Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 Iași, România [307610]

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Departamentul de Geografie

Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iași, România

Tel.: +4.0232.20.1075, e-mail: [anonimizat]

http://www.geo.uaic.ro/

Integrarea turistică a [anonimizat]: [anonimizat], științifică, culturală, istorică și sau economică.

Pentru această lucrare am încercat să integrez turistic geositurile din zona Munților Rodnei. Munții Rodnei se întind pe un spațiu vast de peste 1300 km2 între văile: Sălăuța (în vest) Someșul Mare (în sud) și Depresiunea Maramureșului (în nord).

[anonimizat] a [anonimizat] a Munților Rodnei

2.1. [anonimizat] a Munților Rodnei este alcătuită din șisturi cristaline (gnaise, micașisturi, amfibolite), înconjurate la periferiile ariei montane de depozite cretacice și paleogene ([anonimizat], marne).

Rocile vulcanice neogene (riolite, dacite și andezite) [anonimizat], [anonimizat], sulfurile metalice aflate în exploatare.

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], custuri, [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat]-vest: lapiezuri, doline, [anonimizat], între care se remarcă peștera Tăușoare și Peștera lui Zalion.

Munții Rodnei dețin o [anonimizat], [anonimizat].

Asimetria flancurilor scoate în evidență succesiunea de culmi desprinse de o parte și de alta a [anonimizat] 2000m: Vârful Pietrosu (2303m), Vf. Rebra (2212m), Vf. Buhăiescu (2066m), Vf. Puzdrele (2188m) Vf. Ineu (2279m).

Clima este condiționată de poziția Munților Rodnei în cadrul celor două areale de influență baltică și oceanică. Temperatura medie anuală este de – 2șC în zona montană înaltă și de +4[anonimizat] 1000mm/[anonimizat] 1400mm/an pe culmile înalte. Stratul de zăpadă persistă peste 200 zile pe an.

[anonimizat] a apelor, de aici izvorând numeroase râuri: [anonimizat], Iza, Vișeu.

Regimul hidrologic se caracteriezază printr-o [anonimizat].

[anonimizat] 1600-1700 m. La poale sunt pădurile de foioase în special de fag (Fagus silvatica) pe la 1300-1400 m care coboară până la 300-500 m, [anonimizat] (Carpinus betulus) sau gorunul (Quercus petrea).

Pajiștile montane din aceste zone sunt formate din câmpuri de iarba câmpului (Agrostis tenuis), [anonimizat]l (Festuca pratensis), paiușul roșu (Festuca rubra).

La altitudini de 1100-150 m se întâlnesc păduri de conifere, formate din brad (Abies) și molid (Picea abies), iar la 1600-1700 încep să devină dominante tufărișurile de jneapăn (Pinus mugo).

Pe vârfurile cele mai înalte se găsesc tufărișuri scunde crioxerofile formate din azaleea de munte (Loiseleuria procumbens), si o subspecie endemică de vuietoare (Empetrum nigrum subspecia hermafroditum).

Areale protejate existente

Parcul Național Munții Rodnei este situat în nordul Carpaților Orientali și include doar o parte din lanțul Munților Rodnei, peste 6.000 de specii de floră și faună, lacuri glaciare, peșteri, creste înalte de până la 2.300 metri.

Este cel de-al doilea parc național din țară ca suprafață și, din punct de vedere administrativ, se întinde pe raza județelor Bistrița-Năsăud și Maramureș. De asemenea, se numără printre cele trei rezervații ale biosferei din România, alături de Parcul Național Retezat și Delta Dunării.

Specii foarte rare și protejate prin lege de: floarea-reginei (Leontopodium alpinum Cass), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), ghințură galbenă (Gentiana lutea). În rândul faunei întâlnim: cerbul carpatin, căpriorul, mistrețul, lupul, ursul, râsul, jderul de copac, marmota, vulpea roșcată, veverița, nevăstuica și șoarecele săritor de pădure.

Capra neagră- http://www.i-tour.ro/parcul-national-muntii-rodnei/

2.2.Caracterizarea uman-geografică

Localitățile din județul Bistrița-Năsăud care se găsesc în perimetrul Masivului Rodnei se întind pe două văi, cea a Someșului Mare și cea a Sălăuței.

