BENEFICI BENEFICI ILE ILE I I DEZAV DEZAV ANT ANT [607226]

BENEFICI
BENEFICI
ILE
ILE
I
I
DEZAV
DEZAV
ANT
ANT
AJELE
AJELE
DESCENTRA
DESCENTRA
LIZĂRII
LIZĂRII
Ș
Cuprins
Cuprins
1.Descentraliz
1.Descentraliz
area in
area in
R!ania.Cnsi"er
R!ania.Cnsi"er
atii
atii
#enerale
#enerale
$.Descentraliz
$.Descentraliz
area a"!inistrati%a&"e'initii
area a"!inistrati%a&"e'initii
e%lutii
e%lutii
(.Le#ea ca"ru a "escentraliz)rii *n R!+nia nr. 1,-$//0
(.Le#ea ca"ru a "escentraliz)rii *n R!+nia nr. 1,-$//0
. 23iecti%ele !a4re sectriale ale
. 23iecti%ele !a4re sectriale ale
prcesului "e "escentralizare
prcesului "e "escentralizare
-. A%anta4e 5i "eza%anta4e ale "escentraliz)rii
-. A%anta4e 5i "eza%anta4e ale "escentraliz)rii
0. Descentralizare
0. Descentralizare
a *n
a *n
"!eniul e"uca6iei
"!eniul e"uca6iei
7.Cncluzii
7.Cncluzii
1

BENEFICI
BENEFICI
ILE
ILE
I
I
DEZAV
DEZAV
ANT
ANT
AJELE
AJELE
DESCENTRA
DESCENTRA
LIZĂRII
LIZĂRII
Ș
I.Descentraliza
I.Descentraliza
rea *n
rea *n
R!+nia
R!+nia

I.1.Cnsi"era6ii
I.1.Cnsi"era6ii
#enerale
#enerale
pri%in"
pri%in"
"escentralizar
"escentralizar
ea
ea

O
cerință
majoră
a
reformei
românești
pe
drumul
integrării
României
în
UE
a
fost
și
este eficientizarea și modernizarea administrației
publice.

reșterea
calității
ser!iciilor
publice
prestate
către
comunitate
se
poate
realiza
în
primul rând prin oferirea ac
estora de către auto
ritatea cea mai apropiată de
cetățean. "e a
ceea#
ele
men
tul
$c%
eie
al
ac
est
ei
ref
orm
e
est
e
des
ce
ntr
ali
za
rea
#
ade
sea
in!
oca
tă
și
din
păc
ate
niciodată pusă în practică în istoria
post$re!oluționară a României.

&odernizarea
sistemului
administrati!
a
determinat
sc%imbarea
rolului
puterii
centrale
în fa!oarea puterii locale. 'ocietatea modernă# caracterizată de contradicții și pluralism a
determinat mutarea procesului decizional de la ni!el central către ni!elul local în !ederea
adaptării acestui proces la specificul local.

(ână
în
1))*
România
a
a!ut
una
dintre
cele
mai
centralizate
forme
de
administrație
publică. "eciziile erau luate
în cea mai
mare parte de
la +ucurești# iar
deciziile fundamentale
ce !izau e!oluția comunităților locale erau în
totalitate apanajul administrației centrale.

"upă
anul
1))*
odat
ă
cu
trans
formă
rile
dem
ocrat
ice
petre
cute
în
Rom
ânia#
comunităților locale au început să le fie încredințate noi atribuții dar și noi responsabilități# în
mod deosebit în gestionarea treburilor publice de la ni!elul localității sau a județului.

"e
altfel#
onstituția
României
adoptată
în
1))1
!orbește
pentru
prima
dată
despre
descentraliza
re#
iar modificările aduse în ,**
– introduc și decon
centrarea între principiile de
bază
ale
organizării
și
eficientizării
administrației
publice
locale
stipulând
faptul
că
adm
inistr
ația
publ
ică
din
unit
ățile
admi
nistra
ti!$te
ritoria
le
se
înte
meia
ză
pe
princ
ipiile
descentraliză
rii#
autonomiei locale și deconcentrării ser!iciilor
publice/.

onstituția
României
legitimează
consiliile
județene#
consiliile
locale
și
primarul
ca
fiind autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală. (e acest fond
s$a realiza
t
înce
putul proces
ului de
desc
entra
lizar
e
în
Româ
nia
la
sfârș
itul anilor
0)* și
mai
accentuat după anul ,***. c
easta pe de o
parte datorită necesității îndeplinirii unor
pre!ederi
din a2uis$ul comunitar# îndeosebi cele din capitolul de dez!oltare regională și cel pri!ind
justiția#
administrația
și
internele#
dar
și
dintr$o
serie
de
alte
capitole
cum
au
fost
cele
cu
pri!ire la protecția soc
ială# mediu etc.

(e
de
altă
parte
comu
nități
le
loca
le#
dar
și
auto
ritate
a
cen
trală
au
sesi
zat
și
au
fost
presate să
adopte unele
măsuri datorită
ne!oii de
compatibilitate cu
situația din
administrația
,

publică europeană. utoritățile locale
românești nu
puteau fi
partenere în
di!erse proiecte
cu
finanțare europeană dacă nu erau deținătoare ale patrimoniului școlilor sau spitalelor# dacă nu
gestionau în totalitate problemele legate de protecția copilului etc. șa cum nu puteau fi
coparticipante la realizarea unor proiecte naționale cum au fost sălile
de sport# locuințele 34
etc.

&ai
mult#
România
a
adoptat
prin
4egea
1))51))6
arta
europeană
a
autonomiei
locale/ care apreciază că autoritățile administrației publice locale reprezintă unul dintre
principalele
fundamente
ale
oricărui
regim
democratic/
și
prin
intermediul
cărora
dreptul
cetățenilor de a participa la rezol!area treburilor
publice/  se poate e7ercita la
modul cel mai
direct/.

ceas
ta
presupune
e7istența
de
autorități
ale
administrației
publice
locale
înzestrate
cu
organe decizionale# constituite democratic și beneficiind de o largă autonomie în ceea ce
pri!ește competențele# modalitățile de
a le
e7ercita și
mijloacele necesare pentru
îndeplinirea
misiunii lor.

8n
ace
st
sens
arta
euro
pean
ă
defin
ește
auto
nomi
a
loca
lă
ca
fiind
dre
ptul
și
capacitatea efecti!ă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona#
în cadrul legii# în nume propriu și în
interesul populației locale# o parte importantă a treburilor
publice/ conside
rând că e7ercițiul respon
sabilităților publice trebuie# de manie
ră generală# să
re!ină# de preferință# acelor autorități
care sunt cele mai apropiate de
cetățeni/.

