Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 Iași, România [622978]

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Departamentul de Geografie

Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iași, România

Tel.: +4.0232.20.1075, e-mail:
​
[anonimizat]

​
http://www.geo.uaic.ro/

Economia Nepalului

–

Agricultura
ș
i hidroenergia

Materia: Geografie Economică

Cadru didactic: Camară Gabriel

Autor: Nicuriuc Andreea-Alexandra

1

Nepal,
statul
din
sudul
Asiei,
în
inima
mun
ț
ilor
Himalaya,
situat
între
India
ș
i
China

(Tibet),se
numără
prin
ț
ările
cele
mai
sărace
ș
i
mai
pu
ț
in
dezvoltate,
cu
un
sfert
din
popula
ț
ie

aflată
sub
pragul
sărăciei.
O
societate
izolată,
pana
la
mijlocul
secolului
al
XX-lea,
ț
ara
a

intrat
în
perioada
modernă,
în
anul
1950
fără
ș
coli,
spitale,
drumuri,
energie
electrică
ș
i

industrie.
Cu
toate
acestea
s-au
făcut
progrese
către
o
cre
ș
tere
economică
durabilă
din
anii

1950.
S-au
folosit
o
serie
de
planuri
de
dezvoltare
pe
5
ani.
A
finalizat
ultimul
plan
în
anul

2002,
când
moneda
na
ț
ională
a
devenit
convertibilă,
iar
17
întreprinderi
de
stat
au
fost

privatizate.
Pentru
ducerea
la
bun
sfâr
ș
it
a
unei
u
ș
oare
cre
ș
teri
economice
statul
a
cerut
ajutor

extern
din
partea
altor
ț
ări.
Priorită
ț
ile
guvernului
de-a
lungul
anilor
au
fost
acelea
ș
i
ca
ș
i
ale

altor
state
sărace,
acelea
fiind
dezvoltarea
căilor
de
transport
ș
i
de
comunicare,
agricultura
ș
i

industria.
În
anul
1975
s-a
eviden
ț
iat
o
evolu
ț
ie
semnificativă
prin
eforturile
de
îmbunătă
ț
ire
a

administra
ț
iei guvername ntale
ș
i a dezvoltării rurale fa
ț
ă de anii anteriori.

Nepal
este
o
ț
ară
agricolă,
având
peste
80%
din
popula
ț
ie
implicată
în
această
ramură

economică,
caracteristică
a
ț
ărilor
în
curs
de
dezvoltare
ș
i
asigurând
31,7%
din
PIB.
Aceasta

este
bogat
înzestrată
cu
biodiversitate
agro-alimentară.
Principalele
culturi
alimentare
care
se

cultivă
în
sud
sunt
fructele,
legumele,
orezul,
orzul,
hri
ș
ca,
grâul
ș
i
turmericul,
iar
în
partea

montană
iuta
ș
i
trestia
de
zahăr
Majoritatea
fermierilor
cultivă
culturi
diversificate
pentru
a
se

asigura
împotriva
vremii
incerte,
dar
ș
i
a
condi
ț
iilor
agronomice
nefavorabile.
Cre
ș
terea

animalelor
este
de
asemenea
o
sursă
importantă
de
venit
în
rândul
nepalezilor.
În
industrie

lucrează
o
mică
parte
din
cetă
ț
eni
care
reprezintă
o
mică
parte
din
PIB,
se
prelucrează
tutunul,

trestia de zahăr
ș
i cereale le.

Ț
ara
s-a
bazat
mult
timp
pe
agricultura
de
subzisten
ț
ă,
în
special
în
regiunile

deluroase,
unde
oamenii
î
ș
i
trăiesc
vie
ț
ile
din
parcelele
fragme ntate
de
terenuri
cultivate
în

condi
ț
ii
dificile.
Ini
ț
iativa
guvernului
a
fost
de
a
introduce
sisteme
de
irigare
ș
i
de
a
furniza

mai
multe
îngră
ș
ăminte
pentru
a
veni
în
sprijinul
cetă
ț
enilor,
însă
această
dat
randament
doar

în regiunile cultivabile, aproximativ 20% din suprafa
ț
ă, restul fiind doar regiuni montane.

Cu
cre
ș
terea
popula
ț
iei,
distrugerea
mediului
înconjurător,
a
por
ț
iunilor
de
teren
cultivate
a

fost
evidentă,
iar
câ
ș
tigur ile
na
ț
ionale
provenite
din
agricultură
au
fost
grav
diminuate.
Cauza

acestui deficit a fost neîmbunătă
ț
irea practicilor agricole.

