Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 Iași, România [603106]

1
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Departamentul de Geografie

Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iași, România
Tel.: +4.0232.20.1075, e-mail: [anonimizat]
http://www.geo.uaic.ro/

Côte d'Ivoire
– Economie ș i resurse naturale –

-Materia : Geografia Economică ș i a Resurselor Naturale –

Cadru didactic Lucrări Practice :
Conf. Dr. Camară Gabriel

Autor:
Popa Alexandra Daniela
PT 11

2
Coasta de Fildeș este în mare măsură dependentă de agricultură și alte activități
conexe care implică aproximativ 68% din populație. Este cel mai mare producător și
exportator de boabe de cacao și un important producător și exportator de boabe de cafea și
ulei de palmier. În consecință, economia este foar te sensibilă la fluctuațiile prețurilor
internaționale pentru aceste produse, și, într -o măsură mai mică, la condițiile climatice.
Cacaua, uleiul și cafeaua, prin exporturi, au cele mai mare aport la buget, dar țara este, de
asemenea, un producător de aur .
De la sfârșitul războiului civil în 2003, criza politică a continuat să aducă daune economiei,
rezultând în pierderea investițiilor străine și o creștere economică lentă. PIB -ul a crescut cu
mai bine de 2% în 2008 și în jur de 4% pe an în 2009 -2010. Venitul pe cap de locuitor a
scăzut cu 15% începând cu anul 1999, dar a înregistrat o ușoară îmbunătățire în 2009 -2010.
Penele de curent cauzate de defecțiunea unei turbine la începutul anului 2010 au încetinit
activitatea economică. În 2010, Coasta de Fil deș a semnat acorduri de restructurare a
bilateralei Clubul Parizian, a altor bilaterale și datoria către London Club. Provocările pe
termen lung ale țării includ instabilitatea politică și degradarea infrastructurii.

În Coasta de Fildeș principalul mij loc de trai al agricultorilor este exploatarea arborilor
de cacao . În prezent aceasta industrie inglobează aproximativ patru milioane de locuri de
munca. Fermierii cresc în mod tipic plantații mici, cu suprafețe cuprinse între 2 și 250 hectare
(izolat , unii funcționari publici dețin suprafețe mai mari de teren pe care le lucrează în
asociații ).
Exploatarea arborelui de cacao a reprezentat motivul înfloririi economiei Ivoriei începând cu
anul 1950, când a fost înregistrat “Cacao Boom” -ul. Acest manifest a început în partea de
Sud-Est a țării și a continuat în restul țarii pană la finele anului 1972. Banii din impozitarea

