Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 Iași, România [301984]

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Departamentul de Geografie

Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iași, România

Tel.: +4.0232.20.1075, e-mail: [anonimizat]

http://www.geo.uaic.ro/

Integrarea turistică a geositului Peșterii Liliecilor din zona Moeciu Bran

Materia: Geosituri

Prof. coordonator: Autor:

PhD, [anonimizat], GT 31

Iași, 2019

INTRODUCERE

Noțiuni introductive

Un geomorfosit sau un punct (loc) geomorfologic poate fi definit ca o porțiune a suprafeței terestre cu o importanță deosebită în înțelegerea evoluției Pământului, a climatului și a vieții (Grandgirard, 1997; Panizza, 2001; Reynard, 2004).

Geomorfositul primește mai multe valori datorită percepției societății omenești. [anonimizat], [anonimizat].

Conform M. Panizza (2001) siturile geomorfologice se definesc ca forme de relief și / [anonimizat], culturală – istorică, economică, datorită percepției umane.

Simultan cu termenul de geomorfosit s-a introdus în literatura științifică și termenul de geosit.

Geositurile reprezintă totalitatea elementelor legate de interiorul Terrei (forme și procese endogene) și de suprafața scoarței terestre (litosferă) care prezintă o anumită valoare pentru om și activitățile sale.

În categoria geositurilor intră: [anonimizat] (rifturi, [anonimizat]) și geomorfositurile (orosituri, glaciosituri, carstosituri, vulcanosituri, eolisituri).

Geositul poate prezenta aceleași atribute ca geomorfositurile. [anonimizat] (științific, turistic, economic) și de cel care realizează evaluarea.

Amplasarea și delimitarea arealului în studiu

Figură 1 Delimitarea arealului de studiu

CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ A ZONEI

2.1 [anonimizat], la extremitatea sudica a [anonimizat], [anonimizat]. Aflată la o altitudine cuprinsa între 800 si 1200 m, ocupa o suprafata de 9491 ha, cu o populatie de 4746 locuitori si dispune de o suprafata împadurita de 5482 ha.

Geologia

În acest sector care îmbrățisează platforma largă a Branului, îmbracă un facies conglomeratic cu intercalații de brecii calcaroase la partea inferioară și cu intercalații sporadice de gresii în partea terminală. Succesiunea atinge 500m grosime în partea de est a culoarului. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], mai puțin de 20% din numărul elementelor. La partea inferioară a acestor conglomerate se găsesc intercalate: brecii, conglomerate, pe alocuri cu blocuri foarte mari de calcare și șisturi calcarenitice și brecii calcaroase.

Relieful

Fiind localizat în în zona administrativă a [anonimizat]l realului Dâmboviței dar cu o mai mare amploare în jurul depresiunii Podul Dâmboviței. Înfățișarea actuală a arealului Rucăr-Bran este rezultatul unei îndelungate evoluții, iar majoritatea cercetătorilor evidențiază faptul că acest spațiu care se suprapune culoarului s-a individualizat în mezozoic la sfârșitul cretacicului datorită mișcărilor de cutare prin care s-au înălțat sinclinalele Bucegi, Piatra Craiului și anticlinalul Leaota.

Din punct de vedere petrografic, arealul este alcătuit din formațiuni petrografice dure cristaline, cam pe la mijlocul erei mezozoice teritoriul arealului Rucăr-Bran a funcționat ca un bazin de sedimentare încadrat de masivele cristaline ale Leaotei, Făgărașului și Iezerului. Aici s-au acumulat din jurasic până în cretacic în mai multe cicluri formațiuni predominant calcaroase, calcare compacte sau gresii și marne apoi formațiuni detritice formate mai ales din conglomerate și gresii.

Clima

Din zona comunei Moeciu este temperata de depresiune intramontana caracterizata prin veri racoroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, iar in zonele vecine se inregistreaza valori cuprinse între 4grade Celsius (Rucar), 7grade Celsius (Brasov), 8grade Celsius (Campulung). In luna iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27grade Celsius, iar în luna ianuarie temperatura variaza între -10 si -15grade Celsius. Zona Moieciu este bogata în precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an.

In sezonul rece, numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului de zapada este de 40-50 cm. Vânturile predominante în zona au o viteză de 3-5 m/s. Deschiderea depresiunii către capete conditioneaza permanenta miscare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe vaile adanci ale raurilor. Sunt prezente si brizele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termica redusa, adăpost de vânturi puternice, umezeala relativ redusa, strat de zăpadă bogat si îndelungat, insolatie ridicată cu valențe turistice deosebite.