Cel
mai
mare
poten
ț
ial
pentru
cre
ș
terea
produc
ț
iei
agricole
din
Nepal,
îl
are
regiunea
Terai,

iar
regiunea
montană
este
limitată
pentru
cultivare
datorită
popula
ț
iei
numeroase
ș
i
a

terenurilor
tratate.
O
data
cu
timpul
oamenii
au
început
să
extindă
suprafa
ț
a
de
cultivare
prin

tăierea
pădurilor,
iar
ca
rezultat
au
apărut
alunecările
de
teren
ș
i
pierderea
terenurilor,
implicit

ș
i reducerea randamentul ui economic.

Produc
ț
ia
de
cultu ri
diferite
a
crescut
substan
ț
ial
din
anii
1970,
iar
culturile
majore
au

fost
trestia
de
zahăr,
semin
ț
ele
oleaginoase,
tutunul
ș
i
cartofii,
o
hrană
de
bază
în
Nepal.

Produc
ț
ia
agricolă
din
acei
ani
a
reprezentat
aproximativ
trei
pătrimi
din
totalul
exporturilor

la
sfâr
ș
itul
anilor
1980.
În
general,
majoritatea
fermierilor
nepalezi
sunt
agricultori
de

subzisten
ț
ă
ș
i
nu
explortează
excendent,
acest
lucru
neîmpiedicâ nd
o
minoritate
din
regiunea

Tarai
să
facă
acest
lucru.
Cea
mai
mare
partea
a
ț
ării
este
montană
ș
i
există
locuri
cu
deficit

alimentar. Din cauza ramurii transporturilor nedezvoltată, agricultorilor le este mult mai u
ș
or

să exporte peste grani
ț
ă, în India, decât să transporte excendent în regiunile montane din
ț
ară.

Nesiguran
ț
a
alimentară
din
Nepal
a
fost
exarcebată
de
schimbarea
climei,
de

despăduriri
ș
i
de
lovituri le
unui
cutremur
de
magnitudinea
de
7,8
grade
în
2015.
Defri
ș
area

2

erodează
solul
vegetal
ș
i
resursele
de
apă
dăunătoare.
Cutremurul
din
anul
2015
a
cauzat
un

număr
estimat
de
8,699
de
decese
ș
i
de
proiecte
de
reconstruc
ț
ie
masivă.
Peste
50.000
de

locuin
ț
e
ș
i
1.300
de
clădiri
au
fost
distruse,
ceea
ce
a
avut
un
impact
devastator
asupra

agriculturii din Nepal.

De
asemenea,
există
o
popula
ț
ie
de
animale
acestea
fiind
în
general
bovine,
caprine
ș
i
păsări,

dar calitatea este slabă, iar cantitatea este insuficientă.

Din
punct
de
vedere
al
poten
ț
ialului
economic,
putem
spune
că
ț
ara
are
o
sursă
de

exploatare
hidroenergetică,
cu
o
capacitate
de
42,000
MW.
Natura
perenă
a
râurilor
din
Nepal

ș
i
gradientul
abrupt
al
topografiei
ț
ării,
oferă
condi
ț
ii
ideale
pentru
dezvoltarea
unora
dintre

cele
mai
bune
proiecte
hidroenergetice.
Cu
toate
că
are
un
poten
ț
ial
economic
uria
ș
,
doar

aproximativ
600
MW
sunt
dezvolta
ț
i
în
acest
moment
ș
i
de
ș
i
resursele
hidroenergetice
sunt
la

mare îndemână doar 40% din popula
ț
ie au acces la electricitate.

Între
Nepal
ș
i
India
s-au
semnat
acorduri
comerciale
ș
i
de
investi
ț
ii
în
anul
2014,
benefice
în

mare
parte
pentru
dezvoltarea
poten
ț
ialului
hidroenergetic
a
Nepalului,
însă
acestea
au
e
ș
uat

din cauza incertitudinii politice
ș
i a climatului nefavorabil.

For
ț
a
de
muncă
de
aproximativ
10
milioane
de
persoane
suferă
de
o
lipsă
severă
de

calificare,
astfel
25%
din
popula
ț
ie
trăie
ș
te
doar
cu
1,25
USD
pe
zi.
Aceasta
reprezintă
o

îmbunătă
ț
ire semnificativ ă fa
ț
ă de 41,2% în anii 1995-1996.

