nevoi de securitate, protecție (casă, haine, unelte, siguranță în caz de pericole). De multe ori noi adulții nu suntem foarte conștienți de aceste nevoi (doar cand viața ne este amenințată sau în perioade de dezorganizare a vieții). Însă copiii tind să dea deseori semne de insecuritate și au nevoie să se simtă în siguranța.
3.Nevoi sociale, de apartenență la un grup : comuniune socială, comunicare, implicare în rezolvarea problemelor sociale, participare la viața comunității al cărei membru ești, participarea la evenimentele sociale, nevoia de iubire și afecțiune în cuplu și din partea celor apropiați
4.Nevoi de individualizare, de stimă și recunoaștere : stima de sine, stima pe care o primești de la alții, nevoia de a fi ascultat și înțeles, aprobarea și recunoașterea competențelor, meritelor și valorii din partea altora ; uneori chiar nevoia de a fi important, de putere, control, prestigiu, faima. Când ele sunt satisfăcute, persoana se simte încrezatoare în sine și valoroasă. Când aceste nevoi sunt ‘frustrate’, persoana se simte inferioară, slabă, neputincioasă, lipsită de valoare.
5.Nevoia de auto-realizare : împlinirea visurilor și scopurilor propuse, reușită în viață, hobby, activitatea de creație, conștientizarea rolului și rostului nostru în lume, relaxare, meditație, realizarea potențialului maxim, crearea și împlinirea destinului său înalt.
Există o relație de dependență între aceste 5 trepte. Perceperea și satisfacerea nevoilor sociale, de individualizare și de auto-realizare sunt condiționate de satisfacerea mai întâi a nevoilor de bază biologice și de siguranță.
3.2. Barierele in comunicarea eficienta cu varstnicii din centrele de ingrijire si metode pentru depasirea dificultatilor de comunicare
Yvonne Nolan (2008) arata ca pot exista diferente de comunicare intre asistent social si individ care pot creea probleme. Diferentele de comunicare pot fi:
Limbi diferite – cand un individ vorbeste o alta limba decat asistentul social, acest lucru poate duce la o experienta frustranta si de izolare. El poate deveni speriat si confuz la tot ceea ce se intampla in jurul lui si nu este in pozitie sa puna intrebari sau sa primeasca raspunsuri. Persoana se va simti exclusa de activitatile ce au loc in azilul in care se afla si i se va parea foarte greu sa isi faca relatii.
Barierele de limbi diferite pot fi depasite prin actiuni ca si : zambirea, expresia faciala prietenoasa, folosirea pozelor, aratand caldura si incurajand persoana respectiva, repetarea cuvintelor acelei persoane pentru a verifica daca mesajul s-a inteles corect.
Deficiente senzoriale ale asistentului social sau al individului :
1.Pierderea auzului – pierderea sau reducerea abilitatii de a auzi clar poate creea diferente majore in abilitatea de a comunica. Comunicarea este un proces cu 2 sensuri si este foarte dificil pentru o persoana care nu aude sunete deloc sau le aude incetosat sau indistinct sa fie capabila sa raspunda si sa se alature. Aceasta poate duce la frustrare si furie. Pierderea auzului poate avdea efect si asupra vorbitului, in special pentru cei care sunt profund surzi si nu pot sa isi auda propria voce cand vorbesc. Aceasta poate face comunicarea foarte dificila.
Depasirea acestei dificultati de comunicare poate fi efectuata prin: vorbirea clara, ascultarea cu atentie, raspunderea la intrebari, eliminarea oricei distrageri a atentiei si alte zgomote, aigurarea ca aparatele de auz functioneaza corect, folosirea comunicarii scrise, folosirea semnelor, folosirea interpretilor instruiti.
2.Deficiente de vedere – cauzeaza foarte mare dificultati in comunicare.Individul nu este capabil sa recepteze semnalele vizuale care ii sunt transmise de catre cel care vorbeste (emitator), si, pentru ca acesta nu este constient de acele semnale, poate sa esueze de asemenea sa de-a semnale adecvate in comunicare. Aceasta lipsa de comunicare non-verbala poate duce la neintelegeri ale atitudinilor si comportamentului unei persoane.Astfel comunicarea poate fi interpretata in mod gresit foarte usor. Pentru persoanele cu vedere limitata poate fi important de a folosi limba pentru a descrie lucruri pe care o persoana cu deficiente de vedere le stie, ii sunt familiare. Atingerea poate fi un aspect important al comunicarii, unii oameni care sunt orbi inregistrati pot sa isi de-a seama cum areti in cazul in care pot atinge fata ta, construindu-si astfel o imagine a caracteristicilor tale in mintea lor.
Metode care ajuta la depasirea barierelor de comunicare cu persoanele cu probleme de vedere pot fi : atingerea persoanei respective, folosirea tonului vocii in comunicare si nu expresia faciala ca si raspuns,asigurarea ca toate formele de comunicare vizuale sunt transferate in ceva care poate fi auzit, o caseta sau ceva ce poate fi citit.
Boala fizica sau de invaliditate, cum ar fi accident vascular cerebral sau dementa
Handicap fizic – poate avea efecte variate, depinzand de dizabilitate.
Persoanele care au suferit un accident vascular cerebral, vor avea frecvent probleme de comunicare ca si disfazia – o problema cu gasirea cuvinteleor potrivite sau interpretarea semnificatiei cuvintelor spuse lor de ceilalti. Aceasta conditie este deseori cuplata cu o pierdere de miscare si o dificultate in utilizarea muschilor faciali folositi pentru a forma cuvinte. In unele cazuri, dificultatea comunicarii este un simptom al dizabilitatii. De exemplu, multe persoane care sufera de paralizie cerebrala si boala motorului neuronului cerebral au dificultati in controlarea muschilor care afecteaza productia de voce, iar vorbireaintr-un fel care poate fi usor de inteles devine foarte dificila. Alte dizabilitati pot sa nu aiba nici un efect asupra productiei de voce, dar lipsa de alte miscari ale corpului ar putea insemna ca si comunicarea non-verbala sa fie una dificila sau nu ceea ce v-ati astepta.
In comunicarea cu persoanele ce au un handicap fizic se pot folosi actiuni ajutatoare ca si: asigurarea imprejurimilor adecvate si accesibile, nepatronizarea, pastrarea unui limbaj al corpului adecvat.
Dizabilitati de invatare – pot cauza dificultati in comunicare in functie de severitatea dizabilitatii in ceea ce priveste nivelul de intelegere a individului si de capacitatea lui sau a ei de a raspunde in mod corespunzator la orice forma de comunicare. Acest lucru variaza in functie de gradul de handicap de invatare al individului, dar in linii mari, efectul dizabilitatii de invatare este de a limita capacitatea unui individ de a intelege si de a procesa informatiile date lui sau ei. Este, de asemenea, posibil ca persoanele sa aiba atentie de scurta durata, astfel incat acest lucru poate insemna ca lucrurile sa fie nevoie sa fie repetate de mai multe ori sau sa fie parafrazate intr-o forma adecvata. Este foarte important cuvinte si fraze care ii sunt familiare utilizatorului serviciilor de asistenta sociala.
Metode eficiente pentru depasirea barierelor de comunicare cu o persoana ce are dizabilitati de invatare pot fi: judecarea si raspunderea la un nivel adecvat de intelegere, pastrarea rabdarii si prepararea de a mentine conversatia pe acelasi subiect pana cand persoana a inteles pe deplin ce i s-a comunicat, asteptarea si ascultarea cu atentie la raspunsuri.
3.Dementa/confuzia – aceasta conditie este cea mai raspandita la persoanele in varsta, iar cel mai frecvent tip este cauzat de boala Alzheimer. Persoanele cu Alzheimer pot pierde in cele din urma capacitatea de a comunica, dar in stadii incipiente este vorba de pierderi de memorie pe termen scurt, in masura de a fi in imposibilitatea de a-si aminti partile esentiale ale unui conversatii sau o comunicare recenta. Persoanele cu tulburari de memorie substituie des cuvinte nepotrivite si irationale, dar cel mai important lucru este sa-i facem pe acestia sa se simta pretuiti si respectati.
In comunicarea cu persoanele cu dementa exista multe metode care ajuta la depasirea barierelor de comunicare si incurajarea beneficiarilor: efectuarea comunicarii prin interpretarea comportamentului non-verbal, concentrarea pe respect si mentinerea demnitatii persoanei, mentinerea rabdarii, reorientarea conversatiei daca este nevoie, fiind foarte clar si pastrand conversatia scurta si simpla, folosirea comunicarii scrise si a pozelor in cazul in care acestea ajuta.
Diferente culturale – diferenta de comunicare dintre oameni poate rezulta din diferentele de cultura si fundal. Cultura inseamna mult mai mult decat limba, este felul in care oamenii traiesc, gandesc si se raporteaza la ceilalti. In unele culturi, copiilor nu le este permis sa vorbeasca in prezenta unor adulti. Alte culturi nu le permite femeilor sa vorbeasca cu barbati necunoscuti. Unii oameni au fost poate crescuti intr-un mediu sau o perioada a timpul in care provocarea autoritatilor cu intrebari nu era acceptabila. Pentru astfel de oameni este foarte greu sa puna intrebari medicilor sau alti profesionisti de sanatate si este putin probabil ca acestia sa se simta in stare sa ridice intrebari cu privire la modul de ingrijire sau la felul in care tratamentul lor trebuie sa fie efectuat. Este important sa fii capabil sa identifici interpretari diferite pe care cuvintele sau limbajul corpului il pot avea in diferite culturi. Aceasta nu este o problema simpla, vorbe si semne pot insemna lucruri diferite in functie de contextul lor
CAPITOLUL 4
Exercitii, activitati si stare de bine
Exercitiile fizice si activitati
Exista o cantitate considerabila de dovezi ca exercitiile fizice sunt eficiente in
cresterea rezistentei musculare la persoanele in varsta, dar efectele asupra calitatii vietii sunt mai putin clare (Chandler, 1998).
Interventiile activitatii fizice concentrate pe echilibrul si rezistenta de formare poate
imbunatatii functiile fizice si previne caderile si dizabilitatile din viata de zi cu zi, care
la randul sau, poate imbunatatii calitatea vietii (Kato, 2006).
Un studiu japonez a concluzionat că un program de terapie fizică ar putea spori cu
succes independența persoanelor în etate. În general, se pare că beneficiile exercitiilor fizice sunt mai mari pentru cei care sunt fragili fizic decât pentru persoanele sănătoase în vârstă (Judge, 1994), și poate crește capacitatea lor de a efectua activitățile de zi cu zi.
Beneficiile exercitiilor terapeutice au fost demonstrate pentru persoanele cu o gamă de slăbiciuni fizice, inclusiv cei care au avut un accident vascular cerebral (Duncan, 2003).
Singh (2000) sugerează că exercitiul fizic este o alternativă de tratament eficient pentru boli depresive majore, în timp ce literatura de specialitate a lui Scully (1998) a concluzionat că activitatea fizică a avut un impact pozitiv asupra depresiei, anxietatii și starii de spirit generale.
Menec (2003) a constatat că nivelurile de activitate mai mare pentru persoanele în vârstă sunt asociate cu mai mare bunăstarea (viața satisfacție și fericire), în special pentru activități creative și sociale. Un studiu randomizat controlat efectuate în SUA a constatat că un program de exercitii fizice poate duce la îmbunătățiri în termeni de auto stima pentru persoanele în vârstă (McAuley, 2000). Un alt studiu de către același cercetător (McAuley, 2000) a constatat că intervențiile de activitate fizică pot avea un efect pozitiv asupra bunăstării subiective și relațiile sociale printre etate care locuiesc în comunitatea în sens larg.
