Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 Iași, România [604243]

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Departamentul de Geografie

Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iași, România
Tel.: +4.0232.20.1075, e -mail: [anonimizat]
http://www.geo.uaic.ro/

Cultura de tutun din Brazilia

Nechifor Mariana Georgiana – GR12

Cultura de tutun din Brazilia

Dintre "culturile tehnice " o mic ă importan ță și-a păstrat tutunul, a cărui cultură a fost
începută încă din secolul XVI, adică la începuturile colonizării europene. Statul Bahia este cel
mai mare producător de "tutun negru '' pentru țigările de foi, în timp ce Rio Grande do Sul și Santa
Catharina produc tutun pentru țigări. Deasupa culturii tutunului în Brazilia stă însă două
probleme mari. În primul rând, firmele străine care cumpără de la producător, industrializează și
desfac în comer ț tutunul și care de ținând monopolul acestor opera ții dictează condi țile și prețurile
lor cultivatorilor. Pe de altă parte, tutunul, ca și majoritatea produselor agriculturii braziliene, se
găsește în stocuri importante, care nu pot fi desfăcute pe pia ță și care contribuie la men ținerea
agriculturii țării în tr-o criză permanentă . În Brazilia de Sud se produce 96% din întreaga recoltă
de tutun recoltată în Brazilia, cu 710 de mii de tone în ciclul 2011/12. Municipalitatea din
Venâncio Aires, în Rio Grande do Sul, este cel mai mare produc ător de tutun din Brazi lia, cu 24
de mii de tone, potrivit datelor furnizate de Asocia ția Producătorilor de tutun din Brazilia
(Afubra). În volumul produc ției, municipalită țile care vin din urmă sunt după cum urmează:
Cangucu , São Lourenço do Sul , Santa Cruz do Sul , Canoinhas , Candelaria , Vale do Sol ,
Camaqua , Itaiópolis și Rio Azul . "Aceste regiuni au o tradi ție în agricultura de tutun, iar cultura
este for ța motrice din spatele economiei lor, până la punctul că dezvoltarea unora dintre ele se
bazează în special pe activi tatea fermierilor din tutun și companiile de prelucrare a frunzelor care
stabilesc facilită ți în aceste municipalită ți, cum este cazul lui Venâncio Aires și Santa Cruz do Sul
", spune pre ședintele SindiTabaco (Interstate Tobacco Industry Union), Iro Schünk e. Cangucu se
află pe locul al doilea, și este un exemplu al avansurilor promovate de cultură. Municipalitatea,
situată în partea de sud a Rio Grande do Sul, este casa al celui mai mare număr de exploata ții
mici în Brazilia, cu 14 mii de proprietă ți mici d in mediul rural, potrivit Institutului brazilian de
Geografie și Statistică (IBGE). Cultivarea tutunului este principala activitate agricolă în Cangucu,
contribuind la men ținerea la 60% din popula ție în mediul rural. Agricultorii alocă de asemenea
zone pen tru astfel de alte culturi ca fructe, fasole neagră și lactate. În Candelária, în regiunea
centrală a Rio Grande do Sul, în jur de 3,5 mii cultivatori cu o medie de 16,7 ha, doar 15,4% din
ferm ă este dedicată tutunului, care reprezintă 56% din veniturile agricultorilor . Profilul fermei,
potrivit unui studiu realizat de Afubra, atestă faptul că fermierii sunt cu adevărat dispu și să
diversifice și sunt con știenți de necesitatea de a conserva mediul înconjurător. O analiză a culturii
2011/2012 demonstrează c ă, în afară de tutun, porumbul reprezintă 22,5%, soia 7,8%, fasole
neagră de 1,8%, alte culturi de 3% din fermă. Procentul de 20,4 % revin paji știlor, în timp ce
suprafa ța împădurită reprezintă în jur de 29% cu păduri conservate native (16,9%) și împădurir i
(12,2%). Venituri le de tutun s -au ridicat la 91 milioane $ în anul agricol trecut, o sumă care
depă șește cu 58 milioane $ din bugetul municipal proiectat pentru anul 2013. Cre șterea industriei
tutunului brazilian se va confrunta cu multe provocări a uno r țări ce pun în aplicare reglementări
puternice pentru a combate efectele asupra sănătă ții, ale consumului de tutun. Industria de tutun
din Brazilia a cunoscut o cre ștere puternică în ultimii ani ajutat ă de vânzările ridicate de țigări din
țară. Industria tutunului brazilian a cunoscut reglementări puternice recent, cu noii actori de pe
piață este greu să se stabilească.
Cultivarea tutunului în Brazilia . În ciuda importan ței cultivării tutunului pentru economia
Braziliei, recolta de tutun ocupă mai pu țin de 1 la sută din suprafa ța totală de teren a țării.

