Benchmarking Analiza Comparativa In Cadrul Universitatii X

SCOPUL LUCRĂRII

Această lucare își propune să evidențieze preocupările pentru cele mai bune practici adoptate în învățământul superior prin studiul de caz realizat la Universitatea Transilvania, pe trei facultăți: Facultatea de Științe Economice, Facultatea de Inginerie Tehnologică, Facultatea de Drept și Sociologie. Acest studiu de caz constă în aprecierea comparativă a proceselor pentru îmbunătățirea continuă a performanțelor și rezultatelor obținute. Analiza stă la baza ipotezei: ,,Dacă facultățile aplică tehnica benchmarking-ului atunci acestea obțin performanțe,,

Studiul are la bază informații din documente referitoare la activitatea facultăților. Folosirea mai multe surse de culegere a datelor (bazate pe observare, interviu, chestionare) va permite completarea informțiilor și creșterea relevantei studiului.

Lucrarea cuprinde :

Considerații teoretice despre benchmarking

Contextul desfășurării activității Universității Transilvania. Misiunea Universității. Prezentarea Universității Transilvania

Studiu de caz

Modelul, criteriile de evaluare a facultăților bazate pe indicatori de calitate și performanță.Culegerea datelor pe baza Rapoartelor de Evaluare Internă și Externă a Programelor de Studiu concepute în baza metodologiei ARACIS. Analiza comparativa datelor

Concluzii

Bibliografie

Considerații teoretice despre benchmarking

Benchmarkingul este o tehnică, un instrument de management adoptat pentru îmbunătățirea continuă a performanțelor organizației. Termenul benchmark poate fi definit ca „un standard în baza căruia ceva poate fi măsurat sau apreciat, un renumit proces al cunoașterii sau o presupusă evaluare față de care se pot stabili alte evaluări” (Dicționar Webster 1990).

Benchmarkingul este „procesul continuu de comparare a produselor, serviciilor și practicilor, cu cele ale concurenților celor mai puternici sau ale companiilor recunoscute la lideri în industrie”(Băcanu 2007, pag 66). Este procesul de măsurare în scopul obținerii unor informații care să ajute organizația să se dezvolte, să obțină performanțe. Prin studii, cercetare și abordare sistematică organizația poate identifica anumite soluții pentru rezolvarea problemelor în cadrul altor organizații și, implementând noile procese, își poate îmbunătați calitatea și productivitatea. Benchmarkingul este o tactică de imitare, învățare, o stategie care se regăsește azi în toate activitățile. Este elementul caracterizat prin continuitate, care permite firmei să ajungă cea mai bună în domeniu în care operează sau un domeniu diferit „este practica de a admite că cineva este mai bun la ceva fiind înțelept să inveți să-l egalezi și chiar să-l depășești”(Mircea Cozmanca și alții , 2002 pag 416). Presupune supravegherea factorilor cheie ai succesului în acel domeniu, din punct de vedere al evoluției acestora, dacă ei rămân aceeași, cât și în cazul în care aceștia se modifică. Benchmarkingul, proces continuu „recalibrat” (Băcanu, 2007, pag 70) include mai multe elemente cum ar fi: găsirea soluțiilor cheie pentru a fi dezvoltate, identificarea celor mai bune practici în cadrul altei firme, analiza comparativă cu firma considerată a fi cea mai bună – care astfel devine „benchmark”. Aplicarea lui ajută la familiarizarea cu cele mai bune practici, învățarea și implementarea acestora.

În literatura de specialitate, odată cu apariția acestui concept în anii ‘70, se regăsesc numeroase aprecieri cu privire la definirea termenului, cât și diferite adaptări ale tipologiei, metodologiei de aplicare, care suportă diferențe în momentul aplicării pe un anumit domeniu sau un caz particular. În sens general tipologia de bază a acestei tehnici este următoarea:

benchmarking intern care presupune efectuarea de comparații diferite compartimente, departamente, sectoare ale aceleiași organizații, în momentul în care se face vizibil faptul că unele dintre acestea manifestă o evoluție crescătoare a rezulatatelor și performanțelor, acest tip de benchmarking beneficiind de avantajul că o organizație are același sistem de valori, aceleași metode de măsurare a performanței;