CAPITOLUL 5
PARTEA PRACTICĂ A LUCRĂRII
Proiectarea activității de cercetare
5.1. EVALUAREA INITIALA
SCOPUL CERCETARII: determinarea nevoilor psiho-sociale ale varstnicilor din Centrul de ingrijire Amathea (Anexa 1)
Perioada în care s-a desfășurat activitatea de cercetare a fost: 18 iunie – 20 august 2013
. ÎNTREBARILE PE CARE SE BAZEAZA CERCETAREA:
Care sunt circumstanțele care au contribuit la înscrierea vârstnicilor participanți la cercetare în Centrul rezidențial de îngrijire „Amathea”, pentru a beneficia de serviciile specializate de îngrijire?
Care este condiția medicală a varstnicilor care au participat la aceasta cercetare?
Care este starea lor psiho-sociala?
Care sunt nevoile cu care se confruntă varstnicii?
Ce impact pot avea problemele medicale/psiho-sociale asupra integrarii sociale ale varstnicilor?
Ce efecte a avut interventia asistentului social asupra varstinicilor si nevoilor lor sociale?
OBIECTIVELE CERCETARII:
Identificarea motivelor pentru care vârstnicii participanti la cercetare beneficiaza de serviciile Centrului rezidențial de îngrijire „Amathea”;
Surprinderea nivelului de integrare social al varstnicilor in mediul specific al Centrului de ingrijire „Amathea”
Culegerea informatiilor cu privire la starea de sănătate si psiho-sociala a varstnicilor cercetati;
Surprinderea nevoilor cu care se confruntă vârstnicii participanți la cercetare;
Identificarea posibilitatii de interventie prin interactiunea psiho-socială, rolul acesteia si beneficiile pe care le poate avea asupra varstnicilor pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora.
POPULATIE SI LOT:
Populatia cercetarii o reprezinta varstnicii care beneficiaza de serviciile Centrului de ingrijire „Amathea” din orasul Workington, Anglia. Centrul are o capacitate de 40 de camere cu en-suite, dintre care 20 de camere apartin sectiei „Forget-Me-Not” pentru varstnicii cu dementa(confuzie) iar celelalte 20, sunt destinate persoanelor varstnice cu anumite dizabilitati, stari de sanatate deteriorate, varsta inaintata, imposibilitatea de a-si purta singuri de grija, etc. In prezent, 38 dintre aceste camere sunt ocupate, celelalte 2 fiind eliberate recent de 2 rezidenti care au decedat de curand.
Lotul cercetarii il reprezinta, 3 rezidenti din Centrul de ingrijire „Amathea” pe care am avut placerea sa ii intalnesc, sa ii cunosc in mod personal si sa petrec timp cu ei. Motivul pentru care am ales acesti 3 varstnici este faptul ca acestia au un nivel de sanatate inalt si faptul ca avem aceleasi hobby-uri ceea ce i-au facut pe acestia sa fie deschisi fata de mine iar interactiunea a fost realizata cu usurinta.
METODE, TEHNICI ȘI INSTRUMENTE DE CERCETARE:
Interviului calitativ structurat cu aparținătorii (Anexa 2)- realizat cu ajutorul ghidului de interviu, ca si instrument si utilizand mai multe tehnici de: ascultare activa, empatie, incurajare, analiza si reflectarea sentimentelor.
Analizei documentelor (Anexa 3) – dosarele personale ale vârstnicilor
PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETARII
Rezultatele activității de cercetare au fost realizate prin intermediul metodelor de culegere a informațiilor, metoda analizei documentelor și a interviului calitativ structurat. Informatiile au fost structurate pe urmatoarele unitati tematice:
Prezentarea identității vârstnicilor din Centrul rezidential de ingrijire Amathea
Fundalul de Fundalul de viata al varstniciilor inainte de internarea lor in Centrul de ingrijire Amathea
Circumstanțele internării în Centrul rezidențial de îngrijire Amathea
Relatiile familiei cu varstnicii in prezent
Adaptarea varstnicilor la conditiile din centru
Activitatile si preocuparile din timpul liber al varstnicilor
5.2.1. Prezentarea identității vârstnicilor din Centrul de Ingrijire „Amathea”
Fundalul de viata al varstniciilor inainte de internarea lor in Centrul de ingrijire Amathea
Cazul 1 – M. (90 ani, sex feminin)
M. a fost casatorita cu J. si au avut 2 copii (baieti).
Si-a pierdut sotul acum 10 ani iar unul din fii sai a decedat inainte sa fie internata in Centrul de ingrijire Amathea.Acesta a lasat in urma 2 fiice si sotia lui, care s-a recasatorit de curand. Celalalt fiu este casatorit si el si are, la randul lui, un fiu. Familia a fost intotdeauna foarte importanta pentru M. fapt pentru care aceasta a incercat sa tina familia aproape de ea.
Inainte sa fie internata aceasta a trait cu sotul ei in casa lor proprie in Keswick, o zona turistica foarte cunoscuta si apreciata in Districtul Lacurilor, din Cumbria.
Aici si-a continuat cariera de asistenta medicala devenind la sfarsitul carierei asistenta medicala principala.Ea a jucat un rol crucial în echipa de asistență medicală primară. Ca si asistenta de district, ea a vizitat oamenii în casele lor sau în casele de îngrijire rezidențială, oferind servicii complexe de îngrijire pentru pacienții și sprijinirea membrilor de familie.
Cazul 2 – N. (46 ani, sex masculin)
N. nu a fost niciodata casatorit si nu a avut copii.
Inainte de a fi internat in centru, acesta a locuit in apartamentul lui in Cheshire, la o distanta de 160 km de Workington (2h 40`),unde se afla Centrul de ingrijire Amathea. Aici si-a inceput cariera de Programator de software, care a fost pasiunea si visul lui din totdeauna si a profesat timp de 20 de ani pana cand a suferit atacul de cord.
Tatal lui, mama vitrega si bunica lui sunt singura familie apropiata care mai traieste. Acestia locuiesc in Cheshire.
Cazul 3 – E. (90 ani, sex feminin)
E. a locuit în propria sa casă împreună cu soțul său in orasul Workington. Au fost casatoriti timp de 60 de ani si au o fiica A., o nepoata care s-a casatorit acum 2 ani si un stranepot care locuiesc in Workington.
Sotul acesteia a fost diagnosticat de cancer in metastaza in stagiul terminal in septembrie 2005 si a decedat in ianuarie 2006.
Dupa pierderea sotul ei, aceasta si-a dedicat timpul in totalitate afacerii ei proprii, un magazin de dulciuri „Jack & Ellen Sweet Shop” in orasul Workington, magazin pe care l-a deschis impreuna cu sotul ei in urma cu 17 ani. Dupa internarea sa in Centrul de ingrijire Amathea, magazinul a ramas sub conducerea fiicei sale, care se ocupa de el in prezent.
5.2.3. Circumstanțele internării în
Centrul rezidențial de îngrijire Amathea
Cazul 1 – M. (90 ani, sex feminin)
Decesul sotului lui M., a fost un soc greu de suportat, acestia fiind casatoriti de 61 de ani apoi a urmat diagnosticul de osteoartrita in 2006. Dupa scurt timp unul din fii ei a decedat.
Dupa spusele fiului ei, cand M. a ramas singura, s-a decis sa se mute in orasul Workington unde se afla el si familia lui, cu scopul de a fi mai aproape de ei. Impreuna au decis ca aceasta sa fie internata in Centrul de ingrijire Amathea, care se afla in acelasi oras.
Ei au decis ca aici M. va primi ingrijirea potrivita, serviciile medicale de care are nevoie si confortul personal si sistemul social de integrare potrivit grupei sale de varsta si cel mai important fiul ei i-a ramas aproape, el si restul familiei ei sunt bineveniti oricand la Centrul de ingrijire. M se afla in centru de aproape 7 ani .
Cazul 2 –N. (46 ani, sex feminin)
In 2009, N. a suferit un atac de cord care i-a cauzat leziuni cerebrale anoxice si probleme cu memoria de scurta durata. Acesta avea si mari probleme din cauza consumului excesiv de alcool de cativa ani.
Conform tatalui sau, N. era o persoană foarte deschisa și cu o viață socială activa, si-a facut multi prieteni prin intermediul functiei de Programator de software, era intotdeauna la timp la locul de munca isi ajuta prietenii cand aveau nevoie de o favoare si era prezent la toate petrecerile la care era invitat. Dar, din cauza adictiei alcoolului, lucrurile s-au schimbat treptat in mod negativ la fel si stilul de viata. Acesta s-a retras din grupul sau de prieteni, a inceput sa lipseasca des de la munca, fapt pentru care a ajuns sa-si piarda locul de munca. Tatal sau crede ca acestea au fost efectele singuratatii si al depresiei si nu in ultimul rand, a lipsei unei familii pe care toti prietenii apropiati o aveau in afara de el.
N. a ajuns la tristul final in care a suferit de atacul de cord si a fost nevoit sa fie internat in Centrul de ingrijire Amathea. Acesta s-a mutat la centru, pentru a participa la dezintoxicare pentru dependenta de alcool. Etosul de dezintoxicare este de a elimina clientul din imprejurimile lor normale si asociatii cu acestea pentru a rupe ciclul de dependenta si disponibilitatea de alcool.
Cazul 3 – E. (90 ani, sex feminin)
După cum reiese din spusele fiicei sale, E. a suferit foarte mult în urma decesului soțului ei. Acestia aveau o relatie foarte speciala, nu erau doar acea de sot si sotie, se cunosteau de cand erau copii si au intemeiat o relatie puternica de prietenie. Dupa ce amandoi au renuntat la carierele lor, E. era asistenta de sanatate iar sotul ei pompier, acestia s-au pensionat si au inceput propria lor afacere impreuna, magazinul de dulciuri, „Jack & Ellen Sweet Shop”, care dupa 17 ani a ramas un magazin foarte cunoscut in orasul Workington, recunoscut in special pentru cele mai bune „cupcakes” facute de ea (prajiturele specifice englezesti care sunt coapte in cuptor si apoi se servesc in niste servetele care se servesc cu cafea sau ceai la orice moment al zilei) Acest proiect i-a apropiat si mai mult, au inceput sa petreaca foarte mult timp impreuna iar astfel au devenit cei mai buni prieteni, lucru care le-a amintit de vremurile bune cand s-au cunoscut.
Efectele inaintarii in varsta si-au facut aparitia, impreuna cu o serie de probleme de sanatate. E. a fost diagnosticata, in 2009 cu glaucoma, o boala care este caracterizata printr-o degradare progresiva a nervului optic care debuteaza cu o pierdere usoara a vederii laterale, poate duce in timp la pierderea vederii centrale si in final la orbire. Alte boli care au afectat sanatatea lui E. au fost osteoartrita si hipertensiunea.
