Bazinul Hidrografic Barlad

REZUMAT

Având în vedere problemele globale legate de lipsa apei și degradarea calității acesteia, precum și de faptul că apa este un factor esențial pentru existența vieții și pentru dezvoltarea societății umane este necesar realizarea unor studii privind calitatea apei și a unui management integrat al resurselor de apă.

Scopul principal al acestei lucrări este acela de a demonstra că apa prelevată din râul Bârlad, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] satisface cerințele de apă a populației și are o calitate corespunzătoare.

Datele tehnice și informațiile utilizate și expuse în lucrarea de față au fost oferite de specialiști din cadrul [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], APM Vaslui, [NUME_REDACTAT] Vaslui. De asemenea am consultat și [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și Monografia județului Vaslui.

Lucrarea de fața are în vedere gestionarea cantitativă și calitativă a apelor de suprafață și subterane din bazinul hidrografic Bârlad până la nivelul municipiului Vaslui, utilizate în alimentarea cu apă a municipiului, lucrările de amenajare și dezvoltare a infrasctructurii impuse de creșterea numărului populației și dezvoltarea activităților social-economice din această zonă.

Lucrarea se compune din 5 capitole precedate de o introducere, urmate de concluzii și bibliografie.

În primul capitol am prezentat cadrul natural integrat al bazinului hidrografic Bârlad, poziția geografică, limitele, relieful, clima zonei, hidrografia, solurile, flora și fauna, precum și impactul activităților antropice asupra arealului.

Capitolul 2 reprezintă un studiu privind evaluarea și gestionarea resurselor de apă din bazinul Bârladului. Astfel, am prezentat resursele subterane cantonate în corpurile de apă cu principalele lor caracteristici, precum și cele existente în hidrostructuri freatice și de adâncime. În continuare am prezentat resursele de apă de suprafață utilizate în alimentarea cu apă a municipiului Vaslui și rețeaua de monitorizare hidrografică, urmată de evaluarea potențialului hidric prin lucrările de gospodărire a apelor existente în bazinul superior și mijlociu al Bârladului până la nivelul municipiului Vaslui, inclusiv derivația Prut-Bârlad.

Sistemele de alimentare cu apă subterană și de suprafața : prizele de alimentare din lacurile Solești și Pușcași, priza de mal de pe cursul Bârladului, aducțiunile, stațiile de tratare din municipiul Vaslui sunt prezentate în capitolul 3.

Capitolul 4 tratează legislația europeană privind dezvoltarea durabilă și obiectivele politicilor din domeniul apelor definite în directivele U.E. și în [NUME_REDACTAT] a Apei 2000/60/CEE, cu implementarea acesteia în domeniul protecției și calității apelor, precum și a cerințelor de calitate privind apa destinată alimentării populației.

Ultimul capitol reda monitoringul integrat al calității apelor și un studiu de caz privind calitatea apelor prelevate pentru alimentarea municipiului Vaslui. În continuare am prezentat analizele necesare monitorizării apelor utilizate în alimentarea cu apă și datele furnizate de acestea, precum și principalii parametri analizați pentru caracterizarea hidrochimică a apei: reziduu fix, cantitatea de suspensii solide în apă, oxigenul dizolvat, consumul biochimic de oxigen (CBO5), consumul chimic de oxigen, concentrația ionilor de hidrogen, compoziția ionică.

Lucrarea a fost elaborată sub exigenta conducere științifică a domnului Conf. Univ. Dr. [NUME_REDACTAT] de la Facultatea de Horticultură – [NUME_REDACTAT] Mediului din cadrul Universității de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] „[NUME_REDACTAT] de la Brad” Iași, căruia îi exprimăm întreaga noastră gratitudine pentru îndrumările, sfaturile și sugestiile prețioase oferite.

CAPITOLUL I

CADRUL NATURAL INTEGRAT

AL BAZINULUI HIDROGRAFIC BÂRLAD

1.1. AȘEZARE GEOGRAFICĂ. LIMITE.

[NUME_REDACTAT], cod cadastral XII-1-78, afluent de stânga al Siretului, este situat în partea de est a României. Are cel mai mare bazin hidrografic dintre afluenții Siretului (S=7220 km2 după [NUME_REDACTAT] din România – 1992 și 7354 km2 după I.Ujvari). Are o altitudine medie de 211 m și o pantă longitudinală medie de 5 ‰.

Lungimea râului este de 207 km după același cod cadastral și 249 km după Ujvari. Diferențele se datoresc lucrărilor de regularizare intervenite în timp.