Urmând
aceste
principii#
în
România
s$a
elaborat
o
serie
întreagă
de
reglementări
ce
au !izat descentralizarea și transmiterea unor atribuții dar și a unui suport financiar pentru
susținerea acestora# către administrația publică locală. Rând pe rând au trecut în sarcina
ad
mi
ni
st
ra
ție
i
pu
bl
ic
e
lo
ca
le
at
ri
bu
ți
i
pr
i!
in
d
si
st
em
ul
de
în
!ă
ță
mâ
nt
ul
pr
eș
co
la
r
și
preuni!ersitar
9mai
întâi
patrimoniul#
apoi
salarizarea
personalului
didactic
și
nedidactic:#
sănătate# protecția copilului# protecția socială 9inclusi! !enitul minim garantat:# e!idența
informatizată a persoanei# poliția comunitară etc.

"eși
de
fieca
re
dată
au
e7ist
at
îndo
ieli
în
legă
tură
cu
capa
citate
a
insti
tuțio
nală
a
administrației publice locale de a gestiona eficient aceste responsabilități# trebuie să spunem
că tot de fiecare dată transferul a fost un succes.

"upă
anul
,***
a
e7istat
o
mai
mare
desc%idere
a
autorităților
centrale#
ca
împreună
cu autoritățile administrației publice locale# să identifice soluții care să permită continuarea
procesului
descentraliză
rii
și
eliminarea
problemelor
și
neajunsurilor
apărute
pe
parcursul
acestui proces.
–

8n
anul
,**;#
prin
4egea
<
adru
pri!ind
descentraliza
rea
nr.
–)5,**;
au
fost
stabilite
atât principiile pe baza cărora se desfășoară procesul descentralizării cât și regulile după care
se continuă
descentralizare
a.

"escentraliza
rea
înseamnă
transferul
competențelor
administrati!e
și
financiare
pri!ind
furnizarea
unor
ser!icii
publice de
la
ni!elul
administrației
publice
centrale
la
cel
al
administrației publice locale. (rincipalul scop al descentralizării este cel de a oferi ser!icii
publice de
mai
bună calitate#
la
un
preț
mai
redus# concomitent
cu
modernizarea structurilor
cărora le re!ine responsabilitatea pentru furnizarea acestor ser!icii.

"esc
entra
lizar
ea
este
defin
ită
ca
fiind
trans
ferul
#
de
la
auto
ritate
a
cent
rală
la
autoritățile locale# a competențelor# precum și a resurselor financiare necesare. 3u e7istă
descentralizare decât în condițiile în care competențele trecute în sarcina autorităților locale <
(r
im
ăr
ii#
o
ns
il
ii
4o
ca
le
sa
u
o
ns
il
ii
=u
de
țe
ne
<
su
nt
în
so
ți
te
de
al
oc
ăr
il
e
bu
ge
ta
re
corespunză
toare. cest principiu constituie una dintre
regulile de bază ale
4egii$cadru pri!ind
descentralizarea.

Reforma
administrației
publice
în
domeniul
descentraliză
rii
și
deconcentră
rii
include
tr
ei
el
em
en
te
ma
jor
e>
co
nt
in
ua
re
a
de
sc
en
tr
al
iz
ăr
ii
pr
in
tra
ns
fe
ru
l
de
co
mp
et
en
țe
și
responsabilități administrati!e și financiare# de la ni!elul autorităților administrației publice
centrale la ni!elul autorităților locale? continuarea procesului de deconcentrare prin delegarea
de responsabilități în teritoriu în funcție de necesitățile pe plan local# în cadrul aceleiași
structuri administrati!e 9ser!iciile deconcentrate funcționează în subordinea ministerului care
le$a delegat responsabilitatea:? transformarea ser!iciilor deconcentrate din teritoriu# în funcție
de
nece
sităț
ile
cetă
țeni
lor
și
pent
ru
efici
entiz
area
aces
tora#
în
ser!
icii
desc
entra
lizat
e
în
responsabilitate
a autorităților
locale.

'trategia
actualizată
reprezintă
cadrul
general
care
creează
premisele
continuării
procesului
de
descentralizare
5deconcentrare
asigurând
coerența
acestuia.
Responsab
ilitatea
definirii și
implementării strategiilor sectoriale pri!ind
descentraliza
rea5deconcentrarea re!ine
fi
ec
ăr
ei
in
st
it
uț
ii
a
ad
mi
ni
st
ra
ți
ei
pu
bl
ic
e
ce
nt
ra
le
și
au
to
ri
tă
țil
or
lo
ca
le
ca
re
pr
ei
au
com
peten
țele
tran
sfera
te
din
punc
t
de
!ede
re
finan
ciar
și
adm
inistr
ati!
.
c
este strategii
sectoriale !or fi însoțite
de studii de impact
pri!ind pre!izionarea efectelor induse.

8n
ansamblul
ei#
'trategia
actualizată
pri!ind
accelerarea
procesului
de
reformă
în
administrația publică# care cuprinde ca o componență importantă continuarea procesului de
de
sc
en
tr
al
iz
ar
e
și
de
co
nc
en
tr
ar
e
în
Ro
mâ
ni
a#
a
fo
st
el
ab
or
at
ă
de
că
tre
&i
ni
st
er
ul
dministrației și @nternelor prin Unitatea entrală pentru Reforma dministrației (ublice
;

9UR(:# cu sprijinul e7perților străini și# de asemenea# cu consultarea e7perților din cadrul
+ăncii &ondiale.

(otri!it
pre!ederilor
legale#
procesul
descentraliz
ării
în
România
se
!a
desfășura
după
următoarele reguli>
A
descentraliza
rea
competențelor
de
la
ni!el
central
la
ni!el
local
se
face
etapizat?
A
etapele
procesului
de
descentraliza
re
sunt
pre!ăzute
în
'trategia
Bu!ernului
României#
pentru acce
lerarea reformei în administrația pu
blică?
A
se
!or
creea
structuri
te%nice
specifice
pentru
realizarea
și
monitorizarea
fiecărei
etape
din cadrul procesului de
descentralizare?
A
stabilirea
măsurilor
în
cadrul
fiecărei
etape
a
procesului
de
descentraliza
re
se
!a
face
după analiza rezultatelor etapei anterioare. nalizele si rezultatele se !or discuta public la
ni!elul autorităților administrației publice locale și al structurilor asociati!e ale acestora
implicate în procesul
de descentralizare?
A
se
!or
realiza
faze$pilot
pentru
implementarea
deciziilor
cu
pri!ire
la
descentraliza
rea
unor responsabilități?
A
rezultatele
fiecărei
măsuri
luate
în
procesul
de
descentraliza
re
se
!a
monitoriza
pe
baza
unui sistem de indicatori de
performanță elaborat de structurile te%nice specifice aprobate prin
%otărâre a Bu!ernului.