5.2.4. Relatiile familiei cu varstnicii in prezent
Cazul 1 – M. (90 ani, sex feminin)
M. este vizitata de fiul ei de cel putin o data pe saptamana, el o duce la plimbare si o scoate in oras 1-2 ori pe luna la cafeneaua ei preferata. Acesta i-a decorat camera asa cum ea si-a dorit aducand mereu lucruri familiare de la locuinta ei anterioara ca sa o faca pe aceasta sa se simta ca si acasa. Camera ei a fost aranjata in acelasi fel cum era si camera ei de acasa.
Nepoatele ei si restul familiei o viziteaza foarte rar, de obicei, cu ocazia zilei ei de nastere sau a sarbatorilor, deoarece acestia locuiesc departe. Pentru mentinerea legaturii cu familia si prietenii, fiul ei a facut posibile unele facilitati pentru mama lui M., aceasta avand telefonul ei personal si un laptop cu acces la internet.
Aceasta se bucura foarte mult de vizitele fiul ei, de care este foarte apropiata si care o tine intotdeauna la curent cu ultimele noutati privind situatia prezenta a familiei. La fel se bucura de fiecare data cand primeste un telefon de la nepoatele ei, celelalte rude sau prieteni.
Cazul 2 – N. (46 ani, sex masculin)
Dupa spusele tatalui sau, N. o prietena care il vizitează de 3-4 ori pe luna si il scoate in oras. Aceasta il suna des sa vada daca este bine. Ea a fost colega de la firma la care acesta lucra ca si programator de software, acestia avand multe amintiri placute care ii leaga ca prieteni.
Tatal si mama lui vitrega il viziteaza pe N. o data pe luna incercand sa faca unele activitati impreuna. Acesta are o relatie mai rece cu tatal sau, deoarece in perioada adolescentei relatia dintre acestia a fost foarte dificila. Parintii lui s-au despartit cand acesta era mic, nu-si mai aduce aminte ce varsta avea exact dar acesta lucru l-a afectat foarte mult, la un moment dat acesta a ramas si fara adapost. Dupa aproape 30 de ani, tatal sau incearca sa isi refaca greseala pe care a facut-o, cand si-a parasit familia si a distrus relatia de tata-fiu, care exista intre ei si sa reconstruiasca o relatie noua cu fiul sau prin rascumpararea timpului pierdut. Desi tatal sau are intentii bune, acesta il considera mai mult ca un strain, refuza sa il priveasca ca pe tatal lui,sau eroul lui, asa cum il vedea cand era mic.
Singura membra a familiei care inca mai traieste, este bunica lui M. dar care nu l-a vizitat niciodata si nici nu a tinut legatura, din momentul in care acesta a fost internat in Centrul de ingrijire Amathea.
Cazul 3 – E. (90 ani, sex feminin)
Singura fiica a lui E. o vizitează zilnic. Aceasta se ocupa de conducerea magazinului de dulciuri pe care i l-a lasat mama ei. Exista o relatie foarte apropiata intre acestea, fapt pentru care fiica ei o viziteaza zilnic si se consulta cu E. in toate deciziile pe care le i-a in viata personala dar si in legatura cu magazinul de dulciuri chiar daca M. a lasat responsabilitatea magazinului in mainile fiicei sale si are deplina incredere in ea. Aceasta stransa relatie este reciproca, la fel si mama apeleaza la fiica ei de fiecare data cand are nevoie de ajutorul ei. Dupa diagnosticarea cu glaucoma a lui E., care i-a cauzat vederea partiala, fiica ei era mai tot timpul langa ea, ajutand-o sa se obisnuiasca cu ideea, ea a achizitionat un telefon si o telecomanda pentru tv cu taste mari care sa poate vedea cifrele si sa ramana in contact cu familia si prietenii ei si un ceas care la atingerea lui iti spune ora exacta. Acestea au ajutat-o mult in viata de zi cu zi din centrul de ingrijire, mai ales ca E. isi petrece majoritatea timpului in camera ei.
Fiica ei A. a fost casatorita dar s-a despartit de sotul ei acum 5 ani. Ea are o fiica si un nepot pe care E. ii iubeste enorm, in special pe nepoata ei de care E. obisnuia sa aiba grija cand era mica si mama ei era la serviciu. Afecțiunea clientei față de această nepoată este evidentă atunci când aceasta își vizitează bunica. Indiferent de starea în care se află, la prezența nepoatei, aceasta reactioneaza intotdeauna pozitiv, ca urmare la legatura speciala dintre ele care s-a format de cand acesta era doar un copil.
M. este uneori vizitată și de prietenele ei sau colegele ei de la institutul mental , dar aceste vizite sunt destul de rare și de obicei în preajma sărbătorilor.
5.2.5. Adaptarea vârstnicilor la condițiile din centru
Cazul 1 – M. (90 ani, sex feminin)
Din spusele fiului ei, M. era o persoana foarte deschisa si sociabila cand a fost internata la centru.Aceasta si-a dezvoltat relatii de prietenie cu majoritatea rezidentilor si staff-ului din centru foarte usor. M. era dornica intotdeauna sa participe la activitatile organizate de staff pentru rezidenti si ii incuraja si pe ceilalti cu atitudinea ei pozitiva de a incerca lucruri noi.
Mediul centrului de ingrijire Amathea a fost un mediu familiar pentru M, dat fiind ca ea a lucrat intr-un mediu similar in ultima perioada a carierei sale, cand profesa ca si asistenta de district. Un alt lucru care a ajutat-o pe M. sa se adapteze a fost si amenajarea camerei sale in mod similar, aproape identic cu cea de acasa.
In ultimul timp, lucrurile s-au schimbat pentru M., ea nu mai este aceasi persoana care era inainte, a inceput sa se retraga in camera ei tot mai des dupa servirea meselor si sa petreaca mai mult timp singura. Ea nu mai este dornica sa se implice in orice activitate preferand sa petreaca timp cu alte persoane doar cand aceasta este vizitata si foarte rar cu ceilalti rezidenti.
Desi, la varsta inaintata de 90 de ani, M. este o persoana plina de viata, gata oricand sa participe la o activitate organizata in centru si din toate vizitele mele, pot sa spun ca este o persoana intotdeauna pozitiva, se concentreaza pe partea pozitiva si buna in orice situatie ceea ce este foarte important.Familia este foarte importanta pentru ea, aceasta si-a dorit intotdeauna sa locuiasca tot restul vietii aproape de familie. Desi si-a pierdut sotul si unul din fii ei, care este foarte trist si devastator pentru oricine, M. este o persoana puternica care demonstreaza ca poate trece peste aceste etape ale vietii si apreciaza si se bucura din plin de aceasta ultima etapa a vietii, demonstrand astfel faptul ca poti fi fericit si implinit la orice varsta daca apreciezi si esti multumitor pentru ceea ce ai de la Dumnezeu.
Cazul 2 – N. (46 ani, sex masculin)
Din spusele tatalui, lui N. i-a luat mult timp sa se acomodeze la conditiile din centru, mai ales la integrarea sociala cu ceilalti rezidenti. El nu doreste sa participe la activitatile de grup, deoarece in centru exista mari diferente de varsta intre el si ceilalti rezidenti iar majoritatea dintre ei sunt femei. Isi petrece majoritatea timpului izolat in camera lui, uitandu-se la televizor.
Din propria experiență cu N., desi acesta se izoleaza in camera lui de multe ori, am constatat că aceasta manifesta, o atitudine pozitivă, prietenoasă, cu toți ceilalți beneficiari din centru, dar și cu personalul.
La orele de masa, am observat ca acesta sta langa unul dintre rezidenti, are o relatie buna cu el dar ca aceasta relatie nu se extinde in afara sufrageriei.
N. participa la un centru de zi pentru persoanele cu leziuni cerebrale, dar costurile au facut ca acest lucru sa fie realizabil doar o dimineata pe luna. De asemenea, N. obisnuia sa participe si la o sesiune saptamanala pentru persoanele cu leziuni cerebrale local, dar in ultimul timp acesta a fost reticent in a participa pe cont propriu iar centrul de ingrijire a avut resurse limitate pentru a oferi pe cineva sa-l duca si sa fie acolo pentru el daca are nevoie de cineva cunoscut care sa il sprijine in timpul acestor sesiuni.
Cazul 3 – E. (90 ani, sex feminin)
E. este o fire foarte deschisă, comunicativă, dar care este dispusa sa stea de vorba doar cu o persoana cunoscuta.Are o memorie fantastica si se bucura sa vorbeasca de vremurile placute de demult asa zisele „Golden days”.
Aceasta are relatii bune cu ceilalti rezidenti si cu personalul centrului, este foarte politicoasa, intotdeauna saluta si ii intreaba pe ceilalti cum le-a fost ziua, dar acesta se rezuma la conversatii scurte de obicei.
In ultimele luni, E. a fost mai retrasa si nu si-a manifestat dorinta de a participa la nici o activitate care are loc in centru, iar cand a fost invitata a afirmat ca este prea obosita si ca prefera sa ramana in camera ei. Acesteia ii place propria ei companie si majoritatea timpului il petrece in camera ei ascultand radioul sau televizorul.
5.2.5. Activitatile si preocuparile din timpul liber ale varstnicilor
Cazul 1 – M. (90 ani, sex feminin)
M. isi petrece timpul citind poezii si ascultand deseori muzica din trecut in camera ei. Cantareata ei favorita fiind Doris Day din anii 50 cu ” Dream a little dream of me” si „Whatever will be will be”.
O alta pasiune ai ei pe care am descoperit-o odata cu prima intalnire care a a vut loc in camera ei a fost hobby-ul de a colectiona lucruri vechi. Acest lucru find evident din camera acesteia care este plina de tablouri vechi, obiecte din portelan, cesti de cafea si ceainicuri.Aceste lucruri au o valoare sentimentala pentru ea si ii face mare placere sa le aranjeze intr-o ordine si sa vorbeasca despre aceasta pasiune.
In fiecare dimineata dupa servirea micului dejun M. isi petrece timpul citind ziarul, pentru ca aceasta considera ca e foarte important sa ramai informat cu ce se intampla, si isi testeaza inteligenta prin dezlegarea cuvintelor incrucisate din ziare si reviste, care era un lucru pe care il facea zilnic cu sotul ei in trecut.
Cazul 2 – N. (46 ani, sex masculin)
N. este pasionat de jocurile Wii si Xbox 360, jocul lui preferat este tenisul. Acesta obisnuia sa joace tenis cu prietenii lui in week-end, la un centru de sport din Cheshire. Din nefericire, din cauza atacului de cord acesta se deplaseaza doar in scaunul cu rotile, putand doar sa se bucure de acest sport printr-o experienta virtuala.
Un alt hobby al lui N, sunt filmele, pe care adora sa le vizioneze, in special filmele de actiune, cu super-eroi, animatiile si comediile. Am observat ca acesta are o colectie impresionanta de dvd-uri in camera lui.Printre filmele lui preferate se numara: „Wedding crashers”; „Spiderman”; si colectia intreaga a filmului „Fast & Furious” care o revizioneaza des.
O alta pasiune mai veche al lui N. sunt cartile, ii placea sa citeasca romane fantastice „Harry Potter” si romane politiste, cel amintit fiind „The spy who came out of the game”de John Le Carre. Dupa ce a suferit atacul de cord, N. nu a mai putut
continua aceasta pasiune din cauza leziunilor cerebrale care i-a fost afectat creierul.
Cazul 3 – E. (90 ani, sex feminin)
Lui E. ii plac enorm cartile cu povesti. Inainte sa sufere de glaucoma si sa-si piarda vederea partial,ea obisnuia sa citeasca povestirile adevarate, cartea ei preferata se numea „People`s Friends”,o carte cu povestiri inspirate din viata reala,pe diferite teme, de dragoste, de razboi etc; care sunt relatate amanuntit.