Izvorăște din [NUME_REDACTAT] Ursului, de la altitudinea de 347m, este un râu tipic de silvostepă, cu o scurgere redusă, predominantă fiind alimentarea pluvială moderată.

În cursul superior, bazinul prezintă o asimetrie accentuată a sistemului spre stânga, datorită cuestei înalte din cadrul [NUME_REDACTAT] Moldovenesc existentă pe dreapta.

Bârladul adună 146 de afluenți codificați, cu o lungime totală de 2369 km și se încadrează intre coordonatele geografice: 45º40’-:-47º05’ latitudine nordică și 45º40’-:-47º05’ longitudine estică.

Limita bazinului hidrografic Bârlad în partea de nord-vest și nord începe de la est de Roman și este marcată de sud-estul șeii Ruginoasa-Strunga, continuată de coasta Iașului, [NUME_REDACTAT], iar latura estică este marcată de interfluviul dintre Crasna și Prut, [NUME_REDACTAT] și contactul dintre [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], continuată cu zona de cueste a văii subsecvente Jaravăț. Spre sud limita traversează nord-vestul [NUME_REDACTAT] și nordul [NUME_REDACTAT]. Latura vestică este marcată în cea mai mare parte de limita vestică a [NUME_REDACTAT], vestul [NUME_REDACTAT] și până la [NUME_REDACTAT].

1.2 MUNICIPIUL VASLUI IN BAZINUL HIDROGRAFIC BÂRLAD

[NUME_REDACTAT] este situat în extremitatea nord-estică a țării, pe [NUME_REDACTAT], în aria de confluență a râurilor Vaslui și Racova, a căror albii puternic colmatate înconjoară orașul, despărțindu-l de localitățile suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari, [NUME_REDACTAT] și Viișoara. Coordonatele geografice ale orașului sunt: 46°38′18″ latitudine nordică și 27°43′45″ longitudine estică, iar altitudinea medie la care este situat este de 110 m, intre maximă de 165 m și minimă de 90 m (in șesul Bâladului). Se învecinează cu comunele: Muntenii de Sus la nord, Bălteni la nord-vest, Pușcași la vest, Lipovăț la sud-vest, Muntenii de Jos la sud, Tanacu la est. Prin aderarea României la [NUME_REDACTAT], județul Vaslui a devenit granița de est a Uniunii.

1.3. RELIEFUL

Din punct de vedere morfologic, bazinul hidrografic Bârlad ocupă aproape în totalitate partea central sudică a [NUME_REDACTAT], suprapunându-se, cu mici excepții, [NUME_REDACTAT]. Astfel în partea de nord a bazinului hidrografic Bârlad se găsește [NUME_REDACTAT] Moldovenesc, în vest sunt [NUME_REDACTAT], în est [NUME_REDACTAT].

Partea de sud-est intersectează nordul [NUME_REDACTAT], iar sudul bazinului hidrografic Bârlad este ocupat de nordul [NUME_REDACTAT].

Înfățișarea generală a reliefului este în concordanță deplină cu particularitățile substratului geologic și cu activitatea desfășurată de factorii denudației.

În nord, unde predomină plăcile dure de gresii calcaroase, relieful este masiv, format din dealuri și platouri întinse, larg bombate, cu un pregnant caracter structural, acoperite cu păduri de stejar și fag, în timp ce la sud de latitudinea orașului Vaslui, caracteristice sunt colinele prelungi, separate de văi relativ paralele.

Deși multe dintre înălțimile interfluviilor din sectorul nordic și nord-vestic al [NUME_REDACTAT] depășesc 400-450 m, cotele care se aliniază în lungul culmilor din partea sa central-vestică, ce despart bazinele Bârlad de Siret ating cota maximă de 564 m. Altitudinile cele mai coborâte, de pe axul văii Bârladului, descresc din amonte spre aval (126 m la Negrești și 50 m la confluența Bârlad-Berheci). O analiză morfometrică amănunțită (Al. Roșu, 1973) arată că media ponderată a înălțimilor este în jur de 200 m (30% din suprafață se afla la altitudini de 200-300 m, 14% la altitudini de 300-500 m, 56% sub200 m). Fragmentarea medie pe orizontală este de 700-900 m, mai redusă în nord și mai accentuată spre sud, iar energia reliefului înregistrează cele mai mari valori din întreg [NUME_REDACTAT].

Având în vedere principalele aspecte morfogenetice ale reliefului, constatăm prezența în cea mai mare măsură a formelor sculpturale și structurale, însoțite de suprafețe restrânse de acumulare.