"escentraliza
rea
administrati!ă#ac
est
concept
reprezintă
transmiterea
sau
transferul
unei
părți
însemnate
din
atribuțiile#
competențele
și
responsabilitățile
gu!ernului
și
celorlalte
org
ane
ale
admi
nistra
ției
publi
ce
cen
trale
către
auto
rități
le
admi
nistra
ției
publ
ice
loca
le.
âte!a dintre caracteristicile de bază includ >
$ 'tatul încetează a mai fi singura colecti!itate teritorială recunoscută și unica persoană
juridică de drept p
ublic?
$ olecti!itățile teritoriale locale au personalitate juridică și interese publice proprii# distincte
de cele ale statului?

$
ol
ec
ti!
ită
țil
e
loc
ale
dis
pun
de
aut
ori
tăț
i
adm
ini
str
ati
!e
pro
pri
i
pen
tru
sa
tis
fac
ere
a
intereselor publice locale precum și de
mijloace materiale# financiare și umane necesare?
$ utoritățile reprezentati!e de la ni!elul colecti!ităților locale sunt alese prin !ot uni!ersal?
așadar puterea și legitimitatea acestora nu !ine de la centru ci de la corpul electoral care le$a
ales?
$ ontrolul ierar%ic e7ercitat de puterea centrală dispare? e7istă doar o tutelă administrati!ă
care presupune e7istența unui control de legalitate de
către instanțele judecătorești?
C

Dr
ebuie
menț
ionat
că
desc
entra
liza
rea
admi
nistr
ati!ă
nu
este
o
in!e
nție/
a
ultimelor decenii# deși ea cunoaște în prezent o dez!oltare accentuată. Re!oluția franceză din
16) și cele care i$au urmat în sec. F@F au desc%is calea trecerii de la centralizare la
descentralizare administrati!ă a statelor europene. 8n România principiul descentralizării este
anterior anului 1))? el se regăsește în
organizare
a administrației publice locale < într$o
formă
incipientă# încă începând cu Regulamentele Organice. stfel# în Regulamentele Organice era
consacrat dreptul orășenilor de a$și c%i!ernisi interesele lor# prin sfaturi orășenești# alese de ei
în
și
și
.

u
ur
ma
t
at
ât
co
ns
ti
tu
ți
i
câ
t
și
le
gi
or
ga
ni
ce
ca
re
au
co
ns
ac
ra
t
or
ga
ni
za
re
a
administrației publice locale pe baza principiilor descentralizării și
autonomiei locale.
II.Descentralizar
II.Descentralizar
ea a"!inistrati%) 8 "e'ini6ii
ea a"!inistrati%) 8 "e'ini6ii
5i e%lu6ie
5i e%lu6ie

"escentraliza
rea
administrati!ă
se
regăsește
în
practică
sub
,
forme.
"eși
se
pot
folosi
și
alți termeni# mai ales în literatura din
alte țări 9de e7. pentru descentralizarea pe ser!icii se mai
folosește conceptul de descentralizare funcțională:# aceste două modalități de descentralizare
sunt practic folosite pe scară largă.
Descentralizar
Descentralizar
ea teritrial)
ea teritrial)
9"e'ini6ie
9"e'ini6ie
:> unităților administrati!$teritoriale li se conferă
personalitate juridică# organe
reprezentati!e alese și
un patrimoniu
propriu care
le permite
să
se organizeze# să funcționeze și să se gestioneze ele singure# în mod independent. ceastă
modalitate de realizare a descentralizării se suprapune aproape peste conceptul de autonomie
locală.
Descentralizarea pe ser%icii
Descentralizarea pe ser%icii
9definiție:> 'er!iciul public este scos din competența centrală
sau locală și i
se conferă personalitate juridică# organe proprii și
un patrimoniu propriu.
De'ini6ii "e tip nn&4uri" 8  pluralitate "e perspecti%e
De'ini6ii "e tip nn&4uri" 8  pluralitate "e perspecti%e

8n
cadrul
literaturii
de
științe
politice
sau
dez!oltare
comunitară
e7istă
și
definiții
mai
largi# care utilizează termeni mai puțin preciși dar care sunt !aloroase deoarece lărgesc sfera
conceptului și aduc în discuție problemele concrete care pot să apară în faza de implementare
a reformelor subsumate descentralizării.

O
acce
pțiun
e
mai
larg
ă
a
terme
nului
de
desc
entra
lizar
e
înglo
beaz
ă
și
alte
conc
epte
precum>gu!e
rnare
locală#
democratizare#
modalități
alternati!e
de
furnizare
a
ser!iciilor
publice#
pri!atizare#gu!e
rnare
eficientă
etc.
ccen
tul
e
pus
în
cadrul
acestor
abordări
pe
descentralizare ca un mijloc de atingere a obiecti!elor menționate mai sus. Drebuie însă spus
că aceste abordări pot# din punct de !edere terminologic# să !ină în contradicție cu abordările
de tip legal.
G

