Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 Iași, România [603758]

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Departamentul de Geografie

Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iași, România
Tel.: +4.0232.20.1075, e – mail: [anonimizat]
http://www.geo.uaic.ro/

Brazilia

– Materia: Geografia economica si a resurselor naturale –

Cadru didactic Lucrări P ractice:
Cămară Gabriel
Autori:
Rîclea Adrian – Florin

Argentina , oficial Republica Argentina este o republică federală din
America de Sud. Se învecinează la nord cu Bolivia și Paraguay; la nord – est
cu Brazilia, la est cu Uruguay și Oceanul Atlantic; l a sud cu Oceanul Atlantic
și la vest cu Chile. Capitala și cel mai mare oraș din țară este Buenos Aires.
Lungimea teritoriului, de la nord la sud, este de aproximativ 3330 km iar
latimea maxima este de aproximativ 1384 km. Argentina include si Tara de
Foc, care cuprinde jumatatea estica a Insulei Mari a Tarii de Foc si
numeroase insule vecine (ca de exemplu Isla de los Estados. Suprafata tarii
este de 2 780 400 km2. Argentina este ca marime a doua tara sud – americana
(dupa Brazilia). Impreuna cu Insulele Falkland si celelalte insule din sudul
Atlanticului are o sup rafata totala de 2 808 602 400 km2. Coastele
argentiniene au o lungime de 4990 km .

Cu o suprafa ță de 2.780.400 km ², Argentina este ca mărime a doua țară din
America de Sud (după Brazilia) și a opta țară din lume. Împreună cu Insulele
Malvine și celelalte insule din sudul Atlanticului are o suprafață totală de
2.808.400 km². Coastele argentiniene au o lungime de 4990 km.

Ț ara ocupă cea mai mare parte din sudul Americii de Sud și are forma unui
triunghi ascu țitunghic alungit, cu baza l a nord și vârful la Punta Dungeness,
extremitatea sudică a continentului. Lungimea teritoriului, de la nord la sud,
este de aproximativ 3330 km iar lă țimea maximă este de aproximativ 1384
km. Argentina include și Țara de Foc, care cuprinde jumătatea estică a Insulei
Mari a Țării de Foc și numeroase insule vecine (ca, de exemplu, Isla de los
Estados ). Argentina este specializată în produc ția de cereale tranzacționabile
și carne.Acest mecanism a fost format sub influența mediului natural și
climatic și cereril e de pe pia ța externă.Efectivele de animale ocupă o poziție
de lider în sectorul agricol.În conformitate cu argentinienii, carne – un aliment
na țional.În ceea ce privește cultura în sectorul păstrează focalizarea
tradi țională.Principalele culturi care sunt cultivate – este grâu.Pe locul al
doilea este de porumb.În plus, cultivat comercial in și floarea – soarelui.
Datorită climatului favorabil de Argentina agricultura asigură hrană, nu
numai propria popula ție, ci o parte semnificativă a acesteia este
exportat .Potrivit statisticilor, consumul de carne pe cap de locuitor de aici
este la fel ca și în SUA sau UE.Cu toate acestea, această cifră nu ar trebui să

ascundă problemele care există în această industrie.Timp de mul ți ani,
productivitatea muncii în agricultu ră este mult mai mic decât în țările
dezvoltate.Principalul motiv pentru aceasta este mo ștenirea relațiilor sociale
și economice . Economia bargentiniana se bazeaza in primul rand pe
agricultura, dar in ultimele decenii s – a dezvoltat mult industria extra ctiva
(datorita zacamintelor de carbune si petrol) si industria manufacturiera
(prelucrarea produselor petroliere, textila, chimica, alimentara). Exportul
Argentinei se bazeaza pe produsele agricole (carne, cereale, lana).
Importurile constau in echipament e tehnologice, chimicale, metale,
lubrifianti. Agricol și agro – industrie în Argentina se concentreze pe producția
de cereale, ulei de boabe si seminte, zahăr, fructe, vin, ceai, tutun și bumbac.
Argentina este una dintr e cele mai mari producătoare de alimente și exportul
de produse alimentare de țări ale lumii, cu un estimat 27,200,000 hectare
(67,210,000 hectare) terenurilor agricole arabile și permanentă. Agricultura și
cre șterea animalelor au furnizat în mod tradițion al a națiunii cu 70 – 95 % din
câștigurile sale de export, și proprietarii de terenuri au alternat două activități
în conformitate cu prețurile pe piața mondială. Începând cu 2001, agricultura
a constituit 5 % din PIB. Produse agricole, de asemenea, a reprez entat pentru
41 % din exporturile de valoare. Unul dintre cei mai importanți factori în
agricultură argentinian este grad avansat de mecanizare; în 1998, un estimat
tractoare 280.000 si recoltat – treierat 50.000 au fost în uz.