Caracteristice sunt platourile structurale și cuestele, condiționate de orizonturile de gresii și calcare sarmatice, prezente în sectoarele înalte ale reliefului, cum sunt cele de la nord de localitățile Suhuleț, Ipatele, Șcheia, Schitu-Duca, Țibana ([NUME_REDACTAT]), la sud de Iași (Repedea-Păun), Slobozia și Dobrovăț. Acestea sunt flancate de numeroase cueste de dimensiuni variate ce formează aliniamente pe zeci de kilometri cum sunt coastele de-a lungul Bârladului superior, Racovei, Vasluiului și Lohanului. Spre sud, în jumătatea inferioară a bazinului Bârladului, cu o mare întindere a faciesului mai nisipos al pliocenului, structura monoclinală este pusă în evidență doar de orientarea general-consecventă a culmilor și văilor, aici predominând colinele sculpturale.

Relieful de acumulare este prezent mai ales pe latura estică, în lungul văii Bârladului, cu dimensiuni de 1,5-3 km care, fiind supusă frecventelor inundații, a necesitat amenajarea și regularizarea. În lungul celorlalte văi (Racova, Vaslui, Crasna) s-au format văi mai înguste a căror evoluție este influențată puternic de aportul coluvio-proluvial al versanților.

Fig. 1.3. Harta unitatilor de relief din B.H.BÂRLAD Jora I.V., 2010

[NUME_REDACTAT] Moldovenesc este una dintre cele mai reprezentative subunități geografice ale Moldovei și ocupă toată partea de nord a [NUME_REDACTAT], începând de la [NUME_REDACTAT] până la latitudinea orașului Vaslui, continuând spre sud cu [NUME_REDACTAT] și punctul de confluență Racova-Bârlad.

Din punct de vedere structural și litologic, subunitatea are o constituție omogenă și o slabă mobilitate tectonică ce condiționează structura bietajată a platformei și dispoziția monoclinală a sedimentelor cuverturii. Factorii morfogenetici activi care au pus în evidență personalitatea structurii geologice sunt cei fluvio-deluviali.

Relieful actual este format dintr-un ansamblu de platouri, dealuri cu suprafața larg boltită și culmi separate de văile adânci, adesea asimetrice, din bazinul superior al Bârladului. Aspectul dentritic al rețelei hidrografice și adâncirea rapidă a văilor în complexul argilos, au făcut ca cele mai întinse platouri structurale și cele mai mari înălțimi să se găsească spre periferia podișului. Spre axul văii Bârladului, mai ales către zona orașului Vaslui, care înmănunchează mai multe confluențe, relieful coboară treptat, luând forma unei vaste depresiuni sculpturale.

Relieful de acumulare fluviatilă, slab reprezentat, demonstrează o dată în plus evoluția pliocen-cuaternară a văilor. Pe versanții văii Bârladului superior, Crasnei, Racovei și chiar a unor văi mai mici, s-a constatat prezența unui număr de 4-7 terase ce se ridică la peste 100-200 m altitudine. Cele mai largi trepte, în plin proces de agradare, sunt reprezentate prin luncile inundabile ale Bârladului, Racovei, Crasnei, Vasluiului, de dimensiuni variabile.

Relieful municipiului Vaslui este reprezentat prin terase de 10 – 20 m propice pentru construcții, mărginite de valea mlăștinoasă de la confluența râurilor Bârlad, Vaslui și Racova, ce au construit o adevărată barieră naturală în fața unor atacuri din afară. Se poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt deopotrivă cei naturali și social-istorici.

Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 – 400 m, cu aspect de platou, dealurile Morii, Chițoc și Brodoc fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări.

Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 – 80 m), medie (40 m) și inferioară (10 – 20 m).

1.4. CLIMA

Principalele caracteristici ale climei bazinului hidrografic Bârlad până la nivelul municipiului Vaslui sunt cele existente în [NUME_REDACTAT], accentuate aici de particularitățile poziției geografice și latitudinale, ca și de diversitatea altitudinii și orientarea culmilor și văilor. Prin așezarea geografică în estul țării, clima în această zonă, este rezultatul interacțiunii complexe, în timp și spațiu a factorilor climatogenetici, din interiorul și din afara acestuia, dintre care următorii sunt de bază : radiația solară globală, dinamica zonală și regională a atmosferei, caracteristicile reliefului și structura suprafeței subiacente.

Analiza acestor influențe generale, regionale și locale, numite factori climatogenetici sunt necesare la interpretarea regimului elementelor și fenomenelor climatice, la separarea sectoarelor climatice cu particularități distincte și la aprecierea potențialului climatic de care dispune zona de studiu.

Durata, intensitatea și repartiția fenomenelor meteorologice sunt condiționate de acțiunea conjugată a acestor factori genetici.