H
o
m prezenta în
continuare patru definții
ale descentralizării care se
încadrează în abordarea
descrisă mai sus 9=oint U3"($Bu!ernul Bermaniei:.
a. 8ntr$o primă accepțiune# descentralizarea se referă la
restructurarea sau reorganiza
rea
au
tor
ită
ții
ast
fel
înc
ât
să
se
aju
ngă la
un
sis
tem
de
co$
res
pon
sab
ili
tat
e
înt
re
ins
tit
u
ii
ale
ț
administrației publice de la ni!el central# regional și local pe baza principiului subsidiarității#
crescând astfel atât calitatea și eficiența sistemului de gu!ernământ în întregul său cât și
autoritatea și capacitatea ni!elurilor sub$naționale. "escentralizarea poate de asemenea să
contribuie la elemente c%eie care țin de o bună gu!ernare < cum ar fi creșterea oportunităților
cetățenilor de a participa în luarea deciziilor economice# sociale și politice# dez!oltarea
ab
ili
tăț
ilo
r
oam
eni
lor
de
a
ac
țio
na
#
tra
nsp
are
nță
și
res
pon
sab
ili
tat
e
cre
scu
tă
din
par
tea
instituțiilor statului.
b. 8n continua
rea definiției precedente
# o altă abordare n
e spune că de
scentralizarea nu
trebuie
!ăzută ca un scop în sine ci ca un mijloc de a crea un gu!ernământ local mai transparent#
eficace și care răspunde la ne!oile cetățenilor și de a crea sisteme de luare a deciziei la ni!el
local de către reprezentanții aleși. tunci când se permite entităților locale și regionale să își
ad
min
ist
rez
e
pro
pri
ile
int
ere
se
și
se
fac
ili
tea
ză
o
rel
ați
e
ma
i
apr
opi
ată
înt
re
aut
ori
tăț
ile
centrale și locale# înseamnă că sistemele de gu!ernământ local permit ca ne!oile și prioritățile
oamenilor să fie cunoscute și fac ca inter!ențiile gu!ernamentale să răspundă unor ne!oi
sociale !ariate. 4ărgind din ce în ce mai mult sfera conceptului de descentralizare# se
consideră că implementarea unor stategii care !izează dez!oltarea umană durabilă necesită
procese
descentraliza
te#
locale
și
participati!e
prin
care
se
identifică
și
se
soluționează
obiecti!e prioritare în domeniile reducerii sărăciei# crearea de locuri de muncă# egalitate între
se7e și protecția
mediului înconjurător.
c. O a
treia definiție se a7ează pe
beneficiile asociate cu procesul de descentralizare. s
tfel# ea
stimulează căutarea de ino!ații în ceea ce pri!ește politicile și programele publice în primul
rând pentru că descentralizarea reprezintă ea însăși o practică ino!atoare în structurarea
gu!ernământului.

8n
cel
de
al
doile
a r
ând
ea
încur
ajea
ză
ino!
ația
prin
acee
a c
ă
Iforț
ează
/
admi
nistra
ția
locală să își asume responsabilități noi și cu o arie de cuprindere mai mare în procesul de
furnizare de ser!icii publice locale. 'e preconizează că asumarea de noi responsabilități ca
urmare a descentralizării presupune de multe ori îmbunătățirea te%nicilor și practicilor în
domeniile planificării# bugetării și
managemen
tului? adoptarea de
noi instrumente? dez!oltarea
și pregătirea resursei umane care este necesară pentru furnizarea programelor5acti!ităților
descentralizate.
6

d. Ultima definiție analizată aici face referire la entitățile geografice și politico$administrati!e
care sunt principalii actori în cadrul procesului de descentralizare și reformă administrati!ă.
"in această perspecti!ă# se consideră că descentralizarea este un fenomen comple7 care
implică numeroase entități geografice# actori societali și
sectoare sociale. Entitățile geografice
includ ni!elurile internațional# național# subnațional și local.

ctorii
societatii
includ
sectorul
public#
sectorul
pri!at
și
societatea
ci!ilă.
'ectoarele
sociale includ domenii precum politic# social# cultural și mediul înconjurător. 8n conceperea
politicilor de
descentralizare este esențial
să se
utilizeze o
abordare sistemică <
să se
includă
toate aceste domenii care uneori se suprapun dar în același timp să se ia în considerare
specificul fiecăruia și cum el influențează descentralizarea. "acă luăm în considerare toate
ac
est
e
dim
ens
iun
i
și
act
ori
imp
lic
ați
în
des
ce
ntr
ali
zar
e#
atu
nc
i
ea
poa
te
fi
de
fin
ită
ca
reprezentând un mi7 de funcții
și relații politice#administrati!e și fiscale. Doate acestea trebuie
incluse în elaborarea unui
sistem descentralizat.

"efinițiile
de
mai
sus
ne
permit
să
oferim
un
posibil
răspuns
la
ceea
ce
nu
este
descentralizarea. Este important să înțelegem ceea ce nu este deoarece descentralizarea este
uneori pri!ită în mod simplist# ca opusul centralizării și prin urmare un panaceu pentru toate
problemele din c
adrul unui sistem ad
ministrati!.

"escentraliza
rea
nu
este
o
alternati!ă
la
centralizare.
mân
două
sunt
necesare#
deși
în
proporții diferite. 3e găs
im în prezența une
i relații de compleme
ntaritate. Dre
buie spus însă
că
conceptul de centralizare este folosit aici într$un sens
larg# indentificându$se uneori cu
deconcentrarea.

"esc
entra
lizare
a
nu
este
e7cl
usi!
refor
ma
sect
orulu
i
publ
ic.
ș
a
cum
men
ționa
m
și
anterior descentralizarea administrati!ă este doar o dimensiune a
procesului de descentralizare
de la ni!elul unei societăți. Ea implică rolul și relațiile care e7istă între toți actorii societali <
se
cto
r
pub
lic
#
se
cto
r
pri
!at
și
soc
iet
ate
a
ci!
ilă
.
t
unc
i
câ
nd
se
fol
ose
ște
sin
tag
ma
de
Igu!ernământ descentralizat/ <decentralized go!ernance$ se încearcă încorporarea ideii că
descentraliza
rea nu e
strict limitată la
sectorul public.

8n
continuare
!om
prezenta
câte!a
caracteristici
ale
procesului
de
descentralizare
care
!in în completarea definițiilor
discutate mai sus 9=oint U3"($Bu!ernul Bermaniei:.
a. "escentralizarea ca o tendință. tât în sectorul pri!at 9de
e7. management bJ results: cât și
în cel public# eforturile
care !izează descentralizarea se încadrează în tendințele de la ni!elul
internațional < prăbușirea regimurilor centralizate și apariția
unor re!endicări în sfera
autonomiei5fragme
ntării statelor precum
și o neîncredere tot
mai accentuată în gu!ernământ în
general.