Hidrografia

Resursele de apă se instituie în principala sursă de atracție turistică aparținând cadrului natural. În arealul Rucăr-Bran apele curgătoare alcătuiesc un veritabil păienjeniș, care ferăstruiește munții, generând bazinete depresionare cu lunci, terase și chei de rară spectaculozitate. Apele curgătoare sunt reprezentate de râul Dâmbovița care drenează partea centrală și sudică a arealului și râul Turcului care se scurge spre Depresiunea Brașov.

Bazinul hidrografic al Dâmboviței ocupă circa două treimi din suprafața arealului fiind cel mai important afluent al Argeșului cu o lungime de 266 km. Dâmbovița își are obârșia în masivul Iezer-Păpușa sub vârful Roșu la o altitudine de 2.240 m prin unirea pâraielor Borcănașul și Valea Vadului. Între izvor și Podul Dâmboviței râul străbate circa 42 de km lungime, o denivelare spectaculoasă de aproape 1500 m având o pantă medie de 39,4 m/km. La Podul Dâmboviței râul se mai domolește dar își mărește debitul prin colectarea afluenților, principalul afluent este Dâmbovicioara, apoi Cheia format din unirea Rudăriței cu Urdărița, acesta își adună apele dinspre Dealul Sasului și Munții Leaota. Debitul mediu anual al Dâmboviței ajunge la 4,55 m3 /s primăvara și 13,5 m3 /s iarna. Între Podul Dâmboviței și Rucăr, Dâmbovița primește pârâul Ghimbav care își adună apele de pe clina nord-vestică al munților Leaota.

Vegetație

Vegetația forestieră, în arealul Rucăr-Bran, are o pondere de 47%. Suprafețele forestiere cele mai întinse aparțin comunei Rucăr, circa 20 mii ha, iar Branul deține 4000 ha.

În repartiția altitudinală a pădurilor distingem un prim etaj al pădurilor de foioase, mai ales făgete, între 500-1000 m și un etaj al pădurilor de amestec până la 1400-1500 m.

Pajiștile secundare reprezintă o asociație care ocupă, datorită dezvoltării unui păstorit intens, mari suprafețe din Platforma Bran. Covorul pajiștilor montane este format din numeroase specii, cum ar fi: păiușul (Festuca rubra), firuța (Agrestis termis), țepoșica (Nardus stricta), păiușul de livadă (Festuca pratens) și trifoiul alb (Trifolium repens).

Pădurile de foioase sunt răspândite în bazinele depresionare din partea sudică a arealului Dâmboviței și pe Valea Moeciu în partea de nord; alături de fag cel mai răspândit arbore al acestor păduri este carpenul (Carpinus butulus).

Specii de mare interes științific sunt endemismele dintre care amintim: garofița Pietrei Craiului (Dianthus spiculifolius) unică în lume care se răsfață pe bârnele inaccesibile ale Pietrei Craiului alături de sângele voinicului, bulbucul de munte (Trollius europaeus), drobușor (Isatis transylvanica), smârdanul (Rhododendron kotschyi) și nu în ultimul rând floarea de colț (Leontopodium alpinum).

2.2 Caracterizarea uman-geografică

Populația și așezările

O adevărată rețea de așezări, gospodării permanente, temporare sau sezoniere sunt risipite pe ambii versanți ai Carpaților de la Rucăr până la Bran. Majoritatea satelor brănene – Fundata, Șirnea, Fundățica, Sohodol, Predeluț, Moieciu de Jos, Moieciu de Sus, Măgura – s-au format prin așezarea populației din satele submontane și văile apropiate. Satele de aici sunt sate risipite fie sub formă de hodăi fie sub forma unor grupări de gospodării constituite în sate sau crânguri. Această structură s-a păstrat până de curând la Măgura și la Peștera, locuitorii trăind în case construite pe stânci sau pe văile apelor repezi de munte. În cadrul acestor așezări gospodăriile sunt situate departe de drumuri, locuitorii căutând să-și asigure prin producția proprie cerințele gospodărești. Existența populației, așezată în gospodării răspândite pe plaiurile munților, este confirmată încă din vechime, într-un document din 1710.