Pentru zone restrânse, cum este și cazul regiunii noastre, diferențierile spațiale ale factorilor climatogenetici și, în consecință, a elementelor și fenomenelor climatice derivate, sunt impuse de natura și caracteristicile locale ale suprafeței active, grefate pe fondul climatic general creat de factorii radiativi, dinamici și cei fizico-geografici regionali (poziția în cadrul continentului, prezența barierei orografice a [NUME_REDACTAT] la vest și deschiderea largă spre E, N-E).

Acest fond de ansamblu îl constituie climatul temperat continental cu nuanțe excesive.

1.4.1. Factorii radiativi

Valorile lunare și regimul anual al radiației solare globale depinde în primul rând de poziția latitudinală a zonei, situată între paralelele de 46001’ lat. N și 460 59’ lat. N, unde razele solare formează cu suprafețele orizontale ale reliefului, unghiuri de incidență a căror mărime variază la amiază între 19º53' la solstițiul de iarnă și 66º38' la solstițiul de vară, înregistrând deci o variație de aproape 46º50'. Această importantă diferență de mărime a unghiului de incidență al razelor solare cu suprafețele orizontale este prima cauză a diferențelor mari de temperatură a aerului între iarnă și vară. În condițiile ansamblului de factori climatogeni locali și regionali, a gradului de nebulozitate (urmare a factorilor naturali și antropici), radiația solară globală are o valoare medie multianuală de 110.576,1 cal/cm²/an cu maxima medie în luna iulie 16.054,8 cal/cm² și minima medie de 2.269,5 cal/cm². (Jora I.V., 2010).

1.4.2. Factorii dinamici

Pentru zona de studiu cu orientare generală a reliefului de la NV spre SE, cu deschidere largă spre N, NE, E și SE, la est de lanțul Carpaților, care dirijează orientarea circulației la sol, se fac resimțite îndeosebi efectele maselor de aer, generate de maximul azorelor în timpul verii și de cel euroasiatic în timpul iernii.

Condițiile climatice din aceasta zona sunt determinate în mare măsură de circulația generală a atmosferei, ca urmare a modificărilor importante privind deplasarea maselor de aer în această regiune. Astfel, centrii barici principali ce acționează și influențează clima bazinului superior si mediu al râului Bârlad până la nivelul municipiului Vaslui sunt: anticiclonul azoric, anticiclonul siberian, ciclonul islandic și ciclonul mediteranean. În timpul iernii, zona se află sub influența unei dorsale a anticiclonului siberian, care înlesnește pătrunderea unor mase de aer arctic foarte reci și uscate. Aria de acțiune a centrilor barici se restrânge în timpul verii, cu excepția unei prelungiri a anticiclonului azoric, care se resimte și în sudul Moldovei, dar sub forma unor mase de aer cald și relativ uscat, datorită traversării destul de lente a Europei și escaladării diferitelor bariere muntoase. La aceste situații barice principale se adaugă și cele secundare, cu o frecvență mai mică, dar importante pentru stările de vreme și de climă din zona la care ne referim, care dau vremii un caracter excesiv de călduros și secetos (primăvara, toamna și mai ales vara) sau tipurile barice care cauzează deplasarea maselor de aer umed polar generate de anticiclonul groelandez ce determină iarna temperaturi scăzute ale aerului și precipitații abundente sub formă de ninsoare.

Analiza tuturor elementelor climatologice va scoate în evidență rolul deosebit pe care circulația atmosferică îl are în crearea unei variabilități neperiodice a acestora și în generarea unor situații extreme care diferă foarte mult de condițiile climatice medii.

Invaziile succesive ale maselor de aer cu originea în aceste centre barice, ca și ale celor ce se deplasează de-a lungul meridianelor, acoperă regiunea noastră, imprimând vremii și climei caractere termice și hidrice specifice regiunii temperat-continentale.

1.4.3. Analiza elementelor climatice

Starea medie a parametrilor atmosferei: temperatură, presiune atmosferică, nebulozitate, precipitații, vânt etc., pe o perioadă lungă de timp (minim 30 de ani) definesc clima unei regiuni geografice. Vremea la un moment dat este starea în continuă schimbare a atmosferei terestre, caracterizată prin analiza valorilor tuturor elementelor climatice care o definesc.

Temperatura aerului este unul dintre parametrii climatici importanți ce înregistrează în timp un grad mare de variabilitate, determinând astfel și modificarea celorlalte elemente climatice.