b. "escen
tralizarea ca un proce
s. "escen
tralizarea nu trebuie pe
rcepută ca un sim
plu transfer
de
prero
gati!
e
dins
pre
cen
tru
înspr
e
perif
eria
siste
mulu
i
admi
nistr
ati!
.
c
east
a
deoa
rece
capacitatea administrației publice nu este aceeași. (ot să apară diferențe atât între ni!elul
central și cel local cât și între ni!elurile locale în funcție de anumite !ariabile 9de e7.
diferențele cu pri!ire la capacitatea instituțiilor administrati!e în mediul urban și respecti!
rural:. Dransferu
l de prerogati!e trebuie
pri!it ca o
monedă cu două fețe
< pe de o p
arte el poate îmbun
ătăți performanța sectoru
lui public?
$ pe de altă parte poate genera și o multitudine de probleme# cum este de pildă corupția și
nepotismul# formarea unor clanuri locale etc# în special în cazul țărilor în tranziție.
c. "escentralizarea ca un contrapunct la globalizare. 'tatele naționale pierd
din ce în ce
mai
mu
lt
te
re
n
în
fa
ța
gl
ob
al
iz
ăr
ii
ac
ti
!i
tă
ți
i
ec
on
om
ic
e
și
a
cr
eă
rii
de
or
ga
ni
za
ții
5f
orm
e
suprastatale care
preiau din atribuțiile c
are re!eneau în m
od tradițional gu!erne
lor naționale. 8n aces
t conte7t#
descentralizarea unor acti!ități5procese la ni!el local sau regional face ca cetățenii să nu se
simtă total
izolați în raporturile cu
birocrațiile supranaționale.
d. "escentralizarea ca un mi7 de
; dimensiuni.
$ olecti!5e7terior < forme
și proceduri instituționale5legale?
$ olecti!5interior < cultura societală# de multe ori latentă?
$ @ndi!idual5e7terior < comportamentul e7terior obser!abil al
indi!izilor în cadrul diferitelor
instituții societale?
$ @ndi!idual5interior < mentalități# !alori# construcții mentale# emoții ale indi!izilor din cadrul
instituțiilor societale.
Orice proiect de descentralizare trebuie să ia
în considerare toate aceste ; dimensiuni.
e. "escentralizarea ca o abordare sistemică și %olistică.
f. "escentralizare limitată
și descentralizare e7%austi!ă. Ho
rbim despre
un proces
gradual#
care nu poate fi de la început nici prea e7tins dar nici limitat la un singur sector. Este
important în cazul țărilor
în curs de dez!oltare să
se găsească o balanță.
g. "escentralizare și managementul de la ni!el local
al programelor de dez!oltare. cesta
este un aspect rele!ant mai ales
în cazul țărilor
care beneficiază de asistență financiară străină
pentru programe
de dez!oltare.
"escentraliza
rea
responsabilităților în
ceea ce
pri!ește aceste
programe
de
dez!oltare
trebuie
făcută
atât
la
ni!elul
administrației
publice
cât
și
al
altor
instituții reprezentând comunitățile locale precum O3B$uri. sistența te%nică din partea
in
st
it
uț
iil
or
fin
an
ța
to
ar
e
es
te
cu
pl
at
ă
cu
re
sp
on
sa
bi
li
tă
ți
re
al
e
în
ce
ea
ce
pr
i!
eș
te
)

managementul proiectelor și resurselor? crește legitimitatea instituțiilor administrației publice
și a celor
comunitare.
III.Le#ea ca"ru a "escentraliz)rii *n R!+nia nr. 1,-$//0
III.Le#ea ca"ru a "escentraliz)rii *n R!+nia nr. 1,-$//0

c
east
ă l
ege
cadr
u a
intro
dus
o
serie
de
conc
epte
deos
ebit
de
impor
tante
și
care
sunt
rele!ante din perspecti!a eforturilor de a reforma administrația publică românească și de a
crește eficacitatea procesului de descentralizare. m ales să discutăm aici trei
dintre acestea și
anum
e
capa
cita
tea
admi
nistra
ti!ă
#
indic
atori
i
de
perfo
rman
ță
și
princ
ipiul
subs
idia
rității
.
4e
gea
cad
ru
a
des
ce
ntr
ali
ză
rii
def
ine
ște
ca
pac
ita
tea
ad
min
ist
rat
i!ă
ca
fii
nd
ans
am
blu
l
resurselor materiale# instituționale și umane de care dispune o unitate administrati!$teritorială
precum
și
acțiunile
pe
care
le
desfășoară
aceasta
pentru
e7ercitarea
competențe
lor
stabilite
prin lege. (e
baza criteriului capacității
administrati!e# unitățile administrat!$teritoriale !or
fi
clasificate în , categorii>
a: categoria @
< au capacitatea administrati!ă necesară și
b: categoria @@ < nu
au această capacitate
.
IV.23iecti%ele !a4re sectriale ale prcesului "e "escentralizare
IV.23iecti%ele !a4re sectriale ale prcesului "e "escentralizare

c
este
obie
cti!e
se
!or
regă
si
în
strat
egiil
e
sect
orial
e
de
desc
entra
lizar
e
ale
ministerelor de resort. Orizontul de implementare a acestora este pe termen mediu și lung.
A
8n
domeniul
în!ățământului
preuni!ersitar#
!or
fi
descentraliza
te
competențe
pri!ind
organizarea și funcționarea școlilor# precum și managementul resurselor umane# la ni!elul
autorităților administrației publice locale și
consiliilor de administrație ale școlilor# după caz?
A
8n
domeniul
sănătății
publice#
!or
fi
transferate
către
autoritățile
administrației
publice
locale competențe pri!ind managementul unităților sanitare publice de interes local# respecti!
județean?
A
8n
domeniul
ordinii
publice#
!or
fi
consolidate
competențele
autorităților
administrației
publice locale
prin înființarea poliției locale?
A
8n
domeniul
transporturilor#
!or
crește
resursele
alocate
autorităților
administrației
publice
locale
pentru
întreținerea
și
modernizarea
drumurilor
publice
de
interes
local
și
județean# inclu
si! a drumurilor naționa
le de pe teritoriul municipiilo
r?
A
8n
domeniul
culturii#
!or
fi
descentralizate
instituțiile
de
cultură
rămase
în
subordinea
&inisterului ulturii și ultelor și ai căror beneficiari sunt cu preponderență comunitățile
locale?
A
8n
dom
eniul
asist
ențe
i
soci
ale#
!a
fi
îmbu
nătă
țit
cadr
ul
de
regle
menta
re
pent
ru
finanțarea și monitorizarea ser!iciilor sociale aflate în competența autorităților administrației
publice locale
.
1*