În extremitatea estică a județului Maramureș, se situează orașul Borșa, care cuprinde o bună parte din versantul Nordic al Munților Rodnei. Orașul are o populație de 27.611 locuitori, conform recensământului din 2011.

Activitățile principale ale oamenilor din acest loc sunt: agricultura, industrie alimentară (procesarea laptelui), zootehnia tradițională, pomicultura și exploatarea forestieră, cu un caracter pronunțat de subzistență, turism.

Oferte de muncă diversificate (servicii și microîntreprinderi) oferă orașele Borșa și Sângeorz-Băi, recunoscute și datorită dezvoltării turismului balnear, astfel valorificându-se efectele curative ale apelor minerale.

Zăcămintele feroase descoperite la începutul secolului al XIII-lea în această zonă au determinat de-a lungul timpului creșteri demografice și au făcut din localitatea Rodna o așezare foarte importantă. Exploatările miniere au avut o influență deosebită atât asupra dezvoltării urbane a localității cât și a întregului bazin superior a Someșului Mare.

Deși închise, minele din Munții Rodnei ascund încă cantități impresionante de minereuri complexe (plumb, zinc, aur, argint și cupru) care ar putea fi exploatate încă zeci de ani, conform unor studii geologice.

Forme de turism practicate în Munții Rodnei:

Turismul de recreere valorifică potențialul cadrului natural, astfel încât cei interesați pot realiza trasee montane pentru a admira superbele peisaje montane și să se bucure de priveliștea oferită de lacurile și fenomenele glaciare, să observe elemenetele de floră și faună deosebite și rare.

Turismul sportiv se practică pe Valea Blaznei, unde există o singură pârtie de schi de dificultate medie și cu o lungime de 1200 m, deservită de teleschi.

Turismul balnear, principala destinație turistică balneară din Munții Rodnei, este reprezentată de stațiunea balneară Sângeorz-Băi, însă izvoare minerale se găsesc și în localitățile Rodna, Șanț, Parva, Romuli și Maieru.

Turismul de aventură se manifestă, în această zonă, prin alpinism, mountain-bike, parapantă sau speoturismul, care se recomandă însă doar turiștilor bine antrenați datoriă accesului dificil și lipsei de amenajări.

Turismul rural se desfășoară pe teritoriile comunelor Șanț, Rodna, Parva și Maieru.

Turismul ecvestru , se manifestă în raza Parcului Național Munții Rodnei, turismul ecvestru se poate practica în cadrul Hergheliei Beclean, la centrul de Ecoturism Ecvestru.

Turismul științific reprezintă o formă de turism cu mare potențial de dezvoltare datorită biodiversității deosebite existente în Parcul Național Munții Rodnei – Rezervație a Biosferei.

Turismul pentru reuniuni și congrese se desfășoară îndeosebi în stațiunea Sârngeorz-Băi.

Turismul de tranzit se manifestă deoarece e în jurul Munților Rodnei există numeroase căi de comunicație între cele mai importante provincii ale țării, și anume DN17C Bistrița – Năsăud – Moisei, între Transilvania și Maramureș, și DN17D Beclean – Năsăud – Sângeorz-Băi – Cârlibala, între Transilvania și Bucovina.

Bazele de cazare din zona masivului montan, pot fi găsite în stațiunile Borșa, Valea Blaznei, Valea Vinului, Moisei sau Pasul Rotunda, iar camparea în Parcul Național se face doar în zonele indicate.

Patrimoniul geositurilor

3.1.Inventarul Geomorfositurilor

Rezervația naturală Pietrosul Mare

,,Pietrosul Mare” este o rezervație naturală de tip mixt, inclusă în categoria I-a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii), cât și în Perimetrul Parcului Național Munții Rodnei, și cuprinde partea nordică a Munților Rodnei. În această rezervație se află cel mai înalt vârf din Carpații Orientali, Pietrosu Rodnei 2303 m, și este cel care a dat numele rezervației.

Limitele ariei Pietrosu Rodnei sunt formate în Nord din formațiunile Culmea Hotarului și Piatra Albă, în Est și Nord-Est de Valea Repedea. În Sud delimitarea este făcută de Muntele Gropi și formațiunea Jneapănu Bătrânii-Râpi, iar în Vest de Valea Izvoru Dragoș.