Temperatura aerului, ca și regimul ei anual, este determinată de un complex de factori în care rolul principal îl are radiația solară și circulația generală a atmosferei, la care se adaugă particularitățile generate de condițiile fizico-geografice regionale sau locale.

Analiza datelor meteorologice pentru ultimii 30 de ani, scoate în evidență unele particularități ale regimului temperaturii aerului caracteristice zonei temperate, supuse influențelor locale de relief, hidrografie, vegetație și a factorului antropogen. (Jora I.V, 2010).

Temperatura medie zilnică a aerului înregistrează, pe lângă variația diurnă, schimbări semnificative, zilnice, determinate de variația radiației solare.

Temperaturile medii lunare ale aerului cresc din luna ianuarie (-3,5 ) până în luna iulie (21,0 ), după care înregistrează o scădere continuă până în luna ianuarie. Din analiza șirului de valori atrage atenția temperatura medie anuală minimă (7,9 , în anul 1985) și maximă (11,4 , în 2007) (Jora I.V, 2010).

Temperatura medie multianuală la Vaslui în ultimii 30 de ani a fost de 9,6ºC având un regim anual ce pune în evidență un grad de continentalism ridicat cu diferențieri locale

Tabel 1.4.3.1 Temperatura medie (ºC) lunară și anuală la statiile meteorologice Negrești și Vaslui

CMR [NUME_REDACTAT] maximă absolută înregistrată a fost de 39,10C, în luna iulie 2000, iar minima absolută a fost de -32,0 , în luna februarie 1911 (Larion D., 2004).

Tabel 1.4.3.2. Extreme termice absolute înregistrate Vaslui ()

Larion D. (2004)

Temperatura minimă absolută, –32,0C s-a înregistrat la Vaslui 15 februarie 1911, aceasta fiind posibilă datorită deplasării spre sud a vastului câmp anitciclonic centrat pe [NUME_REDACTAT].

Umezeala aerului are o importanță deosebită deoarece variațiile zilnice, lunare și anuale ale acestui element climatic influențează în mare măsură cantitatea norilor și implicit a precipitațiilor. Aceasta reprezentă în același timp un important parametru al aprecierii stării de confort climatic și a sănătății populației în general, mai ales în asociere cu temperatura a cărei dependență variază invers proporțional.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] umezeala aerului este de 73%, o valoare redusă, datorată frecvenței scăzute a advecției maselor de aer continental. Fluctuațiile înregistrate în circulația atmosferică au dus la înregistrarea unor valori anuale ale umezelii relative diferite față de medie în mai mulți ani, cu oscilații cuprinse între 83% în 1988 și 67% în 1959. Aceste oscilații subliniază încă odată continentalismul climatic din această regiune. (Larion D., 2004)

Nebulozitatea este un element climatic important deoarece prezența norilor, densitatea și înălțimea la care se află influențează regimul bilanțului radiativ-caloric al suprafeței active. Regimul anual al nebulozității pune în evidență existența unei evoluții normale a gradului de acoperire a cerului cu nori. Amplitudinea medie multianuală a nebulozității are la Vaslui o valoare ridicată, de 3,4 zecimi, specifică regiunilor joase din zona temperat continentală a Europei, caracterizată prin periodicitatea sezonală a advecției maselor de aer umed și cald, care contribuie, alături de alți factori (temperatura aerului, prezența nucleelor de condensare din atmosferă), la formarea norilor.

Variațiile periodice și neperiodice ale nebulozității se răsfrâng în primul rând asupra insolației, reducând din intensitatea și durata acesteia. Cea mai deficitară dintre luni este decembrie, când soarele strălucește 55 ore (21% din durata posibilă), deoarece durata zilelor este cea mai redusă din an, iar nebulozitatea înregistrează maximul ei anual. Suma lunară maximă a duratei efective (284 ore) corespunde lunii iulie. Cele mai mari valori medii orare ale duratei de strălucire a soarelui se produc de obicei în iulie-august, între orele 10-13, când nebulozitatea este minimă.

Precipitațiile atmosferice reprezintă elementul climatic cel mai important, a cărui influență are importanță climatologică dar și practică, fiind însă, cel mai contrastant dintre toate, cu mare discontinuitate în timp și spațiu, mai ales în condițiile climatului temperat-continental cu nuanțe de ariditate, în care se situează regiunea studiată.

Element climatic ce-și pune cel mai bine amprenta asupra peisajului geografic de ansamblu, precipitațiile atmosferice au, în același timp, un deosebit impact în domeniul vieții economice din zonă, în alimentarea cu apă a populației dar și în sectorul agricol.