Comuna Moieciu este situată în Țara Bârsei, care nu este altceva decât extremitatea sud-estică a celei mai mari depresiuni intramontane din România – Depresiunea Brașovului – și care ocupă extremitatea sud-estică a județului cu același nume. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moieciu se ridică la 4.892 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.784 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,2%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Turismul și activitațile economice

Moieciu are un mare potențial în activitatea turistică, potrivit pentru toate formele de turism. Aproximativ 9000 de turiști vizitează zona în fiecare lună, dintre care mai mult de 3.500 persoane se cazează în hoteluri și hostelurile din apropiere, precum și procentul de turiști străini este de aproximativ 30%.

Printre tipurile de activități turistice este cel de agrement, favorizat de factori naturali. Turismul de weekend este ajutat de distanța relativ mică dintre suprafață și concentrațiile urbane majore. Turismul de tranzit este favorizat de locația de lângă alte domenii de importanță. Drumețiile se practică în special în timpul verii – iar popularitatea sa provine din proximitatea masivelor muntoase Bucegi și Piatra Craiului.

Prin turismul rural, producătorii agricoli și proprietarii de terenuri din zonele rurale au încercat de fapt o alternativă la activitățile agricole tradiționale și o modalitate de a menține unele dintre vechile tradiții și obiceiuri, deși aceste așezări nu au mai păstrat atmosfera din satele antice din trecut. Turismul rural este, de fapt, o modalitate de a utiliza spațiul rural, prin care resursele specifice mai puțin cunoscute și mai puțin promovate sunt comercializate fără a pierde autenticitatea și identitatea lor culturală, arhitectura specifică, fără "deturnarea " agricol al terenului. Interesul crescând față de alimentația naturală și rațională este un factor de atracție care este din ce în ce mai răspândit pe piața internațională și, în special, în țările dezvoltate. Viața de țară asigură o odihnă activă, care este fie rară, fie mai scumpă în zonele urbane.

Patrimoniul Geositurilor

Inventarul geomorfositurilor

Cele mai reprezentative geosituri din zona arealului reprezentat sunt Peștera cu Lilieci, și peștera Valea Coacăzei.

Peșterile Coacăzei și Liliecilor din cadrul comunei Moieciu fac parte din numeroasele peșteri (din totalul de 362 de cavități) care aparțin reliefului endocarstic din culoarul depresionar Bran – Dragoslavele.

Peștera Coacăzei este situată pe stânga văii cu același nume, în amonte de confluența cu Valea Ulmului. După confluență, cele două văi menționate formează valea Scârcioara, una din văile importante ale bazinului hidrografic Turcu, bazin care drenează nordul culoarului Bran – Dragoslavele.

Figură 7 Așezarea geografică și aspectul reliefului din preajma peșterii Coacăzei

Figură 8 Peștera Coacăzei sculptată în calcare

Figură 9 Așezarea geografică a Peșterii Liliecilor

Peștera Liliecilor, la rândul său, este situată la altitudinea absolută de 950m, fiind săpată înt-un martor de eroziune din care jurasice, de-a lungul pârâului Valea cu Calea, afluent al văii Sbârcioara. Peștera se dezvoltă sub forma unei unice galerii din 162m, orientată est-vest, cu înălțimi care nu depășesc 8m.

Evaluarea geomorfositurilor

Valoarea Peisagitică

De la intrarea Peșteri cu Lilieci putem observa un punct de belvedere. Peisajul este specific vegetației de silvo-stepă și sunt zone neafectate de activitatea antropică unde peisajele constită adevărate cadre de poveste ce inspiră tradiționalismul.

Figură 10 Panoramă de pe platoul de deasupra Peșterii Liliecilor

Valoarea culturală

Din ansamblul creației artistice populare din zona Moeciu de sus si a comunelor invecinate se evidențiază în mod deosebit portul popular. Acest gen de creație este poate, mai mult decât oricare altul, legat de viața omului, de condițiile istorice, socio-economice și de mediul înconjurător. Imbinând utilitatea cu estetica costumul popular în variantele sale mușcelean și brănean, a evoluat lent, influențându-se reciproc și caracterizându-se printr-o anumită specificitate, unitate stilistică și armonie. In același timp, județul Brașov fiind o regiune de vie circulație carpatică, se resimt în bogăția și frumusețea portului popular influențe din Țara Românească și Transilvania. Majoritatea pieselor costumului popular erau lucrate în gospodării, din materiale produse în cadrul economiei de tip autarhic, rural. Rolul femeii era primordial în confecționarea costumelor populare.

Figură 11 Portul popular românesc din zona Transilvaniei

Coeficientul valorii ștințifice și educaționale

Coeficientul valorii funcționale

Coeficientul valorii turistice

Protecția geomorfositurilor

Rezervația naturală a fost declarată arie protejata și se întinde pe o suprafață de 4,80 hectare.