benchmarking competitiv, cu aprecierea că în literatura de specialitate cuvântul competitiv apare ca un proces de comparare a practicilor unor firme sau organizații care sunt in competitie dar are si scopul de a sugera faptul ca obiectivul benchmarkingului este acela de a furniza oricărei alte firme anumite avantaje, ca rezultat al creșterii productivității și calității produselor lor „cu alte cuvinte se poate compara o competență a unei firme din industria electronică cu competență (performanța similară a unei firme din industraia textilă)”(Băcanu, 1997), benchmarking funcțional care constă în compararea diferitelor aspecte între organizațiile care nu au aceleași interese

benchmarking generic constă în ”compararea unui element al organizației de interes cu elementul similar al campionului”(Băcanu, 2007).

În cadrul instituțiilor de învățământ superior, benchmarkingul poate ajuta la identificarea atributelor cheie privind succesul ale unității supuse comparației, poate identifica indicatorii de performanță ai unor funcții sau sarcini care conduc la realizarea obiectivelor, poate identifica comparația cea mai bună ( o facultate cu o reputație de cea mai bună, să compare rezultate prin compararea indicatorilor de performanță, să examineze performanța în timp.) Este un proces continu și nu unul „ne off event”(Steve Garlik, Geoff Pryor 2004), este procesul de a învăța prin copierea ideilor, practicilor, un proces lung și laborios.

De la început este foarte clar că procesul de benchmarking orientat către învățământul superior are menirea de a răspunde la următoarele întrebări : cât de bună este o universitate în comparație cu alta ?, cât de bună și în ce arie dorește universitatea să opereze?, ce aspect din cadrul universității este performant și cum a atins acest punct? cum poate introduce o universitate o bună practică?, Cum poate o universitate deveni mai bună decat cea mai bună. Pentru multe universități aceste întrebări sunt provocatoare și vor deveni scopul unei reforme în învățământul superior.

Frecvent în practică, cele mai bune inițiative ale acestor tipuri de instituții sunt consecințe adoptării benchmarkingului, și de aici se trage concluzia că această tehnică dă rezultate într-un mod clar, având un potențial real de asigură îmbunătățirea calității în universități. O bună practică este caracterul frecvent al acțiunilor și activităților ce generează rezultate bune, ce orientează universitatea spre competitivitate și excelență. Metodologia benchmarkingului în cazul facultatilor este planificarea atingerii performanței, colectarea informațiilor cu privire la aceasta, analiza performanței în domeniu, adaptarea prin introducerea unor schimbări la partea supusă benchmarkingului.

Studiul de caz realizat în cadrul Universității Transilvania are la bază un benchmarking funcțional care constă în compararea elementelor definitorii privind calitatea și performanțele facultăților pentru identificarea celor mai bune practici. În acest caz întregul proces de benchmarking se desfășoară conform următoarelor etape:

identificarea elementului ce trebuie supus benchmarkingului: performanța și procesele asociate bunelor practici

identificarea organizațiilor: facultățile din cadrul Universității

determinarea metodelor de colectare a datelor: analiza activităților

determinarea lipsurilor curente prin analiza comparativă

concluzii

2. Contextul desfășurării activității Universității Transilvania. Misiunea Universității Transilvania. Prezentarea Universității Transilvania

Modelul universitar românesc este în esență un model continental, care a preluat din elementele modelului universitar francez și din cele ale modelului universitar german. El a avut la bază o legislație detaliată și imperfectă, care a suferit însă modificări.

După 1889, în contextul noilor opțiuni valorice, sistemului de învățământ i s-au acordat noi finalități, fiind transformat în sistem de oferte educaționale menit să asigure servicii în funcție de cererea existentă pe piața celor care aspiră la formare profesională.

În prezent se remarcă tendința abordării managementului strategic în Universități prin misiunea de regândire și adaptare a managementului universitar românesc privind noile cerințe naționale și internaționale. În acest sens poate fi studiat fenomenul universitar din Marea Britanie,, unde autonomia universitară se bucură de cele mai multe grade de libertate, rezultând soluții pentru implementarea managementului strategic în învățământul universitar’’, învățământul superior american care este cel mai complex și mai neomogen sistem de învățământ superior, și Europa unde există o mare diversitate de instituții și programe de învățământ superior, diferite de la țară la țară.

În România situația învățământului superior se situează pe un nivel minim față de referințele de mai sus, asta datorându-se simplității.

