Bazinul hidrografic Ozana și ariile învecinate. Potențialul turistic și valorificarea actuală sau viitoare a acestuia. [306339]

Bazinul hidrografic Ozana și ariile învecinate. Potențialul turistic și valorificarea actuală sau viitoare a acestuia.

Masterand: [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat], ne amintim de vorbele lui : „Dragu-[anonimizat] !”.

Râul Neamț (Ozana) este un afluent al râului Moldova,, [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat].

Lucrarea de față cu titlul ,, Bazinul hidrografic Ozana și ariile învecinate. Potențialul turistic și valorificarea actuală sau viitoare a acestuia.ˮ, reprezintă o [anonimizat] a calității unor elemente ale cadrului natural.

Studiul turismului bazinul hidrografic Ozana și ariile învecinate precum și potențialul turistic și valorificarea actuală sau viitoare a acestuia, a fost conceput într-o [anonimizat]. [anonimizat], climatologică, hidrologică etc., [anonimizat], [anonimizat]. În vederea elaborarii studiului de față, s-[anonimizat], [anonimizat], hidrografice și de mediu.

Activitățile de cercetare începute în cadrul acestei lucrări le considerăm a [anonimizat].

Scopul și obiectivele cercetării sunt date de însă și actualitatea temei de cercetare: [anonimizat], [anonimizat]:

– [anonimizat];

– [anonimizat];

– populația, așezările și economia bazinului;

– atracții turistice aparținând patrimoniului turistic natural;

– atracții turistice aparținând patrimoniului turistic antropic;

– [anonimizat], cazare, agrement sau destinată sportului;

– tipuri de turism practicate în bazinul hidrografic Ozana și în împrejurimi;

– fluxurile turistice în cadrul bazinului hidrografic Ozana și împrejurimi;

– analiza SWOT a [anonimizat];

– [anonimizat];

– măsuri pentru promovarea turismului din arealul cercetat ;

– perspective în dezvoltarea turismului în bazinul hidrografic Ozana și în împrejurimi. Integrarea dezvoltării turismului în dezvoltarea durabilă a arealului cercetat.

Suportul teoretic și științific al prezentei lucrări a fost stabilit în scopul fundamentării cât mai complete a obiectului cercetărilor și a urmărit atingerea graduală a obiectivelor enunțate în procesul elaborării lucrării.

Lucrarea de față cuprinde un numar mare de tabele, grafice și fotografii, care în decursul cercetării au fost utilizate și bazele informaționale ale diverselor instituții cum ar fi: Agenția pentru Protecția Mediului Neamț, Agenția Județeană de Statistică Neamț, Sistemul de Gospodărire a Apei ,,Siretulˮ, sucursala Neamț, Centrul Meteorologic Regional Moldova – Bacău, Primăria Tg. Neamț, cu care am conlucrat pe parcursul efectuării cercetărilor, dar și studiile practice efectuate pe teren, în vederea colectării de date și informații utile.

În metodologia de cercetare, s-au folosit atât metode clasice specifice geografiei cât și metode și mijloace moderne. Astfel, pentru prelucrarea și analiza datelor, am apelat la informatizare și la tehnica de calcul,., la informații satelitare, la investigații de teren și la o bibliografie de actualitate.

Activitatea din teren s-a realizat pe o perioadă mai lungă de timp.În această perioadă sau făcut observații directe pe baza informațiilor deja existente. Tot în această perioadă au fost colectate și datele de la instituțiile mai sus amitite, privitoare la temperaturi, precipitații, debite rîului, date socio-economice și turistice ale localităților și cu privire la infrastructură.

Semnificația și valoarea aplicativă a lucrării constau în faptul că finalitatea și rezultatele cercetării precum și concluziile întocmite pot servi ca îndrumător sau ghid pentru reprezentanții autorităților publice locale dar pot deveni comentariu științific al problematicii abordate, pentru cercetări în domeniul geografiei.

Lucrarea abordează mai multe probleme ce vizează cadrul natural al bazinului hidrografic Ozana în sectorul montan, identificarea potențialului turistic și valorificarea elementelor existente și realizarea unei evaluări cantitative a acestuia.Prin realizarea studiului de fașă s-a dorit identificarea spațiilor de cazare, potențiale și existente în bazinul hidrografic Ozana, evaluarea acestora din punct de vedere al susceptibilități.

Toate datele colectate au fost prelucrate în Microsoft Excel în scopul producerii graficelor finale. Acest studiu s-a realizat cu sprijinul nemijlocit al domnului conferențiar universitar doctor Dumitu Mihăilă, coordonator științific, căruia țin să-i mulțumim pe această cale pentru observațiile, sfaturile, colaborarea și încurajările oferite.

De asemenea, mulțumim tuturor instituțiilor care au avut amabilitatea de a-mi pune la dispoziție toate datele și documentația de care am avut nevoie pentru lucrarea de față, precum și colegilor care m-au ajutat la realizarea acestei lucrări.

Capitolul 1. Aria de studiu (localizare)

Bazinul hidrografic Ozana, este pozitonat în partea de nord a județului Neamț și în partea centrală-estică a Munților Stânișoara, munți de dimensiune mijlocie, care ajung la altitudinea maximă de 1530 m, Vârful Bivolul și se varsă în râul Moldova, în dreptul localității Timișești. Are o suprafață totală de 427km².

Orașul Tg. Neamț este cel mai important centru de interes din arealul de studiu și își are originile în secolele dinaintea formării statului feudal Moldova. Descoperirile arheologice realizate în aria de locuire a orașului, în cartierul Țuțuieni, atestă existența urmelor certe de existență a locuințelor cel puțin din ultimele decade ale secolului al XIV-lea.

Sursa: APDTNvalea Ozanei

Foto1. Valea Ozanei în dreptul orașului Tg. Neamț

Orașul Tg. Neamț este situat în nord-estul României , și în nordul județului Neamț, în partea de vest a regiunii istorice Moldova.Orasul este situat la o altitudine medie de 365 m, pe terasa râului Ozanacare este afluentul principal al Moldovei. Prin pozitia sa geografica , orașul se află la intrarea în Depresiunea Neamț-Ozana, la poalele Culmii Pleșu. Formele de relief principale intalnite sunt Depresiunea Neamțului (Ozana – Topolița), Culmea Pleșu, în partea sudică- dealurile Movilelor, Humulești și Ocea și la est valea Ozanei este inchisa de dealul Boiștea. Numele orașului provine de la toponimul râului cu același nume ,,Nemetiˮ, idee susținută în însemnările episcopului catolic Marco Bandini, care a vizitat colectivitatea catolică din Tîrgu Neamț, în 1646, nota: „orașul este așezat lângă un râu … , de la care își ia numele” (Călători străini prin Țările Române, tomul V, 1973).

De la acelasi toponim ,,Neamțˮși-a luat numele si cetatea din apropiere, Cetatea Neamț, respectiv Mănăstirea Neamț, ce apoi s-a extins asupra ocolului și ținutului care și-a avut centrul în oraș sau la cetate.

In apropierea bazinului hidrografic Ozana s au dezvoltat mariile arii turistice datorită prezenței în județ a unor așezăminte culturale și naționale de o deosebită importanță dar și a unor unițăți de relief sau areale ce o deosebită importanță pentru flora și fauna țării noasre care au fost declarate zone protejate. Din suprafața județului, 8396 ha sunt ocupate de Parcul Național Ceahlău, 30818 ha de Parcul Natural Vânători Neamț și o mică parte de Parcul Național Cheile-Bicazului Hășmaș.

Parcul Natural Vânători Neamț ce are o suprafață de 30818 ha , a fost infiintat în anul 1999 si este arie protejată încadrată – conform clasificării Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii –utilizată în principal pentru conservarea peisajului și recreare – în categoria a V-a. Parcul Natural Vânători Neamț este situat în nordul județului, si este inconjurata de comunele Agapia, Crăcăoani, Vânători Neamț, a orașului Tg. Neamțdar dar și de stațiunile Oglinzi și Bălțătești .

Accesul către Parcul Natural Vânători Neamț se poate realiza dinspre Tg. Neamț, Piatra Neamț, Vatra Dornei- Poiana Largului, Pașcani, Fălticeni, pe drumurile naționale. Dinspre București pe E 85 București – Roman – Cristești și apoi pe DN 15 B până la Târgu Neamț.

Rezervația naturală Braniștea – Nemțișor este o rezervație științifică de stejar, si se intinde pe o suprafață de 55 ha, Aceasta rezervatie este situată pe terasa de confluență a Nemțișorului cu Ozana, la o altitudine de 460 – 550 m. Rezervația înglobează alte specii de foioase, arbuști și plante ierboase, unele rare pentru zonă, în afară de stejarii seculari, care depășesc ca vârstă 200 de ani Un popas turistic și un camping, situate în lungul șoselei, în rariște de codru, oferă posibilități de staționare și de cazare confortabile. În cadrul acestei rezervații se se afla zone de agrement destinate pescuitului sportiv pe malurile celor trei iazuri (iazurile Zimbrilor, Cerbilor și Căprioarelor).

Centrul de Informare Turistică se află în localitatea Văratec iar aici se găsesc informații legate de accesul în aria protejată, , atracțiile turistice din zonă , capacități de cazare (hoteluri, moteluri, pensiuni agroturistice) etc.

Capitolul 2. Particularitățile cadrului fizico – geografic

Bazinul Ozana este poziționat în cadrul Carpaților Orientali pe partea estică a Munților Stânișoara ce au o mare deschidere spre est prin culmea principală a Stânișoarei numita Bivolul – Hălăuca ce este suspendată la 1500 m, situată în partea de vest a bazinului este încadrată de Vârful Bivolul (1530 m) și Vârful Lui Țifui (1512 m) iar acestea constituie cumpăna de ape dintre bazinul Ozana și bazinele Sabasa și Farcașa. De aici se desprind o serie de culmi secundare, de aproximativ 1000 – 1100 m, orientate vest-est, Muntele Dealul Lung, Tarnița Mică, Piciorul Paltinului, Piciorul Răchitei, Muntele Agăpenilor. Bazinul este mărginit la nord, de o serie de culmi montane rotunjite de modelare selectivă Obcina Hotarului, Culmea Pipirigului, Muntele Ciorilor, Piciorul Bompa, Culmea Leghin, Coasta Fagului, Obcina Carpenului orientate nord nord-est. Culmile sunt mărginite de o serie de vârfuri cum ar fi Vârful Chițigaia (1194 m), Vârful Surd (1021 m), Vârful Dobreanu (882 m), care delimiteaza zona de bazinul hidrografic Nemțișor. Valea este închisă de culmea ce îmbină vârfurile Bran – Stâna Mănăstirii situată la peste 950 m, orientată nord – sud perpendiculară pe aceasta, care la rândul ei, este dublată spre est de culmea Dumesnic (1100 m), ambele aparținând ferestrei tectonice Bran – Dumesnic.

În partea de sud-vest din Vf. Piciorul Lat (1094 m) se despride culmea Muntele Răscoalelor până în Vf. Muntișorului (1216 m) urmat de culmea Petru Vodă cu pasul Petru-Vodă (900 m) ce se continuă prin Culmea Mare, Plaiul Hangu, Bâtca Târgurilor, Muntele Chif, Obcina Cintelor, Obcina Tăciunelui, Obcina Săscuța spre sud. În sud-est, culmile sunt dominate de vârfurile Argelului (1067 m), Bundicului (1128 m), formate pe gresia de Tarcău rezistentă la eroziune, domină și ele zona depresionară.

Legatura dintre acestea și aria depresionară este realizata de către versanții celor două văi, Pluton și Ozana, versanți intens fragmentați de către afluenții râurilor principale, creându-se interfluvii secundare și culmi. Dintre acestea rețin atenția interfluviile dintre Dolița și Dolia, interfluviile situate între afluenții mai importanți de pe stânga Plutonului, Piciorul cu Vulpi, Piciorul Gherasim , Piciorul Buturaș, Plaiul Cujbei, Dealul Cotnărel, Piciorul Dogăriei, Piciorul Țigănesc, Muntele Foalelor, etc.

pe valea superioară a râului Ozana este așezată ,,depresiune intracarpatică de facies petrograficˮ( Ichim, 1979), Depresiunea Piprig și cel mai important afluent al acestuia Plutonul. Valea râului este, în general, strâmtă de până la 200 m, însă după confluența Ozanei cu Plutonul dar există sectoare de lărgire și îngustare, care pot ajunge și la 500 m lățime până la zona de contact cu Subcarpații,.

Prin depresiunea cunoscută și sub numele de Depresiunea Neamțului (David, 1932) sau Depresiunea Nemțișorului ( Popp, 1936). David M. considera ,,Depresiunea Neamț una din cele mai desăvârșite depresiuni subcarpatice din țara noastră” se face Conexiunea cu Subcarpații Moldovei . Aceasta are forma de trapez cu latura mare spre munte bine închisă din toate părțile, cu înălțimi proeminente, dar cu porți de legătură către răsărit spre valea Moldovei. În jurul altitudinii de 600 – 680 m se află limita dintre depresiune și munți și are o lungime de circa 28 km, iar lățimea de 3 – 14 km.

La extremitatea nord-estică a depresiunii, este localizat orașul Târgu- Neamț între două porți care străjuiesc Valea Ozanei: dealul Boiștea și Culmea Pleșului, iar spre sud valea este închisă de dealurile Movilelor, Ocea și Humulești iar la nord, Culmea Pleșului domină orașul,.

La sud și sud-vest de orașul Târgu- Neamț, se află dealurile Brădățel, Olarului, Osoiului, Carpeni. Culmea Pleșului, cu o lungime de 24 km, este situată la nord, și are înălțimea de 913 m, care scade spre sud-est în dreptul orașului Târgu -Neamț. Vârful Vânători are altitudinea de 623 m, dominând cu aproape 250 m albia râului Ozana, printr-un abrupt stâncos. Dealul Boiștea este situat pe partea sud-estică a orașului Târgu – Neamț, pe partea dreaptă a râului Ozana, la ieșirea din depresiunea subcarpatică, are o altitudine maximă de 582 m. Lunca râului Ozana (Neamț) reprezintă un relief de acumulare alcătuit din sedimente aluvionare cu o grosime maximă de 6 m.

Clima, este temperat – continentală, cu particularitățile specifice părții de est a țării. Deosebirile sunt definite de particularitățile circulației atmosferice impuse de formele și fragmentarea reliefului dar si de altitudine,. Temperatura medie anuală crește progresiv din zona montană spre est, spre zona dealurilor subcarpatice și de podiș. Valorile extreme absolute ale temperaturii aerului indică importanța factorilor locali în modificarea stării generale a vremii.

Temperatura medie anuală a aerului la stația meteo Tg. Neamț este de 8,2 °C. Luna cu cu temperatura cea mai ridicată este iulie (19,5°C ) iar cea cu temperatura medie cea mai scăzută este ianuarie (-3,8°C) ,iernile nu sunt prea reci, media fiind de –2,4°C Primele zile cu îngheț apar de obicei în a doua decadă a lunii octombrie, iar ultimele zile de îngheț apar în a doua decadă a lunii aprilie. Numărul zilelor cu îngheț este în medie de 115 pe an. Amplitudinea termică anuală este de 23,3°C.. Umiditatea relativă a aerului are o valoare medie anuală de 76%.

Dinamica atmosferei are trăsături neregulate în frecvență, durată, intensitate, direcție și manifestare prezentând un calm accentuat. Regiunile de podiș sunt deschise spre circulația atmosferică din est. Vântul în sectorul montan are frecvența cea mai mare din sectorul vestic și nord-vestic, cu viteze medii de 6-7 m/s și intensități maxime ce pot depăși 40 m/s în perioada de iarnă. Vânturile dominante sunt cele de nord-vest urmate de cele de sud-vest. Precipitațiile medii multianuale înregistrează valori maxime in zona montană, Ceahlău-munte 684,9 mm comparativ cu zona înaltă a bazinului hidrografic Ozana, scăzând spre est: 614,3 mm în Târgu Neamț.

În întinderea zonei studiate, respectiv bazinul Ozana se impun atenției: ape de suprafață si apele subterane .

Apele subterane sunt adăpostite în depozite nisipo-grezoase cu o mare permeabilitate. Caracteristica distinctă, a acestor ape este data de conținutul restrâns de săruri și de faptul ca sunt potabile dar atunci când însă intră în contact direct cu argilele salifere devin clorurato-sodice, iar atunci când sunt cantonate în nisipuri și gresii friabile pot fi bicarbonatate calcice și magneziene. Izvoarele subterane sărate se gasesc in împrejurimea stațiunilor Băile Oglinzi, Băile Bălțătești, dar si în apropierea localității Vânători. Aceste izvoare au, în general, un grad de mineralizare ridicat dar debite mici . Apa acestor izvoare sărate a fost folosită de către localnici la extragerea sării prin fierbere (evaporare) și la conservarea alimentelor dar si pentru tratarea diferitelor boli încă din antichitate.

La adâncimi variabile, în funcție de grosimea și genul depozitelor petrografice sunt cantonate stratele acvifere freatice,. În lunca râurilor principale Nemțișorul, Ozana, Secu, apele subterane sunt situate la adâncimi cuprinse între 0,2-5 m. În cadrul teraselor fluviatile ale râului Nemțișor și Ozana, stratul acvifer constituie principala sursă de alimentare cu apă potabilă a localităților Tg. Neamț, Vânători, Humulești, M-rea Neamț etc.

Apa freatică , pe versanți se află la adâncimi mai mari, în funcție de pantă, litologie și de relief. Alimentarea acestor strate acvifere se face direct din apa cantonată în depozite mai vechi cât și din apa de precipitații . Gradul de mineralizare apelor este destul de ridicat (0,56 — 1,39 g/l), încadrându-se în categoria apelor bicarbonatate calcice și magneziene.

