Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 Iași, România [623551]

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Departamentul de Geografie

Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iași, România
Tel.: +4.0232.20.1075, e-mail: [anonimizat]
http://www.geo.uaic.ro/

PRODUCȚIA DE IUTĂ
-BANGLADESH-

– Materia: Geografia Economică și a Resurselor Na turale –

Cadru didactic Lucrări Practice:
Lect. Dr. Camară Gabriel

Autor:
Ipate Ionuț

Fiind încă o țară în curs de dezvoltare, economia d in Bangladesh trece printr-o perioadă
favorabilă atât pentru populatie cât și pentru investit ori. Cu un PIB de 311 miliarde de dolari, și
cu un PIB pe cap de locuitor de 2.100 dolari având inflația de 8,7%. După ocupație, forța de
muncă este clasificată astfel: 45% în agricultură, 30% indu strie și 25% servicii, rata somajului
fiind de 5%. Cu toate acestea cel mai mare PIB se înregi strează în sectorul de servicii cu 54,1%,
urmat de cel al industriei 28,6% si cel agricol cu 17,3%. Princi palele industrii sunt cele
producătoare de iută, bumbac, haine, hârtie, piele,fier s i oțel. Principalele destinații de export ale
Bangladeshului sunt Statele Unite, Germania, Regatul Unit , Franța. Iar partenerii majori de
import sunt Republica Populară Chineză și India.
Bangladesh este o țară situată in sudul Asiei, având în vecinatate țări precum India in vest,
Bhutan la nord și Thailanda in est. Capitala țării și tot odată cel mai mare oraș este Dhaka. Fiind
o țară cu un relief ce are altitudini relativ reduse, Ba ngladeshul are o rețea hidrografică bogată, ce
formează in partea de sud a țării o deltă la confluența d intre Gange, Brahmaputra și Meghna.
Zona intens irigată de cele trei râuri este mereu fertil ă si propice pentru culturile de iută.
Bangladesh este cel mai mare producător de iută la nivel m ondial, aceast produs constituind una
din ramurile principale ale economiei țării. Iuta est e o plantă cu origini indiene, din a cărei
scoarță se fabrică fibre textile, ulterior material e textile precum țesături, saci sau materiale de uz
casnic.
Bangladesh este o țară ce are la bază agricultura . Aproximativ jumatate din populație se ocupa
cu munca de fermă. Terenul agricol este folosit în princ ipal pentru culturile de orez și iută. Deși
producția de grâu a crescut în ultimii ani, țara se bazeaz ă în continuare pe producția de orez, fiind
mai mult decat suficientă să hrănească întreaga popula ție. Creșterea industirei agricole se
datorează în principal terenurilor fertile cu specific deltaic, depinzând și de variațiile sezoanelor
în ceea ce privește producția finală. Cele mai însemnate o bstacole aflate în calea expansiunii
producției includ furtunile frecvente, inundațiile, intrepri nderile de stat inutile, facilitățile
portuare nedezvoltate corespunzător, o forță de muncă în c reștere rapidă ce nu deține experiența
necesară precum și întârzierile în exploatarea resur selor energetice. Economia este afectată și de
politica țării, ce este într-un permanent conflict in tern, precum și de lipsa onestității din toate
nivelele guvernamentale.
Iuta este o plantă ce ale cărei culturi se regăsesc ap roape pe toate continentele, dar principalul
centru de cultivare, recoltare, prelucrare si exportare este Bangladeshul. Această plantă fiind
principalul bun de schimb al țării, tot odată prin mater ia brută dar și prin produsele finite. Pentru
locuitorii din Bangladesh această simplă plantă repr ezintă un simbol național. Iuta are o
dezvoltare propice în țările tropicale, cu un climat p loios. Este o plantă ce iubește umezeala și un
sol mlăștinos. Această țară are altitudini joase ce s unt inundate în timpul sezonului ploios, creând
mediul ideal pentru culturile de iută. Bangladeshul este țara unde iuta este de cea mai înaltă
calitate, dintre țările cultivatoare, producând aproxim ativ 80% din materia brută la nivel mondial.
Procesul de cultivare a iutei este unul anevoios, terenu l este mai întâi arat, grăpat și tratat cu
îngrășăminte naturale, organice, înainte de a fi însemânța t. De regulă semințele sunt sădite în
lunile de primăvară, matrie-aprilie după o ploaie inse mnată. Când au crescut puțin, terenurile sunt
plivite de mai multe ori pentru a rări plantele dar ș i a indepărta celelalte specii de plante. După ce
a fost indeplinit acest proces, plantele jung la matur itate in trei-patru luni, sunt recoltate și puse în
recipiente cu apă pentru a putrezi, după care sunt uscate la soare. În urma acestor ritualuri de
pregătire se obțin fibrele de iută ce sunt gata de vândut și folosit. Iuta este folosită pentru
fabricarea unei game variate de obiecte. Printre cele mai întălnite sunt: sacii din iută, frănghiile,
covoarele și îmbrăcămintea groasă. De asemenea fibre le de iută mai sunt folosite și pentru
fabricarea pensulelor de vopsit, rucsacelor, peruci, dar și multe alte obiecte de uz casnic. Întrucăt