Funcția primară și centrală a universității este „ceea de a face din omul obișnuit un om cult, la înălțimea timpului său”[Brătianu,2002, pag.17] urmate de alte funcții cum ar fi învățarea, cercetarea.

Mediul în care operează aceste universități este afectat de globalizare, care generează o serie de schimbări în oricare dintre aspectele vieții. Schimbările afectează învățământul superior pentru că acestea sunt legate de pregătirea forței de muncă și producerea cunoștințelor. În consecință „universitatile se vor orienta mai mult spre piața globală și mai puțin spre căutarea adevărului”( Brătianu, 2002, pag 19). Astfel managementul universitar va trebui să adopte o atitudine de acceptare a schimbării și transformare a Universității, să-și definească cultura organizatorică (Liviu Antonosei, pag 29), să imprime un spirit de responsabilitate și răspundere, să valorifice oportunitățile. ,,Misiunea Universității ar trebui să se canalizeze spre modelarea vieții socio-economice (Liviu Antonosei, pag.17) și să nu eșueze în păstrarea legăturii cu piața țintă.

În ultimii ani numărul studenților în Brașov a crescut foarte mult, la fel și diversitatea programelor de studii astfel universitatea devenind un centru de inovare, de creativitate.

Universitatea Transilvania din Brașov precum și alte institutii private de învățământ superior au putut observa creșterea numărului de studenți în perioada 2005-2006 față de perioada 2000-2001.

Tabel 1 : Efective de studenți în orașul Brașov

(Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

Universitatea Transilvania din Brașov este o instituție de învățământ superior de stat acreditată în baza ordinului nr.4894/23.03.1991.

Misiunea, sursa de elaborare a obiectivelor strategice, este asigurarea și dezvoltarea resurselor și informațiilor necesare derulării procesului de educație și cercetare științifică la standarde de calitate ridicate necesare asigurării competitivității în spațiul European al

Învățământului Superior și al Cercetării definit prin declarațiile de la Bologna, Copenhaga și Lisabona și promovat prin compexul legislativ privind strategia națională pentru învățământul superior din România.

Pentru realizarea acestei misiuni planul strategic al universității cuprinde un set de obiective strategice care permit formularea anuală a obiectivelor operaționale:

1. Asigurarea calității activității pentru consolidarea Universității Transilvania ca

instituție de nivel național.

Integrarea Universității Transilvania în Spațiul European al Învățământului Superior.

Creșterea eficienței și competitivității procesului didactic.

Adaptarea ofertei educaționale la dinamica pieții muncii.

Dezvoltarea Cercetării Ștințifice în concordanță cu strategia și prioritățile definite la nivel național și european.

Dezvoltarea universității ca pol de excelență în relațiile cu mediul economic, social și implicarea în viața comunității

Promovarea unui sistem eficient de management bazat pe principiile autonomiei universitare printr-un parteneriat activ cu studenții.

Asigurarea calității vieții universitare a studenților.

(Sursa: Raport de Evaluare Internă pentru Pentru Programele de Studiu Brașov, 2007)

Calitatea este axa centralã în jurul cãreia se situeazâ întreaga activitate a universitãții. Evaluarea externã privind asigurarea calitãții la nivel instituțional dar și național este destinatã organizației ARACIS, care își dã acordul asupra gradului de încredere al universitãților. De menționat la acest punct este faptul cã Universitatea Transilvania are un grad ridicat de încredere.

Calitatea în învãțãmantul superior este reprezentatã de diversitatea programelor de studiu, preocupãrile pentru cercetare, promovarea bunelor practici din învațãmantul românesc sau din strãinãtate.

Schema generalã „a sistemului de indicatori calitativi în care procesul didactic este pus în corelație cu intrãrile, ieșirile, cât și cu factorii de influențã este compusã din indicatori de calitate a procesului didactic, indicatori de calitate a proceselor care influențeazã direct activitatea didacticã, indicatori de calitate a procesului didactic”( Petrescu, 1998)

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Universitatea „Transilvania” din Brașov își intensifică acțiunile de asigurare a calității proceselor didactice și de cercetare, pentru a se afirma ca un competitor serios la nivel național și continental, capabil să atragă studenți din țară și din străinătate, printr-o ofertă educațională diversă, atractivă, care să permită absolvenților accesarea cu succes a pieței muncii din întreaga Europă.