Acesteia ii face placere si sa asculte muzica, in special muzica anilor 60-70, Louis Armstrong „What a wonderful world”, Abba „Mamma Mia”, „Dancing Queen” dar si muzica recenta de la radio, pe care o asculta zilnic.
Un alt hobby al lui E. este si vizionarea tv-ului. Show-ul ei preferat se numeste „Jeremy Kyle” si este un talk-show tabloid de televiziune in care sunt prezentate vietile reale ale invitatilor si care se bazeaza pe confruntarile dintre ei pentru a incerca sa-si rezolve problemele pe care le au de familie, de dragoste, de alcool, droguri etc.
5.3. Concluziile finale ale cercetarii
La finalul aplicării metodelor de cercetare alese si a fazei de prelucrare a informațiilor culese am realizat o imagine de ansamblu a nevoilor psiho-sociale cu care se confruntă cei trei vârstnicii ai Centrului de ingrijire Amathea.
Prin analizarea celor trei cazuri, am constatat ca fiecare varstnic participant la cercetare a fost internat in centru ca urmare a suferintei unei boli fizice; osteoartrita (M.), glaucoma (E.) si suferirea atacului de cord (N.).In urma acestor diagnostice, varstnicii su fost nevoiti, impreuna cu familiile lor sa i-a decizia de a se interna in acest centru cu scopul de a primi o ingrijire potrivita.
În toate cele trei cazuri investigate, persoanele vârstnice au păstrat relații apropiate cu familiile lor, acestia vizitandu-i in mod regulat, in fiecare zi, 1-2 ori pe saptamana sau o data pe luna si implicandu-se in ingrijirea lor si incercand sa pastreze relatiile dintre ei si varstnici. Păstrarea contactelor regulate cu membrii familiei reprezintă o resursă importantă care poate fi utilizată în procesul de intervenție psiho-socială, deoarece familia reprezintă o parte integrantă din trecutul vârstnicilor, persistând în amintirile lor; prin activități specifice, aceste amintiri pot fi stimulate astfel încât vârstnicul să-și păstreze un sentiment al propriei identități.
Cu privire la adaptarea varstnicilor la conditiile din centru, acestia reprezinta semne de izolare si depresie din cauza varstei lor, a bolii pe care o au si nu simt nevoia de a participa la activitatile organizate in centru preferand sa ramana in camere lor majoritatea timpului.
Prin cercetarea realizata a fost posibila identificarea nevoilor psiho-sociale ale varstnicilor si anume este importanta mentinerea unui nivel de functionare cat mai inalt posibil, iar un nivel bun de integrare sociala si de interactiune cu ceilalti rezidenti ai centrului este un factor important care contribuie la aceasta.
CAPITOLUL 6
Intervenția psiho-socială
6.1. Proiectarea intervenției psiho-sociale
SCOPUL INTERVENTIEI:
Aceasta interventie psiho-sociala are scopul de a imbunatati calitatea vietii varstnicilor si a nivelului lor de adaptare la schimbarile determinate de varsta prin incurajarea unei integrari sociale mai bune.
OBIECTIVELE INTERVENȚIEI:
Incurajarea varstnicilor de a avea o perspectiva pozitiva asupra acestei etape a vietii lor;
Pastrarea unui nivel de independenta cat mai inalt al varstnicilor participanti;
Incurajarea si sprijinirea varstnicilor de a-si folosi resusele existente pentru imbunatatirea nivelului lor de adaptare la conditiile din Centrul de ingrijire Amathea;
Dezvoltarea relatiilor lor
Dezvoltarea abilitatilor practice si exersarea lor care ii ajuta la pastrarea functionalitatii lor mai mult timp;
Incurajarea si sustinerea varstnicilor pentru a participa si a se implica in activitatile organizate de centru;
BENEFICIARI INTERVENTIEI:
Beneficiarii directi ai interventiei psiho-sociale sunt cei 3 varstnici care au participat la evaluarea initiala al proiectului de cercetare.
Grupul tinta il reprezinta totalitatea varstnicilor care beneficiaza de serviciile Centrul de ingrijire Amathea.
METODE DE INTERVENȚIE:
Metoda “One-to-one activities”
Metoda reminescenței
Perioada în care s-a desfășurat activitatea de intervenție psiho-socială a fost: 28 septembrie – 10 decembrie 2013
6.2. Metode de intervenție psiho-socială cu vârstnicii
6.2.1. Metoda “One-to-one activities”
“One-to-one activities” reprezinta o serie de activitati des folosite in centrele de ingrijire pentru varstnici.(Golden Carers- Elderly activities,2014) Aceasta metoda este folosita pentru a produce o stimulare sociala rezidentilor care refuza sa iasa din camerele lor din cauza unei boli sau pur si simplu din dorinta lor proprie. Din cauza starii de sanatate unii varstnici nu se simt comozi să vorbească despre sine în contextul grupului sau sa participe la unele activitati, de aceea acestia prefera sa ramana intr-un spatiu cu care s-au familiarizat, si anume camera lor. Prin intermediul acestor activitati individuale exista sansa de a forma acea conexiune personala cu rezidentii si foarte important pastrarea mintii active a varstnicilor.Activitatile pot fi: cititul unor povestiri varstnicului, vizionarea tv-ului si al filmelor impreuna, jocurile (remy, carti,wii, ), efectuarea unor tratamente pentru acestia (masaj, manichiura, machiaj) etc.. Toate aceste activitati au un rol terapeutic pentru varstnici si ii stimuleaza pozitiv pe acestia sa faca un efort pentru a interactiona cu ceilalti. Duratele acestor activitati sunt de obicei de 1-2 sau 3-4 ore pe saptamana depinde de activitate si dureaza cateva saptamana, depinzand de dispozitia beneficiarului si de receptarea acestuia la activitate.
6.2.2. Metoda Reminescentei
Reminescența este o activitate care poate fi folosita pentru a ajuta varstnicii in probleme cu memoria. Le da persoanelor cu memoria de scurta durata o sansa de a conversa si de a interactiona social bazandu-se pe memoria lor de lunga durata.(Reminescence Therapy- LID & DSIDC Workshop, 2011) Poate fi aplicata la toate vârstele si poate implica 2 persoane sau un grup de persoane. Esența acestei metode constă în accentul pe comunicare. Acesta metoda este complexa din faptul că aceasta este, în același timp, o activitate socială, intelectuală, fizica, creativă, emoțională și spirituală.
Reminescenta are multe efecte benefice printre care cele mai importante (Reminescence Therapy – LID &DSIDC Workshop, 2011):
Ajuta persoanele care participa sa-si aminteasca de unele evenimente sau imagini din trecutul lor;
Creste abilitatile de comunicare si de interactiune sociala prin impartasirea experientelor;
Mareste sentimentele de apartinere si comuniune;
Mareste identitatea individuala si a experientelor unice ale fiecarei persoane;
Ajuta persoanele sa se obisnuiasca cu sentimentul de imbatranire;
Incurajeaza persoanele varstnice de a-si recastiga interesele si hobby-urile din trecut;
Incurajeaza creativitatea;
Dezvolta valoarea de sine si produce un sentiment de autorealizare;
Reduce apatia si confuzia in persoanele care sufera de dementa (confuzie);
Atenueaza depresia;
Imbunatateste ingrijirea personala;
Indeplineste nevoile psihologice si emotionale;
Reminescenta este o metodă de terapie foarte eficienta care are foarte multe avantaje printre care faptul ca aceasta poate fi folosita oricand si pe orice subiect.
In Centrul de ingrijire Amathea aceasta metoda este adesea folosita ca si o terapie pentru rezidenti. Pentru aceste sedinte exista o camera amenajata special cu diferite obiecte vechi care sa trezeasca amintiri din viata participantilor care au rolul de a-i ajuta pe acestia sa isi poate concentra atentia pe activitatea de reminescenta. Pentru realizarea acestei activitati sunt folosite o serie de obiecte vechi si subiecte diverse de discutie :
Fotografii vechi – pe baza carora acestia pot sa petreaca timpul discutand povestile din spatele acestor fotografii, analizarea vestimentatiei din zilele de odinioara, identificand persoanele din fotografii, unde au fost acestea facute, care a fost ocazia si alte lucruri semnificative ce reies din ele.
Video-uri – ale unor filme vechi sau artisti de filme cunoscuti, acestea le pot trezi memoria. Unele biblioteci au acum o sectie de reminescenta unde se pot inchiria filme vechi. La fel si pe internet se poate gasi aproape orice film contra unei sume neinsemnate de bani.
Viata din trecut – participantii pot discuta de trecutul lor, amintandu-si de unele etape ale vieti importante si lucruri din trecut: cand erau copii, scoala la care mergeau, ziua in care si-au achizitionat prima masina, ziua nunti ,ziua in care au devenit proprietarii unei case, prietenii lor, magazinele care erau pe atunci, profesiile lor, zilele de razboi etc. Toate acestea subiecte si evenimente marcante din viata lor ajutandu-i sa creeze o conversatie benefica si placuta pentru toti participantii.
Obiecte care trezesc memoria – obiecte de uz casnic, stiluri de par si make-up, retete, obiecte de imbracaminte, obiecte de arta sau portelan etc. Aceste lucruri pot fi gasi cu usurinta in magazinele de second-hand si informatii despre ele sunt peste tot pe internet.
Prin intermediul acestei activitati participantii sunt stimulati la o experienta de socializare iar subiectele abordate in timpul reminescentei ii incurajeaza pe acestia sa-si povesteasca din amintirile propriile experiente traite care se raportateaza la aceste subiecte.
Fiecare sedinta de reminescenta are un anumit tema abordata iar rezidentii sunt intrebati intotdeauna daca isi doresc sa participe la sedinta respectiva
6.3. Prezentarea practica a interventiei psiho-sociale
6.3.1.Interventia psiho-sociala realizata prin metoda “One-to-one activities”
Scopul: Imbunatirea calitatii vietii varstnicilor din punct de vedere al integrarii lor sociale prin stimularea capacitatilor de interactiune si socializare, acestea fiind realizate prin platforma activitatilor individuale si a reluarii hobby-urilor din trecut.
Cazul 1 – M. (90 ani, sex feminin)
In urma a mai multor vizite, am ajuns sa o cunosc pe M. si hobby-urile acesteia. Cu fiecare intalnire am incercat sa aflu cat mai multe detalii despre izolarea in camera ei care se intampla uneori si relatiile acesteia cu ceilalti rezidenti. Aceasta mi-a spus ca se intelege bine cu ceilalti varstnici din Centrul de ingrijire si ca participa la unele activitati petrecute in centru doar ca unele interese sau hobby-uri ale ei sunt personale (citirea poeziilor, colectionarea obiectelor vechi si dezlegarea cuvintelor incrucisate) activitati care obisnuia sa le faca impreuna cu sotul ei.In centru nu se organizeaza astfel de activitati si nu stie daca mai exista in centru si alti varstnici cu acelasi hobby-uri.
Am ales aceasta forma de interventie deoarece am observat din faza de evaluare initiala, ca M. se simte singura uneori si se retrage in camera ei si m-am gandit ca aceasta are nevoie de companie si sa vorbeasca despre experientele din trecut care au afectat-o si sa isi exprime sentimetele fata de experientele traite. Iar activitatile de „ unu la unu” sunt o modalitate buna care sa o ajute pe aceasta sa iasa din aceasta stare de tristete si sa comunice mai bine cu cei din jur.