Ozana străbate depresiunea intramontană Pipirig, după care intră în depresiunea subcarpatică Ozana-Topolița, străbate Tg.Neamț se varsă în râul Moldova, în aval de localitatea Timișești. Ca afluenți în zona carpatică primeste pârâurile Secu, Domesnic Dolhesti (pe dreapta) iar în Depresiunea Ozana – Topolita primeșe ca afluent pârâul Nemțișor (pe stânga). Suprafata bazinului hidrografic este de 427 km2.În privinta regimului de alimentare al apelor predomină cel pluvial — nival moderat, debitul înregistrând oscilații în functie de anotimp și de cantitatea de precipitații. Cea mai mare parte a anului are un debit mic, alimentat în special din izvoare subterane, motiv pentru care prezintă un nivel redus, de cca. 20 — 50 cm. Primăvara debitul crește foarte mult datorită topirii zăpezilor asociate cu ploile de primăvară, nivelul ridicându-se mult peste 1 m, determinând acoperirea completă a albiei majore și provocând inundații.

În sectorul montan, Ozana dezvoltă uneori trepte aluvionare de luncă și trepte de terasă iar în zona subcarpatică, albia se lărgește, firul apei se despletește în mai multe brațe, cu aluviuni groase formate din pietrișuri și nisipuri. Treptele de luncă ocupă suprafețele cele mai extinse: astfel terasa de 2 — 4 m ocupă o suprafață mai mare în dretul localității Stânca, unde este formată în special din aluviuni. Celelalte trepte de terasă (6m, 9 — 10 m, 15 — 20 m,) se extind spre exteriorul zonei montane, pe acestea fiind situate așezările Stânca, Lunca. În aria subcarpaticä, debitul Ozanei scade considerabil datorită infiltrării în aluviunile groase din albia acesteia. Dintre afluenții Ozanei, o importanță trebuie acordată pârâului Secu. Acesta și-a creat o albie destul de lată, prezentând o succesiune de trepte de luncă (2 —3) două trepte de terasă, unde sunt situate mănăstirile Secu și Sihăstria.

Flora prezentă în bazinul hidrografic Ozana este destul de variată și bogată. În pădurile din jur se întâlnesc în general foioase (fag, mesteacăn, carpen, stejar, cireș, măr, plop) și conifere (brad, molid și pin) dar și arbuști (corn, măceș, alun etc.), numeroase specii de graminee, flori și plante caracteristice stepei. Rezervația naturală Braniștea de la Nemțișor cuprinde stejari seculari, păduri de fag și carpen între satul Nemțisor și Târgul Neamț dar și păduri de fag și rășinoase în jurul Mănăstirii Neamț. În pădurile de fag sau fag și carpen se întâlnesc arbori izolați de paltin de munte, brad alb, plop tremurător și tei argintiu. Primăvara înaintea înfrunzirii arborilor apar câteva plante: brebenei, păștița,păștița galbenă, trei răi, horști. brândușele de primăvară ,măseaua ciutei, viorelele, ciuboțica cucului și floarea paștelui.Iar după închiderea coroanelor au condiții de dezvoltare doar plantele iubitoare de umbră dintre care cele mai întâlnite sunt : ferigi, colțișori, măcrișul iepurelui, vinarița și breiu, ciocul berzei, lăcrămiță, alior, perișor, vulturică, sănișoară, fragi. Pe versanții montani dintre Mănăstirea Agapia și Văratic sunt păduri de fag și conifere:

-fagul este însoțit de bradul alb dar uneori și de molid, paltin, mesteacăn și carpen;

-subarboretul lipsește aproape complet și în mod cu totul întâmplător apar exemplare de alun , păducel , soc și zmeură.

În rezervațiile naturale din arealul de studiu au fost identificați peste 3.000 taxoni, plante inferioare și superioare, dintre care peste 60 taxoni endemici.

Fauna influențată de pădurile conifere și de foioasedar si de clima și relieful variat. Caracteristica faunistică a zonei subcarpatice este caracterizata de eterogenitatea ecologică și taxonomică a elementelor constitutive, datorită posibilităților de deplasare și de pătrundere, în ambele sensuri, ale unor de podiș sau elemente montane. Numeroase specii de interes cinegetic: mistrețul, căprioara, jderul, vulpea și iepurele se gasesc pe suprafața bazinului Ozana. Ursul a coborât din zona montană a bazinului, și își extinde arealul în dealurile subcarpatice, ca urmare a măsurilor de protecție.Rezervație de creștere a zimbrilor se gaseste în pădurea Dumbrava. În păduri și livezi pot fi văzute șoarecele-gulerat, veverița ,pârșul-mare ciocănitoarea-verzui, sturzul-cântător ,șoimulețul- de-seară, porumbelul-gulerat etc.,iar dintre reptile, se întâlnesc gușterul ,șopârla-de- munte, șerpi iar dintre amfibii, brotăcelul, broasca-de- pădure, broasca-brună, și salamandra. Râul Ozana și afluenții săi sunt populați de scobari și boișteni.

In bazinul hidrografic Ozana, sunt formate cernoziomuri dispuse de condiții pedogenetice iar dealurile subcarpatice au luvisoluri albice și soluri brune , iar pe suprafețele drenate, pe un substrat de roci argiloase, sărace în carbonați, se găsesc soluri brune și brune luvice în alternanță cu nișipuri și pietrișuri,. Luncile și glacisurile de acumulare au avut condiții favorabile formării solurilor brune luvice pseudogleizate iar, versanții nordici ai unor dealuri și versanții estici ai culmilor montane, care mărginesc depreșiunea subcarpatică Ozana – Topolița, au soluri brune acide, acestea sau format în condițiile acoperirii cu pădure de fag sau de gorun, cu afin. Pe marne, s-au format soluri intrazonale, determinate de rocă (pseudorendzine) sau de excesul de umezeală (soluri humicogleice). În lungul pârâiașelor cu conținut bogat în săruri sau în jurul izvoarelor de sare apar soluri halomorfe (săraturi). Aluviunile recente au evoluat spre soluri aluviale, în diferite stadii de evoluție, de la protosoluri la soluri gleice sau humicogleice. Caracteristicile pedologice ale zonei au determinat modul de foloșință al terenurilor, contribuind la diversificarea peisajului.

Capitolul 3. Populația, așezările și economia bazinului hidrografic Ozana și împrejurimi.

În anul 1772, se face primul recensământ oficial al populației orașului ce va fi reluat în anul 1774, din trebuințe de întreținere a armatei în timpul războiului de către administrația rusă,. Populația orașului a crescut constant, mai ales cu a doua jumătate a secolului XIX. În acea perioadă au sosit în oraș mulți români din Transilvania, precum și evrei din Galiția și Imperiul Țarist. Populația evreiască deveni numeroasă în perioada interbelică , reprezentând comform rencesământului din anul 1930 aproximativ o treime din populația orașului. În anul 1989 datorită închiderii fabricilor din oraș și al declinului calității vieții , a urmat un exod al populației orașului către comunele și satele învecinate. După 2000, mulți locuitori au emigrat către statele vest europene, acest aspect conducând la scăderea populației. Începând însă cu anul 2007, populația a început din nou să crească până în anul 2017 (fig. 1) așa cum se întâmplă și la nivel național.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Târgu Neamț ajunge la 18.695 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 20.496, cu o creștere în prezent populația ajunge la 22003 locuitori.

sursa:Institutul Național Statistică

Fig. 1 Evoluția populației orașului Tg. Neamț 1912-2017

În comunele învecinate orașului Tg. Neamț și care fac parte din arealul de studiu, populația este de 7595 Vânători –Neamț, 8627 Pipirig, 6635 Bălțătești, 3852 Agapia, conform Direcției regionale de statistică în total însumand 48.712.- aproximativ cât populația unui oraș de mărime mijlocie din țara noastră.

Principalul sector de dezvoltare economică în orașul Tg. Neamț este industria de exploatare și prelucrare a lemnului, datorită faptului că reliefului format în principal din munții care oferă materia primă. Alte ramuri ale industrie ce se găsesc în oraș sunt: industria de prelucrare a cauciucului și a maselor plastice industria textilă și a produselor textile, și industria alimentară.

Datorită faptului că în acest oraș și în îmrejurimi există un potențial turistic ridicat sunt prezente,. comerțul și serviciile . Ponderile cele mai mari în totalul serviciilor comerciale sunt reprezentate de următoarele categorii: alimentația publică și restaurante, cafenele, baruri, servicii financiare, servicii de asanare și îndepărtare a deșeurilor, întreținerea și repararea vehiculilor.

Numărul salariaților din acest oraș ,este de 5873 persoane, dintre care 628 în comerț, 570 în învățământ, 2224 lucrează în industrie, 448 în sănătate, și asistență socială, 231 în transporturi, depozitare, poștă și comunicații, 142 în construcții iar 87 în administrație publică, 80 în activități bancare și de asigurări, 170 în energia electrică și termică, gaze și apă, 160 în alte ramuri.

Orașul Tg Neamț se confruntă cu o serie de probleme sociale cum ar fi șomajul(5%), din cei 566 de șomeri, 275 sunt femei și restul bărbați. Situația neconformăeste data de persoanele de vârsta a III a, persoanele dependente de alcool, femei și copii victime ale violenței domestice.

Datorită faptului că turimul ca si activitate economică a început sa se dezvolte, la fel și în arealul învecinat, numărul salariaților din turism a crecut în ultimele două decenii reprezentând aproximațiv 10 % din populația salariată.

Capitolul 4. Atracții turistice aparținând patrimoniului turistic natural

Relieful județului Neamț aparține parțial Subcarpaților Moldovei, Carpaților Orientali și Podișului Moldovenesc, așadar unitățile de relief caracteristice în județ sunt cele montane, reprezentate de masivul Ceahlău, munții Hășmaș, munții Bistriței, munții Tarcău și munții Stânișoarei, care ocupă 278.769 ha (51% din suprafața județului). De asemenea putem menționa unitatea de dealuri, ale Podișului Central Moldovenesc și cea subcarpatică, reprezentată de Subcarpații Moldovei. Munții ocupă 51% din suprafata județului, iar dintre aceștia se disting Muntii Ceahlau cu varful Ocolașul Mare (1907m) ce domină întregul ținut al Moldovei. Toate aceste unități de relief ce parte din ele se înscriu în patrimoniul turistic natural sunt importante atracții turistice

Flora vasculară conține 1097 specii si 206 subspecii aproximativ 30% din flora României, din care 61 specii protejate, monumente ale naturii, endemice, specii rare, relicve ale erei glaciare. Vegetația cuprinde 72 asociații vegetale, iar pădurile sunt alcatuite în majoritate din amestecuri de brad (24%), molid (45%).,fag (28%) Totalul plantelor identificate este aproximativ de 2.800 specii, iar 17 specii de plante sunt declarate “monumente ale naturii”dintre care 9 sunt în masivul Ceahlau (de ex. Gențiana lutea), o notă aparte a vegetației fiind reprezentata de fitocenozele de stâncării din rezervația științifică “Polița cu crini”.

Dintre relictele terțiare amintim coada iepurelui, iarba surzilor, micsandra sălbatecă. Din speciile floristice declarate monumente ale naturii sunt Papucul Doamnei, Floarea de colt, Ghințura galbena, Bulbucii de munte, Sangele voinicului, iar dintre raritati: Crucea voinicului, Deditelul, Ruscuta de primavara, Angelica.

Fauna este formată din vertebrate ,17 specii de pesti din 75 spcii. existente în România), 10 specii amfibieni, 8 specii reptile, 30 specii mamifere, 60 specii păsări. Nevertebratele sunt reprezentate de 36 specii de Himenoptere calcidoide ,72 specii de Plecoptere și plecopterul Arcinopterix comparata este o fosila vie.

Din totalul de 6212 ha cat ocupa rezervațiile naturale ale Județului Neamț, Parcul Național Ceahlău deține cea mai mare suprafață (5200ha) Alte doua rezervații:”Codrii de aramă” (goruni) și “Padurea de argint” (mesteceni) – se află între Agapia și Văratec- ambele imortalizate de poetul Mihai Eminescu. iar Rezervația de Zimbri si Faună Carpatina “Dragoș Vodă” se ala în apropierea Mănăstirii Neamț

Incursiunea în cadrul natural de poveste al ținutului Neamț, este completata de Rezervația “Codrii de aramă” (foto2) – o rezervație de goruni ce este situată în comuna Agapia, pe dealul Filiorul, la o altitudine cuprinsă între 550 și 650 metri, si are o suprafață de peste 20 de hectare. Cei mai în vârstă arbori ai rezervației au aproximativ 135 ani iar alături de aceștia, în cadrul rezervației se pot observa aproximativ 300 specii de plante.

Atmosfera de aici este într-adevăr de poveste, pârâul Filiorul străbate poalele dealului cu același nume, înconjurat de pâlcuri de rachitișuri, iar frumusețea pajiștii, care împrejmuiește pădurea, este dată de plante de păiuș roșu și de iarba vântului. Localnicii spun că la asfințint, poate fi admirat “văzduhul tămâiet”, sub lumina razelor de soare, peisaj descris de Mihai Eminescu în poemul ,,Călin, file din povesteˮ. Posibilitățile de cazare în cadrul pensiunilor sunt numeroase comuna fiind este una din destinațiile preferate ale turiștilor datorita numarului mare de edificii religioase

Sursa: infoturism-moldova.ro

Foto2. Codrii de aramă –localitatea Agapia

, Rezervația forestieră “Pădurea de argint” cunoscută din versurile eminesciene se află lângă sediul Ocolului Silvic Văratec pe teritoriul comunei Agapia, pe terasa inferioară a pârâului Topoliței. Pădurea este situată la o altitudine de 540 de metri și ocupă o suprafață de peste două hectare. Rezervația cuprinde în cea mai mare parte mesteceni cu vârsta de peste un secol,dar se găsesc și arbori mai tineri de 20 și până la 50 de ani. La începutul verii, în ziua de 15 iunie se gazduieste Serbarea câmpenească “Pădurea de argint”o serbare populară, cu caracter folcloric, ce a desfășurat în anul 1977 prima ediție .

Sursa: infoturism-moldova.ro

Foto3. ,,Pădurea de Argintˮ –localitatea Agapia

Constituit în anul 1999 “Parcul Natural Vânători Neamț”(foto 4b) se află la granița cu Suceava, în partea nordică a județului Neamț și se întinde pe raza comunelor Crăcăoani, Vânători-Neamț Agapia, și a stațiunilor Oglinzi și Bălțătești.

Parcul se întinde din punct de vedere geografic, pe versantul estic al Munților Stânișoarei (subdiviziunea Munții Neamțului), în partea estică a Carpaților Orientali și peste Subcarpații Neamțului (aflați în cadrul Subcarpaților Orientali), acoperind o parte a bazinului Ozanei și Cracăului. Suprafața acesui parc este de aproape 31.000 de hectare, dintre care peste 26.000 este reprezentat de fondul forestier. Parcul adăpostește o largă gamă de valori culturale, naturale și istorice, dar importanța parcului este data de diversitatea florei și faunei. Parcul găzduiește, în cadrul faunei, o serie de specii rare parte dintre ele aflate pe cale de dispariție: râsul, ursul brun, vidra, zimbrul sau cerbul carpatin, pisica sălbatică, și căpriorul.

Între Valea pârâului Nemțișor și a pârâului Neamț, “Rezervația Dumbrava” gazduieste păduri de stejari seculari. În cadrul rezervației de zimbri “Dragoș Vodă” se mai pot observa cerbi lopătari, cerbi carpatini, bursuci și specii de avifaună.

Foto 4a. zimbri Rezervația,,Dragoș vodăˮ 4b ,,Parcul Natural VânătoriˮNeamț

Rezervația de zimbri "Dragoș Vodă"(foto 4a) cu o cuprindere de 11.500 de hectare una dintre cele mai mari din Europa , a fost creată în anul 1968 și se găseste în nordul județului, în comuna Vânători Neamț, în apropierea Mănăstirii Neamțului. Primele trei exemplare, Rarău, Roxana și Raluca, potrivit cronicii Ocolului Silvic Tîrgu Neamț, au fost aduse în anul 1970 din Polonia iar dintre cei 28 de zimbri existenți la Vânători-Neamț, șase exemplare pot fi admirate la Zimbrăria “Dragoș Vodă”restul exemplarelor se află în parcul de aclimatizare- o suprafață împrejmuită de 180 de hectare iar în decursul anilor s-au realizat transferări de zimbri între rezervații. În anul 1982, la Rezervația de Zimbri Bucșani-Neagra s-au mutat zimbrii Medalist, Metocika, Mentol, Meringhia și Robu, și au rămas la “Dragoș Vodă” zimbrul Rarău și zimbroaica Ravena. De la aceeași rezervație, s-au adus în anul 1998 trei zimbri Rochița, Rodion, și Rodia si în anul 2015, din Suedia, au fost aduse încă patru femele de zimbru. Rezervația pe lângă exemplarele de zimbri,include și exemplare de cerbi lopătari, cerbi carpatini, vulpi, căpriori, urși, lupi și specii de păsări. Tot aici sunt câteva iazuri, special amenajate pentru pescuit, cu exemplare de caras, crap, șalău, știucă sau biban.

Capitolul 5. Atracții turistice aparținând patrimoniului turistic antropic

În arealul de studiu putem vizita numeroase obiective turistice dintre care amintim : Cetatea Neamțului, Muzeul Memorial Mihail Sadoveanu, Casa Memorială Ion Creangă, Casa Memorială Veronica Micle , Casa Memorială Alexandru Vlahută.

Turismul religios

Situată în centrul orașului Biserica Adormirea Maicii Domnului a fost ctitorită între anii 1654 și 1658 de domnitorul Gheorghe Ștefan. În urma izbucnirii unui incendiu, în anul 1864, a fost distrusă biserica din lemn. Din anul următor s-a făcut reconstrucția din piatră și cărămidă, cu trei turle în stil bazilical.