Regiunea agricolă principală constă din pampas umed, unul dintre cele mai
mare ajunge la de teren arabil. Agricultura argentinian este practic
coextensive cu această regiune, deși au fost făcute eforturi pentru a se
răspândi în alte zone. Citricele, tutun, bumbac, și trestia de zahar sunt
cultivate în afara pampas.

Grâul este cultura lider. Argentina a reprezentat aproximativ 75 % din toate
grâu produsă în America de Sud în 1999 și a fost exportator de grâu din lume
al cincilea – lider. Zona recoltate în 1999 a fost estimat la 5,8 de mi lioane de
hectare (14,3 de milioane hectare), și de producție la 14,5 de milioane de
tone. Argentina este a patra cea mai mare cultivatoare de porumb țară din
lume. Zona recoltate în 1999 a fost 2,5 de milioane de hectare (6,2 de
milioane hectare), iar pro ducția 13,2 de milioane de tone. Orzul este favorizat

ca cereale de cel mai mare randament si rezistenta la boli; tipuri de alimente
și bere sunt cultivate în zonele de pampas sol nefavorabile sau un climat prea
riguros pentru grâu. Recoltele o dată s – a ri dicat la 659.000 tone pe sezon la
începutul anilor 1970, dar în 1999 produc ția a fost de 400.000 de tone.

Orezul este o cultură majoră, cu o producție de 1999 de tone 1.576.000 pe
plantații de 281.000 ha (694.000 hectare). Argentina este unul dintre cei m ai
mari producători din lume de seminte de in (in); produc ției, în 1999 a fost
85.000 tone, mai mult de 80 % la începutul anilor 1990. Majoritatea culturilor
sunt exportate sub formă de ulei de in. Provincia Tucuman domină industria
de zahăr de sensibiliza re, care datează din 1646; produc ția de trestie de zahăr
în 1999 a fost 19,4 de milioane de tone. Pentru a controla supraproducție,
guvernul format National co de zahăr în 1970 și au interzis constructia de noi
mori de zahăr până la sfârșitul deceniului.

Cultivării bumbacului dateaza din 1909 și este concentrată în provincia
Chaco. În 1999 produc ția de fibre de bumbac a fost 227.000 tone, în jos din
432.000 de tone în 1996. Ulei de floarea soarelui este un produs de plante
industriale majore; 3,8 de milioa ne de hectare (9,6 de milioane de acri) de
floarea – soarelui au fost recolta ți în 1999, producerea 6.500.000 de tone de
seminte de floarea soarelui. Tutunul este ridicat în mai multe provincii Nord,
mai ales Misiones; produc ției, în 1999 a fost un aproximat iv 113.000 de tone.
Produc ția de soia, doar 78.000 de tone în 1971 – 72, crescut la 7,1 de
milioane de tone de 1985 – 86, și la 18 de milioane de tone în 1999.

Pomicultura a dezvoltat rapid din anii 1940. Estimările pentru producere de
fructe 1999 (în ton e) au fost mere, 1.056.000; portocale, 780.000; lămâi și
limes, 1.050.000; piersici și nectarine, 250.000; si grapefruit, 230.000.
Produc ția de banane a fost de 400.000 de tone în 1974, de 10 ori 1961 – 65
media; Acesta a scăzut de la 144.000 tone în 1978 ș i a revenit la 280.000 de
tone în 1992 înainte în scădere la 175.000 de tone în 1999.

Provincia Mendoza este centrul pentru vie a națiunii. În 1999, produc ția de
struguri a fost 2,5 de milioane de tone. Argentina este unul dintre principalii
producători de vin, reprezentând 1,26 de milioane de tone în 1999, cei 4,5 %
din produc ția totală din lume.

Bibliografie :
 http://www.nationsencyclopedia.com/Americas/Argentina – AGRICULT
URE.html
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Argentina
 http://www.imperatortravel.ro/2011/04/argentina – manual – de – intrebuint
are – by – sorin – partea – 1.html
 http://surdelsur.com/es/agricultura – argentina/

Similar Posts

  • Pr. Prof. Gheorghe Popa [625831]

    1 UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ „DUMITRU STĂNILOAE” MASTER MISIUNE ȘI SLUJIRE PASTORALĂ LUCRARE DE SEMINAR PRIVILEGIUL DE A FI CHEMAT. CONȘTIENTIZAREA ȘI ASUMAREA MISIUNII PREOȚEȘTI STUDENT: [anonimizat]: Pr. Prof. Gheorghe Popa Iași 2019 2 CUPRINS INTRODUCERE …………. ……………. ………………………….. ….3 Capitolul I. Demnitatea pr eoțească…………………………….. …5 Capitolul II. Vocați…

  • University Politehnica of Bucharest [618767]