Rezervația naturală ,,Pietrosu Mare” aparține din punct de vedere administrativ de orașul Borșa și de comuna Moisei, județul Maramureș. Avănd o suprafață de 3.300 hectare. Aceasta cuprinde cel mai impresionant relief glaciar din Munții Rodnei, având circurile glaciare Buhăescu (cel mai mare din acest lanț muntos), Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică,și lacuri glaciare (Iezerul Pietrosului, Buhaescu I, II, III și IV).

Pietrosul Rodnei reprezintă o zonă montană constituită din vârfuri (Pietrosu Mare – 2303 m, Buhăescu Mare – 2221 m, Buhăescu Mic – 2199 m, Piatra Albă – 2061 m, Hotarului – 1905 m, Bătrâna – 1770 m), ponoare, izvoare carstice, văii, abrupturi calcaroase, circuri ( Buhăescu, Rebra, Gropi, Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică) și lacuri glaciare (Iezerul Pietrosului, Buhăescu I, II, III și IV), poieni, pajiști, pășuni, păduri de conifere, păduri de foioase și păduri în amestec.

Rezervația cuprinde o mare diversitate floristică și asigură condiții de hrană și adăpost pentru mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și insecte caracteristice Orientalilor.

Accesul pe Pietrosul Rodnei se poate face pe numeroase trasee însă cele mai utilizate sunt cele din Moisei, orașul Borșa sau Complexul Turistic Borșa. Căi de acces în Parcul Național Munții Rodnei:

dinspre Baia Mare (141km) > Sighetu Marmatiei DN 19 > Vișeu de Sus > Moisei > Borșa

dinspre Bistrita (95km)>Beclean DN17C> Coșbuc > Moisei (DN18)> Borșa

Linia ferată transcarpatică Salva-Vișeu (situată în vestul masivului), respectiv linia ferată Salva-Rodna facilitează accesul în Munții Rodnei.

Lacul Iezer

Lacul Iezer este un lac glaciar, localizat în munții Rodnei, sub vârful Pietrosu, la o altitudine de 1.825 m. Face parte din rezervația naturală ,,Pietrosu Mare”, care la rândul ei este parte componentă a Parcului național Munții Rodnei. Are suprafața de 3.450 de metri pătrați, adâncimea maximă de 2,5 metri și lungimea de 84 de metri. Lacul este alimentat de doua izvoare ce intră dinspre culmea Pietrosului.

Iezerul este deosebit prin forma sa, vazut de sus acesta are forma hărții României, iar din acest motiv pe timpul verii, zeci de turiști vin zilnic , atrași de acest lucru.

Accesul se face din localitatea Borșa, pe Valea Pietroasa.

3.2. Evaluarea geomorfositurilor

Valoarea științifică

Munții Rodnei dețin importanță științifică, datorită formelor de relief existente. Relieful glaciar a creat ca martori de eroziune lacuri, văi, circuri glaciare, și morene, iar relieful carstic se impune prin forme precum, : lapiezuri, doline, peșteri.

Pentru conservarea numeroaselor specii de faună și floră, endemice și relicte glaciare, dar și a formelor spectaculoase de relief Munții Rodnei au fost desemnați arie protejată de interes național. Unicitatea acestor munți este dată și de faptul că este singurul lanț muntos din Carpații Orientali în care întâlnim relief glaciar, prin urmare aici se află cel mai înalt vârf montan din această grupă (Pietrosu Rodnei).

Valoarea peisagistică

Parcul Național Munții Rodnei deține un cadru natural bogat, cu o serie de piscuri ce depășesc 2000 m, cu un relief sălbatic unde sunt prezente urme ale glaciației, cu vai caracteristice, lacuri și clădiri glaciare. Aici întâlnim creste înalte, povărnișuri și cascade, ceea ce-i situează pe primul plan în cadrul Carpaților Orientali, privind aspectul alpin.

În fiecare an, în luna mai, cea mai mare atracție pentru turiștii care vin în Parcul Național Munții Rodnei o reprezintă poiana cu narcise de pe muntele Saca, ce se întinde pe o suprafață de 7,8 hectare.

Valoarea culturală

În Munții Rodnei pășunatul constituie o activitate străveche, tradițională. Pășunile sunt menținute într-o stare de conservare destul de bună, cu toate că există mici suprafețe în parc, unde se manifestă suprapășunatul.

O altă activitate tradițională specifică zonei, este exploatarea și prelucrarea lemnului, Maramureșul este locul în care întâlnim locuințe construite integral din lemn,(biserici și mănăstiri cu turle impresionante din lemn, porți tradiționale maramureșene, unelte).