Foto 5 . ,, Biserica Adormirea Maicii Domnului –localitateaTg. Neamț

Între anii 1800 și 1808 a fost construită prin contribuția negustorilor din familia Brașoveanu din Tîrgu Neamț Biserica ,,Sfântul Gheorgheˮ(foto 6) . Biserica are ziduri foarte groase de fortăreață, cu o formă de navă, cu turla la mijloc, în stil bizantin treflat, fiind construită în momentul în care ctitoriile religioase trebuiau să preia rolul fostelor cetăți în apărarea locuitorilor. Preotul Ioan, prin cheltuiala personala în anul 1822 a fost realizată pictura interioară , catapeteasma este poleită cu aur,fiind lucrată din lemn de tei .

Foto 6 . Biserica ,,Sfântul Gheorgheˮ –localitateaTg. Neamț

Unul dintre cele mai cunoscute și mai apreciate monumente din această parte a țării, Mănăstirea Agapia ( foto 7a ) se afla la 9 km față de orașul Tîrgu Neamț si frescele pictate de Nicolae Grigorescu (foto7 b) în perioada 1858-1861 conferă o deosebită valoare acestui monument. Pe lista monumentelor istorice din județul Neamț a fost inclus Ansamblul Mănăstirii Agapia și este constituit din următoarele 7 obiective: Paraclisul „Nașterea Maicii Domnului” – datând din 1864, Biserica „Sf. Voievozi” – datând din secolul al XVII-lea, Chiliile, Biserica de lemn „Sf. Ioan Bogoslov” – datând din 1821, Construcțiile din incintă – datând din secolele XIX-XX, , Bolnița de lemn „Adormirea Maicii Domnului” – datând din 1780 ,Turnul clopotniță – datând din 1823 și Casa scriitorului Alexandru Vlahuță.

Prima consemnare documentară, care margineste moșia Mănăstirii Agapia de cea a Mănăstirii Neamț este atestată din anul 1437 prin Hotârnicia lui Ilieș Vodă . Din cauza terenului construcțiile de la Agapia din Deal nu prea aveau viață lungă șio parte dintre călugări în jurul anului 1600, s-au mutat în vale, ridicând aici o mică biserică, iar în jurul careia se va dezvolta Mănăstirea Agapia de astăzi.

Noua mănăstire a fost cladită de către hatmanul Gavriil Coci – fratele domnitorului Vasile Lupu – și soția sa, cneaghina Liliana între 16 octombrie 1642 și 3 septembrie 1644. La 12 septembrie 1647 Mănăstirea a fost sfințită de către Mitropolitul Varlaam Moțoc .În aceasta perioada au fost construite chiliile, iar la răsărit, construcție masivă din piatră de granit clopotnița.

Începând cu 1858, cu prilejul renovării, Nicolae Grigorescu a pictat între anii 1858 și 1861 interiorul bisericii. Pictorul a folosit tipare vii, pentru a efectua portretele sale inspirandu-se pentru compoziții din operele marilor meșteri ai Renașterii. Din sculptura lui Donatello din Florența s-a inspirat pentru Icoana Sfântului Gheorghe în picioare, de pe ușa stângă a altarului, iar pentru a realiza pentru a realiza pe proorocul Daniel, din stânga registrului de sus al tampei, și-a facut autoportretul.

Din cele 29 de lucrări originale ce poarta semnătura lui Grigorescu se detașează compoziția "Iisus pe Golgota", icoana Maicii Domnului, inspirată de "Madona Sixtină" a lui Rafael și portretul Mitropolitului Sofronie Miclescu daruite în semn de omagiu stareței Tavefta Ursache. În anul 1873, stareța Tavefta a îmbrăcat icoanele din catapeteasmă în argint, precum și icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni. În incinta mănăstirii exista un muzeu, care, adăpostește lucrări de artă medievală și religioasă, alături de tablourile marelui pictor dar și o bibliotecă cu un patrimoniu de peste 12.000 de volume.

Situată la 10 km de orașul Târgul Neamț, Mănăstirea Neamțului atestată documentar încă din 1407, este acum un important centru de cultura din Moldova .Mănăstirea Neamț, supranumită “Ierusalimul ortodoxiei române”, ocupă un rol cu totul deosebit, în tezaurul de valori ale patrimoniului istoric și cultural-artistic național, întreaga sa existență conferindu-i atributele unei vetre de viață spirituală.

Majoritatea cercetătorilor pledează pentru existența unei așezări monahale pe malul drept al Nemțișorului încă din secolul al XIVlea, in aceeasi perioada au apărut și târgul din apropiere și cetatea de pe Dealul Pleșu. Se pare că Petru I Mușat (1375-1391) în preajma unei vechi bisericuțe de lemn, a ridicat aici primul lăcaș de piatră cu hramul “Înălțarea Domnului”, la finalizarea și la înzestrarea căruia au mai contribuit și ceilalți voievozi Mușatini de la sfârșitul veacului al XIV-lea.

Impresionant este Aghiazmatarul circular din fața Mănăstirii Neamț, unde se face sfințirea apei la hramul mănăstirii iar în biserică pictată în anul 665 în Israel, se află Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, pe care domnitorul Alexandru cel Bun a primit-o în dar de la Împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul.Dintre obiectele cu valoare istorică și artistică din colecția mănăstirii, mai importante sunt următoarele: Catapeteasma care, pe vremuri, a aparținut paraclisului din Cetatea Neamt, Icoana Maicii Domnului primită în dar, potrivit tradiției, de Domnitorul Alexandru cel Bun de la Împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul, un vas pentru aghiazmă din anul 1775, câteva icoane din veacurile XVII-XVIII, icoane executate de Nicolae Grigorescu, un Panaghiar din 1750, o Nebederniță din anul 1665, un Epitrahil din veacul al XVIII-lea.

Așezământul având astfel o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și artei românești medievale deține și cea mai veche bibliotecă mănăstirească cu 18.000 de volume,. În pronaos se află moaștele Sfântului necunoscut, descoperite în 1986 prin scoaterea asfaltului de pe alee dar si mormantul Episcopului Pavel al Romanului (1632) și ale unor schimonahi. Mormântul lui Ștefan Voievod, fiul lui Alexandru cel Bun și mormântul vestitului stareț Paisie Velicicovschi (1794) se află în camera mormintelor.

Tot aici încă de la finele veacului al XIV-lea, există o școală de caligrafi și miniaturiști în cadrul căreia pentru mănăstiri și biserici din târguri și sate se copiau și se împodobeau cărți bisericești. Activitatea de manuscriere caligrafică și decorare artistică a textelor bisericești în prima jumătate a veacului al XV-lea, a fost dominată de vestitul monah Gavriil Uric, iar în a doua jumătate a aceluiași veac, de Teodor Marisescul, Nicodim și Palade, Ghervasie Ioanichie, ucenicii lui Gavriil Uric. La Mănăstirea Neamț s-au prelucrat metale prețioase făurindu-se obiecte de cult si tot aici s-au format pictori, sculptori în lemn și sculptori în piatră fapt atestat de documente istorice.

În preajma Pârâului Secu și la poalele Muntelui Vasan, este așezată Mănăstirea Secu (foto 10) . Construită cu ziduri groase, sub forma unei cetăți medievale cu turnuri de apărare și turle ce se înalță asemenea unor sulițe uriașe Mănăstirea Secu este una din cele mai vechi așezări monahale din Neamț cu o vechime de peste 500 de ani.Edificiul fost ridicat de către vornicul Nestor Ureche, începând cu anul 1602.

Două paraclise se află în interiorul complexului monahal de la Secu : paraclisul “Sf. Nicolae” (1758- 1763) și paraclisul “Adormirii Maicii Domnului” (1640). Bisericii ctitorite de către vornicul Nestor Ureche în 1602 i s-a adiționat în secolul al XVIII-lea pridvorul, apoi, în prima jumătate a veacului trecut, un proscomidiar, un diaconicon, precum și pridvorașul de pe latura vestică. În anul 1832 se construiește pe temelie de piatră biserica cu hramul „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” din cimitirul mănăstirii. Până în anul 1850 se restaurează și biserica mare a mănăstirii, realizându-se, în aceeași perioadă, catapeteasma și pictura murală în ulei. În anul 1850 s-a refăcut în intregime pictura interioară și a fost reînnoită catapeteasma. În perioada 1977-1984 s-au infaptuit ample lucrări de restaurare a întregului complex monahal. Pe latura vestică a mănăstirii se află masivul turn al intrării, având la primul etaj o încăpere boltită semicilindric, iar la cel de al doilea etaj, clopotnița.

Cele mai multe piese ale tezaurului de la Secu, în număr de peste 70, “marea minune a Secului” (N. Iorga), se păstrează în cadrul colecției de obiecte bisericești a mănăstirii în care sunt expuse obiecte de cult, manuscrise și tipărituri. Dintre ele se remarcă “Aerul” dăruit mănăstirii în anul 1608, de către ctitori fiind realizata pe fondul roșu al catifelei,reprezentată în fir de aur Plângerea lui Iisus dar si Cazania Mitropolitului Varlaam de la 1643 . La fel de importantă este și seria de Evangheliare în manuscris, cel mai vechi manuscris fiind unul scris in limba slavonă ce dateaza din secolul XIV-XV. Printre alte obiecte prezente in muzeul mănăstirii menționăm: două cădelnițe și două cățui din argint aurit lucrate în stil gotic din sec al XVII-lea, o cruce îmbrăcată în argint din anul 1592, un sfeșnic de argint având inscripția „Nestor Ureche, 1602” cu decorațiuni florale , broderie în fir de aur și argint reprezentând Învierea Domnului, o frumoasă bederniță, trei cruci sculptate în lemn de măslin de calugării din mănăstire, ferecate în argint aurit la 1849, și alte obiecte de o mare valoare istorică și artistică. Însă, cel mai deosebit dar pe care l-a primit Mănăstirea Secu, este Icoana Maicii Domnului din biserica mare, dar păstrat cu sfințenie până astăzi, oferită în anul 1647 de Domnitorul Vasile Lupu, ca semn de prețuire deosebită față de marele cărturar și credinciosul său sfătuitor Mitropolitul Varlaam. Mitropolitul Varlaam s-a născut în jurul anului 1590 , provenind dintr-o familie de răzeși, care se numea Moțoc, din satul Borcești situat lângă Târgu-Neamț,. Din tinerețe și-a îndreptat pașii spre Schitul Zosima de pe valea pârâului Secu, unde a învățat carte și limbile slavonă și greacă.A fost numit egumen al mănăstirii Fiind bun povățuitor.

Întemeiată în anul 1655 de episcopul Ghedeon de Huși, ucenic al mitropolitului Varlaam Moțoc Mănăstirea Sihastria (foto11) pe locul numit „poiana lui Atanasie” primii locuitori fiind șapte sihaștri din Mănăstirea Neamț. În prezent, în același spațiu există două biserici, cea veche și cea nouă, construită în anii '90. Cimitirul a fost așezat în locul actual de către Părinte, între anii 1944-1945 aici aflandu-se mormintele ieroschimonahului Onufrie Frunză și arhimandritului Ioanichie Bălan.

Schitul Sihăstria ajunge într-o stare aproape de ruină ia începutul secolului al XVIII-lea. Episcopul Ghedeon de Roman construiește în anul 1734, o nouă biserică pe care o închină Mănăstirii Secu. În urma luptelor dintre cetele eteriștilor lui Alexandru Ipsilanti și turci, în anul 1821, Mănăstirea Sihăstria a suferit distrugeri ,însă, lucrările de refacere au început în anul 1824 cu sprijinul mitropolitului Veniamin Costachi, și au durat aproape doi ani. În anul 1837 se construiește din lemn un paraclis cu hramul Sfinții Părinți Ioachim și Ana și, în continuare, alte două corpuri de chilii, în partea de est și de nord. În vara anului 1941 un incendiu necruțător a mistuit paraclisul de lemn și o parte a chiliilor Sihăstriei, iar în anul 1942 este ales stareț Părintele Cleopa. Ulterior, s-au refăcut incinta și chiliile arse ale mănăstirii.

Din ansamblul construcțiilor, biserica “Nașterea Maicii Domnului”( foto 12) prezintă un interes deosebit, deoarece se observă un echilibru al proporțiilor, zveltețea turlei, efectul liniilor, sobrietatea interiorului și simplitatea decorațiunilor exterioare sunt doar cateva din caracteristicile unice ale bisericii. În anul 1988, au fost pictate două icoane mari, în frescă: Acoperământul Maicii Domnului și Nașterea Maicii Domnului, hramul mănăstirii. Pe lângă icoanele împărătești ale lui Iisus Hristos și Maicii Domnului cu Pruncul la piept, se remarcă “Cina cea de taina”, unde apostolii sunt așezați la o obișnuită masă rotundă, asemănătoare cu cele din casele țărănești. După anul 1947, Sihăstria a devenit o mănăstire misionară, căutată de mulți pelerini, iar după anul 1989, când obștea a sporit mult numeric, s-a simțit mai mult nevoia construirii unei biserici mai mari. Ca ocrotitoare a noii biserici a fost aleasă Sfânta Teodora de la Sihla. În anul 1999 s-a finalizat construcția Catedralei Sfintei Teodora de la Sihla, iar în anul 2004 s-a terminat pictura interioară, în frescă. Biserica nouă este construită în plan triconc, cu o turlă pe naos și încadrată în partea dinspre apus de două turnuri laterale.

Pridvorul este încadrat de două turnuri, deasupra lui fiind cafasul sub care se găsesc două uși: una spre sud, care duce la scara spre cafas, și una spre nord, spre pangarul bisericii. Pronaosul are trei nave, una centrală și două laterale, înscrise de opt coloane, din care două sunt angajate în zid. La demisolul bisericii se află un paraclis având hramul “Sfântul Mucenic Victorin” și “Toți Sfinții Romani”, sfințit în anul 2001. În partea stângă a demisolului se află o raclă de lemn sculptat, unde se găsesc părticele din Sfinte moaște. Situat în colțul de nord-est al incintei, turnul-clopotniță al mănăstirii face parte din ansamblul construcțiilor ridicate în anul 1825. Lucrările de restaurare din anii 1983-1984, consolidarea zidurilor, fresca interioară și exterioară și acoperirea cu tablă de cupru, dau clopotniței durată și frumusețe.

Mănăstirea posedă și o bibliotecă, cu peste o mie de volume, unele tipărite în perioada secolelor XVII-XVIII.

Mănăstirea Văratec, este o incintă monahală inclusa pe lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004, fiind alcătuit din următoarele 5 obiective: Turnul clopotniță de poartă – datând din secolul al XIX-lea, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" – datând de la începutul secolului al XIX-lea, Biserica "Sf. Ioan Botezătorul" – datând din 1844, Biserica "Schimbarea la Față" – datând din 1847 cu adăugiri în jurul anului 1880, și Chiliile – datând din secolele XIX-XX.

Zidirea bisericii de la Mănăstirea Văratec a fost terminată în anul 1812, dar abia în anul 1841 a fost sfințită, dupa zugrăvirea ei cu pictură.În anul 1839, domnul Mihail Sturza al Moldovei hotărăște ca Mănăstirea Văratec să fie independentă de celelalte mănăstiri și schituri din zonă, obștea de maici putând să se îngrijească și să hotărască independent cele de folos mănăstirii.

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost construită din piatră de râu și cărămidă. Are un plan dreptunghiular, fără abside laterale și cu absida altarului semicirculară, edificiul fiind susținut de patru contraforturi scunde. Sfântul Altar este despărțit de restul bisericii printr-o superbă catapeteasmă, lucrare cu o deosebită valoare artistică, executata de Constantin Zugravul, în anul 1816 ce este sculptată în lemn de tisa și poleita cu aur,. Pictura bisericii a fost concepută în anul 1841, ea fiind refăcută în anul 1882, de pictorii T. Ioan și D. Iliescu.

În anul 1960 s-a înființat în cadrul Mănăstirii Văratec, în clădirile de pe latura stângă, Colecția de artă veche bisericească cuprinde un impresionant patrimoniu de obiecte de cult și icoane străvechi pictate în tempera pe lemn, datând din secolul al XV-lea și care îl înfățișează pe Gavril și Sf. Nicolae sau pe Arhanghelii Mihail aduse de la Mănăstirea Râșca – Fălticeni.

De la schitul Topolița provin icoanele facute de ieromonahul Tiufan în anul 1697 ce înfățișează Maica Domnului și Mântuitorul,. Impresionante sunt si celelalte icoane expuse aici ale Maici Domnului: una din sec. Al XVI-lea, ce înfățișează pe Fecioara cu Pruncul în partea dreaptă, alta din sec. al XVII-lea tot cu Pruncul pe dreapta, donată în anul 1661, apoi o icoană a Maicii. Domnului cu Pruncul sugând pe partea dreaptă, o icoana datând din 1779 de la Războieni și o icoană înfățișând pe Maica Domnului cu pruncul între îngeri, pictată de Nicolae Grigorescu în anul 1859.

Schitul Sfantul Mina aparține Manăstirii Sihăstria ce a fost terminata în anul 1951, sub stareția protosinghelului Ioil Gheorghiu, paraclisul era constituit dintr-o singură încăpere, naosul fiind unit cu pronaosul, cu o lungime totală de 12 metri și o lățime interioară de aproape cinci metri.

În anul 1959, paraclisul a ars însă, ca prin minune, ieromonahul Varsanufie Lipan a salvat icoanele pictorului Irineu Protcenco și le-a adus până la Manăstirea Sihăstri aceste icoane sunt ,expuse în pridvorul Paraclisului „Sf. Părinți Ioachim și Ana” de la Mănăstirea Sihăstria.

Schitul Sihla (foto 14) de la Manăstirea Sihăstria, o potecă duce spre Schitul Sihla, pe urmele sihaștrilor care în vremurile trecute, iubindu-l pe Hristos, l-au căutat departe, în munți, prin pădurile de necuprins ale Neamțului.