Aplicarea metodei de „one-to-one activities” a constat in mai multe vizite pe parcursul a 3-4 saptamani si petrecerea timpului cu M. in care am asistat-o si m-am implicat in activitatile de:
Citire a cartilor de poezii preferate ale lui M.;
Dezlegare a cuvintelor incrucisate din ziare si reviste care este si unul din lucrurile care imi fac si mie placere;
Implicarea in colectionarea de obiecte vechi si organizarea acestora in camera acesteia;
Scrierea si trimiterea felicitarilor cu ocazia Craciunului prietenilor si rudelor indepartate, lucru care obsinuia sa-l faca in fiecare an dar ca nu l-a mai facut de cativa ani din cauza mutarii sale in Centrul de ingrijire care a cauzat pierderea contactului cu acestia.
In procesul acestor activitati am aplicat abilitati cu caracter social: ascultarea activa, interpretarea datelor, asistarea beneficiarului la activitati, incurajarea interactiunii, oferirea de feed-back, evaluarea.
La finalul acestor sedinte “one-to-one activities”, am constatat ca M. si-a imbunatatit starea emotionala si psihica. Aceasta nu mai era la fel de retrasa si imi spunea de fiecare data la sfarsitul intalnirii noastre ca s-a simtit foarte bine si ca imi multumeste pentru companie. Am observat de asemenea prin reactiile acesteia, ca aceasta nu se mai simte singura si ca se simte inteleasa. Ca urmare al acestor sedinte, M. si-a exprimat dorinta de a participa la mai multe activitati organizate in centru si in mod regulat.
Cazul 2 – N. (46 ani, sex masculin)
N. nu participa la activitatile de grup, deoarece in centru exista mari diferente de varsta intre el si ceilalti rezidenti iar majoritatea dintre ei sunt femei. Isi petrece majoritatea timpului izolat in camera lui, uitandu-se la televizor. Prin metoda folosita de „one-to-one activities” a fost posibila identificarea preocuparilor si a nevoilor psiho-sociale ale lui N. Din cauza diferentei mari de varsta intre el si ceilalti rezidenti, ceilalti varstnici din centru nu impartasesc aceleasi preocupari si hobby-uri ca si N. Pentru interventia psiho-sociala in cazul lui N. am cooperat alaturi de conducerea Centrului de ingrijire care au contribuit financiar si l-au sustinut pe N. pentru a face posibila integrarea lui sociala prin activitati specifice nevoilor lui medicale si psiho-sociale.
Pe parcursul interventiei psiho-sociale cu N., care a durat 7-8 saptamani metoda „one-to-one activities” a fost realizata prin implicarea mea si asistarea lui N. in urmatoarele activitati:
Participarea lui N. la sedintele centrului de zi pentru persoanele cu leziuni cerebrale, de 2-3 ori pe luna. Aici se petrec diferite activitati, jocuri, bingo, consiliere care au rolul de a stimula interactiunea sociala dintre N. si celelalte persoane si in care acesta se regaseste datorita situatiei similare in care se afla.
Prezentarea acestuia si la sesiunile saptamanale ale persoanelor cu leziuni cerebrale local, asistandu-l in timpul acestor sesiuni;
Scoaterea acestuia la cinema, acesta detine un card gratuit pentru persoanele cu dizabilitati si persoana care il acompaniaza. Printre ultimele filme vizionate impreuna au fost: „X-men”, „Grown-ups 2”, „Despicable me 2”, „Monster University” si „Fast & Furious 6”.
Activitatea de jocuri wii pe televizor impreuna cu N. Acesta adora jocurile virtuale si de fiecare data cand este intrebat daca vrea sa joace accepta fara ezitare. Este unul din lucrurile lui favorite dar de care se bucura cel mai mult in compania unei alte persoane pentru ca are posibilitatea de a juca impotriva unui oponent real. Jocul lui favorit este tenisul si in majoritatea cazurilor acesta castiga ceea ce-l bucura enorm, satisfactia mazima citindu-se pe fata acestuia.
La sfarsitul interventiei in cazul lui N., metoda „one-to-one activities” a fost un succes.
N. si-a dezvoltat capacitatile personale de socializare si a devenit mai sociabil cu ceilalti rezidenti ai Centrului de ingrijire Amathea, angajandu-se des in conversatii cu acestia in timpul servirii meselor zilnice. Spre surprinderea staff-ului de la Centru, dar mai ales a rezidentilor, N. A inceput sa participe la unele activitati organizate in centru: Ziua de nastere a unuia dintre rezidenti, Petrecerea de Craciun etc; acesta afirmand ca “Nu am nimic de pierdut. Si ei sunt oameni ca si mine, indiferent de varsta lor. Activitatile din ultimul timp, m-au redus inapoi la viata si mi-au reamintit cat de important este sa ai pe cineva alaturi cu care sa te bucuri de lucrurile marunte in viata care sunt cele mai pretioase.”
Cazul 3 – E. (90 ani, sex feminin)
La fel ca si ceilalti 2 varstnici participanti la cercetare, E. prezinta semne de izolare, aceasta isi petrece majoritatea timpului in camera ei ascultand muzica la radiou, sau ascultand show-ul preferat la tv „ Jeremy Kyle”. Singurele momente ale zilei cand aceasta interactioneaza social cu ceilalti este pe parcursul orelor de masa si cand aceasta este vizitata de fiica ei. In rest, E nu a participat la nici o activitate care a avut loc in centru de luni de zile pe motivul ca este obosita sau ca unele activitati nu o intereseaza. In urma evaluarii initiale, realizata cu ajutorul fiicei lui E., studierea documentelor din dosarul personal al lui E si din discutiile cu aceasta, am reusit sa identific cauza principala a izolarii acesteia. Inainte de internarea lui E. in Centrul de ingrijire Amathea, aceasta a fost diagnosticata de glaucoma, care i-a provocat vedere partiala.Treptat, boala a evoluat la glaucoma de tip cronic care i-a inrautatit vederea lui E. si i-a cauzat vedere incetosata. Aceasta boala a afectat-o pe E. atat fizic cat si psihic, acesteia fiindu-i foarte greu sa participe la activitatile de grup din cauza vederii partiale de aceea aceasta prefera sa stea in camera ei afirmand ca „Nu vreau sa-i deranjez pe ceilalti rezidenti din cauza bolii mele” . Tinand cont de spusele fiicei lui E., am realizat procesul de interventie psiho-sociala prin organizarea unor activitati care ii faceau placere in trecut lui E.:
Citirea povestirilor adevarate din cartea „People`s Friend” care se afla in camera acesteia. Aceasta a fost surprinsa placuta cand m-am oferit sa-i citesc din cartea ei preferata, iar la sfarsitul povestiri citite, E. a afirmat „M-ai facut sa zambesc azi! Felul in care ai citit m-a facut sa-mi imaginez aceasta povestire, locul unde s-a petrecut si infatisarea personajelor”. Apoi m-a rugat daca pot sa vin din nou sa-i citesc cand am timp, ceea ce mi-a trezit un sentiment enorm de bucurie in inima stiind ca i-am provocat aceasta stare de bine sufleteasca.
Masajul mainilor si al capului, folosind creme si lotiuni cu anumite parfumuri specifice de levantica,trandafir si mandarin. E. a acceptat fara retineri propunerea masajului spunand ca este unul din lucrurile preferate care o relaxeaza si ca si-ar dori ca la centru sa fie un salon de masaj care sa fie pus la dispozitia rezidentilor. In timpul masajului, E. a surprins faptul ca lotiunile si cremele folosite au un anumit miros si m-a intrebat daca printre lotiuni exista si una cu parfum de levantica, care este preferata ei.
Plimbarile in gradina Centrului de ingrijire Amathea- au avut un efect benefic asupra lui E., incurajand-o pe aceasta sa faca activitati noi, dandu-i astfel un sentiment de implinire.
La finalul interventiei psiho-sociala prin metoda „one-to-one activities”, am constatat ca E. desi nu pare de la prima vedere, din cauza afectiunii de vedere, aceasta este o persoana calda, primitoare si foarte prietenoasa odata ce ajungi sa o cunosti in mod personal. Efectele benefice ale acestei interventii au fost incurajarea de a participa la activitatile de grup din centru si posibilitatea de dezvoltare a unei relatii noi de socializare intre E. si ceilalti varstnici ai centrului.
6.3.2. Intervenția psiho-sociale realizată prin metoda reminescenței
Centrul de ingrijire Amathea are un loc special amenajat pentru sedintele de reminescenta, o camera care este decorata cu obiecte de stil vechi, de epoca (“vintage”, cum le numesc rezidentii) si anume: fotografii vechi, reviste, ziare, cd-uri si diafilme, articole de imbracaminte,obiecte de portelan etc.
Pentru realizarea interventiei psiho-sociala, am organizat o sedinta de reminescenta pe tema “ Amintiri trecute, dar pretioase” (“Oldies, but Goldies”) la care puteau participa toti varstnicii din Centrul de ingrijire Amathea. Scopul acestei teme a fost de a trezi amintirile placute ale varstnicilor, ale vremurilor de odinioara, care au un rol terapeutic pentru acestia. Pentru aceasta sedinta, am adunat diferite obiecte si materiale vechi si am colaborat cu staff-ul de la Centru si cu familiile celor 3 varstnici, care au fost dispusi sa coopereze si sa ia parte la aceasta activitate. Sedinta a avut loc in timpul zilei in jurul orei 14:30, dupa servirea pranzului pentru a avea timp sa fie organizate toate detaliile si pentru ca desfasurarea sedintei sa fie inainte de servirea cinei dupa care majoritatea rezidentilor devini obositi. Sesiunea de reminescenta a durat intre 30 de minute si 1 ora.
Pentru aceasta ședința de reminescență, am pregătit urmatoarele materiale:
Fotografii vechi din camerele varstnicilor care reprezinta momente importante din viata lor : ziua nunti, primul copil,prima masina, vacante pe insulele din Grecia,un barbat imbracat in costum, la mare in Spania, fotografii de cuplu din luna de miere,sau cu prilejul altor evenimente, poza cu prima casa, poze de la absolvirea studiilor, poze de familie, poza unui cuplu in fata unui magazin etc. Aceste fotografii au fost prelucrate si prezentate ca si un diafilm varstnicilor pe un fundal de muzica veche.
O tava pentru servirea ceaiului in stil traditional englezesc care este nelipsita la orice activitate de grup din Centrul de ingrijire Amathea.Servirea ceaiului se face in modul urmator: ceaiul negru englezesc servit in cesti cu farfurioare cu zahar si lapte si nu in ultimul biscuitii care se servesc alaturi de ceai.
Cd-uri cu muzică veche, printre care am ales special si cele preferate de cei 3 varstnici investigati ( Doris Day -„Dream a little dream of me” si „Whatever will be will be” ; Louis Armstrong – „What a wonderful world”; Abba – „Mamma Mia”) cu scopul de a observa reactiile participantilor.
La această activitate, alături de cei trei varstnici, au participat familiile lor: tatal lui N., fiica lui E. si fiul lui M.; a fost prezent si personalul centrului de pe tura de zi care au facut posibila organizarea aceastei activitati si m-au ajutat pe tot parcursul sedintei prin asistarea varstnicilor si servirea ceaiului acestora.