Eforturile
guvernului
de
a
stimula
economia
agricolă
s-a
centrat
pe
relaxarea

dependen
ț
ei
de
condi
ț
iile
meteorologice,
cre
ș
terea
productivită
ț
ii
ș
i
diversificarea
gamei
de

culturi
pentru
consumul
local
ș
i
export.
Solu
ț
iile
au
inclus
sistemele
de
iriga
ț
ii,
îngră
ș
ăminte

chimice,
soiuri
îmbunătă
ț
ite,
dar
ș
i
acordarea
unor
credite.
Toate
acestea
au
dat
roade,
astfel

terenurile
cu
iriga
ț
ii
au
crescut
de
la
6.200
de
hectare
în
anul
1956
la
583.000
de
hectare
în

anul
1990.
Utilizarea
îngră
ș
ămintelor
chimice
introdusă
în
anii
1950,
a
urcat
până
la

aproximativ
47.000
de
tone
până
în
1998.
La
scară
na
ț
ională,
în
timp
ce
produc
ț
ia
de
culturi

alimentare
ș
i de recoltă a crescut anul cu 2,4% între 1974
ș
i 1989.

USAID
a
elaborat
programe
pentru
a
ajuta
guvernul
din
Nepal
să
reconstituiască

agricultura
ș
i
să
ajute
popula
ț
ia
să
crească
peste
nivelul
sărăc iei.
Ace
ș
tia
colaborează
cu

partenerii
guvernului
ș
i
cu
parteneri
locali
de
dezvoltare
pentru
a
cre
ș
te
produc
ț
ia
agricolă,
a

crea
acces
la
pie
ț
e
ș
i
a
îmbunătă
ț
i
nutri
ț
ia
copiilor.
În
doar
cinci
ani,
ini
ț
iativa
Feed
the
Future

a
ajutat
mai
mult
de
un
milion
de
persoane
din
Nepal,
astfel
scăzând
nivelul
sărăciei
cu
36%.

De asemenea, acest proiect a redus rata malnutri
ț
iei cu 50% în 2016.

USAID
a
implementat
ș
i
programul
de
îmbunătă
ț
ire
a
răspunsului
de
urgen
ț
ă,
acesta

pregătind cetă
ț
enii în cău tarea
ș
i salvarea structurilor colapsate.

Cre
ș
terea
activită
ț
ii
agricole
a
pus
accent
deosebit
pe
ecosistemele
fragile
ale

mun
ț
ilor,
cu
o
despădurir e
severă
care
duce
la
eroziune
ș
i
inunda
ț
ii
care
amenin
ț
ă
mijloacele

de
existen
ț
ă
ale
fermieri lor
din
întreaga
ț
ară.
În
graba
de
a
deschide
terenul
arabil
în
primii

ani
de
dezvoltare,
Nepalul
a
pierdut
jumătate
din
suprafa
ț
a
pădurii
în
decurs
a
3
decenii.

Guvernul
inten
ț
ionează
să
men
ț
ină
acoperirea
la
37%,
depind e
de
succesul
programelor

forestiere
comunitare,
care
combină
agro-silvicultura
tradi
ț
ională
ș
i
modernă
cu
practici
de

conservare.
Responsabilitatea
este
plasată
în
mâinile
grupurilor
de
utilizatori
forestieri
care
au

inclus aproape 800.000 de gospodării în anul 1999.

Reconstruc
ț
ia
Nepalului
este
o
necesitate
de
îmbunătă
ț
ire
a
agriculturii
din
Nepal
ș
i
de

reducere
a
sărăciei.
Guvernul
din
Nepal
a
ac
ț
ionat
pentru
a
cre
ș
te
produc
ț
ia,
însa
ț
ara
încă
are

3

nevoie
de
asisten
ț
ă
exter nă.
Un
program
na
ț
ional
de
ac
ț
iune
de
adaptare
a
început
să
ajute

educarea
fermierilor
cu
privire
la
trecerea
culturilor
de
grâu
ș
i
orez
la
legume
care
pot
fi

cultivate în mai pu
ț
in tim p.

Randamentele
mai
mari
pot
genera
ma
multe
venituri,
dar
Nepal
încă
nu
are
capacitatea
de
a

sus
ț
ine popula
ț
ia locală cu produc
ț
ia actuală.

O
problemă
puternică
este
aceea
a
reformei
agrare
înainte
de
1950
a
existat
un
sistem
feudal.

Proprietatea
asupra
terenurilor
a
fost
concentrată
în
mâinile
cetă
ț
enilor
care
au
contactat

agen
ț
ii
locali.
Chiar
dacă
există
mecanisme
legale
pentru
reforma
agrară,
în
practică

majoritatea
agricultorilor
de
ț
in
în
continuare
exploata
ț
ii
mici.
În
mod
previzibil,
reforma

funciară a fost mandatul oricărui partid politic din Nepal, în special al comuni
ș
tilor.

4

5