cererea pentru amestecul de fibre naturale este în cre ștere, combinația dintre iută și bumbac se
așteaptă să crească și ea. Profilul iutei în industria textilelor s-a extins dincolo de aplicabilitățile
tradiționale și a devenit din ce în ce mai utilizată în co nstrucția pieselor scumpe de mobilier,
alături de fibrele lemnoase. Fibrele de iută sunt 100% b iodegradabile si reciclabile, constituind
materie organica pentru mediul înconjurător. S-a calcula t cu aproximație că un hectar cultivat cu
iută consumă aproximativ 15 tone de dioxid de carbon și degaj ă 11 tone de oxigen. Prin
cultivarea succesivă a iutei, se poate observa o imbună tățire a calității solului, astfel devenind mai
fertil pentru următoarea cultură. De asemenea prin arder e iuta nu degajă nicio substanță sau gaz
toxic.
Bangladesh este una dintre cele mai sărace țări de pe întreaga planetă, și împreună cu celelalte
țări în curs de dezvoltare agricultura și industriile în str ânsă legătură cu această ramură
economică au o importanță însemnată. Una dintre cele mai mari industrii în Bangladesh este
industria producătoare de iută, în care aproximativ 1,5 milio ane de oameni sunt activi. În istoria
sam iuta a fost principala monedă de schimb, iar contrib uția sa în economia națională este încă
semnificativă. Datorită numeroaselor obstacole dator ate introducerii pe piață a acestui produs,
uneori la prețuri sub media de piață pentru a fi vândută mai ușor, produsele din iută s-au
devalorizat pierzându-și poziția dominantă. În anul 2000, di n exporturile totale ale
Bangladeshului, 5% erau produse din iută sau iută brută. Acea stă fluctuație a scăzut în 2004 la
3%, până când piața mondială a produselor din iută a înre gistrat din nou o creștere.
Tendințele producției în sectorului de iută au fluctuat de-a lungul timpului putând fi clasificate
in linii mari in patru perioade: prima etapă 1950-1970; cea de-a doua între 1972 și 1981; a treia
etapa 1982-1990; iar cea din urmă, și anume a patra a avut loc din 1991 până în prezent. Pe
întreaga durată a acestor patru fluctuații majore, sectrul industrial producătoar de iută a suferit
schimbări în politicile de funcționare, precum și în do meniile de utilizare a iutei și a produselor
fabricate din aceasta. În perioada anterioară indepen denței, fabricile de iută erau în proprietatea
unui număr mic de întreprinzători. În această perioadă , producția medie anuală de iută in
Bangladesh era de 155.586 tone, din care 87% era trimisă la ex port. Datorită instabilității politice,
precum și daunelor produse în anul liberalizării în 1971, ac tivitățile fabricilor de iută au fost
intrerupte. În consecință în următorii ani 1971 și 1972 producția de iuță a cunoscut un declin. În
cea de-a doua fază, respectiv 1972-1981, guvernul din Bangladesh a decis să naționalizeze
sectorul fabricant de iută și să preia controlul tuturor f abricilor ce se aflau în sectorul privat. În
anii ’70, producția de hessian(material derivat din iută fo losit în țesături) a fost de 165.000 tone,
din care 94% au fost trimise la export, de asemenea ma terialele folosite in fabricarea produselor
de împachetat au fost de 225.460 tone din care 86% exportate. Produsele derivate din iută au
cunoscut o ascensiune între anii 1960 și 1980, aceasta putând fi datorată cererii tot mai mari de
hessian, saci si covoare din iută. Cea de-a treia etap a a avut loc in anii ’80 când guvernul din
Bangladesh a decis să denaționalizeze o serie de fabric i de prelucrare a iutei cu inițiativa de a face
o tranziție catre o economie liberală, de piață. Ace st trend ce combina fabricile aflate in
subordinea statului cu cele private s-a resimțit în eco nomia țării, avându-și apogeul în 1990 când
s-a ajuns la o producție de 5.96 lakh per tonă(1 lakh este echivalentul a 100.000 de rupees-
moneda națională a Indiei- echivalent a 1.471 USD-6.343 RON). În decursul anilor ’80 s-a
produs o creștere accentuată a cererii pe piață a produse lor din materiale textile sintetice, acest
lucru ducând la un declin pentru producătorii de iută. Acest dec lin a durat insă până in anii 2000
când exporturile de iută si produse derivate din această plantă au depășit in anul 2006
echivalentul a un miliarard de dolari, lucru constatat de jurnaliștii de la BBC. Această tendință de
creștere se datorează cererii cât mai mari în ultima vreme a produselor biodegradabile, motiv ce
bucură principalii producători Bangladesh și India, acest interval de timp(1990 până în prezent)a