E!ident au fost și o serie de probleme pe parcurs# probleme inerente oricărui început. ele
mai multe dintre acestea au apărut însă ca urmare a faptului că administrația centrală a refuzat
întotdeauna să ducă până la capăt# într$un domeniu sau altul#
descentralizarea
.
șa se face că în cea mai mare parte procesul este început în toate domeniile# dar practic
nefinalizat în nici unul. Ki în în!ățământ și în sănătate și în social suntem în situația unei
descentralizări parțiale# în care întâlnim atât atribuții e7clusi!e ale administrației publice
locale cât și atribuții partajate cu administrația centrală și c%iar unele delegate 9definite ca
ata
re
inc
lus
i!
în
4eg
ea
ca
dru
1)C
5,*
*G
pri
!in
d
des
cen
tra
liz
are
a:
ce
ea
ce
con
duc
e
la
suprapuneri de autoritate dar și la
locuri goale când este !orba de
finanțare.
Este ade!ărat că prin OUB ;C5,**- pri!ind finanțele publice locale s$a descentralizat o serie
de proceduri# pentru prima dată putînd !orbi de o zonă de predictibilitate# c%iar dacă limitată#
a resurselor financiare ale administrației publice locale. "ar dimensiunea acestor resurse
comparati! cu atribuțiunile primite a determinat și !a determina în continuare o situație
ten
sio
nat
ă
la
ni!
elu
l
ad
min
ist
raț
iei
pub
lic
e
loc
ale
#
o
ins
ati
sfa
cți
e
pe
rma
nen
tă
faț
ă
de
satisfacerea ne!oilor comunităților# față de ser!iciile pe care autoritățile locale ar trebui să le
ofere
cetățenilor
.
preciem că în momentul actual procesul de descentralizare se află în fața unor importante
pro!ocări>
A
si
stăm
#
cu
sau
fără
!oia
admi
nistra
ției
cent
rale#
la
o
creșt
ere
a
resp
onsa
bilită
ților
administrației publice locale# la o întărire a acesteia în raport cu administrația centrală. ât !a
fi administrația centrală dispusă să cedeze de bună !oie și cât de ne!oieL 8n ce măsură
administrația locală !a ști să gestioneze procesul și până unde !a putea el să meargă a!ând în
!edere și sensibilitățile multiple e7istente în
acest domeniu.
A
8n
orice
situație
între
administrația
publică
centrală
și
administrația
publică
locală
!a
trebu
i
să e7iste un
parte
neria
t.
8n ce
măsu
ră suntem partene
ri# cât
de egali putem
fi în
aces
t
parteneriat# de pe
ce poziții discutăm
L
A
"in
punct
de
!edere
mental#
cetățeni#
autorități
locale#
putere
centrală#
cât
de
dispuși
suntem să acceptăm noile realități și să sprijinim procesulL (ână unde este statul paternalist și
de unde începe propria noastră gestiune asupra propriilor noastre
destineL
"esigur în tot acest proces pot fi !ăzute a!antaje și deza!antaje. Este e!ident că la ni!el local
problemele sunt mult mai bine cunoscute iar prioritățile pot fi mult mai bine stabilite. 8n
acest
fel ser!iciile publice oferite cetățenilor !or fi de calitate și la costuri corespunzătoare unor
standarde europene# c%eltuirea banului public !a fi eficace și eficientă. Ha crește capacitatea
11

de
neg
oc
ier
e#
de
aso
cie
re#
dis
pon
ibi
lit
ate
a
de
a
rea
liz
a
di!
ers
e
tip
uri
de
par
ten
eri
at
a
administrației publice locale.

"e
aceea#
apreciem
că
!iitorul
procesului
de
descentraliza
re
este
legat
în
primul
rând
de !oința politică e7primată la toate ni!elurile# în concordanță cu ne!oile cetățenilor și cu
disponibilitatea tuturor actorilor implicați în proces de a participa efecti!# cu înțelegere și
raționalitate la desfășurarea acestuia# la transpunerea lui în
practică. onsiderăm că aceasta se
poate
face
pornind
de
la
o
analiză
realistă#
obiecti!ă#
a
punctelor
tari#
punctelor
slabe#oportunită
ților pe
care le oferă și
accidentelor ce pot marca parcursul procesului.

Unde
ne
aflăm
și
mai
ales
unde
!rem
să
ajungem#
care
sunt
resursele
necesare#
sunt
subiecte ce !or trebui să fie dezbătute public pentru a stabili clar obiecti!ele pe care le !rem în
fiecare domeniu urmând ca drumul ales pentru atingerea acestor obiecti!e de interes național
să fie la latitudinea partidelor politice aflate într$un moment sau altul la gu!ernare.

8n
urma
ace
stei
dezb
ater
i
publ
ice
trebu
ie
să
%otă
râm
care
sunt dom
eniil
e
administrației publice pe care le descentralizăm și care !or fi etapele descentralizării. Opinia
autorităților locale este că dacă se ia o decizie într$un anumit domeniu acesta să meargă până
la capăt# !iața demonstrând că jumătățile de măsură# și în descentralizare# nu au dat rezultate
satisfăcătoare
. 8n
această relație trebuie să acceptăm că procesul !a
suferi corecturi de parcurs
așa cum# funcție de e!oluția !ieții economico$sociale el !a trebui permanent ajustat# adaptat
noilor realități ale
României.

E!ident
nu
este
un
proces
simplu#
nu
este
un
proces
ușor
de
gestionat#
dar
el
trebuie
dez!oltat# trebuie condus către ținta dorită astfel încât administrația locală să poată să își
îndeplinească în cele mai bune condiții responsabilitățile ce îi re!in# rațiunea sa de a fi>
ser!icii de calitate pentru comunitate.

8n
mod
concret#
domenii
ca>
educația#
sănătatea#
ordinea
publică
și
circulația
rutieră#
protecția
mediului#
agricultura#
ocuparea
forței
de
muncă#
acti!itatea
sanitar
!eterinară#
protecția
consumatorului#
protecția
social#
manageme
ntul
funcției
publice#
dez!oltarea
regional# trebuie să fie asumate de comunitate# iar structurile administrati!e respecti!e să
treacă sub autoritatea deplină și nemijlocită a
onsiliilor 4ocale și =udețene# după caz.

(rac
tic#
toate
trebu
rile
publi
ce
9cu
câte
!a
e7ce
pții:
trebu
ie
să
fie
admi
nistra
te
de
au
to
ri
tă
țil
e
lo
ca
le
ia
r
Bu
!e
rn
ul
să
pă
st
re
ze
nu
ma
i
co
mp
et
en
țe
pr
i!
in
d
't
ra
te
gi
a#
Reglementarea și ontrolul.