Cand rezidentii au fost adusi din camerele lor in camera destinata sedintelor de reminescenta, acestia aratau foarte entuziasmati. La comunicarea temei sedintei „Amintiri trecute, dar pretioase” („Oldies, but Goldies”) si-au exprimat dorinta de a participa la aceasta activitate un numar impresionant de mare de 30 de rezidenti.
Acestora li s-a servit ceaiul specific englezesc iar apoi li s-a prezentat diafilmul cu fotografiile fiecaruia pe fundalul unor cantece cunoscute.
Primele reactii ale lui M. si N. au fost de zambete si incantare la ceea ce vedeau.
Reactia lui E. nu a fost una dintre cele mai pozitive dar nici una negativa deoarece aceasta din cauza bolii de vedere nu intelegea despre ce e vorba pentru ca nu vedea pozele.
Fiecare fotografie era luata si analizata in parte de catre fiecare rezident, acestia putand sa isi spuna punctul de vedere, relationarea cu acea fotografie, daca isi aminteste sa fi fost in acea situatie sau o situatie asemanatoare sau daca ii apartine acea fotografie. La fel si pentru fiecare cantec de pe fundalul diafilmului, se urmarea identificarea acestuia prin intrebarea fiecarui varstnic in parte daca stie de ce cantec este vorba.
La auzirea cantecului „Whatever will be, will be” de Doris Day, cantareata preferata a lui M, aceasta a izbucnit in lacrimi, spunand ca sunt lacrimi de bucurie si ca acest cantec i-a amintit de ea si sotul ei cand erau tineri si de vremurile bune petrecute impreuna.Fiul ei, care se afla acolo spus ca isi aminteste si el de acea poza si ca ii e dor de tatal lui, apoi a luat-o pe mama lui M. a sarutat-o si a imbratisat-o.
La aparitia unei fotografii cu un cuplu din fata unui magazin vopsit verde,pe care scria „Jack & Ellen Sweet Shop”, fiica lui E. i-a transmis poza prin cuvintele proprii iar la mentionarea sumara „in poza se afla un cuplu care sta in fata unui magazin” aceasta a tresarit si a spus ca in acea fotografie era ea si sotul ei care au fost casatoriti de 60 de ani si ca acela era magazinul pe care l-au deschis acestia impreuna in perioada de pensionare. La auzirea experientei lui E. de catre ceilalti varstnici participanti la sedinta de reminescenta, majoritatea au inceput sa bata din palme si sa o felicite pe aceasta pentru viata ei si pentru ca a avut curajul sa impartaseasca o parte importanta din viata ei personala.
Apoi a urmat si o poza cu un barbat imbracat in costum. La aparitia acestei poze, multi dintre barbati au raspuns ca barbatul din poza arata chipes si ca pare a merge la un interviu pentru un loc de munca dar ca stilul costumului nu este unul din vremurile trecute ci pare a fi un costum de stil nou, recent. La intrebarea ,”Cine este barbatul din poza?”, N. a inceput sa zambeasca, acceptand astfel faptul ca el e barbatul din poza si a istorisit tuturor varstnicilor povestea din spatele pozei. Acesta a spus ca poza a fost facuta de tatal lui, care se afla si el la sedinta si ca era facuta in prima zi in care N. a obtinut postul de Programator de Software.El isi aminteste si faptul ca tatal lui era foarte mandru de el in acea zi penrtu ca obtinut locul de munca pe care si-l dorea. La auzirea cuvintelor spuse de fiul lui N, tatal acestuia s-a apropiat de el si l-a imbratisat.
La sfarsitul sedintei de reminescenta, am constatat că scopul interventiei a fost atins. Prin aceasta activitate, am trezit amintiri placute si emotionante din viata varstnicilor participanti. Cei 3 varstnici participanti la cercetare au avut ocazia de a retrai momente importante din viata lor alaturi de membrii familiei prezenti si s-au bucurat de aceasta activitate. Sedinta de reminescenta a fost a activitate reusita, in care s-a dezvoltat o relatie de socializare intre rezidenti si o imbunatatire a relatiilor dintre familii si rezidenti.
CAPITOLUL 7
FAZA DE EVALUARE FINALA
Evaluarea interventiei psiho-sociale
7.1. PROIECTAREA EVALUARII FINALE
SCOPUL EVALUĂRII FINALE: determinarea măsurii în care s-a reușit îmbunătățirea nivelului de integrare sociala al vârstnicilor din mediul specific al Centrului de ingrijire Amathea.
REZULTATE AȘTEPTATE:
Imbunatatirea comunicarii si a relatiilor sociale ale varstnicilor participanti la interventie cu familiile lor,ceilalti rezidenti si personalul centrului.
Imbunatirea nivelului de integrare socială la nivelul grupului de persoane din Centrul de Îngrijire Amathea.
Participarea si implicarea la activitatile organizate de Centrul de Ingrijire Amathea a celor 3 varstnici.
POPULAȚIE: cele 3 persoane vârstnice participante la intervenție
METODE DE EVALUARE:
Interviul calitativ structurat (Anexa 4)
7.2. REZULTATELE EVALUĂRII FINALE
Pentru realizarea evaluarii finale, in urma interventiei psiho-sociale cu cei trei varstnici , am folosit ca metodă de cercetare interviul calitativ structurat care are ca si instrument ghidul de interviu construit pe baza unitatilor tematice referitoare la relatiile familiei cu varstnicii, Adaptarea la conditiile din centru a vrastnicilor si Activitatile si preocuparile din timpul liber a celor trei varstnici participanti la interventia initiala.
Din aceste puncte de vedere, in cazul lui N. s-au realizat cele mai mari progrese, tatal lui il viziteaza mai des si petrece timpul cu el, acesta are o relatie mai deschisa cu el si chiar uneori acesta il acompaniaza pe N. la sedintele pentru persoanele cu leziuni cerebrale.
In urma activitatilor realizate cu N., am constatat ca metodele de interventie aplicate „One-to-one activities” si reminescenta, aceastea au avut un mare succes in imbunatatirea relatiilor sociale ale lui N., in primul rand cu ceilalti rezidenti ai centrului, avand loc o integrare sociala mai buna prin participarea acestuia la activitatile de grup si in al doilea rand intre el si tatal lui s-a format o relatie mai stransa prin intermediul activitatii de reminescenta prin care a avut loc o declansare a unor amintiri placute din trecut a celor doi, reamintandu-le astfel de relatia importanta care a existat intre ei in trecut. Acest lucru a provocat o schimbare la nivel emotional pentru cei doi si a readus in viata lor acel sentiment de legatura pe care il aveau in trecut.
In cazul lui E., interventia psiho-sociala prin intermediul activitatilor „One-to-one activities” si a reminescentei a avut rezultate bune. Activitatile individuale au ajutat-o pe E. sa fie mai deschisa si comunicativa din punct de vedere social. Reluarea activitatilor preferate de ea, i-au produs sentimente de bucurie lui E. si au incurajat-o pe aceasta sa participe si la activitatile de grup din centru. Prin intermediul activitatii de reminescenta, au fost reactualizate unele experiente si evenimente importante din trecut ale lui E., lucru care a ajutat-o sa isi exprime sentimentele si sa impartaseasca evenimente din viata ei personala si celorlalti rezidenti participanti la sedinta de reminescenta. Din punct de vedere al relatiei cu fiica ei, acestea au avut o relatia buna dintotdeauna, fiica ei o viziteaza zilnic, o incurajeaza si o sustine mereu sa participe la activitatile de grup organizate in centru.
La fel ca si in cazul celorlalti varstnici si in cazul lui M., aceasta interventie psiho-sociala au avut un efect benefic in interactiunea cu familia acesteia, a celorlalti varstnici din centru si a personalului. Activitatile individuale si a sedintei de reminescenta la care a participat M. au imbunatatit capacitatile de comunicare si integrare sociala a acesteia. Fiul acesteia o viziteaza de 2-3 ori pe saptamana si incearca sa se implice mai mult in hobby-urile acesteia, cititul poeziilor,colectionarea de obiecte vechi si participand aproape intdeauna la sedintele de reminescenta din centru. Participarea si implicarea din nou la activitatile de grup au ajutat-o pe M. in ameliorarea sentimentului de singuratate, teama de izolare si a imbunatatit starea psiho-emotionala a acesteia.
La finalul acestei interventii psiho-sociale, pot afirma faptul ca activitatile de interventie alese „One-to-one activities” si sedinta de „reminescenta” si-au atins scopul propus in cazul celor trei varstnici participanti la interventie. Activitatile individuale cu acesti varstnici in cazul fiecaruia, au avut un efect semnificativ pozitiv asupra singuratatii, izolarii si bunastarii lor psihologice. Prin activitatea sedintei de reminescenta, aceasta a avut un rol terapeutic pentru cei trei varstnici, imbunatatiind astfel socializarea, producerea sentimentului de realizare in participanti si ameliorarea depresiei cauzata de singuratate si lipsa de activitati. Eficacitatea metodelor de interventie One-to-one activities si reminescenta, au facut ca acestea sa fie aplicate des varstnicilor de le Centrul de ingrijire Amathea.
CONCLUZII FINALE ALE LUCRĂRII
Experiența profesională din Centrul rezidențial de îngrijire Amathea din Anglia mi-a oferit șansa de a lucra cu vârstnicii într-un mediu profund organizat și specializat, care oferă servicii complexe acestei categorii sociale.
Am avut ocazia sa cunosc si sa socializez mai indeaproape cu aceasta categoria de persoane a varstnicilor si sa imi dezvolt si exersez astfel abilitatile de asistent social in formare.
Prin experienta de voluntar la Centrul de ingrijire Amathea, mi-am format o perspectiva mai buna despre varstnici, a serviciilor acordate acestei categorii de varsta si a nevoilor lor, in special a nevoilor sociale, de individualizare si auto-realizare si realatia lor de dependenta cu celelalte nevoi elementare, fiziologice si de securitate.
Prima etapa in realizarea lucrarii de licenta a fost fundamentarea teoretica care reprezinta o etapa importanta care m-a ajutat mult in pregatirea practica a lucrarii, prin lecturarea literaturii de specialitate cu privire la importanta nevoilor psiho-sociale si de integrare sociala a varstnicilor din centrele de ingrijire rezidentiale.
A doua etapa a lucrarii de licenta o reprezinta activitatea de cercetare, prin care am avut sansa de a cunoaste in mod amanuntit situatia medicala si psiho-sociala a varstnicilor participanti la interventie. Relatia famiiei cu varstnici au avut un rol important in aceasta cercetare care nu ar fi avut loc fara participarea acestora, familia ocupand un loc foarte important in viata varstnicilor si avand un efect benefic in scopul bunastarii varstnicilor si al nivelului lor de integrare.
Etapa finala de interventie a lucrarii demonstreaza importanta beneficiilor pe care le are interactiunea psiho-sociala cu vârstnicii din Centrul rezidențial de îngrijire Amathea, aratand astfel faptul ca, activitatile sociale, contactul cu ceilalti, au un impact pozitiv in viata varstnicilor si au un rol benefic de a mari astfel calitatea vietii acestora in aceasta etapa a existentei lor care este cel mai important lucru.