Aria protejată reprezintă o cavernă (peșteră în versantul pârâului Valea cu Cale) constituită pe un singur nivel, cu galerii orizontale sau ușor ascendente, cu diferite formațiuni concreționare și depozite de guano pe jos. Peștera adăpostește colonii de lilieci din speciile: Myotis myotis (liliac comun) sau Myotis blythii (liliac cu urechi de șoarece) specii cavernicole (protejate prin lege) aflată pe lista roșie a IUCN.

Peștera Liliecilor este inclusă în Parcul Național Piatra Craiului și se suprapune sitului Natura 2000 Piatra Craiului.

Valorificarea turistică a geositurilor

Propuneri privind amenajarea infrastructurii zonei, amenajări cu scopul de a proteja geositurile

Infrastructura existentă în zone nu valorifică foarte bine cele două situri. Peștera Liliecilor și Peștera Coacăzei dispun de două drumuri DN73 și DC58, ce fac legătura între comuna Moieciu de Jos și Castelul Bran. Un castel de interes național cu mari legături istorice pentru floclorul românesc și tradițiile regiunii transilvănene iar astăzi un punct turistic bine valorificat. Amenajările ce țin despre informarea turiștilor în legătura cu protecția geositurilor lipsesc cu deservârșire. Majoritatea turiștilor trec neștiind de oportunitățile zonei în cauză. Amplasarea unor marcaje de tip informativ sau de restricționare și avertizare, implementarea și modernizarea unor drumuri/trasee pentru situri, inventarea unor povești ce pot avea o anumită referire la castelul Bran ar putea influența creșterea numărului de turiști. Amenajarea și implimentarea unor lumini interioare și a unor poteci din lemn în peșteri în conformitate cu explorarea acesteia dar fără a perturba habitatul interior. Asocierea castelului Bran cu o legendă de tipul SCI-FI pe tema marelui personaj ,,Dracula,, și a liliecilor din Peștera Liliecilor ar avea o șansă pentru o cerere turistică mai mare.

Integrarea geositurilor într-un traseu turistic

Traseul turistic va dispune la alegerea participanților de a efectua călătoria prin deplasarea acestora cu ajutorul bicicletelor puse la dispoziție într-o parcare amenajată sau prin ajutorul unui firme de transport ce ofera un autocar.

Turiștii pe lângă activitațile culturale sugerate în traseul turistic vor avea ocazia de a interacționa cu localnicii din comuna Moieciu, învitându-i la degustarea produselor și preparatelor tradiționale.

Panouri de promovare a geositului

Legenda Peșterii Moeciu:

Concluzii

În concluzie, valoarea fiecărui geosit este influențată direct de valoarea pe care arealul respectiv o are pentru om. Acest ansamblu foarte sărac este dificil de încadrat cultural. Însă valoarea științifică a geositurilor poate fi importantă pentru cei aflați în domeniul de studiu, însă promovarea geositurilor în industria turistică este slab dezvoltată și nu se constrânge aplicarea unor metode de dezvoltare durabilă pentru comuna cu pricina. Implimentarea unor strategii ar putea influența balanța creșterii economice din zonă.

Bibliografie

M. Cârciumaru, Elena-Cristina Nițu, R. Dobrescu, R. Ștefănescu – Paleoliticul din Județul Brașov

https://brasovtourism.app/en/places/moieciu-wdhvfbah6ki6cg

http://www.nos.iem.ro/bitstream/handle/123456789/199/Boboc%20Luminita.pdf?sequence=1&isAllowed=y

https://galtranscarpatica.ro/arhiva-gal-2013-2017/wp-content/uploads/2014/06/Proiect-final-PDL-v7.pdf

Patru-Stupariu Ileana Georgeta – Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele studiu de geografie fizică și evaluarea peisajului.

Comuna Moieciu

https://www.speotravaux.iser.ro/08/art04.pdf

G. Diaconu, Ș. Marincea, D. Dumitraș – Mineralogical researches in ,, Peștera cu Lilieci din satul Peștera’’ Bran-Rucăr passage

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Peștera_Liliecilor_(Rucăr-Bran)

https://www.researchgate.net/publication/288442831_The_economic_benefits_of_tourism_in_the_rural_area_case_study_Rucar-Bran_Corridor

https://www.researchgate.net/publication/314259504_SWARMING_ACTIVITY_OF_BATS_AT_THE_ENTRANCE_OF_LILIECILOR_CAVE_FROM_RARAU_MOUNTAINS