3
acestei industrii au dus la construirea de zgârie nori și a celor mai aglomerate porturi din
regiune. Valoarea curentă de piață a indus triei de cacao la nivel mondial se ridică la 5,1
miliarde de dolari (3,6 milioane de tone de cacao). Din toate acestea Coasta de Fildeș acoperă
aproximativ 35% prin producția sa de cacao. Cei mai mari consumatori de cacao sunt SUA,
Marea Britanie, Franța, Rusia și Germania unde un singur om consumă 9 kg de cacao, iar
57% din aceasta provine din Coasta de Fildeș.
Anual , în această țară sunt produse 1,3 -1,4 milioane tone de cacao. În prezent , Coasta de
Fildeș a devenit unul dintre cei 5 mari procesatori de c acao alături de Olanda, SUA, Brazilia
și Germania, astfel 20% din producția de cacao este procesată în interiorul țării.
Cea mai puternică companie ivoriană în procesarea de cacao este Sucso și face parte din
GEPEX (Grupul exportatorilor de cafea -cacao la nivel mondial).
Înainte de 1990 prețul era stabilit si negociat intre negustorii de cacao la Bursa de Cacao din
Lond ra, în prezent acest aspect este stabilit de marile companii (in total 5) printre care si
Sucso. Din pretul unui baton de ciocolata, 3% ajunge la fermier, 5% inseamna taxe locale si
cumparatori locali, 12% transport, depozitare si comert, 20% costuri de productie, 10%
marketing, 7% procesare, 43% profit supermarket/ retailer.
Un arbore de cacao (Theo broma cacao) produce intre 20 si 30 de pastai pe an, fiecare
continand 20 – 50 de boabe de cacao de marimea unei migdale. Iar din productia de un an a
unui singur copac poti sa faci 500g de ciocolata . Întrucât creșterea copacului de cacao durează
până la 5 ani, e xploatarea arborilor de cacao a generat în Coasta de Fildeș, de -a lungul
timpului, conflicte de amploare structurate pe diverse teme cum ar fi: etnie, exproprierea de
terenuri catre straini, defrișarea pădurilor in vederea plantarii arborilor de cac ao, faptul ca
taxele colectate din impozitarea acestei industrii erau redirecționate către dezvoltarea armatei
si a siguranței Naționale.
Deși este un producator minor in Africa in comparație cu Botswana sau Republica
Democrată Congo, Coasta de Fildeș ex ploatează cu succes diamante , astfel anual, această țară
produce în medie 300,000 Cts (milioane de carate), ceea ce se traduce în beneficii de peste
28,5 milioane de dolari. Diamantele au fost descoperite pentru prima dată în Coasta de Fildeș
în anul 1927 în zonele Nordice Seguela și Tortiya. În zilele noastre diamantele sunt
exploatate in minele din Diarabana -Bobi și Tortiya unde își desfășoară activitatea peste
20,000 de mineri. Diamantele sunt cele mai dure substanțe din lume, ele sunt compuse din
Carbo n și au fost formate în urmă cu 990 milioane de ani. Anual, la nivel mondial sunt
înregistrate tranzacții în diamante ce depășesc 12 miliarde de dolari, dintre acestea 75% sunt
folosite in scop industrial iar restul de 25% sunt folosite ca bijuterii. Princ ipalii importatori de
diamente sunt Uniunea Europeană, China, India și SUA, acest lucru a ajutat la dezvoltarea
țărilor Africane, printre care si Coasta de Fildeș.
În anul 2002 s -a produs o divizare a țării în două tabere, una condusă de rebeli in Nord și una
condusă de Guvern în Sud, separate de o zonă neutră de încredere, controlată de forțele
armate Franceze Licorne. Întrucat rebelii reușiseră sa puna mâna pe rezervele guvernamentale
de diamante, Guvernul Coastei de Fildeș a suspendat pe 19 Noiembrie 200 2 orice acțiune de
exploatare sau comerț cu diamante. În Decembrie 2005 Consiliul Securității Națiunilor Unite
a emis un decret prin care toate statele trebuie sa ia măsurile necesare împiedicării
importurilor de diamante provenite din Coasta de Fildeș, lu cru valabil pâna la data de 31
Octombrie 2009. Acest lucru a dus la aplanarea conflictelor, îns ă, din păcate și la