Biserica actuală a schitului datează din anul 1813. Catapeteasma, sculptată în lemn de tei și poleită cu aur, dă un aspect frumos și plăcut interiorului. În nordul Muntelui Sihla, pe o poteca tainica, se urca la Pestera Sfintei Cuvioase Teodora. Pentru omagierea vieții ei se povesteste ca a fost construit schitul Sihla în anul 1725.

Schitul Vovidenia, în perioada secolelor XV-XVI, schitul a fost o asezare a pustnicilor. În anul 1749 Episcopul Ioanichie al Romanului a construit o altă biserică de lemn cu hramul Vovidenia „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” fiind sfințită în ziua de 21 XI 1794.

În anul 1849 s-a început construcția unei noi biserici cu fațade neoclasice, luminoase, cu cinci turle. Lucrările au fost terminate în anul 1857. Biserica a cunoscut de-a lungul anilor mai multe reparații, iar între anii 1868-1869 a fost pictată, în tempera, de pictorul Constantin Călinescu.

Foto. 15 Schitul Vovidenia, vedere exterioară

Construită în anul 1885 Casa Memorială "Alexandru Vlahuță"(foto16) de la Agapia a intrat în circuitul turistic în anul 1963 reprezintă un important obiectiv turistic și cultural. Scriitorul Alexandru Vlahuță venea adeseori în această casă,în timpul verii pentru a se odihni și pentru a scrie. Poate că aici a fost inspirat să scrie, în special povestirea În munții Neamțului, în care caracterizeaza cu ingeniozitate cetatea Neamtului mentionata in vestita Românie Pitorească (1901).

S-au tinut adevărate cenacluri literare, în pridvorul spațios, cenacluri la care participau prietenii scriitorului: I. L. Caragiale, Barbu Delavrancea, N. Grigorescu, Al. Philippide, Radu Rosetti , Paul Bujor și alții. Aici s-a decis căsătoria fiicei sale Margareta cu nepotul lui Barbu Delavrancea, marele bizantinolog de mai târziu, profesorul I.D. Ștefănescu. A doua fiică, Ana, s-a căsătorit cu Gheorghe N. Grigorescu, fiul pictorului N. Grigorescu. Tradiția cenaclurilor literare s-a păstrat, iar în prezent ele sunt un prilej de comuniune și comunicare pe teme diverse din punct de vedere cultural.

Construită în anul 1836 de către Petrea Ciubotariul, bunicul povestitor, Casa memorială "Ion Creangă"din Humulești, (foto 17) a fost desemnată ca muzeu în anul 1951. Povestitorul Ion Creangă și căsuța sa din Humulești daruieste locului o strălucire specială, ce determină orice român să își caute aici rădăcinile și propriile amintiri fiind in buchetul de obiective turistice culturale ale județului Neamț floarea centrală.

Muzeul Memorial “Ion Creangă” din Humulești dincolo de semnificația sa istorică, literară și sentimentală, muzeul reprezintă un produs cert al arhitecturii populare din zona Moldovei și perioadei respective povestind fără cuvinte, despre viața reală a unei familii dintr-un sat moldovenesc. Casa fiind facuta din bârne groase lutuite, cu o prispă îngustă de lut și un acoperiș larg de draniță este un model de arhitectura populară,. În interior acoperită cu lăicere, culmea cu câteva straie, opaițul, furca și roata de depănat, vârtelnița sunt etalate obiecte specifice vremii, care amintesc de marele povestitor.

Simplitatea, bunul simț și modestia proprii țăranului moldovean, evidențiate în Muzeul Memorial “Ion Creangă”, generează un puternic sentiment de duioșie, nu numai pentru ceea ce reprezintă față de amintirea lui Ion Creangă, ci și pentru că ele sunt mărturii autentice ale tradiției populare din această parte a țării.

Amplasată în comuna Vânători-Neamț, în imediata vecinătate a Schitului Vovidenia, Casa memorială "Mihail Sadoveanu" (foto 18) se găsește o clădire care adăpostește atat Muzeul “Mihail Sadoveanu” cat și Casa Memorială “Visarion Puiu”. La 26 iunie 1966, cu sprijinul familiei Sadoveanu, conducerea Muzeului Literaturii Române din București, a inaugurat Casa memorială “Mihail Sadoveanu” la Vânători-Neamț. Scriitorul Mihail Sadoveanu a locuit în casa de la Vânători-Neamț aproximativ 20 ani, între anii 1944-1961, fiind reședința sa de vară, unde un număr de opt romane au văzut lumina tiparului aici, dintre care se numără: Nicoară Potcoavă, Nada florilor, Păuna mică, Clonț de fier și Lisaveta.

Sub directa supraveghere a Mitropolitului Visarion Puiu în anul 1937 se construiește casa, având destinația de palat arhieresc. Mitropolitul a locuit în ea doar câțiva ani, iar după plecarea sa în exil, în anul 1944, casa a rămas în administrarea Mănăstirii Neamț. Din anul 1997 clădirea fost retrocedată Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Acum muzeul este administrat de către monahi.

În prezent, muzeul păstrează ambianța respectivei epoci. Expoziția permanentă cuprinde obiecte, cărți șitablouri care au aparținut scriitorului. Pe lângă acestea, se deosebeste ca mobilier o masă florentină, un șah de fildeș sau pianul familiei. De asemenea, vizitatorul va descoperi mobila venețiană din sufragerie, dar și scrinul vechi de peste o sută de ani, achiziționat de însuși autorul. În același timp, o atracție deosebită este reprezentată de obiectele de vânătoare și de pescuit. Valoroase sunt și tablourile semnate de Dimitrie Sadoveanu, Cornelia (Nelly) Știrbei, fiul cel mare al povestitorului, Aurel Băeșu, Jean Steriadi, Ștefan Constantinescu, Iulia Hălăucescu, Mircea Ispir, cât și sculpturile realizate de Ion Vlasiu, Milița Pătrașcu sau Constantin Baraschi.

Casa memorială “Veronica Micle” (foto 19) având o tindă și trei încăperi, se distinge prin simplitate, precum și prin autenticitatea stilului. Casa a fost lăsată în posesia Veronicăi Micle ca zestre și moștenire de la părinții săi fiind construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, numai din lemn și din cărămidă,. Casa este oferită Mănăstirii Văratec cu trei ani înaintea morții sale, în anul 1886,. Ulterior, casa a trecut prin mainile mai multor proprietari ca mai apoi, la inițiativa protopopului Constantin Matasă, imobilul să fie declarat monument istoric. Din anul 1982 a intrat în administrarea Complexului Muzeal Județean Neamț. În prezent, casa se află în vechiu centru al orașului, vizavi de Spitalul Orășenesc Tîrgu Neamț.

Casa a fost refăcută după planul original și aranjată ca muzeu memorial din anul 1984, cu numele Casa memorială Veronica Micle. În anul 1998, în fața acesteia este asezat un bust al poetei, realizat din bronz de către sculptorul Popa Damian-Ioan. Casa memorială reprezintă o prețioasă dovadă istorică a veacului trecut, ce împletește imaginile vechii așezări cu amintirea mereu vie a aceleia care, prin dragoste și suferință, și-a înscris pentru totdeauna numele alături de cel al poetului Mihai Eminescu.Într-una din camere este amenajat locul unde Veronica Micle a scris o parte din poeziile, maximele și epistolele sale către Mihai Eminescu. Scrisorile dintre cei doi îndrăgostiți au fost recuperate după o sută de ani, în volumul intitulat Dulcea mea Doamnă, Eminul meu iubit.

Ambianța muzeală a camerelor este completată de oglinda mare de cristal a scriitoarei, lada folosită în călătoriile din țară și străinătate, un suport pentru cărți din argint masiv, o măsuță vieneză, un binoclu de vânătoare, un ceas de masă, precum și o copie a măștii mortuare a marelui Eminescu. În cursul vieții sale, Veronica Micle a venit deseori să locuiască în această casă. Se spune că a îndrăgit foarte mult acest loc. Spre sfârșitul vieții, se retrage să trăiască la Mănăstirea Văratec, iar în anul 1886 donează casa mănăstirii. Actul de danie către Mănăstirea Văratec conține și cererea acesteia: “(…) Iar pe peretele casei să fie afișat o placă de marmură pe care va fi scris pentru pomenire de generația actuală și viitoare "Casa Veronica Micle" (…) “.

Scriitoarea Veronica Micle isi face debutul în anul 1872 în Noul curier român cu două lucrări în proză: Rendezvous și Plimbarea de mai în Iași. Majoritatea poeziilor sale sunt publicate în Convorbiri literare, dar colaborează și la Columna lui Traian, Familia, Literatorul și Universul literar. În anul 1887, apare sub semnătura scriitoarei volumul de Poezii, care cuprinde poezii originale, prelucrări după Theophile Gautier și Lamartine, dar și aforisme. Despre acest volum, Mihai Eminescu spunea: „Cartea ei e veșnic nouă pentru mine … Ce frumoase versuri întâlnești în cărticica asta. Citește-le și o să vezi câtă dreptate am!”.

Cetatea Neamțului (foto 20) o cetate medievală construită în timpul lui Petru I Mușat al Moldovei, se află în imediata vecinatate a orașului Tîrgu Neamț, așezată aproape de vârful cel mai înalt al Culmii Pleșului, străjuiește valea Ozanei, ca și drumul care trece peste munte în Transilvania, de la Tîrgu Neamț spre Pipirig, peste Petru Vodă, prin Poiana Largului spre pasul Tulgheșului.

În deceniul al șaselea al secolului trecut, când lipsa informațiilor istorice scrise au putut fi înlocuite de prețioasele informații date de bogatele săpături arheologice, părerile asupra începuturilor cetății au putut fi reevaluate. Astfel, materialul databil din stratul cel mai de jos de locuire al cetății, scos la iveală prin investigațiile sistematice efectuate, constituie o dovadă certă că Cetatea Neamț a fost construită în a doua parte a domniei lui Petru I Mușat, perioadă în care Moldova a cunoscut o dezvoltare economică și politică continuă.

Cetatea Neamț mai bine de două veacuri, a avut un foarte important rol politico-militar, cunoscând fie momente de eroism legendar, fie distrugeri grave. Mai ales în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, Cetatea a devenit un punct aprig disputat de către diferiți pretendenți la tronul Moldovei, totusi uneori a fost loc de adapost pentru familia domnească, dar și adăpost pentru tezaurul țării.

În perioada 2007-2015, prin intermediul fondurilor europene Cetatea Neamț a fost repusă în drepturi efectuandu-se lucrări de modernizare a drumului de acces, iluminarea căilor de acces și a monumentului, refacerea întregului ansamblu architectonic, care să satisfacă cererile funcționale de canalizare, alimentare cu apă și de amenajare de parcări moderne în apropierea cetății. La data 4 iulie 2015Cetatea Neamț a fost redată circuitului turistic național și internațional.

Amplasat în partea de nord-est a orașului, pe o platforma creată în anul 1936 Monumentul "Vânătorilor de Munte" a fost inaugurat la 29 iunie 1939, în cadrul unei solemnități la care a participat regele Carol al II-lea, întemeietorul primului batalion de vânători de munte,. Edificiul fiind închinat eroilor Batalionului de Vânători de Munte din Tîrgu Neamț, căzuți la datorie în luptele de la Oituz, din vara anului 1917.

Lucrarea sugerează prin formă un foișor de observație. Ea prezintă două basoreliefuri:

-unul prezintă o femeie înaripată, îmbrăcată în haine de roman, cu o spadă la șold, în mișcare, ce face un salt de pe un vârf de munte ce în mâna stângă ține stema României sprijinită pe umăr, iar în mâna dreaptă, întinsă, ține o coroniță de lauri. Ea simbolizează România.

-al doilea basorelief prezintă militari români ce se avântă în luptă. Pe o treaptă superioară a soclului se află un vultur mare, din bronz, care se îndreaptă către vest, la fel ca ostașii primului batalion de vânători de munte porniți spre frontul de luptă.

Construit între anii 1852-1853 Muzeul de Istorie si Etnografie ( foto 21) din Tîrgu-Neamț este un monument de arhitectură Începând cu data de 1 iunie 1853, aici funcționand Școala Domnească ca mai apoi apoi sa devina Școala Nr.1 Tîrgu Neamț.

Oficial se înființează în 1957 Muzeul ce va funcționa într-o clădire de lângă parcul orașului. Acesta la baza a avut exponate ce proveneu din obiectele descoperite în urma cercetărilor arheologice desfașurate din anul 1939, la Cetatea Neamț de către profesorii Dumitru Constantinescu și Ilie Milea, fiind considerat Muzeu al Cetății Neamțului. În forma sa actuală s-a ajuns după ce a trecut prin mai multe stadii ce pleacă de la primă expoziție muzeală din 1940,în anul 1968 este reorganizat în clădirea fostului Sfat Popular Raional, iar în anul 1977 este mutat în actuala clădire.

Capitolul 6. Infrastructura care deservește turismul în aria de studiu – de la infrastructura de transport din bazin până la cea de servire, cazare, agrement sau destinată sportului

Dezvoltarea turismului se bazeaza pe existența unui potențial turistic care, prin atractivitatea sa, să asigure integrarea unei zone, regiuni cu valoare turistică în circuitele turistice interne și internaționale dar care să poata permite accesul turiștilor prin amenajări corespunzătoare.

Materia primă pentru activitățile turistice este reprezintată de elementele naturale sau antropice, resurse sau atracții turistice. Principalele componentele potențialului turistic menționate sunt resursele naturale: factorii de cură din stațiunile balneo – climaterice, vegetația, fauna, clima, alte atracții de interes științific, cu caracter de unicat. Valorile naturale constituie baza ofertei turistice potențiale a unei zone, considerate ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele turistice. Totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră) inclusiv caracteristici modificate sau amenajări ale acestora reprezintă potențialul turistic natural.

Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mâna omului menite să îmbogățească și să faciliteze valorificarea rațională a potențialului turistic natural, asigurând premisele transformării acestei oferte potențiale într-o ofertă turistică efectivă.

Totalitatea resurselor turistice rezultate ale creației umane din punct de vedere cultural – istoric și tehnico -economic din cadrul unui teritoriu sau al unei așezări umane considerate ca având valoare turistică sau constituind bază de existență pentru turism reprezintă potențialul antropic .Principalele elemente ce constituie potentialul antropic sunt:

-produsul turistic – complex de bunuri materiale și de servicii, concentrate într-o activitate specifică și oferite pachet consumului turistic;

-pachetul de servicii – combinație prestabilită a cel puțin două din elementele următoare: cazare, alimentație, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii reprezentând o parte semnificativã din pachet, atunci când sunt vândute sau oferite spre vânzare la un preț global și atunci când aceste prestații depășesc 24 de ore.

Infrastructura rutieră a orașului Tg.Neamț, precum și a întregului bazin hidrografic al Ozanei, exprimă stadiile evoluției teritoriale și diversificarea funcțiilor.

Centrul a evoluat spontan spre forma pieței alungite sau a pieței-stradă. În planul orașului se evidențiază două axe principale de circulație:

-una din direcția nord-est spre sud-vest, care străbate orașul ca o componentă a drumului național 15 C,

– iar alta pe direcția vest-est, cu legatură spre zona montană (DN 15 B) și Valea Bistriței, sau spre drumul național de importanță europeană E 85, cu legătură la Cristești.

Aceste artere principale sunt dublate sau chiar triplate de străzi paralele.

Cel mai apropiat aeroport este cel din Salcea-Suceava, aflat la 65 de kilometri. Acesta are curse regulate cu București și Timișoara. În apropiere mai sunt Aeroportul Internațional Iași, care are curse regulate cu Viena, Budapesta, București, Constanța și Timișoara, și Aeroportul Internațional Bacău care are curse regulate către orașe din Italia (Bologna, Milano, Roma, Torino), București și Timișoara

Târgu Neamț este legat la una din cele mai importante magistrale feroviare, București-Suceava, prin intermediul liniei ferate Tîrgu Neamț – Pașcani, deservită de 8 perechi de tren personal pe zi, din care una spre Iași și una spre Fălticeni. Linia este exploatată de operatorul privat Regiotrans

1.Structuri de primire turistica cu funcțiuni de cazare turistică și capacitate de cazare turistică și capacitate de cazare turistică, pe tipuri de structuri

Tabelul 1 . Sintetizarea rețealei unitǎților de alimentație publicǎ din arealul studiat

Tab. 2 Număr structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică (număr structuri) 2017

Sursa: Institutul Național Statistică

Stucturile de primire turistică cu funcțini de cazare turistică (tab. 1), sunt în număr total de 41 în arealul de studiu cele mai multe sunt amplasate în orașul Tg. Neamț și comuna Agapia, însă diferă tipul. Amintim aici prezența a 11 pensiuni turistice amplasate în zona urbană și 28 de pensiuni agroturistice amplasate în arealul rural de studiu.

Tab.2 Capacitate de cazare turistică existentă (instalată)-număr locuri –pat existente 2017

Sursa: Institutul Național Statistică

Capacitatea de cazare turistică existentă ( tab. 2), este de 441 pentru orașul Tg. Neamț și de 1192 în comunele adiacente orașului, mai cu seamă în comuna Bălțătești, datorită prezenței stațiunii balneoclimaterice.

Tab.3 Capacitatea de cazare turistică în funcțiune (număr locuri-zile) 2017

Sursa: Institutul Național Statistică

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune (tab.3) este de 138003 locuri-zile, în orașul Tg. Neamț, mult mai mică față de comuna Bălțătești 155888 locuri- zile. Ponderea cea mai mare în totalul capacității de cazare turistică în funcțiune,în general, o dețin hotelurile (60,8%), taberele de elevi și preșcolari (14,2%) și cabanele turistice (6,8%), iar restul tipurilor de structuri de cazare dețin 18,2%.