Cultivarea tutunului este foarte concentrată în nord -est, Bahia și Alagoas – precum și în statele
din sud – Rio Grande do Sul, Santa Catarina și Paraná. Diferite tipuri pentru diferite regiuni.
Brazil’s Flue Cured Virginia (FCV) și Burley recoltele din Brazilia sunt repartizate în trei state
sudice industrializate și relativ bogate: Parana, Santa Catarina și Rio Grande do Sul. În aceste
state, produc ția de tutun se realizează în ferme mici de până la 16 hectare. Se estimează că în jur
de circa 200.000 de ferme cultivă tutun în această regiune. Tutunul este una dintre pu ținele
recolte capabile să genereze venituri suficiente pentru supravie țuirea agricultorilor care posedă
sau închiriază o astfel de supraf ață mică de teren. FCV reprezintă majoritatea, 82% din produc ția
totală. Pentru Burley, produc ția de 17%, iar restul de 1% este tutunul comun pentru pia ța internă
de țigări. În nord -est, tutunul are un rol important în economia agricolă. Aceasta include t utun
bogat și de înaltă calitate cultivate în state precum Bahia și Alagoas, destinate în principal pentru
fabricarea țigărilor cu valoare mai mare și țigări de foi și tutun de țigară, de asemenea, de culoare
închisă.
Rentabilitatea ridicată. Cultiv area tutunului este o activitate extrem de profitabilă, în
special în compara ție cu alte culturi. La fel ca o compara ție, tutunul cultivat doar pe 16% din
suprafa ța de teren a reprezentat 65% din fermă. Pentru a egala cu venitul brut pe hectar de tutun
ar avea nevoie de 6,5 hectare de porumb sau de 9,6 hectare de fasole. Cu alte cuvinte, este
aproape imposibil să înlocuiască tutunul în ceea ce prive ște generarea de venituri pentru
proprietarii de terenuri mici. Mărimea pie ței de produc ție. Din 1990, produc ția de tutun din
Brazilia a crescut cu 94%, în valoare totală de 851.000 tone în anul 2013. Suprafa ța cultivată
destinată produc ției de tutun este de 405.000 ha, aproximativ 1 milion de acri, din 2013. Pozi ția
atinsă de Brazilia, al doilea mare producator de tutun se datorează unor factori cum ar fi costul de
produc ție scăzut, deoarece produc ția este concentrată asupra proprietă ților familiale și nu
mecanizării agriculturii, precum și cele mai bune, datorită produselor de calitate pentru
manipularea manuală și recoltare. Agricultura de tutun angajează 52.000 de persoane, în special
în perioadele de plantare, recoltare, sortare și uscare. Agricultorii și producătorii de țigări sunt
obliga ți prin contracte prin care companiile furnizează asisten ță tehnică și consumabile, vizează
finan țarea și să plătească pentru taxele de produc ție și de transport ale culturii cumpărate anterior.
În ciuda numărului de fumători în scădere în mod continuu în ultimii zece ani, industria tutunului
este încă foarte profitabilă: în 2 010, venitul lor total a fost de 17 miliarde dolari . Este, de
asemenea, unul dintre principalii contribuabili la guvernul brazilian: cu o sarcină fiscală de
aproape 80%. Comparativ cu alte pie țe majore, Brazilia produce aproximativ 100 milioane kg de
tutun Burley, cu o dimensiune de produc ție similar cu Statele Unite. Cu toate acestea, Brazilia cu
706 de milioane de kg de Flue-Cured Virginia , atrage aten ția și continuă să eclipseze cei mai
importan ți concuren ți din țară, printre primii producători de tutun din lume și exportatorilor. India
și Statele Unite ale Americii, sunt următorii cei mai mari produc ători FCV, recolta în jurul valorii
de 275 de milioane de kg și 220 milioane kg, respectiv, dar chiar și totalul lor anual combinat este
încă în mod semnifi cativ mai mic decât cifrele produse pe soluri braziliene. Jucători importan ți în
Brazilia . Piața tutunului brazilian este concentrată pe două mari companii: Souza Cruz – cu 62%
din cota de pia ță și Philip Morris – cu 15% din cota de pia ță. Al ți actori imp ortan ți ai industriei
de tutun din Brazilia sunt Menendez Amerino, Associated Tobacco Company Brasil și
Continental Alliance Tobacco. Consumul în Brazilia . Consumul de tutun în Brazilia, este relativ
scăzut în compara ție cu restul lumii. În timp ce 33% din tre to ți adul ții din lume consumă tutun
sub orice formă, doar 16,9% din adul ții brazilieni consumă tutun . Există, de asemenea, o
neconcordan ță între numărul normal de bărba ți și femei consumatoare de tutun numărul de: 21%
pentru bărba ți și 13% pentru feme i față de 42% pentru bărba ți și 24% în cazul femeilor în țările
dezvoltate. De asemenea, vârsta medie de ini țiere a fumatului este de 17 ani. Tutun de export.