4
destabilizarea industriei de diamante din Coasta de Fildeș. Mineritul de diamante, ca oricare
altă activitate din Coasta de Fildeș, este regl ementată prin legea mineritului dată în 1995, prin
care permisiunile de exploatare erau revizuite în cadrul unei C omisii din partea Ministerului.
Permisele de exploatare minieră durau maxim 3 ani și se puteau reînoi de 2 ori pe o perioada
de 2 ani.
Princi palii producatori de aur la nivel mondial sunt Africa de Sud, SUA, Australia,
China, Rusia si Peru, însa în ultimii ani Coasta de Fildeș a dezvoltat din ce în ce mai mult
această industrie, ajungând astfel un principal mijloc de sustenanță al țării. Exploa tarea
aurului a început în Coasta de Fildeș în anul 1991 în mina Ity, aflată în apropierea graniței cu
Libia cu producții de 1,1 tone pe an, producții care în 2002 au ajuns să depășească 3,1 tone de
aur. O doua mină din Coasta de Fildeș este Angovia, local izată în Estul țării, în apropierea
capital ei Yamoussoukro, fiind activă între anii 1998 și 2003 și redeschisă în anul 2008 de
Cluff Gold.
Uleiul mineral reprezinta baza multor produse care stau la baza civilizației moderne de
la carburanți, la pachetele de plastic sau vopseluri. Rezervele de ulei detinute de Coasta de
Fildeș, precum si calitățile foarte apreciate ale acestuia , au făcut ca exportul să aduca beneficii
semnificative economiei acestei țări. Majoritatea exporturilor de acest gen se îndreptau către
țări din Vestul Europei cum ar fi Germania, care importă mai mult de jumatate din producția
anuală de ulei a Coastei de Fildeș. În 2006 s -au inregistrat cantități exportate de 16,000 barili
de ulei către Germania, 10,000 de barili către Franța și 3000 de barili către China. Companiile
care se ocupa cu producerea si exploatarea uleiului precum si cele care se ocupa cu
exploatarea gazelor natural e sunt organizate de compania de stat PETROCI (Societatea
Nationala de Operatiuni Petroliere din Coasta de Fildeș), care are 24 de concesionari straini
printre care si CNR (Canada), Foxtrot (Franța), C&L Natural Resources (USA/Israel), etc. În
prezent, exp loatarea acestor resurse au devenit a doua sursa de venit dupa exploatarea
arborilor de cacao din Coasta de Fildeș. La nivel local, această țară a devenit lider in
producerea si exportarea de ulei, cu o importanță majoră în economia Africii de Vest.
Guvern ul Ivorian a promulgat legea petrolului în 1996 în vederea atragerii de investitori
străini. Din acel moment Coasta de Fildeș a înregistrat creșteri în acest sector datorită
multitudinii de contracte semnate între Guvern și firme străine. Uleiul a avut un rol esential în
ieșirea din recesiune a Coastei de Fildeș după 2005, iar conform prospecțiunilor această
industrie se va dezvolta și pe viitor ajungând la 100 de milioane de barili pe an.
Ca mai toate statele africane, Côte d'Ivoire și -a câștigat indepen dența după cel de -al
doilea război mondi al (1960), în plin război rece. Asta s -a întâmplat în aproape toate statele
noi ale Africii, a contat foarte tare în dezvoltarea ulterioară a fiecărei țări cum a știut fiecare
conducător să gestioneze treburile inter ne ale țării sale. Datorită politicii sale moderate, atât
internă cât și pe plan extern, Coasta de Fildeș va deveni de departe cea mai prosperă din zonă
și una dintre cele mai respectate de pe întreg continentul african. Primul presedinte a acestei
tări, Félix Houphouët -Boigny , a adoptat un sistem economic liberal, încurajând investițiile
străine, a modernizat infrastructura țării, capitala de atunci Abidjan, devenind cel mai
dezvoltat oraș al Africii negre. Ca urmare a acestor politici, peste două decenii țara a avut o
creștere economică anuală în medie de 10 procente.

5

Bibliografie

https://www.oecd.org/dev/36739479.pdf

http://www.ins.ci/n/

https://www.bicc.de/uploads/tx_bicctools/brief40.pdf

Institutul Național de Informare și Documentare Bucure ști, “Coasta de Fildeș : dezvoltarea
științifică, tehnică și economică : sinteză de date comentate ”, 1974

Centrul de Info rmare al O.N.U. pentru România, “Cons iliul Economic și Social al ONU :
sesiunea a 61 -a din 30 iunie -6 august 1976, Abidjan (Coasta de Fildeș) 30 iunie -9 iulie 1976,
Geneva (Elveția) 12 iulie -6 august 1976 ”, 1976

Ivani ci, Ioan, „Coasta de Fildeș : riviera africană ”, 1981

http://www.scientia.ro/scientia -geographica/109 -cia-the-world -factbook -in-limba –
romana/1975 -coasta -de-fildes -harta -geografie -populatie -guvernare -economie –
telecomunicatii -transporturi -sistem -aparare -nationala.html

https://poldev.revues.org/136

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/coasta -fildes -prospe ritate -razboi -civil

http://lumeaatreia.blogspot.ro/2011/03/cote -divoire -un-destin -nedrept.html