În cazul nostru majoritatea pensiunilor turistice și agroturistice dețin supremația și sunt de două margarete, trei margrete, dar există și multe pensiuni neclasificate. Asociația Română pentru Turismul Ecologic (RETREAT) a anunțat recent deschiderea a 12 noi pensiuni în Târgu Neamț.

În arealul nostru sunt și două structuri de primire turistică cu funcțiuni de tratament balnear și aici ne referim la Stațiunea Oglinzi și Stațiunea Bălțătești.

Stațiunea Oglinzi cunoscută sub numele de Poiana Dăscăliței, este situată la o distanță de 3 km nord de oraș, într-o micro- depresiune din sud-estul Culmii Pleșului aparține administrativ de orașul Târgu -Neamț încă din anul 1888 . Apele minerale din staține au fost cunoscute și folosite de populația primelor așezări de aici, iar în anul 1856 s-au făcut și analize chimice, prin care s-a constatat că sunt clorosodice, de mare concentrație. În anul 1894, au dat în folosință șase vile moderne, un cazino, un inhalator pentru aerosoli, serviciu poștal etc.

Băile, sunt situate la o altitudine de 475 m și au început să funcționeze din anul 1810, când prințul Cantacuzino s-a ocupat de curățirea fântânilor de slatină și de construirea a două clădiri, cu căzi din lemn. Analizele chimice ale apelor minerale, făcute de dr. U. Chihac și de prof. Franz Humael în 1839, de P. Poni în 1850, de dr. Stenner în 1856 și de dr. Kony în 1883, au confirmat că "sunt cele mai bogate în săruri din toate apele omologate de pe continentul Europa", fiind prezentate la diferite expoziții naționale și internaționale, unde au luat medalii de aur la Paris în 1900 și la București, în 1906.

În urma celui de al Doilea Război Mondial, Băile – Oglinzi, aflându-se pe linia frontului, au suferit distrugeri importante. Instalațiile balneare au fost deteriorate și după război au fost lăsate în paragină, neexistând fonduri pentru reparații, abia după anul 1970, au fost realizate o serie de lucrări pentru refacerea Băilor – Oglinzi, efectuându-se mai multe foraje și realizându-se studii de specialitate asupra debitelor și compoziției chimice a apelor de aici. Calitățile deosebite ale apelor minerale auf să crească faima acestor băi, venind pacienți din diferite zone ale țării sau din străinătate. Capacitatea de cazare în 1938 era de 100 de camere, în hotel și vile. Stațiunea a fost modernizată și extinsă după anul 1970, când s-au construit pavilioane și vile noi, cu o arhitectură modernă.În prezent se încearcă ca prin programe de finanțare să se modernizeze baza de agrement a stațiunii.

In aceasta zona turismul balnear este susținut în cadrul stațiunii balneoclimaterice Bălțătești de apele minerale cloro-sodice, aceasta dispune de o bază de tratament satisfăcătoare, care asigură tratamente în tot cursul anului pentru afecțiuni ale aparatului locomotor, afecțiuni reumatismale, respiratorii și dermatologice.Aceasta a fost preluată în anul 1993, de Ministerul Apărării Naționale, care s-a preocupat de reorganizarea complexului de balneologie și recuperare medicală, de dotarea cu aparatură modernă și instalații medicale, de îmbunătățirea confortului în hoteluri și vile, are o capacitate de cazare de 450 persoane pe serie.

Capitolul 7. Tipuri de turism practicate în bazinul hidrografic Ozana și în împrejurimi

Datorita specificului geografic al acestei zone precum și a resurselor turistice antropice existente, ca activitate economică, turismul este dezvoltat și are premise favorabile de dezvoltare în viitor. Acesta este practicat sub influența unor motivații ce constituie un criteriu de clasificare în funcție de care distingem formele de turism ce urmează a fi prezentate.

Turismul cultural se bazează pe obiectivele turistice culturale din zona studiată: casele memoriale (Creangă, Veronica Micle, Vlahuță, Sadoveanu), muzee (Muzeul de istorie și etnografie Tg. Neamț, Muzeul de artă populară de la Tîrpești), cetatea și mănăstirile medievale (Neamț, Agapia, Văratic, Secu, Sihăstria) și panorama naturală a zonei, cu rezervațiile sale: „Pădurea de argint", Pădurea de stejari de la Braniște, Parcul forestier Vânători – Neamț.

Turismul cultural-religios, include turiștii ce își consacră vacanțele formării lor culturale, prin contacte cu civilizații și popoare diferite. Turismul cultural include călătoriile și participările la festivalurile de artă, care acorda individului ceva mai mult decât ieșirea din cotidian, răspunzând motivației de cunoaștere, dobândirii de noi cunoștințe, dezvoltării personalității umane în aceiași idee de păstrător a comorilor spirituale ale neamului, populația regiunii se poate mândri cu numeroase muzee, case memoriale, conace, hanuri, curți domnești.

În privința turismul balnear, putem afirma că este susținut în zonă de către Stațiunile balneoclimaterice Bălțătești și Oglinzi. Stațiunea Bălțătești dispune de o bază de tratament multumitoare, care asigură tratamente în tot cursul anului pentru afecțiuni ale aparatului locomotor reumatismale, afecțiuni respiratorii și dermatologice.

Agroturismul este o formă particulară de turism, complexă, cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, prestări de servicii, sport, distracție etc.) cât și activitatea economică, de regulă agricolă, practicată de gazdele turiștilor (activități productive și de prelucrare a produselor agricole în gospodărie și de comercializare a acestora).

Agroturismul valorifică excedentul de cazare din gospodăria țărănească, pregătit și amenajat ca să primească oaspeți. Agroturismul constituie un mijloc de valorificare integrală a mediului rural cu potențialul său agricol, silvic, turistic, uman și tehnico-economic.

Baza materială a agroturismului este formată din totalitatea gospodăriilor țărănești amenajate pentru primirea turiștilor, atestate în acest sens și racordate la o anumită formă de organizare. Serviciile oferite în agroturism depind de caracteristicile zonei, de anotimp, de tradiții cât și de solicitările turiștilor. Ele încep cu servirea mesei și pot continua cu servicii de însoțire și de călăuză pe anumite trasee, inițiere în anumite meșteșuguri, posibilitatea practicării unor sporturi.

Turismul rural și agroturismul specific mai ales în zona Agapia – Filioara – Văratic, unde activează o rețea de peste 15 pensiuni agroturistice clasificate și omologate de ministerul de resort. Ecoturismul poate reprezenta în viitor un domeniu important în dinamica turismului local cu un potențial maxim de dezvoltare, prin valorificarea tradițiilor, meșteșugurilor zonei, arhitecturii tradiționale, a florei și faunei. Se pot oferi o serie de programe turistice focusate pe obiectivele culturale și pe cele naturale existente pe raza parcului, cu durata de 1 sau 4 zile. Turismul de week-end, oferă posibilități de odihnă în zonă pe o perioada scurtă de sejur (2-3 zile). Atracțiile pentru aceast gen de turism sunt: cadrul natural, aerul nepoluat, climatul blând, accesul facil, cursurile de apă și posibilitățile de drumeții în zona Parcului Forestier Vînători- Neamț sau de agrement ecvestru și cicloturism.

Turismul ecumenic, reprezentat de pelerinaje la mănăstirile din zonă, efectuate de turiștii români atrași de slujbele ocazionate de diferite sărbători religioase sau turiștii străini atrași de arhitectura tradițională, pictura interioară și obiectele de artizanat produse în atelierele mănăstirești. . Turismul religios pastreaza forme de masă în participare și se modernizează continuu, dezvoltând o cerere specială pentru servicii de cazare, transport, alimentație, comercializarea obiectelor de cult etc. Populația majoritar ortodoxă a păstrat cu sfințenie și a îmbogățit lăcașurile de cult mărturii ale trecutului spiritual, al tradițiilor culturale. Anual, au loc hramurile unor biserici, mănăstiri cu care prilejuri mase mari de oameni călătoresc aducând ofrande bisericilor respective (Mănăstirea Neamt, Mănăstirea Secu, Manastirea Sihastria, Manastirea Sihla, Manastirea Agapia, Manastirea Varatec, Manastirea Horaita, Mănăstirea Braditel etc. ).

Turismul de afaceri – cuprinde calatoriile în interes oficial, comercial, deplasări considerate activitate turistică deoarece participanții dispun de servicii turistice (cazare, masă, transport) și antrenează în cele mai frecvente cazuri și vizitarea unor obiective turistice. Această formă de turism au loc tot timpul anului în spații special amenajate, antrenând servicii specifice de expunere, de tranzacționare, mijloace de telecomunicație, video, etc. Un domeniu al acestei forme de turism poate fi considerat shopping- turismul, constând în achiziționarea unor bunuri în condiții convenabile în comparație cu propria piață, în alte localități pentru uz personal sau vânzare. Această formă de turism se află în continuă creștere, antrenând dezvoltarea structurilor de primire, modernizarea spațiilor și serviciilor, sistemelor de rezervare (tiketing) și asistență turistică (ghidaj).

Turismul sportiv – devine o formă de destindere activă, coparticipativă. Se desfășoară tot timpul anului în aer liber sau în baze sportive acoperite. Aici se încadrează turiștii-sportivi activi, care practică diverse sporturi și sportivii-spectatori care urmăresc competițiile sportive de diferite niveluri.

Turismul de agrement este o formă de turism practicată de amatorii de distracții, de peisaje naturale atrăgătoare și care, în general nu urmăresc odihna în timpul vacanțelor, ci schimbarea de decor, de mediu și de viață . Turismul de sfârșit de săptămână cuprinde două zone și anume: o zonă apropiată orașului, Secu, Stâna-Agapia și o zonă îndepărtată, Podișul Moldovei- Podișul Sucevei – Carpații Orientali.

Figura . Harta posibilelor trasee turistice ale județului Neamț

sursa http://www.viziteazaneamt.ro/wp-content/uploads/galerie-foto/pliante-trasee-turistice-neamt/9-1-pliante-trasee-turistice-neamt.jpg – accesat în februarie 2013.

Traseul 1: -Mǎnǎstirile Vǎratec și Agapia – Cetatea Neamțului

– Tg. Neamț – Casa Memorialǎ Ion Creangǎ din Humulești –

Obiective:

Mǎnǎstirea Agapia – situatǎ la 9 km de Târgu Neamț; a fost construitǎ între anii 1642-1647 ; arhitectura bisericii nu are un stil specific, ceea ce conferǎ o deosebitǎ valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu,

între anii 1858-1861;

Mǎnǎstirea Vǎratec – s-a construit între anii 1808-1812, pe locul celei vechi, și a fost pictatǎ în 1841 ; arhitectonic, biserica se prezintǎ ca un edificiu eclectic, cu elemente ale vechiului stil moldovenesc și elemente de arhitecturǎ strǎinǎ care au pǎtruns în Moldova la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul sec al XlX-lea;

Cetatea Neamțului – situatǎ în orașul Târgu Neamț, a fost construitǎ de Petru Mușat la sfârșitul secolului al – XIV-lea ;

Casa Memorialǎ Ion Creangǎ – situatǎ la la 2 km de Târgu Neamț, este casa în care a copilǎrit Ion Creangǎ.

Traseul 2: Tg. Neamț – Mǎnǎstirile Neamț, Secu, Sihǎstria –

Obiective de vizitat:

Mǎnǎstirea Neamț – situatǎ la 16 km de Tǎrgu Neamț, este unul dintre cele mai valoroase ansambluri arhitectonice românești ; prima mențiune documentarǎ este din 1407 ; aici funcționeazǎ una dintre cele mai vechi biblioteci din țarǎ (peste 600 de ani) precum și un muzeu ce ilustreazǎ intensa activitate culturalǎ desfǎșuratǎ de-a lungul secolelor ;

Mǎnǎstirea Secu – situatǎ la 75 km de Piatra-Neamț, a fost ctitoritǎ de marele vornic Nestor Ureche, în anul 1602 ;

Mǎnǎstirea Sihǎstria – situatǎ la 22 km de orașul Tǎrgu Neamț, a fost ctitoritǎ în 1655 de cǎtre sihastrul Atanasie împreunǎ cu șapte ucenici de-ai sǎi ;

Traseul 3: Vǎratec – Agapia – Casa Memorialǎ Ion Creangǎ din Humulești – Cetatea Neamțului – Rezervația de zimbri „Dragoș Vodǎ” “Codrii de aramǎ”.

. Obiective:

Mǎnǎstirea Agapia ; Mǎnǎstirea Vǎratec ;

Casa Memorialǎ Ion Creangǎ ; Cetatea Neamțului

Rezervația de zimbri „Dragoș Vodǎ” – a fost înființatǎ în anul 1968 ; în rezervație, pe lângǎ zimbri se mai pot întâlni: cerbi carpatini, cerbi lopǎtari, cǎpriori, vulpi, bursuc, iepuri, urși, lupi, specii de avifaunǎ ; în momentul actual, se gǎsesc 3 exemplare de zimbri într-un țarc de aproximativ 4 ha ;

„Codrii de aramǎ”- situați la 30 km de Piatra Neamț, 1 km nord de Mǎnǎstirea Vǎratec, este o rezervație forestierǎ alcatuitǎ din goruni seculari.

Capitolul 8. Fluxurile turistice din bazinul hidrografic Ozana și împrejurimi

Turismul este o componentă importantă, a prosperității, bunăstării, și dezvoltării la nivelul Văii Ozanei și ariilor învecinate în așa numitul „Ținutul Zimbrului”, în acest sens stau marturie datele statistice care demonstrează o constantă a numărului mare de turiști. Turismul, prin ceea ce reprezintă Parcul Natural Vânători Neamț, mănăstirile, meșteșugurile, tradiții și obiceiuri, gastronomia locală prin tot ceea ce înseamnă păstrarea patrimoniului material și imaterial, va aduce acestei zone marca de care are nevoie pentru a putea trece în etapa următoare de dezvoltare.

Refacerea unui important obiectiv cultural-istoric din cadrul destinației, Cetatea Neamțului, prin fonduri europene și redarea acesteia circuitului turistic începând cu anul 2015 a atras un număr mare de turiști. În cadrul ei s-au realizat lucrări de restaurare asupra ansamblului arhitectonic, iluminarea căilor de acces și a monumentului și de amenajare de parcări moderne în apropierea cetății care să mulțumască cerințele funcționale.

Conform datelor preluate de la Institutul Național de Statistică și de la Complexul Muzeal Județean Neamț, urmărind numărul de sosiri, înnoptări în paralel cu posibilitatea de cazare și numarul de turiști care vizitează muzeele din zonă, se poate observa o ușoară scădere anuală, dar și dovada că media de ședere a turiștilor care viziteaza Tinutul Zimbrului este de una/ doua zile, cu excepția celor ce practică turismului balnear.

Evoluția fluxurilor turistice este diferită în cazul comunei Bălțătești și este dată de existența Sanatoriului de Balneofizioterapie și Recuperare Medicală "Dr. Dimitrie Cantemir" care, prin specificul său, atrage un numar mai mare de turiști, care rămân aici pentru mai multe zile pe sejur.

Tab. 4 Sosiri/ înnoptari ale turiștilor, capacitatea de cazare și indicele utilizare netă în structurile de primire turistică în anul 2014.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Tab. 5 Sosiri/ înnoptari ale turiștilor, capacitatea de cazare și indicele utilizare netă în structurile de primire turistică în anul 2015.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Tab.6 Sosiri/ înnoptari ale turiștilor, capacitatea de cazare și indicele utilizare netă în structurile de primire turistică în anul 2016.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Tab.7 Sosiri/ înnoptari ale turiștilor, capacitatea de cazare și indicele utilizare netă în structurile de primire turistică în anul 2017.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Sosirile turiștilor în structurile de cazare, reprezentate în tab. 4, 5, 6, 7, reprezintă numărul turiștilor înregistrați la nivelul județului Văii Ozana și ariile învecinate,în perioada 2014-2017, incluzînd sosirile, înnoptările, capacitatea de cazare și indicele de utilizare netă, în structurile de cazare.

Sosirile turiștilor în structurile de cazare, au fost de 27.728 la nivelul anului 2014 și au ajuns la nivelul anului 2017 la 39.054 ( fig.2), ceea ce reprezintă 23% din numărul turiștilor înregistrați la nivelul județului Neamț.

Înoptarile turiștilor în structurile de cazare, reprezintă în anul 2014 o valoare de 115093 în anul 2016 scade la 87566 cu o revogorare puternică în anul 2017 de peste 120.243 (fig. 3) și reprezintă 24% din numărul turiștilor înregistrați la nivelul județului Neamț.

Evoluția capacității de cazare în structurile de primire turistică în intervalul 2014-2017 în bazinul Ozana și îmrejurimi a fost urmărită de o creștere continuă (fig.4), concluzionând că numărul de turiști este într-o permanentă creștere.

Evoluția indicelui de utilizare netă în structurile de primire turistică în intervalul 2014-2017 în bazinul Ozana și îmrejurimi ne arată clar că doar la nivelul anului 2016 (fig. 5) gradul de ocupare a fost cel mai ridicat, în condițiile în care numărul de turiști înregistrați a fost cel mai mic din intervalul de studiu. În concluzie gradul de utilizare neă astructurilor de primire este mic sub 20% din potențial.