Valoarea economică

Munții Rodnei sunt mai puțini cunoscuți datorită poziției lor geografice, dar uimesc prin sălbăticia locurilor. Turismul montan în această regiune este de departe cea mai practicată formă de turism, fapt datorat potențialului natural conservat. Numeroase trasee turistice, marcate acceptabil, traversează masivul.

Parcul Național Munții Rodnei atrage un număr mare de turiști vara, când drumețiile montane sunt mai ușor de realizat, iar peisajul montan este viu colorat.

Munții Rodnei dețin cantități impresionante de minereuri complexe (plumb, zinc, aur, argint și cupru). Minele, astăzi nefuncționale au contribuit la dezvoltarea urbană a localițății Rodna. Datorită suprafețelor extinse care favorizează pășunatul, zootehnia este activitatea de bază a localnicilor.

Evaluarea geomorfositurilor

3.3. Protecția Geomorfositurilor

Rezervația naturală Pietrosu Mare se află în perimetrul Parcului Național Munții Rodnei, și are o suprafață de 3300 ha. Aria protejată a fost înființată în anul 1932 iar din anul 1979 este inclusă în programul mondial al UNESCO – „Omul și Biosfera”. S-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului.

Responsabilitatea administrării revine Administrației Parcului Național Munții Rodnei, aflată în structura Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA.

Problemele cu care se confruntă rezervația naturală Petrosu Mare:

În cadrul rezervației are loc executarea de drumuri ilegale , incendii în fond forestier și pe pășunile alpine, cât și construcții ilegale în cadrul pășunilor. O altă problemă o reprezintă comercializarea ilegală a unor specii de ciuperci, afine și merișoare, de către localnici.

De asemenea au loc extrageri ilegale de material lemnos, cât și nereguli în respectarea procesului tehnologic de exploatare a lemnului. Întâlnim nereguli legate de practicarea turismului cu mijloace nepermise ca ATV-ul, camparea în zone interzise.

Sunt probleme legate de poluare, datorită abandonării gunoaielor pe traseele turistice și pe cursul văilor montane. Organizarea de activități de vânătoare și braconaj la limita parcului.

Specii endemic și vulnerabile: Ochiul boului vânăt, Vișinică, Floarea reginei, Bujor de munte sau smirdar;

Specia arborescentă Zâmbrul, ca relict glaciar, cândva foarte răspândit în Pietrosul Rodnei, mai este reprezentat doar de câteva zeci de arbori;

Specii aflate în pericol de dispariție: Cocoșul de mesteacăn, Acvila de munte;

Specii ocrotite de lege: Ursul, lupul, râsul, capra neagră, cerbul.

Lacul Iezer

Lacul Iezer este situat în Parcul Național Munții Rodnei, și este cel mai cunoscut lac de origine glaciară de pe teritoriul Munților Rodnei, situat la înălțimea de 1825m. Specii de plante întâlnite în Zănoaga Iezerului:

Floare de omag, Gentiana punctată, Oițele.

Măsuri de protecție propuse pentru protecția geomorfositurilor:

Crearea unor condiții mai bune de dezvoltare a speciilor lemnoase, a florei și a animalelor sălbatice din Rezervația Biosferei Pietrosu Rodnei;

Reducerea accesului turiștilor și a populației locale în anumite zone , cum ar fi zonele cu o mai mare frecvență a animalelor sălbatice, cum este cazul ursului, caprei negre și a cerbului.

Efectuarea unui control la intrarea in rezervație, în vederea depistării persoanelor înarmate, interzicerea braconajului;

Mărirea numărului personalului responsabil cu paza și protecția habitatelor;

Organizarea periodică a unei acțiuni de ecologizare a rezervației, cu sprijinul tinerilor voluntari, sau a localnicilor;

Refacerea habitatelor forestiere în locurile în care au avut loc defrișări.

Valorizarea turistică a geositurilor

4.1. Propuneri privind amenajarea propriu-zisă a infrastructurii

În prezent se găsesc aproape douăzeci de trasee marcate în Munții Rodnei. Marcajele turistice sunt în general acceptabile. Acest lucru este valabil preponderent pentru partea sudică a muntelui, unde traseele aflate în județul Bistrița-Năsăud au fost reînnoite. Nu putem spune același lucru despre traseele aflate în județul Maramureș, unde marcajele nu au fost înnoite de zeci de ani.