Din prelucrarea și analiza datelor pluviometrice la stația meteorologică Vaslui în ultimii 30 de ani rezultă o medie multianuală de 552,9 mm, aceasta fiind mult mai mică față de cea a perioadei anterioare. Aceasta indică o tendință de scădere a cantității de precipitații atmosferice în ultimile decenii asociată unei tendințe ușoare de aridizare a climei din această regiune.

Față de această situație medie, pe ani există variații însemnate ale cantităților de precipitații, cuprinse între 849,8 mm (1972) și 300,3 (1986).

Precipitațiile căzute, distribuția lor spațială și mersul lor valoric în timp, sunt dependente de dinamica maselor de aer (care își modifică parametrii zilnic, lunar, anual, anotimpual, sezonier), de factorii geografici regionali și locali (relieful depresionar, rețea hidrografică săracă și vegetația de silvostepă), precum și de alți factori geografici și elemente climatice. Sursa principală de umiditate o constituie masele de aer de origine atlantică. Precipitațiile reduse, sau lipsa lor este datorată instalării tipului de timp anticiclonic, sau a manifestării advecțiilor de aer continental-uscat, provenit din estul și nord-estul Europei, sau a celor predominant uscate din zona subtropicală și tropicală.

Precipitațiile medii lunare și anuale, precum și regimul lor se caracterizează prin cantități mari la sfârșitul primăverii și în timpul verii, maximul fiind plasat în luna iunie, cu valori de 71,1 mm la Solești și 122,8 mm la Bârnova, 83,8 mm la Vaslui, 97,9 mm la Poieni, iar în iulie 66,3 mm la Vaslui, și 112,9 mm la Bârnova. Aceste luni cu valori ridicate cumulează între 250-260 mm reprezentând circa 50% din cantitățile medii anuale. Precipitațiile de vară, mai ales cele din august (203,7 mm în 1972), sunt cauzate de ciclogeneza locală și au un pronunțat caracter torențial.

După maximul din iunie, precipitațiile încep să scadă până în a doua parte a toamnei, când se înregistrează un minim, plasat în lunile octombrie-noiembrie.

De regulă, în lunile ianuarie-februarie, se înregistrează cantitățile cele mai reduse de precipitații din cursul unui an.

Jora I.V., 2010

Fig. 1.4.3.1. Regimul mediu multianual lunar al precipitațiilor atmosferice

la posturile pluviometrice și media multianuală lunară a bazinul hidrografic [NUME_REDACTAT] în care cad cele mai mari cantități de precipitații este vara, cu 37 – 41% din total, primavăra cu 23 – 26%, toamna cu 19 – 22% , iar cele mai mici cantități s-au înregistrat iarna, 14 – 18% din total.

La nivelul bazinului hidrografic, ponderea anotimpurilor cu precipitații este de 15,9% iarna, 24,3% primăvara, 39,1% vara și de 20,7% toamna.

Jora I.V., 2010

Fig. 1.4.3.2. Cantitățile medii multianuale de precipitații atmosferice anotimpuale

(% din media multianuală) în bazinul hidrografic [NUME_REDACTAT] de la un an la altul a cantităților medii de precipitații se dovedește a fi însemnată. Precipitațiile pot lipsi complet în februarie și septembrie sau pot urca până la peste 200 mm, în august, adică până aproape de 4 ori cantitatea medie a acestei luni. Cele mai mari amplitudini a cantităților de precipitații caracterizează intervalul mai-august (140-200 mm ).

Precipitațiile maxime în 24 de ore se înregistrează cel mai frecvent în lunile de vară generate de intensitatea proceselor termoconvective din acest anotimp, ajungand până la 78-152% față de media lunară multianuală (Larion D., 2004). Maxima absolută multianuală de precipitații în 24 de ore s-a înregistrat pe 25 august 1970, când au căzut în numai 15 ore 134,0 mm, dar cantități însemnate de precipitații cu maxime deosebite în 24 de ore s-au semnalat și în ziua de 12 iulie 1969, iunie 1985, iulie 1980 (91,1 mm). Situația sinoptică se caracterizează prin existența unei vaste arii ciclonale care acoperea toată partea de est a continentului în interiorul căruia s-au conturat mai multe centre de minimă presiune, dintre care unul situat chiar deasupra zonei, teritoriu traversat în același timp de un front de aer cald.

Larion D, 2004

Fig.1.4.3.3 Precipitații atmosferice medii multianuale și maxime în 24 ore la [NUME_REDACTAT] bazinul hidrografic Bârlad pana la nivelul municipiului Vaslui durata medie a ploilor este de 120-170 minute, variind de la câteva minute la câteva ore (la Rădeni în mai 1991 a durat 54 ore și 32 min., la Băcești în 17-18 iunie 1985 a durat 48 ore și 15 minute).