Fig. 2 Evoluția sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică în intervalul 2014-2017 în bazinul Ozana și îmrejurimi

Fig. 3 Evoluția înnoptarilor ale turiștilor în structurile de primire turistică în intervalul 2014-2017 în bazinul Ozana și îmrejurimi

Fig. 4 Evoluția capacității de cazare în structurile de primire turistică în intervalul 2014-2017 în bazinul Ozana și îmrejurimi

Fig. 5 Evoluția indicelui de utilizare netă în structurile de primire turistică în intervalul 2014-2017 în bazinul Ozana și îmrejurimi

Tab. 8 Numărul de vizitatori ai obiectivelor turistice administrate de

Complexul Muzeal Judetean Neamț

Sursa: Complexul Muzeal Județean Neamț

Dacă raportăm numărul de turiști care au vizitat Cetatea Neamțului în anul 2015 (tab 8), de exemplu, la numărul de turiști care s-au cazat aici în același an, putem observa că aproximativ 20 % dintre ei rămân în structurile de cazare și media de ședere este de maxim 1 – 2 zile. Prin comparație putem observa că aceste date nu se modifică, ceea ce ne ajută să concluzionăm din nou fenomenul al constantei turistice. Fluctuațiile de turiști nu se modifică de la un an la altul, indiferent de perspectiva din care privim, această stabilitate poate fi considerată un fenomen pozitiv datorită faptului că numărul anual al turiștilor care ajung în Valea Ozanei și împrejurimi este destul de mare.

Capitolul 9. Analiza SWOT a activităților din domeniul industriei turismului – cu amprenta specificului local

Pentru a încerca să rezumăm aspectele cele mai importante din punctul de vedere al dezvoltării turismului în arealul de studiu vă prezentăm în continuare analiza SWOT:

Puncte tari: – cadrul natural deosebit de frumos și variat, flora și fauna diversificată, repopularea zimbrului în zonă, istoria și cultura locurilor, „aura” spirituală puternică a zonei, inițiativa „Tinutul Zimbrului”, mărcile înregistrate precum „BisonLand” și „Ținutul Zimbrului”. La toate acestea mai putem adăuga existența tradițiilor și obiceiurilor locale, infrastructura turistică deja existentă, existența unor trasee turistice, oportunități de practicare a turismului ecvestru, administrația Parcului Natral Vânători și logistica aferentă, contextul internațional favorabil politicilor de protecție a mediului și de dezvoltare a ecoturismului .

Puncte slabe: – promovarea mediocră a potențialului turistic al Văii Ozanei, insuficienta dotare pentru activitățile turistice permanente, lipsa unor oferte alternative pentru turiști, număr insuficient de agenți de teren atestați pentru meseria de ghid turistic, fonduri insuficient alocate pentru întreținerea infrastructurii turistice, lipsa infrastructurei educaționale și pentru conștientizare a potențialui turistic, .

Oportunități: – extinderea interesului turiștilor pentru zonă, dotorită istoriei și culturii din zonă, interesul unor instituții locale, existența unui cadru juridic pentru ariile protejate, regionale, naționale pentru colaborări și finanțări în ariile protejate, preocupări pentru întocmirea unor programe de dezvoltare durabilă, serviciilor turistice din vecinătatea parcului, posibilitatea de a încheia parteneriate cu agențiile de turism cunoscute, posibilitatea accesării de fonduri structurale pentru dezvoltarea turismului, existența fondurilor pentru modernizarea capacităților de cazare, accesul la cursuri și seminarii de specialitate în țară și străinătate.

Amenințări: – calamități naturale, în special inundațiile, implicarea insuficientă a factorilor abilitați și populației în promovarea zonei, alterarea cadrului natural prin exploatarea resurselor naturale fără respectarea reglementărilor în vigoare, deteriorarea tradițiilor și obiceiurilor, promovarea chich –ului, modificarea arhitecturii tradiționale a noilor construcții din localitățile limitrofe parcului, lipsa infrastructurii, creșterea atracției turiștilor români pentru destinații externe, degradarea zonelor atractive prin nerespectarea de către turiști a regulilor de vizitare, lipsa unor surse financiare constante, atitudinea și mentalitatea locuitorilor cu privire la unele proiecte cu impact pe termen lung cu ar fi de exemplu, lăsarea zimbrul în libertate.

Analiza SWOT pune în evidență influențele, imboldurile și piedicile care există, precum și atuurile și punctele slabe. Din această perspectivă este absolut necesar să se înlăture pe cât este posibil obstacolele existente, prin acțiuni de influențare a mediului extern, inclusiv cel de afaceri prin acțiuni de tip lobby, intensă promovare mai ales în mediul online a zonei, identificarea distribuitorilor naționali și externi care pot fi antrenați în efortul de stimulare a turismului în microregiunea turistică Neamț și cointeresarea acestora, prin acțiuni de educare ecologică a publicului, campanii pentru crearea unei imagini clare, pregnante, favorabile despre zonă.

În paralel este necesar să se angajeze eforturi pentru informarea, educarea turiștilor dar și pentru modelarea ofertei proprii de turism și de ecoturism, astfel încât aceasta să coincidă cu cerințele turiștilor și ale celorlalte componente ale mediului extern. Cu alte cuvinte, să se opereze astfel încât să se valorifice în timp util avantajele și să fie surmontate dezavantajele. Acționându-se astfel se creează premize pentru un portofoliu ecologic mai consistent, compatibil cu cerințele de rentabilizare a turismului ecologic în zonă.

Domenii și măsuri urmare a derulării analizei SWOT:

În domeniul resurselor turistice este necesar realizarea unui plan de management al vizitatorilor cu zonarea corespunzătoare a destinației, asigurarea sezonalității pentru evenimentele din zonă, aplicarea acțiunilor de dezvoltare durabilă la nivelul destinațiilor cu potențial turistic.

În domeniul infrastructurii turistice și tehnice, amenajarii teritoriului este data dee dezvoltarea unei infrastructuri pentru turism, de sisteme de informare și semnalizare turistică adaptate cerințelor destinației, realizarea unei infrastructuri dedicate educației și conștientizării, menținerea arhitecturii tradiționale, limitarea procesului de urbanizare la nivelul destinației.

În domeniul programelor turistice dezvoltarea ofertei de produse/servicii turistice realizată în parteneriat cu comunitățile locale, din orașul Tg. Neamț și comunele limitrofe. Eficientizarea rețelei de distribuție a produsului turistic, prin realizarea de ghiduri, reguli și activități turistice la nivel de destinație, sau măcar de zonă sau microregiune.

În domeniul politic, administrativ, economic și legislativ, ar trebui să înglobăm turismul în strategiile de dezvoltare regională și locală, prin creșterea numărului de parteneriate privind turismul la nivel local. Creșterea/întărirea capacității administrative a instituțiilor locale pentru implementarea politicilor și programelor de dezvoltare ale turismului, alocarea de fonduri pentru promovarea turismului de către entitățile implicate.

În domeniul educație, conștientizare, resurse umane, este necesară creșterea nivelului de conștientizare, apreciere și cunoaștere a patrimoniului local și a principiilor de turism și ecoturism în rândul factorilor implicați pentru responsabilizare, participare, implicare în activitățile specifice ecoturismului. Îmbunătățirea nivelului de pregătire profesională, în rândul tinerilor, precum și dezvoltarea organizațională, profesională și a carierei pentru personalul implicat în activitățile de turism.

Capitolul 10. Analiza gradului de satisfacție al turiștilor – sondaj de opinie pe bază de chestionar

Aspecte metodologice privind sondajul de opinie cu privire la studiul privind evaluarea gradului de satisfacție a turiștilor din zona bazinului hidrografic Ozana

Tipul studiului: primar, cantitativ;

Universul cercetării: turiștii cazați în una dintre unitățile de primire turistică din regiune în perioada realizării studiului, persoane nerezidente cu vârsta de peste 18 ani.

Eșantion: 290 turiști, distribuiți astfel : turiști români, aproximativ 203; turiști autohtoni în număr de 64, turiști străini din care 23 turiști din alte țări;

Procedura de culegere a datelor: față în față, interceptați în cadrul unităților de primire turistică.

Instrumentul de culegere a datelor a fost un chestionar structurat, tradus în limbile engleză, franceză și germană,

Perioada de culegere a datelor: 23 martie – 10 aprilie.

În studiul nostru ne-am oprit asupra câtorva importante elemente, care ar ajuta să ne facem o imagine pertinentă de ansamblu asupra gradului de satisfacere a turiștilor în sejurul lor în valea Ozanei și ariiile învecinate.

Principalul motiv al petrecerii sejurului în regiunea bazinului hidrografic Ozana

Fig. 6 Principalul motiv al petrecerii sejurului în bazinul hidrografic Ozana și împrjurimi

Principalele motive de petrecerea unui sejur în zona noastra de studiu este vizitarea rudelor și prietenilor într-o pondere mare, de peste 35% ( fig. 6), urmată de motivele personal și afaceri și o pondere însemnată este ocupată de cei ce își petrec timpul în apropierea mănăstirilor, pentru recreere și odihnă dar și pentru vizitarea acestora și tratament balnear în Stațiunile Bălțătești și Oglinzi.

2.Surse de informar utilizate pentru alegerea structurii de cazare turistică în bazinul hidrografic Ozana

Fig.7 Principalele surse de informare cu privire la structura de primire din bazinul hidrografic Ozana și împrejurimi.

Sursele principale de obținere a informațiilor cu privire la bazinul hidrografic Ozana, sau cu privire la obiectivele turistice din zonă sunt internetul, într-o proporție mare de 53,4%, prietenii și cunoștințele cu 23,1% ( fig.7), de cele mai multe ori aceștia rămân clienți fideli, revenind în același loc an de an, pentru 16,9 % se dovedesc utile și agențiile de turism, deși sunt încă într-un număr destul de mic.

3.Principalele activități pe care turiștii intenționează să le desfășoare în timpul sejurului

Acțivitățile pe care turiștii intenționează să le desfășoare în cadrul unui sejur (fig. 8), sunt legate de vizitarea unor obiective turistice importante cum ar fi Cetatea Neamțului, Casele memoriale ,,Ion Creangăˮ, ,,Veronica Micleˮ, ,, Mihail Sadoveanuˮ etc.

Grupuri imortante de turiști, mai ales cei de adulți și pensionari au inclus în pelerinajele lor prin țară și mănăstirile din Neamț, dar sunt și foarte mulți turiști care agreează sejurul de cel puțin o săptămână în incinta mănăstirilor, care pun la dispoziția acestora camere special amenajate. Stațiunea balneoclimaterică și de recuperare medicală Bălțătești este stațiunea dispune de 1 hotel (3 stele) si 3 hoteluri (2 stele) cu o capacitate de 500 locuri.

Serviciile medicale balneofizioterapeutice și de recuperare medicală se desfășoară îin cele 75 de cabinete ale bazei de tratament: cabinete electrofizioterapie: curenti diadinamici, curenti interferentiali, ultrasunete, nemectrodyn, magnetodiaflux, aerosoli, laser terapie, dus subacval, bai galvanice 4 celulare, aerodyne. În stațiunea Oglinzi se desfășoară tabere săptămânale pentru elevi și studenți, în cadrul diverselor programe de studii.

Alte importante activități importante sunt: petrecerea timpului cu familia, practicând și o serie de activități sportive, cum ar fi călăria la Herghelia de Timișești( Dumbrava) unde se pot lua cursuri de echitație; Alte activități incluse în program sunt: dresaj și antrenamentele; spectacole și concursuri sportive ecvestre, agrement și turism ecvestru.

Fig. 8 Principalele activități pe care turiștii intenționează să le desfășoare în cadrul sejurului, în bazinul hidrografic și împrejurimi.

4. Frecvența de vizitare a zonei

Ponderea cea mai mare este a turiștilor care sosec prima dată aici, de peste 43,0%, scade la 28% (fig.9) pentru cei ce vin pentru a doua oară, dar dacă au fost de cel puțin cinci ori reprezentat de un procent de 15%, există șansa să vină anual sau chiar de mai mult ori pe an.

Fig.9 Frecvența de vizitare din bazinul hidrografic Ozana și împrejurimi.

5. Mijlocul de transport utilizat de turist pentru a vizita arealul în studiu

Fig. 10 Ponderea mijloacelor de transport utilizate pentru a vizita bazinul hidrografic Ozana și împrejurimi.

Un procent de 34,5% (fig.10) din turiștii străini care își petrec sejurul au venit cu avionul în această zonă, cele mai apropiate aeroporturi sunt la Suceava și Iași. Mașina personală este utilizată de 30% din turiștii străini ca mijloc de transport. 11% au venit cu mașina de serviciu iar 15% au venit cu autocarul / autobuzul.

6. Unitatățile de cazare cu specificitate turistică

Fig.11 Unitatățile de cazare utilizate de turiști în vizita din bazinul hidrografic Ozana și împrejurimi.

Un procent de 45,90% din turiștii s-au cazat în hotelurile din regiune, 22,40% (fig. 11) din turiștii sunt cazați în pensiuni turistice urbane. Un procent de 12,10% din turiștii s-au cazat pe durata sejurului în vile turistice, 9,70% în moteluri și 5.20% în pensiuni turistice rurale. 2,10% din turiștii străini s-au cazat în hosteluri. Alte modalități de cazare utilizate de turiștii străini intervievați sunt: la prieteni, la cunoștințe, la rude .

7. Categoria de confort a unităților de cazare a turiștilor din zona cercetar

2%

Fig. 12 Categoria de confort a unităților de cazare utilizate de turiști în vizita din bazinul hidrografic Ozana și împrejurimi.

Confortul unităților de cazare trebuie analizate pe diferite tipuri de turiști în vizita din bazinul hidrografic Ozana și împrejurimi, în funcție de bugetul de care dispun de categoriie sociale și profesionale. Am constat că cele mai căutate sunt unitîți de cazre sunt cele de 4 stele (fig.12) sau 3 margarete.

8.Nivelul de mulțumire vis-a-vis de oferta turistică

Fig. 13 Nivelul de mulțumire vis-a-vis de oferta turistică în bazinul hidrografic Ozana și împrejurimi.

10.Gradul de mulțumire al turiștilor străini vis-a-vis de calitatea serviciilor prestate de personalul structurii de primire turistică

Fig. 14 Gradul de mulțumire al turiștilor străini vis-a-vis de calitatea serviciilor prestate de personalul structurii de primire turistică în bazinul hidrografic Ozana și împrejurimi

Calitatea serviciilor prestate de personalul structurii de primire turistică este legată de următoarele creterii: amabilitatea personalului, profesionalismul personalului, promtitudinea rezolvarii solicitărilor, nivelul de instruire sau pregătire a personalului, comunicarea personalului, gradul de cunoaștere a unei limbi de circulație internațională.Urmărind apectele menționate mai sus am constat următoarele: majoritatea turiștilor străini care au ajuns în structurile de primire din arealul în studiu au fost mulțumiți de în proporție de peste 50% (fig. 14) de amabilitatea personalului și profesionalism; și foarte mulțumiți de în proporție de 47% vis a vis de comunicarea personalului și gradul de cunoaștere a unei limbi de circulație internațională.

11. Percepția asupra principalelor neajunsuri ale turismului

Infrastructura reprezintă principala deficiență a turismului din 66,2% din turiștii străini din acest areal fiind de părere că starea necorespunzătoare a șoselelor reprezintă un minus al regiunii.

Lipsa curățeniei / Deșeurilor / Praful au fost menționate de 25,20% ( fig. 15) din turiștii străini, iar 19,30% din turiști acuză o lipsă de informații turistice cu privire la zona în studiu și a regiunii .Un alt neajuns la regiunii este sărăcia / economia slab dezvoltată (9,30%), dar și lipsa / insuficiența promovării (8,60%). Un procent de 5,2% din turiștii străini din regiune consideră că transportul în comun este un punct slab al acestei zone.

Fig. 15 Principalele măsuri care ar trebui luate asupra principalelor neajunsuri în bazinul hidrografic Ozana și împrejurimi

12. Percepția asupra principalei măsuri care ar trebui luată pentru valorificarea potențialului turistic al regiunii.

Dintre măsurile enumerate în fig. 16, valorificarea potențialului turistic al regiunii este promovarea / publicitate (47,1% din menționări) măsura care se impune a fi luată pentru dezvoltarea turistică a zonei. În 13,7% din cazuri a fost propusă îmbunătățirea infrastructurii. Alte măsuri care ar putea fi adoptate pentru a valorifica potențialul turistic din regiune: intensificarea investițiilor în domeniul industriei, alimentare, promovarea produselor alimentare tradiționale, oferirea de informații despre regiune și organizarea de excursii tematice, crearea unor pagini web, restaurarea monumentelor istorice care se află într-o stare precară multe dinte ele, adoptarea unui management eficient, impunerea și respectarea unor reguli de protecție medilui și amenajarea suplimentarăde spații de depozitare a resturilor menajere, crearea mai multor structuri de primire turistică de calitate, organizarea de excursii sau prospectarea regiunii.

Fig.16 Percepția asupra principalei măsuri care ar trebui luată pentru valorificarea potențialului turistic în bazinul hidrografic ozana și împrejurimi

Concluzii

1.Nivelul de satisfacție al turiștilor

Principalele motive de nemulțumire ale turiștilor străini sunt: infrastructura rutieră proastă, infrastructura de semnalizare a obiectivelor turistice slab realizată, informațiile turistice disponibile cu privire la zona Moldovei și nivelul de promovare al obiectivelor turistice din valea Ozanei.

Turiștii străini sunt destul de mulțumiți și foarte mulțumiți în proporții diferite de varietatea structurilor de primire turistică, accesibilitatea structurilor de primire turistică și tarifele practicate în structurile de primire și serviciile de cazare.

Principala sursă de informare de unde turiștii străini au aflat de structurile de primire turistică este internetul, 53,40% din respondenți afirmând că au aflat de unitatea de cazare cu ajutorul internetului.

Motivele principale pentru care turiștii străini au optat pentru structura de primire turistică sunt, motivele profesionale și afaceri, prețurile mici și accesibile și mediul înconjurător. Turiștii străini care au vizitat arealul nostru de studiu sunt, mulțumiți de calitatea serviciilor prestate de personalul structurii de primire turistică și vis-a-vis de gradul de cunoaștere a unei limbi de circulație internațională.