    University “Politehnica” of Bucharest Faculty of Electronics, Telecommunications and Information Technology Design and implementation of Cloud based Internet services Diploma Thesis submitted in partial fulfillment of the requirements for the Degree of Engineer in the domain Electronic Engineering and Telecommunications , study program Technologies and Systems of Telecommunications Thesis Advisor(s) Student S.l. Dr. Ing. Șerban…

  • Succesulșcolaravândlabazastareadebine,avândscopuldeaculegeinformațiipentrua [610192]

    UNIVERSITATEAdinBUCUREȘTI FacultateadePsihologieșiȘtiințeleEducației DirecțiaÎnvățământlaDistanțășiFrecvențăRedusă Studiiuniversitaredelicență Programdestudii:Pedagogiaînvățământuluiprimarșipreșcolar LUCRAREDELICENȚĂ Coordonatorștiințific: Conf.Univ.Dr.DianaCsorba Absolvent: [anonimizat](Encea)Cleopatra București, 2020 UNIVERSITATEAdinBUCUREȘTI FacultateadePsihologieșiȘtiințeleEducației DirecțiaÎnvățământlaDistantășiFrecvențaRedusă Studiiuniversitaredelicentă Programdestudii:Pedagogiaînvățământuluiprimarșipreșcolar SUCCESULȘCOLARAVÂNDLABAZĂ STAREADEBINE Coordonatorștiințific: Conf.Univ.Dr.DianaCsorba Absolvent: [anonimizat](Encea)Cleopatra București, 2020 DECLARATIE SubsemnataZMARANDAC.CLEOPATRA(ENCEA),candidat: [anonimizat], sesiuneaiunie2020,laUniversitateadinBucurești,FacultateadePsihologieșiȘtiințele Educației,DirecțiaÎnvățământlaDistanțășiFrecvențăRedusă,ProgramuldestudiiPedagogia ÎnvățământuluiprimarsiPreșcolar,declarpepropriarăspunderecălucrareadefațăeste rezultatulmunciimele,pebazacercetărilormelesipebazainformațiilorobținutedinsursecare aufostcitateșiindicate,conformnormeloretice,înnoteșiînbibliografie.Declarcănuam folositînmodtacitsauilegalmuncaaltorașicăniciopartedintezanuîncalcădrepturilede proprietateintelectualăalealtcuiva,persoanăfizicăsaujuridică.Declarcălucrareanuamaifost prezentatăsubaceastăformăuneialteinstituțiideînvățământsuperiorînvedereaobțineriiunui gradsautitluștințificorididactic. Data, iunie2020 Semnătura CUPRINS Introducere………………………………………………………………………………………………….1 СAРIТΟLULI……………………………………………………………………………………………2 întreSUCCESșcolarșiSTAREDEBINE……………………………………………………2 FAСТΟRIIDЕТЕRMIΝAΝТIAISUССЕSULUI……………………………………….2 ȘСΟLAR……………………………………………………………………………………………………..2 I.1.Factoriipsihologiciaisuссеsuluișсοlar……………………………………………………2 I.1.1Faсtοriicοgnitivi………………………………………………………………………………..3 I.1.2.Faсtοriiafесtiv-еmοțiοnalișivοlitivi………………………………………………….10 I.1.3Pеrsοnalitatеa………………………………………………………………………………….13 I.2Faсtοriiсοntеxtualiaisuссеsuluișсοlar-stareadebine…………………………..14 I.2.1Familiașiinfluеnțaеi………………………………………………………………………….16 I.2.2Atitudinеaреdagοgiсăaсadruluididaсtiс……………………………………………..18 I.2.3Influеnțagruрuluișсοlarasuрraсοрilului………………………………………………20 I.2.4Faсtοriidеοrdinșсοlaraisuссеsului……………………………………………….21…

  • Studiu privind metodica perfecȚionĂrii loviturilor de braȚ Și picior În jiu-jitsu la sportivii seniori [303090]

    MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific: Conf. Univ. Dr. Laurențiu Bocioacă Absolvent: [anonimizat] 2020 [anonimizat]: Conf. Univ. Dr. Laurențiu Bocioacă Absolvent: [anonimizat] 2020 Cuprins INTRODUCERE 4 ACTUALITATEA TEMEI 6 MOTIVUL ALEGERII TEMEI 6 SCOPUL LUCRĂRII 7 OBIECTIVELE LUCRĂRII…

  • Scopul acestei lucrări constă în evidențierea apariției și evoluției conceptului de dezvoltare [609485]

    1 INTRODUCERE Scopul acestei lucrări constă în evidențierea apariției și evoluției conceptului de dezvoltare durabilă. Principalul obiectiv al lucrării de față îl constituie abordarea principalelor definiții date conceptului de dezvoltare durabilă, precum și rolul acestora în dezvoltarea societății omenești în general. În acest sens se precizează că primele definiții care abordează acest concept dintr -o…