Intensitatea medie variază între 0,1 mm/min și 1,16 mm/min. Cea mai mare frecvență o au ploile cu intensitate mică, exceptând ploile torențiale care au intensitate mare.

Intensitatea maximă a fost de 6,5 mm/min la Rădeni (24 iunie 1995), 11,0 mm/2min la Băcești (3 oct.1977) .

Ploile torențiale au frecvență mai mare în lunile iunie, iulie, august, cu o intensitate medie de 0,29-0,38 mm/min, intensitatea maximă fiind înregistrată la Băcești (10,8 mm/min) și Bârlad (7,0 mm/min) la data de 7 iulie 1978.

Durata medie a ploilor torențiale scade de la nord la sud (168,7 min la Dragomirești, 148,4 min la Băcești, 122,8 min la Vaslui), iar durata maximă a fost de 21 min la Băcești pe 3 iulie 1984.

Fenomenul de seceta este o caracteristică a regimului pluviometric al zonei studiate, caracterizat fie printr-un deficit de precipitații, fie prin absența acestora un timp îndelungat. Cea mai mare frecvență de producere a fenomenului de seceta la Vaslui se înregistrează în lunile octombrie și martie, iar cea mai redusa in luna iulie. De la un an la altul, durata perioadelor de uscăciune și secetă a variat foarte mult. Cei mai secetoși ani pentru arealul studiat au fost: 1981, 1990, 2000, 2007, 2009, 2011, 2012, 2013 în unele cazuri seceta durând 3 luni consecutive (vara și toamna) și cel puțin o lună primăvara.

Precipitațiile sub forma de ninsoare cu depunerea stratului de zăpadă reprezintă cel mai tipic fenomn de iarnă.

Cea mai mare grosime cumulată a stratului de zăpadă a fost de 91,7 cm și cea mai uniformă răspândire la sol pe întreg sezonul hibernal a avut-o iarna 1984-1985, iarna cea mai rece din ultimile decenii.

Larion D, 2004

Fig.1.4.3.4. Grosimea medie a stratului de zăpădă (cm) la [NUME_REDACTAT] lunară a stratului de zăpadă indică luna ianuarie cu cea mai mare medie a stratului de zăpadă (10,6 cm), urmată de februarie (8,8 cm), apoi decembrie (5,7 cm) și martie (5,5 cm). Numărul mediu de zile cu sol acoperit este în strânsă legătură cu numărul de zile cu ninsoare (27,3).

Cea mai mare durată medie lunară de menținere a stratului de zăpadă pe sol se înregistrează în luna ianuarie (18,2 zile) urmată de luna decembrie (12 zile), iar cea mai mică se înregistrează in octombrie.

Vântul și regimul eolian

Principalii centri barici care dirijează circulația maselor de aer în această zonă constituie factorul principal de geneză a vânturilor. Local însă, caracteristicile vântului sunt influențate într-o măsură mai mare sau mai mică de o serie de alți factori între care menționăm: poziția bazinului hidrografic la est de lanțul carpatic, orientarea generală a reliefului și mai ales a principalelor văi, caracteristicile suprafeței active, prezența spațiului construit al orașului Vaslui, dar și al celorlalte localități.

Predominante sunt vânturile dinspre nord – vest (cu o frecvență medie multianuală de 22,2%), urmate de cele din sud – est (18,2%). În cursul anului, frecvența vânturilor se modifică în limite destul de restrânse de la un anotimp la altul, în raport cu schimbarea sensului circulației generale a atmosferei de la vară la iarnă și invers. În general se menține aproximativ aceeași situație a vânturilor dominante, dar se modifică sensibil frecvența acestora.

Având în vedere aceste aspecte, dinamica maselor de aer ar putea fi utilizată în mod rentabil ca sursa de energie.

Marea variabilitate a dinamicii atmosferei în această regiune este demonstrată și de valorile variabile ale calmului atmosferic anual, ce urcă până la peste 30% în mulți ani (37,3% în 1998), dar coboară adesea sub 20% (18,6% în 1984). Pe anotimpuri, valoarea medie cea mai ridicată a calmului se înregistrează toamna, iar valoarea medie cea mai redusă este primăvara, anotimp caracterizat prin cea mai activă dinamică.

Provenită din însumarea vitezelor vântului din toate direcțiile, viteza medie anuală a vântului calculată la Vaslui are valoarea de 3,0 m/s.