În Universitate se derulează programe de studii la nivel de licență, masterat, doctorat,

precum și programe de formare continuă, în sistemul de învățământ forma de zi, la distanță și cu frecvență redusă. Tabelul 1 prezintă numărul studenților de la ciclul de licență și master de la cele facultăți care fac obiectul studiului de caz.

Tabel 2 :Facultățile Universității „Transilvania” din Brașov și numărul studenților de la ciclul de licență și master, în ianuarie 2007

(Sursa: Raport de Evaluare Internă pentru Pentru Programele de Studiu Brașov, 2007)

Fig.1 Dinamica numărului de studenți pe domenii fundamentale

Pentru a răspunde nevoilor de instruire ale candidaților precum și ale angajatorilor, universitatea și-a lărgit și diversificat continuu oferta educațională: Studii de Licență – Master – Studii Doctorale și Formare Continuă. Situația la facultățile studiate este redată în Tabelul 2 care să asigure satisfacerea cerințelor reale ale mediului socio-economic și compatibilitatea cu programele dezvoltate în Uniunea Europeană și pe plan internațional.

Tabel 3: Situația Programelor de studiu – ciclu de licență, master și studii doctorale – pe

facultăți

(sursa: Raport de evaluare instituționalã – Brașov 2007)

Universitatea „Transilvania” din Brașov îndeplinește criteriile ARACIS privind conținutul programelor de studiu, metodele de predare-învățare, rezultatele învățării și activitatea de cercetare științifică .

Relevanța programelor de studiu este definită de conexiunea cu cerințele pieței și cu dezvoltarea cunoașterii și tehnologiei în domeniu; promovarea specializărilor de cadastru, prelucrarea lemnului, construcții, telecomunicații, energii regenerabile, înființarea unei facultăți de Alimentație Publică și Turism, sunt câteva exemple în acest sens. În cadrul universității, Departamentul de Legătură cu Mediul Economic și Socio-Cultural din universitate a creat cadrul pentru colaborări cu companiile reprezentative din Brașov și zonele limitrofe, precum Siemens, Ina Schaffler, Grupul LMS Ingineering Innovation, Raiffeisen Bank etc.

De asemenea, a fost creat un Departament de Formare Continuă, responsabil de organizarea programelor de perfecționare și specializare cerute de mediul socio-economic.

În prezent, Departamentul de Formare Continuă coordonează peste 80 de programe de perfecționare și specializare, cerute de mediul socio-economic, însumând un număr de peste 1900 cursanți în prima jumătate a anului 2007.

Fig.2 Dinamica numărului de cursanți din cadrul Departamentului de Formare continuă

Evaluarea activității de către studenți, realizată conform procedurii elaborate de universitate, arată că peste 50% dintre studenții care au participat la sondaj apreciază pozitiv mediul de învățare-dezvoltare oferit de către universitate și propriul lor traseu de învățare.

Comunicarea personalului didactic cu studenții se realizează și în afara orelor didactice, prin consultații, conform unui program stabilit și prin e-mail. De asemenea, există îndrumători de an care realizează interfața dintre studenții anului de studiu și universitate. Prin funcționarea Centrului de Informare, Consultanță și Orientare în Carieră, CICOC, Universitatea asigură servicii de informare, consiliere și orientarea în carieră a studenților în carieră.

Rezultatele învățării, ocupă un loc important în evaluarea calității și se definesc având în vedere performanțele absolvenților. Analizele din Rapoartele de evaluare internă ale programelor de studiu arată că rata de inserție a absolvenților este peste nivelul de 50%, la toate programele de studiu evaluate, iar ponderea absolvenților ultimelor două promoții admiși la studii universitare de masterat este peste 20%.

Cercetarea științifică reprezintă o componentă esențială a activității academice în Universitatea „Transilvania” din Brașov. Activitatea de cercetare este o sarcină a fiecărui cadru didactic: normele de cercetare sunt stabilite cu respectarea legilor în vigoare, prin proceduri proprii.

Orientarea și obiectivele strategice privind cercetarea se stabilesc pe termen lung și mediu, atât la nivelul universității cât și la nivelul facultăților. Strategiile de cercetare la nivel de facultate sunt integrate în strategia generală și sunt în concordanță cu programele de studiu; planurile strategice sunt prezentate pe site-urile facultăților.