constituit a patra etapă în evoluția producției de iută în Bangladesh. Această țară deține
supremația pe plan mondial în exportul de produse din iută, acest trend ascendent menținându-se
într-o creștere constantă ce reprezenta în 2006 aproxima tiv 60% din exportul internațional de
iută.
În 1982 sectorul public administra un total de 72 fabrici (mor i) de iută pe teritoriul
Bangladeshului, la scurt timp înainte de denaționalizar e. În intervalul 1982-1985, guvernul a
trecut în sectorul privat un număr de 34 de fabrici, dint re care 6 aveau o producție mixtă, 21 erau
convenționale iar 7 erau orientate spre producția de cov oare. În următorii 20 de ani alte 22 de
fabrici au fost privatizate. În momentul de față sunt în funcțiune 129 de fabrici, dintre care 18
funcționează în sectorul public, iar 111 in cel privat.
Cele mai multe dintre fabricile de iută au cunoscut o sc ădere din punct de vedere economic în
1971, din momentul în care Bangladeshul și-a anunțat indepe ndența. Potrivit unui bilanț constatat
de Banca Mondială în 1986, fabricile de iută erau o afacere profitabilă în perioada dinaintea
independenței țării.
Profitul estimat pentru eșantionul morilor de iută a scos la iveală un tablou sumbru, în special
pentru sectorul public al morilor, atăt in valoare br ută căt și netă. În cazul profitului brut unde
costurile de funcționare precum și cele de venit sunt c onsiderabile, sectorul public al morilor de
iută a avut mult de suferit, înregistrănd profituri negat ive în toate tipurile de produse. În plus,
valoarea total a pierderilor a crescut în Bangladesh Jute Mills Corporation(Corporatia Morilor de
Iută din Bangladesh) în 2007, comparativ cu anul 2002. Cu totul în altă situație se află fabricile
din Bangladesh Jute Mills Association(Asociația Mori lor de Iută din Bangladesh), unde în 2007
s-au înregistrat profituri la toată gama de produse pe c are le produce.Acest lucru se datorează în
principal faptului c produsele au fost vândute cu prețuri mai ridicate pe piețele din Europa, SUA
dar și Asia. În urma acestor constatări se poate deduce f aptul că producția de produse
diversificate a asigurat un randament și un profit mai ridicat pentru producători.
Sectorul producător de iută din Bangladesh a trecut printr-o serie de dificultăți în traseul său de
expansiune și dezvoltare. A trecut tot odatăprin oportunită ți dar și prin încercări, a înfruntat
vulnerabilități dar și-a demonstrat si capacitatea de r efacere și forță.

Reformele luate în sectorul producției de iută, cum au fos t menționate în proiectele politice,
încurajează privatizarea graduală a sectorului public al m orilor de iută, de asemenea menționând
că morile din sectorul public vor trebui sa-și sporea scă eficiența operațională. Consiliul a propus
luarea unei decizii în acest context, în această relaț ie de dintre sectoarele publice-private pentru
putea exploata cât mai bine această strategie. În cele din urmă, această strategie de combinare a
sectorului public cu cel privat s-a dovedit a opera în tr-o manieră profitabilă.

Bibliografie:
-http://www.academia.edu/
-https://seutex.wordpress.com/
-http://www.tradingeconomics.com/bangladesh/gdp-growth
-http://www.northernjute.com/
-http://www.jute.com.bd/
-http://www.worldbank.org/en/country/bangladesh/overview
-https://www.bb.org.bd/
-http://www.heritage.org/index/country/bangladesh
-http://www.diplomaticourier.com/bangladeshs-hidden-story- booming-economy/
-http://www.economist.com/news/asia/21708737-bangladeshs-eco nomy-roll-even-its-democracy-
weakens-tiger-night