(e
parcursul
derulării
procesului
de
descentraliza
re
în
România
au
apărut
o
serie
de
probleme și nea
junsuri cum ar fi>
A
instabilitatea
cadrului
legislati!?
1,

A
lipsa
trans
pare
nței
și
predi
ctib
ilități
i
trans
feruri
lor
de
la
buge
tul
stat
ului
pentr
u
ec%ilibrarea bugetelor locale dar și a
transferurilor interadministrati!e?
A
nedefinirea
clară
a
responsabilităților
transferate
autorităților
locale?
A
atribuirea
de
responsabilități
fără
alocarea
resurselor
adec!ate?
A
transferul
de
responsabilități
fără
a
se
acorda
și
competența?

ontinuarea
procesului
de
descentralizare
într$un
ritm
mult
mai
susținut
ca
până
acum
și într$o formă mult mai concretă și realistă este condiția cea mai importantă pentru reușita
deplină a reformei în
administrația publică din România.
V.A%anta4e 5i "eza%anta4e ale "escentraliz)rii
V.A%anta4e 5i "eza%anta4e ale "escentraliz)rii

"escentraliza
rea
are
importante
a!antaje.
"intre
acestea
menționăm
9(opa#
1))):>
$ 'oluționarea mai rapidă# în funcție de specificul și resursele locale# a problemelor din
fiecare unitate administrati!$teritorială?
$ Resursele materiale# umane și financiare pot fi utilizate
cu mai mare eficiență și g%idate spre
a
ră
spu
nde
uno
r
ne
!oi
pri
ori
tar
e#
pe
car
e
aut
ori
tăț
ile
loc
ale
le
cun
osc
ma
i
bin
e
dec
ât
autoritățile centrale?
$ 'er!iciile publice locale sunt organizate# coordonate și conduse de autoritățile locale în
concordanță cu ne!oile locale?
$ Operati!itatea deciziei care nu mai necesită aprobări de la centru?
$ leșii răspund în mod direct în
fața corpului electoral?
$
(er
mit
e
pro
mo!
are
a
ma
nag
eme
ntu
lui
par
tic
ipa
ti!
în
ge
sti
ona
rea
int
ere
se
lor
fie
căr
ei
colecti!ități locale?
$ E7istă și
deza!anta
je însă acestea sunt minore
în comparație cu a!antajele >
$ "escentralizarea poate diminua forța
puterii centrale și poate
să stânjenească acțiunea ei?

$
@nter
esel
e
loca
le
au uneori un
cara
cter mult
mai îngust decât interes
ele general
e
ale țării.
ceste modalități de organizare a administrației publice trebuie înțelese sub forma unui
continuum? centralizarea și descentralizarea pot cunoaște diferite grade. "escentralizarea și
deconcentrarea nu sunt modalități de organizare a administrației publice care se e7clud
reciproc. ceste două forme con!iețuiesc/ în numeroase sisteme administrati!e moderne
democratice iar această îmbinare se regăsește și în România. 8n țara noastră# pe lângă
autoritățile alese ale administrației publice locale# e7istă în unitățile administrati!$teritoriale și
se
r!i
cii
sa
u
ins
tit
uți
i
de
con
ce
ntr
ate
.
Ele
sun
t
rep
rez
en
tat
e
de
ser
!ic
iile
e7t
eri
oar
e
ale
ministerelor și5sau a celorlalte organe ale administrației publice centrale. E7emple de ser!icii
deconcen
trate> @nspectoratul Kcolar =udețean# @nspectoratul de 'tat în
onstrucții etc.
1-

â
te
!
a
"eza%anta4e
"eza%anta4e

ale
ac
est
ui
pro
ce
s
de
des
cen
tra
liz
are
ap
ăru
te
la
ni!
elu
l
administrațiilor sunt>
$ 4ipsa de predictibilitate a !eniturilor?
$ &odificări ale unor categorii de c%eltuieli ce cad în sarcina administrației locale# fără
asigurarea resurselor aferente 9problema protecției sociale# in!estițiile în în!ățământ:?
$ Bradul ridicat de dependență față de legile anuale ale bugetului de stat?
$ @mposibilitatea de a controla anumite ta7e și impozite locale de o mare însemnătate pentru
bugetul local# inc
lusi! cotele defalc
ate din impozitul pe !e
nit?
$ "eși finanțează anumite acti!ități autoritățile publice locale nu au competențe în ceea ce
pri!ește
numirea
și
eliberarea
conducătorilor
instituțiilor
respecti!e
9e7.
în!ățământ
preuni!ersitar:.
VI.Descentraliz
VI.Descentraliz
area *n
area *n
"!eniul e"uca6iei
"!eniul e"uca6iei

"escentraliza
rea
în
educație
presupune
redistribuirea
responsabilităților
#
a
autorității
decizionale și a răspunderii publice pentru funcții educaționale specifice# de la ni!el central
către ni!elul local.

"escentralizarea
presupune
participarea
reprezentanților
societății
ci!ile
la
procesul
de
luare a deciziilor 9părinți# O3B# mediul de afaceri# asociații profesionale# parteneri sociali
etc.:.

"escentraliza
rea
în
educație
reprezintă
procesul
de
transfer
al
competențelo
r
decizionale
de la ni!elurile centrale către cele locale și 5 sau organizaționale# pentru a apropia decizia de
beneficiarii
ser!iciului
public
de
educație.
"escentralizarea
presupune
si
participarea
factorilor non$administrati!i în procesul de luare a deciziilor 9părinți# societate ci!ilă# mediul
de afaceri# asociații profesionale etc.:

"escentraliza
rea
în!ățământului
preuni!ersitar
reprezintă
transferul
de
autoritate#
responsabilitate și resurse în pri!ința luării deciziilor și a managementului general și financiar
către unitățile de în!ățământ și
comunitatea locală.

"esc
entra
lizare
a
se
înscr
ie
în
strat
egia
națio
nală
de
desc
entra
lizar
e
și
are
men
irea
creării unui sistem de în!ățământ organizat# administrat și finanțat conform rigorilor europene
în ce pri!ește asigurarea calității procesului instructi!$educati!# accesului liber# egal și deplin
al tuturor copiilor și tinerilor la actul educațional# adec!area ofertei educaționale la interesele
și ne!oile beneficiarilor direcți și indirecți.
1;

Eficiența
descentralizării
trebuie
să
se
regăsească
în
!aloarea
adăugată
în
educație#
ma
ter
ial
iza
tă
pri
n
ca
pac
ita
tea
de
int
eg
rar
e
a
tin
eri
lor
ab
sol
!en
ți
în
soc
iet
ate
pe
baz
a
competențelor profesionale dobândite și în funcție de piața forței de muncă la ni!el local#
național și internațional.