Promovarea, în ultimii ani, a calității și competitivității cercetării la nivel național și european a impus definirea direcțiilor majore în care universitatea dovedește excelență în cercetare, domenii care o individualizează și care îi asigură posibilitatea de afirmare în relația cu alte universități, centre de cercetare științifică, companii, asociații profesionale. Implementarea acestei strategii s-a făcut prin crearea unui sistem performant de management al activității de cercetare științifică, caracterizat prin structuri și metode specifice de planificare, monitorizare și evaluare a rezultatelor.

Au fost definite 43 de direcții de cercetare științifică, grupate în 14 axe prioritare de cercetare, în conexiune cu direcțiile prioritare de cercetare la scară națională și europeană. Afilierea cadrelor didactice la Direcții/ Centre de cercetare este realizată în funcție de competențe. Anual, fiecare Direcție de cercetare întocmește un Raport de cercetare, care este evaluat intern, conform unor standarde proprii. Rezultatele evaluării interne constituie baza formulăriii strategiei de dezvoltare a cercetării pentru perioada următoare.

În universitate se derulează un număr important de contracte și proiecte de cercetare finanțate prin programe naționale și europene. Universitatea „Transilvania” este cordonator sau partener la granturi și proiecte finanțate din fonduri europene extinderea cercetării la nivel european este în conexiune cu dezvoltarea parteneriatelor cu universități din Uniunea Europeană.

Fig.3 Dinamica activității de cercetare științifică

S-au identificat și laturi ale activităților care necesită o concentrare a eforturilor în perioada următoare: implementarea mai rapidă a planului de activități al Centrului de Informare, Consultanță și Orientare în Carieră, CICOC; îmbogățirea metodelor de comunicare (directă și prin reprezentanți) cu studenții și cu absolvenții.

În ceea ce privește domeniul „Managementul calității”, Universitatea „Transilvania” din Brașov are implementat sistemul de asigurare a calității și are definite strategii și politici pentru asigurarea calității.

Se recomandă concentrarea preocupărilor pentru creșterea numărului criteriilor și a standardelor de calitate, pentru care indicatorii de peformanță se ridică la ref.1, iar pentru cei situați la ref.1 să se ridice în viitor la ref.2.

Tabel 4 :Dinamica numărului de programe de studii la nivel de universitate

Dezvoltarea proceselor:

Restructurarea specializărilor și demararea procesului de dezvoltare a liniilor de educație și instruire: Licență, Masterat, Doctorat, Formare Continuă

Orientarea învățământului de licență spre latura formativă, cu orientare preponderent către aspecte practice –

Orientarea masteratelor în concordanță cu direcțiile de cercetare științifică din universitate;

Dezvoltarea Școlii Doctorale, cu orientare spre formarea deprinderilor de cercetare și management de proiect

La nivel de ID: dezvoltarea platformei eLearning a universității;

Promovarea programelor de studii în limbi străine (engleză, germană, franceză) la nivel de licență și, cu precădere, la nivel de masterat; în universitate există o linie francofonă, în domeniul Fundamental Științe Inginerești cuprinzând patru programe de studii de licență și masterat;

Promovarea activă a cursurilor de formare continuă;

Testarea de noi metodologii de predare-învățare bazate pe proiecte și pe rezolvare de probleme

Dezvoltarea infrastructurii

Desfășurarea de activități de popularizare a universității și de atragere a viitorilor studenți precum și derularea unei proceduri transparente de selecție a candidaților, din întreaga țară

Dezvoltarea bazei materiale destinată studenților:

Resurse: promovarea și susținerea mobilității studenților; universitatea colaborează cu 152 universități europene. Anual, studenți ai universității desfășoară perioade de studii (3… 10 luni) în universități europene și, un număr din ce în ce mai mare de studenți străini aleg universitatea noastră pentru a studia perioade de până la un an , cu precădere în cadrul programelor europene Socrates și Leonardo da Vinci.

În ceea ce privește domeniul „Managementul calității”, Universitatea „Transilvania” din Brașov are implementat sistemul de asigurare a calității și are definite strategii și politici pentru asigurarea calității.

3. Studiu de caz

3.1. Modelul, criteriile de evaluare bazate pe indicatori de calitate și performanță

Studiul se referã la trei facultãți și anume Facultatea de Stiințe Economice, Facultatea de Drept și Sociologie, Facultatea de Inginerie Tehnologicã, cuprinzând analiza pentru evidențierea celor mai bune practci care asigurã performanța acestora.