BIBLIOGRAFIE
1.Neubeck, K. J. & Mary Alice Neubeck (1997) Social Problems. Editura Mc Graw Hill Companies, Boston, p.370
2.A. Muntean (2006) Psihologia Dezvoltarii Umane, Editura Polirom, Iasi.
3. Mo Ray & Judith Phillips, 2012, Social work with older people fifth edition, Palgrave Macmillan,UK
4. Wilhelmson, K., Andersson, C., Waern, M. and Allebeck, P. (2005) ‘Elderly people’s
perspectives on quality of life’, Ageing and Society, Vol. 25, No. 4, pp. 585–600
5. Yale Medical Grouphttp://www.yalemedicalgroup.org/stw/Page.asp?PageID=STW037188
6.http://m.ziare.com/viata-sanatoasa/imbatranire/unde-traiesc-cei-mai-longevivi-oameni-de-pe-planeta-top-10-11556715
7.http://www.semneletimpului.ro/rss/stiri/
8.. Office for National Statistics (2009) Life expectancy at Birth, Newport,;ONS http://www.statistics.gov.uk/hub/population/deaths/life-expectancies
9. Office for National Statistics (2010b) Number of Centenarians Grow, Newport, ONS,
http://www.statistics.gov.uk/hub/population/ageing/older-people
10. Ellen Gold ,2006,“Benefits of social interaction”, London.
http://www.valueoptions.com/april06_newsletter/benefits_of_social_interactions.htm
11. http://www.scribd.com/doc/177320602/Rezumat-Teza-Doctorat-1
12. http://www.ziare.com/europa/marea-britanie/britanicii-se-tem-ca-vor-ajunge-ca-romanii-daca-mai-consuma-droguri-alcool-si-tutun-1222402
13. Age Concern http://www.ageconcern.org.uk
14. Joseph Rowntree Foundation (2004) JRF Task Group on Housing, Money, and Care
for Older People. From Welfare to Well-being – Planning for an Ageing Society. York:
Joseph Rowntree Foundation http://www.jrf.org.uk/knowledge/findings/
foundations/034.asp
15. Department of Health (2005) Independence, Well-being and Choice: Our Vision for
the Future of Social Care for Adults. London: The Stationery Office
16. Department of Work and Pensions (2005) Opportunity Age: Meeting the Challenges
of Ageing in the 21st Century. London: The Stationery Office
17. Stroke Association (2010) About stroke, London: Stroke Association,http://www.stroke.org.uk/information/about_stroke/index.html
18. National Audit Office (2005) Reducing Brain Damage : Faster Acces to Stroke Care, London:NAO.
19. Knapp, M. And Prince, M. (2007) Dementia UK, London: Alzheimer`s Society
20. Royal National Institute of Blind People (2009) Common feelings about Sight Loss, London (RNIB),
http://www.rnib.org.uk/livingwithsightloss/copingwithsightloss/emotionalsupport/Pages/common_feelings.aspx
21. Royal College of Psychiatry (2008) Depression and Older Adults, London
http://www.rcpsych.ac.uk/mentalhealthinfoforall/problems/depression/depressioninolderadults.aspx
22. Victor, C., Scambler, S. J. Bowling, A. And Bond (2005) The prevalence of, and risk factors for, loneliness in later life: A survey for older people in Great Britain, Ageing and Society.
23. Beston, D (2006) Older People and Suicide, West Midlands: Care Services Improvement Partnership.
24.Tanner, D. (2010) Managing the Ageing Experience: Learning from Older People, Bristol.
25. Mental Health Foundation (2010) Older People, London.
26. Serviciul National de Sanatate, www.ic.nhs.uk
27. Blood. I. (2010) Older people with High Support Needs http://www.jrf.org.uk/publications/better-life-high-support-needs
28.Lymbery, M. (2005) Social work with Older People, London
29. Parliamentary and Health Service Ombudsman (2011) Care and Compassion? Report of Health Service Ombudsman on Ten Investigations into NHS Care For Older People, London
30. Abraham Maslow (1954) “Ierarhia nevoilor” http://ro.wikipedia.org/wiki/Abraham_Maslow
31.Chandler, J.M., Duncan, P.W., Kochersberger, G. and Studenski, S. (1998) ‘Is lower extremity strength gain associated with improvement in physical performance and disability in frail, community-dwelling elders?’, Archives of Physical Medicine and
Rehabilitation, Vol. 79, No. 1, pp. 24–30
32. Kato, Y., Kawakami, O. and Ohta, T. (2006) ‘Physical activity and healthy ageing in elderly people’, Japanese Journal of Physical Fitness and Sports Medicine, Vol. 55,No. 2, pp. 191–206
33. Yvonne Nolan (2008) “Adult and social care”
34. Judge, J.O., Whipple, R.H. and Wolfson, L.I. (1994) ‘Effects of resistive and balance exercises on isokinetic strength in older persons’, Journal of the American Geriatrics Society, Vol. 42, No. 9, pp. 937–46
35. Duncan, P., Studenski, S., Richards, L., Gollub, S., Lai, S.M., Reker, D., Perera,
S., Yates, J., Koch, V., Rigler, S. and Johnson, D. (2003) ‘Randomized clinical trial of
therapeutic exercise in subacute stroke’, Stroke; a Journal of Cerebral Circulation,
Vol. 34, No. 9, pp. 2173–80
36. Golden carers – Elderly activities, 2014 www.goldencarers.com/elderly-activities.php
37. LID &DSIDC Workshop, 2011- Reminescence Therapy, http://reminescence-therapy-for-carers.pdf
Anexa 1
PREZENTAREA LOCULUI DE PRACTICĂ
Centrul rezidențial de îngrijire Amathea
Newland Lane, Workington, Cumbria, CA14 3JG, UK
Centrul de ingrijire metodist “Amathea” (MHA, Methodist Home Amathea) a fost fondata in 1943 de catre Biserica Metodista ca si o caritate independenta care ofera servicii de ingrijire, acomodatie si suport pentru persoanele varstnice.
In prezent, exista 90 de centre de ingrijire locate peste tot in Uk: Anglia, Scotia si Wales.
Cu valori puternice bazate pe crestinism, misiunea centrului este aceea de “A imbunatatii calitatea vietii persoanelor varstnice inspirata de crestinism” iar scopul este acela de a continua furnizarea de servicii de calitate pentru persoanele in varsta dezvoltand o serie de centre de ingrijire, locuinte si sprijin in viitor.
Valorile prin care vor sa indeplineasca aceasta misiune sunt :
Respectarea fiecarei persoane ca si individ unic;
Tratarea celorlalti, in special ai celor fragili si vulnerabili, cu demnitatea pe care si noi o dorim;
Sa fim deschisi si echitabili in relatiile cu ceilalti;
Cautarea continua de imbunatatire, pentru a deveni cat de buni putem
posibil;
Hranirea mintii, corpului si a spiritului fiecarei persoane, promovand astfel o viata implinita.
Serviciile oferite de catre Centrul “Amathea” se adreseaza :
Persoanelor varstnice
Persoanelor varstnice si cu dizabilitati
Persoanelor cu dementa
Persoanelor cu probleme medicale
Centrul are o capacitate de 40 de camere cu en-suite, dintre care 20 de camere apartin sectiei „Forget-Me-Not” pentru varstnicii cu dementa(confuzie) iar celelalte 20, sunt destinate persoanelor varstnice cu anumite dizabilitati, stari de sanatate deteriorate, varsta inaintata, imposibilitatea de a-si purta singuri de grija, etc. In prezent, 38 dintre aceste camere sunt ocupate, celelalte 2 fiind eliberate recent de 2 rezidenti care au decedat de curand.
Serviciile Centrului MHA sunt evaluate anual de catre rezidenti intr-un studiu independent. In anul 2013, studiul arata ca satisfactia generala a fost mentinuta, 91% dintre rezidentii centrului au spus ca ar recomanda “casa” lor si altor persoane. “Tratarea cu demnitatea si respect” fiind evaluata de catre rezidenti la 94%.
Anexa 2
GHID DE INTERVIU CU APARTINATORII
Care este cauza internarii varstnicului in centru?
Este cunstient varstnicul de situatia lui medicala ?
Cum a aflat? De cat timp? Cum a reactionat acesta la cunoasterea starii de sanatate
proprie?
4. Cine a luat decizia de internare a varstnicului?Dumneavoastra sau varstnicul?
5. Care a fost raportarea varstnicului la decizia de internare?
6. Cum a fost perioada de acomodare a varstnicului in centru?
7. Cum s-a adaptat varstnicul la conditiile din centru?
8. Este multumit varstnicul de conditiile oferite de centru? Se simte ca acasa?
9. Este in relatii bune cu ceilalti varstnici internati si cu personalul centrului?
10. Care este relatia in prezent intre dumneavoastra si varstnic?
11. Cat de des il vizitati pe varstnic?
12. Cum isi petrece timpul liber varstnicul ?
13. Ce hobby-uri si interese are varstnicul?
14. In ce activitati se implica varstnicul in centru? Individuale ? De grup ?
Anexa 3
ANALIZA DOCUMENTELOR
-dosarele personale ale rezidenților –
Pentru realizarea proiectului de cercetare am folosit metoda analizei documentelor si anume a dosarelor personale ale fiecăruia dintre cei trei vârstnicii participanti la etapa de cercetare si interventie psiho-sociala a lucrarii de licenta. Pentru obtinerea acordului de analizare a dosarelor personale ale varstnicilor am semnat un acord de confidentialitate care confirma respectarea principiul de pastrare al confidentialitatii asupra identitatii beneficiarilor.
Din documentele studiate am obtinut urmatoarele informatii:
Datele personale ale varstnicilor internati in centru.
Istoria bolii lor și modul cum a evoluat boala, acestea au fost realizate înainte de internare de catre un specialist de la centru, pentru a putea stabili necesităților de îngrijire ale vârstnicului și pentru a calcula costurile serviciilor oferite.
Interventiile realizate pentru a putea mentine o stare cat mai inalta de functionare a varstnicilor .
Monitorizarea lor permanenta din punct de vedere al starii fizice si psiho-emotionale.
Monitorizarea zilnica a varstnicilor, prin foi de monitorizare a ingrijirii lor, mentionarea tuturor interventiilor personalului, feedback-ul si reactiile varstnicilor la interventii.
Evaluarea regulata a varstnicilor la interval de 6 luni, la care sunt prezenti:Familia beneficiarului, medicul , asistentul social al acestuia si alti specialisti, in functie de problemele de sanatate ale varstnicilor din prezent.
Anexa 4
GHID DE INTERVIU – EVALUARE FINALĂ
SCOPUL INTERVIULUI: determinarea măsurii în care s-a reușit îmbunătățirea nivelului de integrare sociala al vârstnicilor din mediul specific al Centrului de ingrijire Amathea.
Intrebarile folosite :
1. Cum s-a adaptat varstnicul la conditiile din centru?
2. Este multumit varstnicul de conditiile oferite de centru? Se simte ca acasa?
3. Este in relatii bune cu ceilalti varstnici internati si cu personalul centrului?
4. Care este relatia in prezent intre dumneavoastra si varstnic?
5. Cat de des il vizitati pe varstnic?
6. Cum isi petrece timpul liber varstnicul ?
7. Ce hobby-uri si interese are varstnicul?
8. In ce activitati se implica varstnicul in centru? Individuale ? De grup ?
BIBLIOGRAFIE
1.Neubeck, K. J. & Mary Alice Neubeck (1997) Social Problems. Editura Mc Graw Hill Companies, Boston, p.370
2.A. Muntean (2006) Psihologia Dezvoltarii Umane, Editura Polirom, Iasi.