"in
perspecti!a
dez!oltării
durabile
și
a
globalizării
educației#
pentru
a
crea
premisele
necesare asigurării calității în educație și a utilizării eficiente a resurselor # descentralizarea se
constituie într$un demers dinamic ce presupune implicare și responsabilizare# pe de o parte#
precum și gând
ire strategică și con
trol# pe de altă parte
.

&odelul
de
descentraliz
are
pe
care
îl
propunem
conferă
școlii
rolul
de
principal
factor
de decizie# asigurând participarea și consultarea tuturor actorilor sociali
interesați.

Rezultatele
așteptate
ale
procesului
de
descentralizare
în
domeniul
educației
1.
Efici
entiz
area
acti
!ități
i
și
creș
terea
perfo
rman
țelor
insti
tuțiil
or
educ
ațion
ale?
la
ni!e
l
central $ prin degre!area acestora de sarcinile de administrare curentă și concentrarea pe
ela
bor
are
a
și
mo
nit
ori
zar
ea
imp
lem
ent
ări
i
pol
iti
cil
or
edu
ca
țio
nal
e?
la
ni!
el
loc
al
<
pri
n
creșterea gradului de responsabilizare a comunității locale și a școlii? la ni!elul unității de
în!ățământ < prin consolidarea autonomiei și a capacității de
a gestiona resursele financiare și
umane?
,.
"em
ocr
ati
za
rea
sis
tem
ulu
i
edu
ca
țio
nal
pri
n
con
sul
tar
ea
5
imp
lic
are
a
com
uni
tăț
ii
și
a
celorlalți beneficiari ai actului educati! în luarea deciziilor și în asigurarea calității bazată pe
autoe!aluare# e!aluare e7ternă și responsabilitate publică. &ecanismele decizionale și de
consultare !or implica atât structurile sistemului de educație# cât și partenerii e7terni sau
beneficiarii
ser!iciilor
educaționale
9părinții#
ele!ii#
patronate#
sindicate#
autorități
publice
locale# sectorul non$profit# asociațiile
profesionale:
-. sigurarea transparenței în luarea deciziilor și în gestionarea fondurilor publice destinate
educației.
;. sigurarea accesului și a ec%ității în educație prin alocarea fondurilor pe baza costurilor pe
ele
!.
"es
cen
tra
liz
are
a
!a
per
mit
e
o
apr
opi
ere
de
sit
uaț
iil
e
și
co
nte
7tu
l
spe
cif
ic
fie
căr
ei
comunități# !a stimula inter!ențiile focalizate pe problemele locale> di!ersitatea culturală și
etnică# creșterea participării#
abordările incluzi!e# discrepanțele socio$economice.
VII.Cncluzii
VII.Cncluzii

8n
ceea
ce
pri!ește
situația
actuală
a
procesului
de
descentralizare
în
România
putem
afirma că>
1C

A
8n
cel
mai
bun
caz
a!em
de
a
face
cu
o
desc
entra
liza
re
parți
ală
9a
c%el
tuiel
ilor
și
nu
deciziei în în!ățământ# sănătate:. "e cele mai multe ori aceasta s$a făcut fără alocarea
fondurilor necesare sau cu alocări în timpul anului după ce s$a creat o stare de tensiune în
domeniul respecti!.
A
Un
proces
de
deconcentrare
în
loc
de
descentralizare
prin
încredințarea
unor
atribuții
ce ar fi putut transferate la ni!el local. Este de remarcat în acest sens e7istența a mai multe
programe
de
interes
național
gestionate
de
diferite
ministere
9săli
de
sport#
locuințe
sociale#
ca
lcu
lat
oar
e#
sp
ita
le
reg
ion
ale
#
pro
tec
ția
co
pil
ulu
i#
pro
gra
mu
l
fer
mie
rul
#
pro
gra
mul
de
dez!oltare a infrastructurii în spațiul rural:.
A
'ub
argumentu
l
depolitizării#
al
profesionalizării#
al
neutralității#
logisticii
adec!ate#
și# în mod deosebit după 1 ianuarie ,**6# a gestionării eficiente a fondurilor europene a!em
de a face cu o recentralizare e!identă. &enționăm aici faptul că# utilizând fondul de rezer!ă
numai în primele ) luni ale anului ,**G Bu!ernul a alocat peste -G** miliarde RO4# în mod
abuzi!
# pe criterii strict politice
pentru o serie întreagă de a
cțiuni care nu au nicio leg
ătură cu
sit
uaț
ii
deo
seb
ite
car
e
să
jus
tif
ice
ace
ast
ă
alo
car
e.
'$a
tre
cu
t
ast
fel
pes
te
pri
nci
piu
l
de
desc
entra
lizare financi
ară# alocare transpar
entă prin
buge
t
și
care să
perm
ită
o
gest
iune
financiară predictibilă de către toate comunitățile locale.
A
"eși
atribuțiile
și
responsabilitățile
administrației
publice
locale
au
crescut
simțitor#
numărul persoanelor angajate în administrația publică locală nu a crescut în mod deosebit# o
serie de reglementări la ni!el central limitând periodic angajările. E!ident și aici este de
discutat în ce măsură principial autoritatea centrală își permite să bloc%eze posturile din
administrația publică locală.
A
&ai
imp
ort
ant
es
te
îns
ă
fap
tul
că
la
ni!
el
ce
ntr
al
dep
art
e
de
a
scă
dea
da
tor
ită
descentralizării# numărul funcționarilor publici a crescut simțitor de cele mai multe ori fiind
in!ocate două moti!e>
$ pariția unor sarcini noi legate de integrarea europeană ca și cum numai ministerele și
celelalte autorități centrale ar fi parte a acestui proces?
$
3ece
sitat
ea înființă
rii unor autorită
ți de
regle
ment
are și
cont
rol# mult prea multe și prea
încărcate de personal# funcție de sarcinile ce le re!in. (entru că# și aici# trebuie să menționăm
pre!ederea
din
arta
europeană
a
autonomiei
locale
care
specifică>/orice
control
administrati! asupra administrației publice locale nu trebuie să pri!ească în mod normal#
decât asigurarea respectării legalității și a
principiilor constituționale/.
1G

VIII.Bi3li#ra'ie
VIII.Bi3li#ra'ie
1.(opa# E.#
utonomia
locală în România
# +ucure
ti> Editura 
ll +ecM# 1))).
ș
,.3icola# @.# &ana
gementul ser!iciilo
r publice locale# +uc
ure
ti> Editura 
ll +ecM# ,**-.
ș
16