2.Opinia turiștilor vis-a-vis de potențialul turistic al zonei

Cei mai mulți din turiștii care au vizitatat valea Ozanei și împrejurimile, cred că potențialul turistic al regiunii este bine valorificat, dar esențial ar fi ca măsurile care ar trebui luate pentru valorificarea potențialului turistic să se realizeze în continuare și mult mai susținut promovarea, îmbunătățirea infrastructurii rutiere, creșterea investițiilor și dispunerea mai multor informații despre regiune.

Cele mai atractive obiective turistice sunt considerate de turiștii străini a fi: bisericile mănăstirilor Agapia, Neamț, Sihăstria și Văratec, peisajul montan , Parcul Natural Vânători, satele Filioara, Bălțătești, Vânători și Pipirig.

Dintre neajunsurile cu care se confruntă arealul nostru sunt: infrastructura, lipsa curățeniei, zonelor de depozitare a deșeurilor, lipsapunctelor de informare turistică, sărăcia, lipsa locurilor de muncă, industria slab dezvoltată, insuficiența promovării activităților turistice, a festivalurilor anuale și lipsa legăturilor în transportul în comun.

Principalele aspecte pozitive bine aspectate, ar fi peisajele mirifice din Parcul Natural Vânători, ,,Codri de Aramăˮ, ,,Pădurea de Argintˮ, obiceiurile de Crăciun și Anul Nou, de la Vânători și Pipirig, ,,Festivalul Datinilor și Obiceiurilorˮ desfășurat în luna decembrie a fiecărui an , ajuns la ediția a VI-a, tradiția confecționării măștilor în casa meșterului popular Neculai Popa din Târpești, ospitalitatea oamenilor, prețurile accesibile și varietatea turistică mare de petrecere a vacanței.

Majoritatea turiștilor străini intenționează să recomande prietenilor cunoscuților să viziteze regiunea, pentru că cei mai mulți au rămas impresionați de

Turiștii străini care probabil sau sigur nu vor mai veni să viziteze regiunea au diverse motive dintre care amintim, depărtarea de țara de origine, dorința de a vizita și o altă țară, lipsa oportunităților pentru afaceri și poate, desigur și diferențele sociale.

Capitolul. 11. Măsuri pentru promovarea turismului din arealul cercetat

A Realizarea de clipuri de promovare

Realizarea materialelor de informare și interpretare în limba română și în cel puțin o limbă de circulație internațională, imagine unitară, mediul virtual)- hărți destinație, hărți zone, catalog culinar, broșură destinație.

Realizarea/implementarea planului de interpretare la nivelul destinațiilor din arealul în studiu particularizat pe zone A.3.

Brenduire locală, dezvoltarea de sistemelor de informare și semnalizare turistică adaptate cerințelor destinației. Obținerea de mărci înregistrate, noi certificări naționale/internaționale pentru destinație/ structuri turistice/alți agenți, marci inregistrate.

Promovare locală pe transport local/taxi, stand de prezentare în puncte de informare turistice, prezență statii de autobuz, autogari. Infotrip-uri. Promovare la nivel de locație de turism, în funcție de specificul acesteia.

B. Dezvoltare de produse, infrastructură și evenimente

1. Produse

Cicloluția.

O zi din viata unui cioban.

”Traseu gastronomic”.

Program anual de evenimente asociate zonei educaționale, evenimente religioase., evenimente fenologice (boncăluit la cerb, agregarea în haite la lupi, urme pe zăpadă)

Bison Safari.

2. Infrastructură

Întreținere/dotare corespunzătoare a traseelor existente.

Realizare traseu Cetatea Neamțului – Izvorul cu Slatină.

Realizare traseu tematic în zona cazematelor.

Realizare traseu biciclete Cetatea Neamțului – Izvorul cu Slatină – cazemate – Monumentul Vânătorilor de Munte – Cetatea Neamțului.

Amenajare Izvorul cu Slatină.

Traseu Vovidenia- Puturosu.

Amenajare Izvorul Puturosu.

Traseu tematic Secu- Nifon ( vestigiile medievale).

Realizare facilități zona Bison Land.

Realizare facilitati campare zona Bison Land.

Realizare traseu cicloturism zona Bison Land.

Facilități adventure zona Bison Land.

Nou traseu educativ în tarcul de aclimatizare.

Realizare turnuri de observare, hrănitori, foișoare.

Realizare de facilități Stația de Monitorizare Chitele.

Amenajare loc campare – utilități, eco-tenturi Stația de Monitorizare Chitele.

Punct de informare, traseu educativ – fauna carpatica, Stația de Monitorizare Chitele.

Realizarea de noi trasee care să asigure distribuirea uniformă a fenomenului turistic și legătura funcțională cu celelalte zone respectiv :

Daniil Sihastrul- Mitocu Balan, cu zona de salbaticie.

Mitocu Balan- Calea Mare- Nifon- Secu, drumul de culme, cu zona de salbaticie si cea ecumenica

Bălțătești- Vârful Bradului, cu zona balneo și zona ecumenică.

Agapia Veche- Valea Rea- Dobru, cu zona ecumenică și zona educațională.

Nemțișor- Sfânta Cruce- Izvorul cu Slatină, cu zona cultural-istorică.

Realizarea de trasee de cicloturism: Agapia-Agapia Veche- Secu- Sihastria- Sihla- Agapia, Agapia-Agapia Veche- Secu-Gura Leghin- Valea Rea-Agapia, Mrea Neamț-Icoana Nouă.

Realizarea traseului ”Maratonul Mănăstirilor”

Realizarea facilităților de campare- Valea Secu, Valea Agapia.

Realizare de belvederi Nemțișor, Agapia, Bălțătești.

Reamenajare centru informare Varatec.

Traseu orientare sportiva Oglinzi- Cetate Neamțului.

3.Evenimente

Componenta eco și etno la evenimentele consacrate concurs biciclete la Zilele comunelor, Cetatii, etc.

Competiția culinară ”Ceaunul fermecat”.

Eveniment asociat zonei cultural istorice – cazemate, Izvorul cu Slatină.

Competiția culinară ”Sarea în bucate”.

Dragoș Vodă și-a lui ceată.

Competiții de orientare sportivă pentru elevi- tabara Oglinz.i

Plecatul/împărțitul oilor, la Pipirig, Agapia.

Arta de a fi gazdă concurs de bucate tradiționale, Tg. Neamț.

C. Monitorizare și analiză

Conceperea de formulare șii metodologii de monitorizare efectivă în cazul turiștilor (pensiuni, hoteluri) și al vizitatorilor (puncte fixe).

Monitorizarea impactului turismului asupra mediului.

Identificarea/actualizarea rețelei locale de servicii.

D. Asigurarea calității, formare & administrarea reclamațiilor (complain management)

Realizarea de cursuri, unui ghid de istorie locală, interpretare zona de sălbăticie.

Workshop-aplicații de teren cu tematicile mai sus amintite.

Realizarea de materiale pentru responsabilizarea, participarea, implicarea tinerei generații în activitățile legate de valorizarea patrimoniului local.

Cursuri și concursuri de fotografie.

Monitorizarea reclamațtiilor.

Realizarea unui program privind asigurarea siguranței și securității turiștilor.

E. Comunicare, întreținere de , reprezentare destinație

Consultare periodică a factorilor de decizie implicați privind modalitățile de distribuire uniformă a fenomenului turistic, în timp și în spațiu, prin promovarea legăturii indisolubile între natură și spiritualitate.

Popularizarea și extinderea bunelor practici în domeniu agroturismului în vizite cu proprietarii de pensiuni la târguri, conferințe etc.

F. Coordonare, management și suport conservare

Realizarea unui plan de management al vizitatorilor pentru destinația turistică.

Includerea turismului local în strategiile de dezvoltare regională și națională.

Realizarea unui ghid al destinației, cu luarea în considerare a patrimoniul natural și cultural local.

Realizarea unui cod de conduită și comportament pentru vizitatori, la nivelul fiecărei destinații, pentru activitățile și comportamentul acestora în comunitățile locale, în zonele sensibile cultural, istoric, spiritual, în arealul parcului Vânători, unde zimbri trăiesc în semi-libertate.

Alocarea de fonduri pentru turism de către autoritățile locale implicate ( întreținerea și realizarea infrastructurii, promovare etc).

G. Management comercial și financiar

Încurajarea la nivel de destinație a ”clusterelor” locale legate de turism: producători, meșteșugari, pensiuni, transportatori, ghizi, etc.

Susținerea producătorilor de bunuri și servicii locale tradiționale și mai ales ecologice.

Realizare și valorificarea produselor în ,,Ținutul Zimbruluiˮ.

H. Integrarea zonei în conceptul de turism

Valea Ozanei reprezintă o regiune cu o serie de avantaje naturale, culturale și spirituale remarcabile, si unde, prin oferirea de susținere în problemele de mediu, turismul sustenabil poate fi gestionat prin introducerea unei rețele de furnizori de servicii de turism, sub același scop comun de dezvoltare. Cu eforturi conjugate din partea factorilor interesați, acest areal ar putea reprezenta o destinație turistică de anvergură.

I. Sistemul de monitorizare și analizare a calității și evoluției fenomenului turistic în destinație

Pentru a crește calitatea și eficiența turismului în bazinul hidrografic Ozana și ariile învecinate este nevoie de crearea unui sistem care să monitorizeze și să controleze acest proces să realizeze o planificare, înregistrare, analiză și interpretare sistematică a datelor în vederea luării unor decizii specifice.

Un sistem funcțional ne va putea oferi informații despre caracteristicile socio-economice ale turiștilor care vizitează zona în studiu, proporția turiștilor care vin din anumite regiuni sau state etc., evaluarea ratingului atracțiilor din zona, facilităților, serviciilor și altor resurse, gradul de conștientizare al atracțiilor din zonă și a altor resurse componente, motivația pentru vizitarea regiunii, identificarea elementelor care ar determina posibilitatea revenirii, bariere și constrângeri pentru vizită, imaginea destinației.

Ținând cont de cele de mai sus, în cadrul proiectului se vor realiza:

Conceperea de formulare si metodologii de monitorizare în cazul turiștilor (pensiuni, hoteluri) si al vizitatorilor (puncte fixe).

Monitorizarea vizitatorilor la puncte fixe Cetatea Neamțului, Casa memorială Ion Creangă, zona educațională.

Monitorizarea turiștilor și a impactului turismului asupra mediului înconjurător.

J. Cadrul organizațional de implementare

Bazinul hidrografic Ozana și împrejurimi, ca viitoare destinație turistică există și trăiește prin acțiunea conjugată a comunităților locale, a vizitatorilor și turiștilor. Identificarea celor care pot participa la dezvoltarea destinației turistice și actualizarea ulterioară a listei factorilor interesați va permite punerea în valoare a fiecăruia dintre aceștia, a așteptărilor lor, în vederea adoptării unor acțiuni realiste și eficiente care să conducă la maximum de rezultate economice, sociale, culturale, prin utilizarea eficientă a destinației turistice.

K. Interconectarea și integrarea dezvoltării turismului la celelalte domenii economice și sociale ale destinației.

Promovarea turismului în bazinul hidrografic Ozana și ariile învecinate are scopul de a dezvolta potențialul „axial” al turismului, dorind să facem din turism sectorul conducător al economiei locale, prin dezvoltarea sectorului de servicii asociate. Descentralizarea serviciilor și a responsabilității acestora a permis o dezvoltare accelerată a comunităților locale, mai ales ca sentiment al apartenenței, al simțului comunitar.

Organizarea de evenimente reprezintă o acțiune complexă, care implică voluntari, membri ai comunității locale, dar și reducerea cheltuielilor și menținerea ratei profitului la prestatorii lucrativi colaterali, care se văd scutiți de cheltuielile mari legate de eveniment. Astfel de evenimente , compensează experiența comunitară redusă, prin punerea la dispoziție a unei serii de facilități existente precum sistemele de voluntariat, echipamente, expertiză tehnică gratuită, etc. ceea ce reduce costurile generale ale acestora.

Ținând cont de cele amintite mai sus considerăm că dezvoltarea turismului în zonă în studiu va influența direct, pozitiv, producția locală din domeniul alimentar (panificație, conserve de fructe și legume, lactate și brânzeturi, carne si produse din carne), mica industrie și meșteșugurile (realizarea de produse de artizanat), protecția naturii (prin Administrația Parcului Natural Vânători Neamț) și propunem un calendar de activități pentru următorii patru ani (tab. 9).

Tab. 9 Calendar de activități pe 4 ani cu privire la măsurile de promovare ale turimului în bazinul hidrografic Ozana și împrejurimi

Capitolul 12. Perspective în dezvoltarea turismului în bazinul hidrografic Ozana și în împrejurimi. Integrarea dezvoltării turismului în dezvoltarea durabilă a arealului cercetat .

Pentru a avea o reflectare pe viitor privind turismul în bazinul hidrografic Ozana, trebuie să ținem cont de următoarele tendințe:

1. îmbătrânirea populației atât la nivel național cât și european, acest segment de populație va avea disponibilități financiare și de timp mai mari urmând a fi interesați de servicii personalizate care să implice mai mult confort și siguranță, de produse care să nu implice efort sporit, fotografii în natură, excursii în zone;

2. turiștii vor fi mai experimentați și vor avea o atitudine mai critică privind calitatea produselor și serviciilor oferite precum și asupra raportului calitate-preț. Din punct de vedere al destinației, va trebui să se ofere produse și servicii de calitate, specifice care să o autentifice ca destinație competitivă iar ofertă există să fie variată și echilibrată de activitățile turistice.

3. cerere pentru educație și conștientizare, tendință care se va manifesta la toate segmentele de vârstă iar domeniile de interes pot fi natura, cultura, istoria, spiritualitatea. Pentru a veni în întâmpinarea acestei tendințe e necesar să existe o comunicare mai bună, mai creativă, mai educativă, a informației. Este necesară o abordare holistică pentru patrimoniul natural, cultural, spiritual și să fie puse la dispoziția turiștilor produse care să încurajeze învățarea autodidactă, conștientizarea descoperirea;

4. creșterea siguranței și securității, iar destinația trebuie să fie sigură din toate punctele de vedere;

5. creșterea preocupării pentru sănătate și bunăstare deoarece turistul este interesat de destinațiile percepute ca fiind sănătoase. Va crește solicitarea pentru accesibilizarea destinației și cererea pentru produsele “wellness and fitness” precum plimbările, ciclismul, etc;

6. valorizarea timpului liber necesitatea unor produse cu valoare adăugată, care să ofere relaxare, renunțarea la o singură vacanță lungă, în favoarea petrecerii unor vacanțe mai scurte dar mai multe;

7. modificări ale stilului de viață, cerere va fi crescută pentru case de oaspeți, pensiuni, cazare rurală. Solicitări personalizate , unii dorind unități de cazare mici de familie, cabane, case restaurate, bungalow-uri. Se observă deja pe piața de turism o cerere pentru produsele, conceptele, serviciile specifice destinației, pentru produse specializate axate pe hobby-uri sau interese și o tendință generală de ”întoarcere la origini” vacanțe simple bazate pe drumeții, ciclism cazare în condiții rustice;

8. utilizarea tehnologiei informaționale, informațiile să fie detaliate, bine structurate în mediul virtual, link-uri, e-marketing, folosirea rețelelor sociale;

În urma analizei efectute, segmentele de piață cu potențial de dezvoltare în perioada următoare sunt:

– ecoturismul, activitate turistică care este destinată, în special, turiștilor cu un nivel al veniturilor mediu sau ridicat, cu o cultură orientată spre cunoașterea naturii, care tind să practice un mod sănătos de viață (Nistoreanu et al., 2003). Putem spune că parte din actualii turiștii ce vizitează destinația au profilul unui ecoturist, prin urmare ar trebui să avem în vedere, faptul că arealul de studiu prezintă sau nu potențial ridicat din acest punct de vedere;

– turismul ecumenic este bine reprezentat datorită caracteristicilor zonei, în bazinul Ozana, cea mai mare parte a turiștilor actuali este atrasă de acest gen de turism.În perspectivă acest tip de turism v-a trebui valorificat superior și prin implicarea clerului, în activități specifice;

– turismul educațional se poate dezvolta datorită dorinței turiștilor de învățare, de acumulare de noi cunoștințe și experiențe se potrivește foarte bine cu valențele naturale, culturale și spirituale ale zonei, însă pentru ca acest turism să ia avânt trebuie să implicăm personal calificat, dornic să ofere informații și să abordez metode de lucru specifice;

– turismul de tranzit/week-end cu un avânt puternic, în ultimul timp având ca exemplu statele dezvoltate din vest. Turiștii fie călătoresc spre alte destinații cum ar fi în Maramureș, Bucovina, Ardeal etc., fie proveniența lor este din zona geografică a Moldovei și le permite desfășurarea călătoriei pe durata unui weekend, fie la mănăstiri, sau diverse obiective turistice. În ambele cazuri, turiștii sunt orientați spre obținerea de satisfacții rapide, ceea ce implică existența unui sistem de informare bine pus la punct, precum și a unei infrastructuri de vizitare și primire adaptată cerințelor acestora, lucru încă nerealizabil încă;

– turismul de familie, constitue un terenul accesibil, obiectivele de interes ce pot satisface atât cerințele adulților cât și ale copiilor, fac din ”Ținutul Zimbrului” o destinație pentru turismul de familie ;

-turismul de busines, se va dezvolta datorită structurilor de cazare existente, a accesibilității zonei, precum și a variatelor posibilități de a petrece timpul liber, acest gen de turism este practicat- teambuilding-uri, workshop-uri, conferințe, simpozioane mai ales cu caracter religios. Fiecare mănăstire dispune de o sală de conferințe unde se desfășoară activități naționale și internaționale.

-turismul balnear se bazează în principal pe existența facilităților de tratament de la Bălțătești și pe refacerea stațiunii Oglinzi. Datorită specificului acestui gen de turism, perioada de ședere este mult mai mare decât în cazul celorlalte tipuri de turism practicate în zonă, turiștii sunt cu precădere pensionari.