Pe baza prelucrãrii unor Rapoarte de Evaluare Instituționalã furnizate de Departamentul de Asigurare a Calitãtii în Universitate, s-a realizat centralizarea datelor cu privire la acestea. Evaluarea cantitativã prin punctaje reprezintã o masurã a aplicãrii benchmarkingului.

Criteriile de evaluare a performanței facultãților sunt urmatoarele:

– dinamica programelor de studiu

– dinamica programelor de studiu în limbi străine

– diversitatea ofertei, dezvoltarea ID

– mediul de învãțare

– comunicare între studenți și profesori

– proiecte naționale și europene

– lucrări științifice

– conferințe și concursuri la nivel național

– asociații ale studenților

– procedura de admitere

– parteneriate strategice cu universități din străinatate

– introducerea de noi metodologii de predare-învățare bazate pe proiecte și pe rezolvarea de probleme

– premii la nivel național

– performanțe privind notele studenților

– rezultatele procesului didactic

– cercuri științifice

– cercetări științifice ale studenților

– cercetări științifice ale cadrelor didactice

– multitudinea directiilor de cercetare.

– proiecte CEEX

– proiecte CNCSIS

– programe de formare continuã

– programul Leonardo da Vinci

– programul SOCRATES

– platforme CNCSIS

– proiecte CNCSIS – A Consorții

În continuare sunt prezentate câteva dintre aceste aspecte care se pretează la o analiză comparativă, la care există date in acest moment.

Totodată în această analiză s-a ținut cont și de vechimea, experiența în domeniu, si particularitatile specializarilor.

Tabel 5 :Tabel centralizator al studenților, cadrelor didactice, laboratoare de licență, conducători de doctorate, doctoranzi, anul universitar 2006-2007

(Sursa – Situația efectivelor de studenți, cadre didactice, laboratoare de licent, conducatori de doctorante, doctoranzi (ianuarie 2007) – Anexa I.5 + I.14 + I.47 din Raportul Instituțional al Universității Transilvania din Brașov, mai 2007)

Tabel 6: Premiile Universității Transilvania din Brașov (2006 – 2007) acordate pentru concursuri profesionale studenți (Sursa –Anexa I.13 din Raportul Instituțional al Universității Transilvania din Brașov, mai 2007

(Sursa-Anexa I.13 din Raportul Instituțional al Universității Transilvania din Brașov, mai 2007

Tabel 7: Cadre didactice din țări ale Uniunii Europene care au efectuat stagii de predare în Universitatea Transilvania în cadrul programului SOCRATES – ERASMUS

2002 – 2006

(Sursa – Anexa I.31+I.49 din Raportul Instituțional al Universității Transilvania din Brașov, mai 2007)

Tabel nr 9: Situația calculatoarelor și a soft-urilor cu licență

(Sursa – Anexa I.51 din Raportul Instituțional al Universității Transilvania din Brașov, mai 2007)

Tabel 10: Contracte de mobilitate 2004 – 2007 SOCRATES

(Sursa – Anexa I.53 din Raportul Instituțional al Universității Transilvania din Brașov, mai 2007)

Tabel 11: Evoluția programelor transnaționale de educație derulate în universitate

Tabel 12: Direcții de cercetare

(Sursa – Anexa II.38 din Raportul Instituțional al Universității Transilvania din Brașov, mai 2007)

Tabel 13: Platforme CNCSIS

(Sursa – Anexa I.64 din Raportul Instituțional al Universității Transilvania din Brașov, mai 2007)

Tabel 14: Performante ale studenților: studenți de nota 10

(Sursa – Anexa I.72 din Raportul Instituțional al Universității Transilvania din Brașov, mai 2007)

Tabel 15 :Analiza comparativă a manifestărilor științifice și cultural artistice

organizate în cadrul Universității Transilvania din Brașov

(Sursa – Anexa I.66 din Raportul Instituțional al Universității Transilvania din Brașov, mai 2007)

Tabel 16: Analiză comparativă granturi și contracte internaționale derulate în universitate în 2006

(Sursa – Anexa I.63 din Raportul Instituțional al Universității Transilvania din Brașov, mai 2007)