Propuneri privind amenajarea infrastructurii generale:

Înoirea marcajelor referitoare la traseul propus (Valea Pietroasa, Piciorul Moșului, Stația Meteo Iezerul Pietrosului, vârful Pietrosu Rodnei)

Înlocuirea panourilor degradate

Amenajarea unei cabane aproape de intrarea în parc (care să comercializeze echipamentul necesar parcurgerii traseului, bețe de trekking cât și corturi pentru cei ce doresc să campeze în zona stației meteo). Cabana va împărți în mod gratuit tuturor turiștilor ajunși în zonă o harta cu traseul existent, astfel încât să le faciliteze modul de deplasare în parc.

Amenajarea unor panouri speciale cu imagini sugestive al speciilor protejate vulnerabile

4.2. Integrarea geositurilor într-un traseu turistic

Traseul propus se poate efectua într-o zi, cu o durată de 9 ore (aproximativ 7 ore de mers efectiv). Sunt necesare 4 ore pentru urcare și 3 pentru coborâre, pe o distanță de 11 km și cu o diferență de nivel: +/- 1400 m. Punctul de plecare al traseului este complexul turistic Borșa, din orașul Borșa, județul Maramureș.

După Complexul turistic Borșa traseul duce pe Strada Pietroasa, se continua cu un drum forestier care urcă până aproape de limita Nordică a Parcului Național Munții Rodnei. Pe tot parcursul dumului se vede în față Vârful Pietrosu.

După intrarea în Parc, prima oprire se poate face în zona izvorului pentru alimentarea cu apă potabilă, la diferență de o oră se ajunge în zona Stației Meteo Iezer, unde se face popas pentru odihnă și pentru recreere, deoarece la cațiva metri de stație avem Lacul glaciar Iezer. Acesta oferă un peisaj unic văzut de sus pentru că se aseamănă cu forma hărții țării noastre. De asemenea ne aflăm în căldarea glaciară Iezer, de unde se vede toata ascensiunea ce trebuie făcută spre vârful Pietrosu.

În dreapta se va vedea o creastă foarte abruptă care se numește Piciorul Moșului și care poate fi parcursă doar cu echipament de alpinism. Drumul se continuă pe o potecă, încă 20 de minute. După cele 20 de minute, suntem ajunși pe Vârful Pietrosu la altitudinea de 2303 m. În vârf se dezvăluie o panoramă de poveste asupra orașului Borșa, cât și spre Depresiunea Maramureșului, unde se observă falia ce desparte Munții Rodnei de Munții Maramureșului. Coborârea se face pe același traseu.

4.3. Realizarea unui panotaj privind informarea turistică

Panou de informare turistică

Panou afișat la intrarea în parc

Concluzii

Munții Rodnei reprezintă cea mai importantă unitate montană din Carpații Orientali, astfel aceștia se individualizează prin altitudinea cea mai mare din Orientali, vârful Pietrosu 2303 m.

Parcul Național Munții Rodnei este o arie protejată deosebit de importantă ce contribuie la conservarea biodiversității Lanțului Carpatic, bogăție inestimabilă la nivel european și global, fapt subliniat și de Convenția Carpatică, al cărei stat membru este și România.

Prin statutul de Parc Național și integrarea turistică adecvată a acestui geosit se încearcă protejarea și menținerea ecosistemelor naturale, perpetuarea speciilor endemice, cât și a celor caracteristice Carpaților.

Dezvoltarea turistică a Munților Rodnei ajută și la păstrarea unor vechi meșteșuguri, tradiția lemnului fiind încă actuală în Maramureș, ținutul bisericilor cu turle impresionante, dar și a vestitelor porți maramureșene.

Bibliografie

http://old.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2016/oct/29_12_54_0316_Geomorfositur-IIIGT.pdf

https://www.parcrodna.ro/

http://www.icassv.ro/life_pietrosu/brosura_life.pdf

Parcul Naţional Munţii Rodnei

Lacurile glaciare Buhaescu – Muntii Rodnei « TurismLand.ro – Fii turist in Romania

http://turismmaramures.ro/muntii-rodnei-borsa-pe-pietrosu-rodnei/

Lacul Iezer sau harta României creată de natură