Punerea în libertate a zimbrului oferă, din punct de vedere științific posibilitatea unică în România, de a analiza, în general, efectele reintroducerii unui ierbivor de talie, în special cu referire la comportamentul și impactul zimbrului asupra habitatelor forestiere.

De turismul științific sunt atrași cu precădere reprezentanții instituțiilor de învățământ superior, precum și iubitorii de natură.

Pornind de la analizele efectuate, pe termen scurt și mediu se previzionează că numărul și structura turiștilor vor fluctua în marje mici. Întrucât pentru agenții de turism din destinație se manifestă preocuparea constantă de creare/dezvoltare de produse/servicii care să mențină turiștii în zonă o perioadă mai îndelungată, se estimează o creștere a perioadei de ședere.

În perspectiva dezvoltării durabile a turismului trebuie să realizăm și o analiză a domeniilor de activitate complementare acestuia la nivelul zonei care ar putea aduce un plus valoare.

Fermele de semi-subzistență/gospodăriile din bazinul hidrografic Ozana sunt de fapt exploatații agricole de tip familial, ferme de subzistență și semi-subzistenta, într-o proporție de aproximativ 80 %, ele bazandu-se pe munca și implicarea membrilor familiei. Terenurile agricole din zona noastra fiind divizate, nu au permis o evoluție economică spre mari afaceri in zootehnie, agricultura sau pomicultura.

Cultivarea cerealelor, a fructelor și legumelor, dar și cresterea animalelor se face la o scara mica, ceea ce poate fi destul de mai puțin profitabil, dar acest tip de exploatație are însă și o serie de avantaje, cum ar fi calitatea produselor. Mulți dintre fermierii locali au înțeles că alimentele produse în sistem ecologic au mare trecere la consumatori și un potențial de apreciere în perspectiva dezvoltarii turismului.

Acest tip de exploatații agricole, dar și condițiile climaterice specifice zonei, au impus în timp necesitatea conservarii fructelor și legumelor prin metode sau rețete tradiționale. Astfel, o singură recoltă agricolă pe an a determinat oamenii sa se preocupe de conservarea fructelor și legumelor pentru a-ți asigura hrana pe perioada dintre cele doua recolte, dar mai ales în anotimpul rece. S-a nascut de aici o varietate de produse tradiționale conservate: dulceață din diverse fructe sau plante, zacuscă, tocane de legume sau ciuperci etc. Deasemenea, tot pentru conservare peste anotimpul rece, fructele și legumele erau uscate. Dintre fructe se uscau merele, perele, prunele sau strugurii, iar dintre legume se uscau mai ales cele care nu se puteau păstra, dar erau des folosite în alimentație: păstăile de fasole verde, ardeiul, mararul, hribii etc.

Aceste tehnici de conservare sunt in continuare folosite atat in bucatariile localnicilor cat și în bucătăriile pensiunilor și structurilor de primire turistică din zona noastră.

Industria alimentară și tradițiile culinare

Putem vorbi de o industria alimentară la nivelul destinatiei, dar aceasta ocupa un procent relativ mic din agenții economici locali. Cele mai dezvoltate activități sunt cele de panificație, patiserie, conserve de fructe și legume sau fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor.

Asociația de Promovare si Dezvoltare Turistica Nemțeana “Valea Ozanei” a început demersurile pentru constientizarea importantei prezentarii acestor produse ale furnizorilor locali în structurile de primire turistica de la nivelul destinatiei ecoturistice și branduirea lor ca produse traditionale, cu adaptarea retelor acolo unde este cazul.

Alimentația tradițională locală este strîns legată de particularitățile modului de trai, cultura, ocupațiile și îndeletnicirile populației din Ținutul Zimbrului. Tradițiile alimentare prezintă continuitate, legăturile istorice, comercial-economice ale locuitorilor zonei, au lărgit numărul de produse alimentare utilizate în bucătărie și au contribuit la apariția unor influențe culinare.

Printre bucatele tradiționale se numără: pastrama, șunca, cîrnațul de casă, plăcintele, colacii de ritual cu multiple forme, sortimente de brînzeturi și cașcaval, ghiveciurile din legume, învîrtita, vărzarele, pîrjoalele, tocana, copturile, turta cu julfă și dulciurile de casă etc. Specific pentru zona noastră este sunt băuturile ”schinduc” și ”melisa”( realizată prin macerarea plantelor cu același nume în țuica de prune sau rachiu de mere dublu distilat)

Menținerea în unitățile de alimentație publică a unui număr de preparate culinare tradiționale locale, necesită o susținere și o popularizare largă în rîndul consumatorilor. Valorificarea unor preparate culinare tradiționale cere o muncă de educare a consumatorilor îndeosebi a celor tineri. Este important să fie demonstrată valoarea bucatelor tradiționale și rostul lor ecologic pentru sănătate.

Meșteșugurile au luat avânt în bazinul hidrografic Ozana și împrejurimi au adus prin lucrăriile lor o preṭioasă contribuṭie la îmbogăṭirea artei populare româneṣti. Meșterul popular Nicolae Popa, a realizat un brand din măștile ăpe care le confecționa, bogăṭia lor spirituală o regăsim în forme ṣi stiluri artistice specifice care au contribuit la crearea unor interesante particularităṭi ale zonei, de o valoare inestimabilă sunt și țesăturile de casă realizate cu mare finețe și bun gust în comunele Pipirig, Vânători Neamț. Obiectele tradiṭionale relevă gustul pentru frumos ṣi rafinamentul artistic al acestor creatori populari.

Sunt cunoscuți în zonă și nu numai creatorii de piese vestimentare ale portului popular local, meșteșugarii în prelucrarea lemnului, țesătoarele de covoare și creatorii de măști.

Protecția mediului constituie o problemă generală care ar trebui rezolvată printr-un management al deșeurilor și educarea cetățenilor, în acest sens, pornind de la aria protejată de interes național Parcul Natural Vânători Neamț, care are și atributele de SCI, SPA, Sacred Natural Site etc. Ecoturismul ar trebui să fie unul din dezideratele planului de management al acestei arii protejate, dezvoltarea zonei ca destinație ecoturistică este de dorit, pentru bunul management al ariei protejate.

Statisticile au arătat că o mare parte din atracțiile turistice ale județului nu sunt pe deplin cunoscute și promovate, unul din obiectivele esențiale ale autorităților locale fiind transformarea zonelor înconjurătoare într-una din cele mai importante destinații turistice din România pentru turismul alternativ, ecologic și cultural. Accesul către Cetatea Neamțului, obiectiv turistic reprezentativ pentru județul Neamț, s-ar putea realiza în mod inedit prin construcția unor scări rulante către porțile cetății, fiind astfel evidentă o îmbinare a două epoci atât de îndepărtate, cea istorică și cea contemporană.

O altă propunere importantă ar fi construirea unei pensiuni turistice complexe pe drumul dinspre Târgu Neamț spre mănăstirile Neamț, Secu, Sihăstria, Sihla.

Legat de aspectul cultural, literar al județului, un traseu ce ar atrage turiști ar putea fi intitulat „Pe urmele lui Calistrat Hogaș” (Piatra Neamț – Mănăstirea Horaița – Mănăstirea Almaș – Mănăstirea Văratec – Mănăstirea Agapia – Podișul Ciungi – Mănăstirea Secu – Mănăstirea Sihăstria – Mănăstirea Sihla – Mănăstirea Neamț – Sat Poloboc – traseu peste munți) .

Strategia de dezvoltare a turismului în cazul arealului cercetat ar trebui pornitǎ din interior, adica chiar din cadrul județului. Este foarte important ca localnicii sǎ aprecieze potențialul turistic al județului la adevarata sa valoare. Desigur aceștia nu vor opta pentru cazarea în structurile puse la dispoziția turiștilor, dar pot opta pentru echipamentele de alimentație si pentru mijloacele de agrement. In plus primul contact în momentul în care turistul ajunge în aceasta zonǎ este acela cu localnicii (la gara, la taxi, la unitatea de cazare etc.). Simpla amabilitate a localnicilor poate reprezenta uneori mai mult decat orice mijloc de promovare. Oferirea unor informații suplimentare în legaturǎ cu atracțiile turistice ale județului, în cadrul site-ului oficial al județului (www.neamt.ro) ar putea atrage atenția multor turiști. O idee de promovare ar fi și aceea a participǎrii la târguri și expoziții unde sǎ poatǎ fi prezentatǎ oferta localǎ. In aceste cazuri se pot organiza anumite concursuri și tombole. Se vor împǎrți desigur pliante, broșuri. Prezentarea unor filmulețe în care sǎ fie surprinse principalele puncte de atracție poate avea un impact mult mai mare asupra potențialului vizitator, decât simpla prezentare a unor panouri cu fotografii. Fotografiile profesioniștilor îi pot face pe turiști sǎ supraevalueze oferta. In acest caz existǎ pericolul ca în zilele de vacanțǎ petrecute în zona, sǎ aparǎ dezamǎgirea și astfel se poate întâmpla ca turistul sǎ nu mai revinǎ. In agențiile de turism pot fi trimise cd-uri cu prezentǎri ale zonelor, punându-se accent și de aceastǎ datǎ pe punctele de atracție.

Concluzii SI RECOMANDARI

Ca activitate economică turismul este rezistent chiar și în fața crizelor economice iar prognozele elaborate pentru secolul XXI îl arată în creștere cu toate crizele ce pot apărea (Dinu M., Geografia turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003)

Turismul rural constituie o alternativă a dezvoltării economice considerat o șansă de integrare a României în structurile europene, fiind totodată și o necesitate; în adoptarea unor noi poziții față de rolul și perspectiva așezărilor rurale și spațiului rural. Trebuie cunoscut faptul că în situația în care peste 2/3 din popula țării are venituri modeste, se pune întrebarea care va fi forma de turism accesibil în acest context .

Evoluția turismului este influențată de un complex de indicatori sau factori, diferiți ca natura și rol, care participă în proporții diferite la determinarea evoluției fenomenului turistic în cadrul unei zone geografice specifice.

Turismul constituie o sursă de câștig continuă, în condițiile în care se realizează o calitate în serviciile din turism și investițiile necesare pentru atragerea turiștilor. Pe baza acestui principiu, toți factorii conduc la o industrie a turismului, pentru a deveni una dintre cele mai prospere zone ale României.

Trebuie apreciat însă că pentru formarea imaginii de ansamblu în turism, un turist mulțumit, satisfăcut de locul unde și-a petrecut vacanța, prin transmiterea informațiilor și a valorii lor reale, poate influența alți turiști potențiali, în timp ce un turist nemulțumit de calitatea serviciilor, dar mai ales de personalul din turism, influențează mult mai mulți potențiali turiști.

În acest context, trebuie subliniată posibilitatea practicării turismului itinerant, a vânatului și pescuitului sportiv, favorizat de bogăția faunei și condițiile prielnice dezvoltării acesteia. Mai mult decât atât tradițiile și obiceiurile specifice zonei nemțene, caracteristice fiecărui anotimp, constituie pentru orice turist un interes deosebit, prin existența unui număr mare de locuri de cazare prin diversitatea unităților de profil de toate categoriile, pentru persoane cu venituri modeste sau mai generoase, coroborată cu o ofertă gastronomică variată, cu meniuri bogate, de la preparate culinare tradiționale până la specialități din toate zonele geografice ale tarii, în vederea satisfacerii tuturor pretențiilor potențiale.

Multe dintre structurile de primire turistică nemțene sunt localizate în spațiul rural, individualizându-se prin amprenta identității locale (gastronomie locală, arhitectură locală, servicii de agrement). Gastronomia locală reprezintă punctul cheie și de atracție pentru turismul de tranzit, de cele mai multe ori veniturile obținute din serviciile de alimentație fiind mai mari decât cele obținute din serviciile de cazare. Dinamismul oamenilor de afaceri în timpul săptămânii, precum și numărul tot mai mare de turiști din perioada weekend-ului, dornici să evadeze din stresul urban, fac ca sezonalitatea specifică industriei turistice să se diminueze semnificativ la nivelul turismului de tranzit. Pe teritoriul românesc legătura dintre turismul rural și turismul de tranzit este mai intensă, deoarece multe dintre localitățile rurale încă sunt tranzitate de arterele europene și naționale.

În lipsa unui potențial natural și antropic, adaptarea strategiei de marketing la nivelul unităților turistice rurale localizate în zone de tranzit turistic se dovedește a fi deosebit de utilă, având rolul de a le personaliza și diferenția față de concurență.

Bibliografie

1. Albotă, M. G., (1992), Munții Ceahlău, Editura Abeona, București

2.Bran, Florina, Șimon, Tamara, Nistoreanu, P.,( 1997), Turismul rural, modelul european, Editura Economică, București.

3. Bălan, Ioanichie, (1993), Convorbiri Duhovnicești, Editată de Episcopia Romanului și Hușilor.

4. Bran, Florina, Șimon, Tamara, Nistoreanu P., (2000), Ecoturism, Editura Economică, București.

5. Bran, Florina, Șimon, Tamara, Marin D., (1998), Economia turismului și mediului înconjurător, Editura Economică, București

6. Burloiu, P., (1997), Managementul resurselor umane, Editura Lumina Lex, București.

7. Dinu, Mihaela, (2003), Geografia turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București.

8. Ciobanu, N. I., ( 2004), Plutăritul pe Bistrița, Editura NONA , Piatra Neamț.

9. Cucu, V., Șt. M.,( 1974), România ghid-atlas al monumentelor istorice, Editura Științifică, București

10. Dionisie, Cristina, (2002), Managementul turismului: structuri de concepție și organizare, Editura Junimea, Iași,

11. Dornescu, Maria , Dornescu V., Soarele Moldovei 1504-2004, Editura Optima, Iași, 2003.

12. Geangalău, Susana, (1998), Agroturismul și locuința ergonomică, Ediura Solteris, Piatra Neamț

13. Gherasim, T., Gherasim, D., ( 1999), Marketing turistic, Editura Economică, București.

14. Glăvan, V., ( 1996), Geografia turismului în România, Editura Institutului de Management – Turism EDEN, București.

15. Ferenț, E., Economia și managementul turismului, Editura Politehnium, Iași, 2004

16. Florea, V., (1991), Istoria Artei Românești, Hyperion, Iași.

17. Iacomi, Gh., (2000), Ceahlăul Ghid turistic, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași

18. Henche Blanca Garcia, Marketing în turismul rural, Editura Irecson, București, 2004.

19. Lefter, V., Manolescu, A., Chivu, Iulia, Deaconu, Alexandrina, Rașcă, Lavinia, Popa I., Mihalache, V., ( 1999), Managementul resurselor umane, Editura Economică, București

20. Neagu ,V., (2000), Managementul turistic și al serviciilor turistice, Editura Sylvi, București

21. Niță, V., Butnaru Gina, Drăgan L., (2002), Gestiune hotelieră și catering, Editura Sedcom Libris, Iași.

22. Pânișoară Georgeta, Pânișoară I., O., (2005), Managementul Resurselor Umane: ghid practic Ed. 2 a, Editura Polirom, Iași.

23. Snak, O., Baron, P., Neacșu, N., (2001), Economia turismului, Editura Expert, București

24. Stănciulescu, Gabriela, (2001), Economia întreprinderii și elemente de legislație, Editura Oscar Print, București

25. Tomescu, N., ( 1998), Satul despre e însuși, Editura Ankarom, Iași

26. Tufescu V., ( 1996), Subcarpații, Editura Științifică, București

1 Albotă M. G., Munții Ceahlău, Editura Abeona, București, 1992.

2 Apăvăloaie M., Piatra Neamț – Studiu monografic, Editura Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2005

3 Bran F., Marin D., Simon T., Economia turismului și mediul înconjurǎtor, Editura Economică, București, 1998.

4 Dinu M., Geografia turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003

5 Dionisie C., Managementul turismului: structuri de concepție și organizare, Editura Junimea, Iași, 2002.

6 Doboș S., Despre necesitatea interdisciplinarității în studierea turismului în spațiul rural românesc, Editura TehnoPress, Iași, 2011.

7 Ferenț E., Economia și managementul turismului, Editura Politehnium, Iași, 2004.

8 Gherasim T., Marketing turistic, Editura Economică, București, 1999.

9 Gheorghilaș A., Turism urban și turism cultural, Editura Credis, București, 2004

10 Lupu N., Hotelul- economie și management, Editura All Beck, Bucuresti, 2005.

11 Marcu E., Murgulescu L., "Descoperă județul Neamț", Editura "George Tofan", Suceava, 2007

12 Neagu V., Managementul turistic și al serviciilor turistice, Editura Sylvi, București 2000.

13 Snak O., Baron P, Neacșu N., Economia turismului, Editura Expert, București,2001.

14 Tinard Y., Le tourisme- Economie et management, McGraw-Hill, Paris, 1992

15 Turtureanu A.G.,Tehnica operațiunilor de turism, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, 2010.

16 Turtureanu A.G., Economia serviciilor, Ed. Fundației Academice Danubius, Galați, 2005.

webgrafie

1. *** www.antrec.ro

2. *** www.neamțantrec.ro

3. *** www.NEAMȚONLINE.ro

4. *** ORDONANȚĂ nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, București, 21

5 *** Turismul Județului Neamț, Breviar statistic, Ediția 2005.

6 www.bibgtkneamt.ro

7 www.cjneamt.ro – Site oficial al Consiliului Județean Neamț

8 www.incdt.ro – Institutul National de Cercetare – Dezvoltare in Turism-INCDT

9 www.neamt.insse.ro – Site oficial al Direcției Județene de Statistică Neamț

10 www.neamt.ro – Site oficial județul Neamț

Anexe

Figura . Hărți adaptate privind relieful și drumurile din Județul Neamț (www.google.ro)

Figura . Harta turistică a județului Neamț,

(sursa: http://www.primariafarcasa.ro/uploads/HARTA%20TURISTICA%20JUDET.jpg )

Figura . Infrastructura turistică a județului Neamț, [Tănasă&all, 2010]