Tabel 17: Proiecte CNCSIS – A Consorții

Tabel 18. CNCSIS – AT

Tabel 19: CNCSIS – TD

Tabel 20: Proiecte CEEX modul 1 coordonate de universitate

Tabel 21: Proiecte CEEX modul 1 în care universitatea este partener

Tabel 22: Proiecte CNCSIS – A Consorții

modul 2 coordonate de universitate

Tabel 23: Proiecte CEEX modul 3 coordonate de universitate

Tabel 24: Proiecte CEEX modul 4 coordonate de universitate

Granturi și proiecte de educație

Tabel 25: Proiecte Leonardo da Vinci coordonate de universitate

Tabel 26: Proiecte Leonardo da Vinci în care universitatea este partener

Tabel 27: Proiecte Socrates coordonate de universitate

Tabel 28: Proiecte Socrates in care Universitatea este partener

Tabel 29: Contracte cu terți

DFC (Sursa – Anexa I.44 din Raportul Instituțional al Universității Transilvania din Brașov, mai 2007)

4.Concluzii

Benchmarkingul funcțional aplicat în cadrul Universitãții Transilvania are drept avantaj transparența informațiilor. Prin aceastã tehnicã se poate observa performanța unei facultãți care devine astfel etalon pentru celelalte la un anumit criteriu, și adoptând unele practici ale acesteia sã ajungã la excelențã și competitivitate în întregime. A observa cã o facultate este mai bunã într-un anumit domeniu ajunge astfel o provocare pentru celelalte. A adopta tehnica celeilalte pentru a ajunge la nivelul dorit de permormanțã, este esența bencmarking-ului.

Ananliza comparativã ajutã la identificarea lipsurilor, aratã nivelul de performanțã al celeilate și al unitãții proprii sugerând și nivelul de performanțã dorit.

Din analiza prezentã în acest studiu se poate observa cã aceste trei facultãți sunt specializate pe domenii diferite. Astfel, la unele criterii de comparație cum ar fi numarul laboratoarelor de licențã la care exceleazã Facultatea de Inginerie Tehnologicã trebuie avut în vedere mențiunea cã specializarea impune aceste aspect. În aceeași mãsurã și vechimea, mãrimea facultãții și implicit numarul de studenți, cadre didactice, doctoranzi influențeazã punctele reprezentate în analizã.

În cadrul cercetãrii știițifice și al diversitãții programelor de studii Faculatea de Inginerie Tehnologicã este pe primul loc, urmatã de Drept și Sociologie și Facultatea de Științe Economice.

Un indicator de performanțã al facultãților este colaborarea cu instituții de învãțãmânt din strãinãtate la care toate au aceaași evoluție.

Ca performanțã a studenților se remarcã premiile pentru concursuri și nota maximã obținute în cadrul Facultãții de Științe Economice, Drept și Sociologie rezultând astfel un minus asociat Facultãții de Inginerie Tehnologicã, care este provcatã.

Se recomandã ca fiecare facultate sã analizeze performanțele celeilalte și prin adoptarea bunelor practici sã ajungã la succes în condițiile creșterii numãrului de criterii și standardelor de performanțã.

Bibilografie

Antonosei, L., Yehia, A., I., A., Mohamed, R., T., Hassan, N., De la viziunea conducerii la misiunea de succes, Editura Polirom, Iași, 2002

Bãcanu, B., Management Strategic, Editura Teora, Bucurști, 1997

Bãcanu, B., Tehnici de analizã în managemt strategic, Editura Polirom, Iași, 2007

Buzãrnescu, Ș., Practica managementului în învãțãmântul superior – Analize strategice, Univers Enciclopedic, 2004

Cosmanca, M., Petru Luca, G., Epureanu, A., Fetecãu, C., Gondor, M., Verzea, I., Folticeanu, I., Mamagementul întreprinderilor mici și mijlocii, Editura Tehnicã Informaticã, Chișinãu, 2002

Petrescu, I., Tratat de management universitar, Editura LuxLibris, Brasov, 1998

Tribuna Economicã, 24 iulie, nr. 30/2002

Garlick, S., Pryor, G., Benchmarking the university: Learning about improvement, 2004

Chems Club, Benchmarking in Higher Education-An international Review

www.almamater.ro

www.cncsis.ro

www.ad-astra.ro