3. Mo Ray & Judith Phillips, 2012, Social work with older people fifth edition, Palgrave Macmillan,UK
4. Wilhelmson, K., Andersson, C., Waern, M. and Allebeck, P. (2005) ‘Elderly people’s
perspectives on quality of life’, Ageing and Society, Vol. 25, No. 4, pp. 585–600
5. Yale Medical Grouphttp://www.yalemedicalgroup.org/stw/Page.asp?PageID=STW037188
6.http://m.ziare.com/viata-sanatoasa/imbatranire/unde-traiesc-cei-mai-longevivi-oameni-de-pe-planeta-top-10-11556715
7.http://www.semneletimpului.ro/rss/stiri/
8.. Office for National Statistics (2009) Life expectancy at Birth, Newport,;ONS http://www.statistics.gov.uk/hub/population/deaths/life-expectancies
9. Office for National Statistics (2010b) Number of Centenarians Grow, Newport, ONS,
http://www.statistics.gov.uk/hub/population/ageing/older-people
10. Ellen Gold ,2006,“Benefits of social interaction”, London.
http://www.valueoptions.com/april06_newsletter/benefits_of_social_interactions.htm
11. http://www.scribd.com/doc/177320602/Rezumat-Teza-Doctorat-1
12. http://www.ziare.com/europa/marea-britanie/britanicii-se-tem-ca-vor-ajunge-ca-romanii-daca-mai-consuma-droguri-alcool-si-tutun-1222402
13. Age Concern http://www.ageconcern.org.uk
14. Joseph Rowntree Foundation (2004) JRF Task Group on Housing, Money, and Care
for Older People. From Welfare to Well-being – Planning for an Ageing Society. York:
Joseph Rowntree Foundation http://www.jrf.org.uk/knowledge/findings/
foundations/034.asp
15. Department of Health (2005) Independence, Well-being and Choice: Our Vision for
the Future of Social Care for Adults. London: The Stationery Office
16. Department of Work and Pensions (2005) Opportunity Age: Meeting the Challenges
of Ageing in the 21st Century. London: The Stationery Office
17. Stroke Association (2010) About stroke, London: Stroke Association,http://www.stroke.org.uk/information/about_stroke/index.html
18. National Audit Office (2005) Reducing Brain Damage : Faster Acces to Stroke Care, London:NAO.
19. Knapp, M. And Prince, M. (2007) Dementia UK, London: Alzheimer`s Society
20. Royal National Institute of Blind People (2009) Common feelings about Sight Loss, London (RNIB),
http://www.rnib.org.uk/livingwithsightloss/copingwithsightloss/emotionalsupport/Pages/common_feelings.aspx
21. Royal College of Psychiatry (2008) Depression and Older Adults, London
http://www.rcpsych.ac.uk/mentalhealthinfoforall/problems/depression/depressioninolderadults.aspx
22. Victor, C., Scambler, S. J. Bowling, A. And Bond (2005) The prevalence of, and risk factors for, loneliness in later life: A survey for older people in Great Britain, Ageing and Society.
23. Beston, D (2006) Older People and Suicide, West Midlands: Care Services Improvement Partnership.
24.Tanner, D. (2010) Managing the Ageing Experience: Learning from Older People, Bristol.
25. Mental Health Foundation (2010) Older People, London.
26. Serviciul National de Sanatate, www.ic.nhs.uk
27. Blood. I. (2010) Older people with High Support Needs http://www.jrf.org.uk/publications/better-life-high-support-needs
28.Lymbery, M. (2005) Social work with Older People, London
29. Parliamentary and Health Service Ombudsman (2011) Care and Compassion? Report of Health Service Ombudsman on Ten Investigations into NHS Care For Older People, London
30. Abraham Maslow (1954) “Ierarhia nevoilor” http://ro.wikipedia.org/wiki/Abraham_Maslow
31.Chandler, J.M., Duncan, P.W., Kochersberger, G. and Studenski, S. (1998) ‘Is lower extremity strength gain associated with improvement in physical performance and disability in frail, community-dwelling elders?’, Archives of Physical Medicine and
Rehabilitation, Vol. 79, No. 1, pp. 24–30
32. Kato, Y., Kawakami, O. and Ohta, T. (2006) ‘Physical activity and healthy ageing in elderly people’, Japanese Journal of Physical Fitness and Sports Medicine, Vol. 55,No. 2, pp. 191–206
33. Yvonne Nolan (2008) “Adult and social care”
34. Judge, J.O., Whipple, R.H. and Wolfson, L.I. (1994) ‘Effects of resistive and balance exercises on isokinetic strength in older persons’, Journal of the American Geriatrics Society, Vol. 42, No. 9, pp. 937–46
35. Duncan, P., Studenski, S., Richards, L., Gollub, S., Lai, S.M., Reker, D., Perera,
S., Yates, J., Koch, V., Rigler, S. and Johnson, D. (2003) ‘Randomized clinical trial of
therapeutic exercise in subacute stroke’, Stroke; a Journal of Cerebral Circulation,
Vol. 34, No. 9, pp. 2173–80
36. Golden carers – Elderly activities, 2014 www.goldencarers.com/elderly-activities.php
37. LID &DSIDC Workshop, 2011- Reminescence Therapy, http://reminescence-therapy-for-carers.pdf
Anexa 1
PREZENTAREA LOCULUI DE PRACTICĂ
Centrul rezidențial de îngrijire Amathea
Newland Lane, Workington, Cumbria, CA14 3JG, UK
Centrul de ingrijire metodist “Amathea” (MHA, Methodist Home Amathea) a fost fondata in 1943 de catre Biserica Metodista ca si o caritate independenta care ofera servicii de ingrijire, acomodatie si suport pentru persoanele varstnice.
In prezent, exista 90 de centre de ingrijire locate peste tot in Uk: Anglia, Scotia si Wales.
Cu valori puternice bazate pe crestinism, misiunea centrului este aceea de “A imbunatatii calitatea vietii persoanelor varstnice inspirata de crestinism” iar scopul este acela de a continua furnizarea de servicii de calitate pentru persoanele in varsta dezvoltand o serie de centre de ingrijire, locuinte si sprijin in viitor.
Valorile prin care vor sa indeplineasca aceasta misiune sunt :
Respectarea fiecarei persoane ca si individ unic;
Tratarea celorlalti, in special ai celor fragili si vulnerabili, cu demnitatea pe care si noi o dorim;
Sa fim deschisi si echitabili in relatiile cu ceilalti;
Cautarea continua de imbunatatire, pentru a deveni cat de buni putem
posibil;
Hranirea mintii, corpului si a spiritului fiecarei persoane, promovand astfel o viata implinita.
Serviciile oferite de catre Centrul “Amathea” se adreseaza :
Persoanelor varstnice
Persoanelor varstnice si cu dizabilitati
Persoanelor cu dementa
Persoanelor cu probleme medicale
Centrul are o capacitate de 40 de camere cu en-suite, dintre care 20 de camere apartin sectiei „Forget-Me-Not” pentru varstnicii cu dementa(confuzie) iar celelalte 20, sunt destinate persoanelor varstnice cu anumite dizabilitati, stari de sanatate deteriorate, varsta inaintata, imposibilitatea de a-si purta singuri de grija, etc. In prezent, 38 dintre aceste camere sunt ocupate, celelalte 2 fiind eliberate recent de 2 rezidenti care au decedat de curand.
Serviciile Centrului MHA sunt evaluate anual de catre rezidenti intr-un studiu independent. In anul 2013, studiul arata ca satisfactia generala a fost mentinuta, 91% dintre rezidentii centrului au spus ca ar recomanda “casa” lor si altor persoane. “Tratarea cu demnitatea si respect” fiind evaluata de catre rezidenti la 94%.
Anexa 2
GHID DE INTERVIU CU APARTINATORII
Care este cauza internarii varstnicului in centru?
Este cunstient varstnicul de situatia lui medicala ?
Cum a aflat? De cat timp? Cum a reactionat acesta la cunoasterea starii de sanatate
proprie?
4. Cine a luat decizia de internare a varstnicului?Dumneavoastra sau varstnicul?
5. Care a fost raportarea varstnicului la decizia de internare?
6. Cum a fost perioada de acomodare a varstnicului in centru?
7. Cum s-a adaptat varstnicul la conditiile din centru?
8. Este multumit varstnicul de conditiile oferite de centru? Se simte ca acasa?
9. Este in relatii bune cu ceilalti varstnici internati si cu personalul centrului?
10. Care este relatia in prezent intre dumneavoastra si varstnic?
11. Cat de des il vizitati pe varstnic?
12. Cum isi petrece timpul liber varstnicul ?
13. Ce hobby-uri si interese are varstnicul?
14. In ce activitati se implica varstnicul in centru? Individuale ? De grup ?
Anexa 3
ANALIZA DOCUMENTELOR
-dosarele personale ale rezidenților –
Pentru realizarea proiectului de cercetare am folosit metoda analizei documentelor si anume a dosarelor personale ale fiecăruia dintre cei trei vârstnicii participanti la etapa de cercetare si interventie psiho-sociala a lucrarii de licenta. Pentru obtinerea acordului de analizare a dosarelor personale ale varstnicilor am semnat un acord de confidentialitate care confirma respectarea principiul de pastrare al confidentialitatii asupra identitatii beneficiarilor.
Din documentele studiate am obtinut urmatoarele informatii:
Datele personale ale varstnicilor internati in centru.
Istoria bolii lor și modul cum a evoluat boala, acestea au fost realizate înainte de internare de catre un specialist de la centru, pentru a putea stabili necesităților de îngrijire ale vârstnicului și pentru a calcula costurile serviciilor oferite.
Interventiile realizate pentru a putea mentine o stare cat mai inalta de functionare a varstnicilor .
Monitorizarea lor permanenta din punct de vedere al starii fizice si psiho-emotionale.
Monitorizarea zilnica a varstnicilor, prin foi de monitorizare a ingrijirii lor, mentionarea tuturor interventiilor personalului, feedback-ul si reactiile varstnicilor la interventii.
Evaluarea regulata a varstnicilor la interval de 6 luni, la care sunt prezenti:Familia beneficiarului, medicul , asistentul social al acestuia si alti specialisti, in functie de problemele de sanatate ale varstnicilor din prezent.
Anexa 4
GHID DE INTERVIU – EVALUARE FINALĂ
SCOPUL INTERVIULUI: determinarea măsurii în care s-a reușit îmbunătățirea nivelului de integrare sociala al vârstnicilor din mediul specific al Centrului de ingrijire Amathea.
Intrebarile folosite :
1. Cum s-a adaptat varstnicul la conditiile din centru?
2. Este multumit varstnicul de conditiile oferite de centru? Se simte ca acasa?
3. Este in relatii bune cu ceilalti varstnici internati si cu personalul centrului?
4. Care este relatia in prezent intre dumneavoastra si varstnic?
5. Cat de des il vizitati pe varstnic?
6. Cum isi petrece timpul liber varstnicul ?
7. Ce hobby-uri si interese are varstnicul?
8. In ce activitati se implica varstnicul in centru? Individuale ? De grup ?
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Beneficiile de Interactiune Psiho Sociala cu Varstnicii In Centrele de Ingrijire Rezidentiala din Marea Britanie (ID: 164739)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.