Cifrele publicate de SindiTabaco din 2013 arată 85% din tot exportul Braziliei din produc ția sa
de tutun. Din totalul de un milion de kilograme de tutun exportat 634 de kilograme sunt din
Brazilia, ceea ce a reprezentat 3,26 miliarde de dolari, aproape 100% a fost recoltat în regiunea de
sud. Export ului de tutun îi corespunde 1,35% din exportul global al țării a tuturor bunurilor și
serviciilor. Tutunul brazilian este acum exportat în peste 100 de țări. Destina ția sa principală este
Uniunea Europeană cu 42%, urmată de Asia de Sud -Est 27%, iar America de Nord 13%. Chi na,
care a cumpărat tutun în valoare de 478 milioane de dolari . China este, de asemenea, cel mai
mare producător de tutun din lume. Pentru regiunea de Sud a Braziliei, culturile de tutun
reprezintă una dintre principalele activită ți agroindustriale. În st atul Rio Grande do Sul, tutunul a
avut o pondere de 9,3% din valoarea totală a exporturilor și în Santa Catarina, tutun ul reprezent ă
10,2%. Publicitatea în favoarea tutunului . Consumul de tutun este puternic influen țat de un
marketing masiv. Cei mai impor tanți jucători din industria tutunului sunt con știenți de efectele
secundare ale consumului de nicotină și direct, prin urmare, reclama în mod specific fa ță de
tineri. Pachetul de țigarete este prezentat ca un pa șaport pentru lumea adul ților, succesul,
senzualitatea si libertatea. Brazilia este semnatar al Conven ției Organiza ției Mondiale a Sănătă ții
cadru privind controlul tutunului, primul tratat interna țional cu privire la sănătatea publică,
recunoscând consumul de tutun ca o boală cauzată de dependen ța chimică. Ca semnatar, Brazilia
a fost de acord să interzică publicitatea produselor din tutun și de a reglementa puternic pia ța,
prin cre șterea taxelor și prin cre șterea gradului de con știentizare cu privire la efectele secundare
ale consumului de tutun. O altă măsură de reducere a consumului de tutun este sprijinirea
alternativelor pentru activită țile generatoare de venit pentru fermierii de tutun. Regulamente de
către guvern. Interzicerea aditivilor cu arome. După mai multe amânări, în martie 2012, Anvisa ,
agen ția de reglementare sanitară în Brazilia, a decis să interzică aditivii care se adaugă aroma la
țigări, cum ar fi mentol și cuișoare. Această măsură interzice, de asemenea, importul de astfel de
produse, dar nu interzice fabricarea în Brazilia de pro duse cu aditivi pentru export. Industria de
țigarete a adoptat în septembrie 2013 acest standard, în timp ce producătorii de tutun de fumat și
trabucuri în martie 2014, pentru a pune capăt produc ției de fum cu aditivi de arome.
Creșterea în continuar e a taxei de țigară. Ca o strategie a Ministerului Sănătă ții pentru a
combate înaintarea fumatului în țară, este de a șteptat un plan de cre ștere treptată a taxei de tutun
care urmează să fie pus în aplicare până în anul 2015. Interzicerea fumatului în anum ite locuri .
Ministerul Sănătă ții a emis pe iunie 2014 noile norme privind consumul de tutun în diferite
locuri, precum și reglementarea publicită ții sale. Acum, zonele de fumat în locuri colective sunt
interzise, aplicarea în continuare a legii locale an terioare care interzice consumul de tutun în
interior, cu excep ția magazinelor de tutun și în cultele religioase fiind și cazul Braziliei.
Scădere în continuare a consumului de tutun . Piața de tutun în ansamblul său a
înregistrat o scădere în cont inuare a consumului în 2015. Acest lucru s -a datorat unei combina ții
de factori: cre șterea pre țurilor produselor din tutun într -un mediu economic advers; cre șterea
taxelor; cre șterea gradului de con știentizare a sănătă ții. In timp ce unii fumători au renun țat la
consumul de tutun complet, iar al ții au redus consumul, dar prin cumpărarea de țigări mai
scumpe, percepute ca fiind mai pu țin dăunătoare pentru sănătate. Comer țul ilicit, de asemenea, a
afectat vânzările oficiale și fumătorii din grupurile cu veni turi mai mici au ales produse mai
ieftine importate ilegal, câ știgând cota de volum de peste 2014 -2015 pentru a ajunge la 35% din
totalul vânzărilor. Dovezi ale acestor factori a fost o cre ștere negativă de 6% a consumului pe cap
de locuitor de țigară văzu t în 2014 -2015.

Bibliografie

1) Beck T.S Editura (1956), Brazilia, Științifică Bucure ști
2) Institutul de informare și documentare (1986) Brazilia "Studii monografice ", Bucure ști
3) Bran. F, Istrate. I, Ro șu A. G (1996) Geografia Economică Mondială, Editura Economică
4) Chi țu. M, (1979) Geografia resurselor naturale, Bucure ști
5) http://thebrazilbusiness.com/article/tobacco -industry -in-brazil
6) http://www.bat.com/group/sites/U K__9D9KCY.nsf/vwPagesWebLive/DO9FBKBG
7) http://www.euromonitor.com/tobacco -in-brazil/report
8) http://www.t obaccoasia.com/features/brazil -tobacco -export -powerhouse/
9) http://www.tobaccojournal.com/Brazilian_tobacco_size_matters.52136.0.html
10) http://www.tobaccolabels.ca/countries/brazil/