Urmărind mersul anual al vitezei vântului se pot remarca valorile cele mai mari ale acesteia în intervalul decembrie-mai, cu un maxim în luna aprilie. Valorile mari ale vitezei vântului din perioada rece se explică prin valorile mari ale gradientului baric orizontal ca urmare a contrastelor termice mai mari de acum. Maximul se înregistrează în luna cea mai activă din punct de vedere dinamic, caracterizată prin cele mai reduse valori medii ale calmului atmosferic. Din aprilie, vitezele medii lunare încep să scadă treptat în lunile de vară, înregistrând minimul în luna august (2,3 m/s la Vaslui).

Tabel 1.4.3.3. Viteza (m/s) medie lunară și anuală la [NUME_REDACTAT] D, 2004

Fig.1.4.3.5. Regimul anual al vitezei vântului la [NUME_REDACTAT] locală a atmosferei în zona studiată este influențată, în primul rând, de aspectul reliefului, mai ales orientarea acestuia, care determină canalizarea maselor de aer cu cea mai mare frecvență spre N-NV, S-SE, SV și N, în cea mai mare parte din an, pe văile principalelor râuri. Sub influența circulației generale și regionale a atmosferei, în zona studiată se manifestă ca vânturi locale : crivățul și suhoveiul.

Crivățul se manifestă în anotimpul de iarnă, dezvoltându-se la periferia anticiclonului euroasiatic și se deplasează pe direcția nord-est – sud-vest. Are uneori persistență zilnică, producând geruri mari, îngheț, spulberarea zăpezii și troienirea acesteia.

Suhoveiul este un vânt specific pentru Moldova în semestrul cald al anului. Bate din direcții diferite, îndeosebi din est. Este un vânt foarte uscat și foarte cald și acționează mai ales în perioada iunie-august, cu intensitate mai redusă în partea nordică a județului și mai accentuat în jumătatea sudică.

Condițiile fizico-geografice locale ale arealului studiat permit manifestarea unor procese de föhnizare a aerului și ca urmare a faptului că spațiul analizat se află la adăpostul [NUME_REDACTAT], destul de departe de aceștia, iar circulația locală a maselor de aer este influențată și de așezările omenești, dând naștere brizelor urbane.

1.5. HIDROGRAFIA

Unitățile acvatice din bazinul de recepție al Bârladului au ca sursă principală de alimentare precipitațiile, iar cel mai important consumator îl formează evapotranspirația. Alcătuirea geologică, condițiile climatice și celelalte aspecte ale mediului au condiționat o mare varietate de ape subterane și de suprafață, concentrate în râuri si lacuri, care prezintă o deosebită importanță geografică și practică, atât prin cantitățile cât și prin calitățile lor.

Din suma precipitațiilor medii anuale căzute în acest areal, consumul de apă prin evapotranspirație reprezintă circa 80-90%, iar infiltrația în jur de 2-5%, astfel că la suprafața pământului, din precipitațiile primite se reține efectiv un volum redus de apă. Folosirea si valorificarea resurselor de apă este condiționată atât de limitarea lor cantitativă și de distribuția lor neuniformă în timp și spațiu, cât și de necesitatea asigurării unor condiții corespunzătoare de calitate. De aceea se impune o gospodărire eficientă a resurselor de apă din acest bazin hidrografic.

1.5.1. Apele subterane

În cuprinsul bazinului hidrografic al Bârladului, caracteristicile litologice, reprezentate prin depozite cuaternare și terțiare, dispuse peste formațiuni mai vechi cretacice, siluriene și chiar presiluriene au fost favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi, dar care, datorită condițiilor climatice și de strat, au în general debite reduse și conținut ridicat în săruri. În vederea stabilirii calității apei subterane în bazinul hidrografic Bârlad au fost analizate probe din 49 foraje aparținând la 17 secțiuni de monitorizare a acviferului freatic. Calitatea apelor subterane cantonate în acviferul de adâncime a fost determinat prin analizarea probelor prelevate la execuția forajelor de adâncime, în cazul apelor de adâncime neexistând o urmărire sistematică în timp.

Apele subterane sub presiune (de adâncime)

În această categorie se includ stratele acvifere de adâncime situate sub nivelul talvegului râurilor și acelea care, chiar dacă în sectorul de alimentare sunt cu câțiva metri deasupra acestuia, nu pot avea drenare naturală datorită direcției de curgere a apelor. Condițiile de zăcământ, cu depozite monoclinale înclinate spre sud-est, asigură acestor unități acvatice posibilități de alimentare numai la capătul ridicat al stratului, care este intersectat de suprafața topografică sau este acoperit de materiale permeabile. Apele sub presiune au fost intersectate prin intermediul forajelor de prospecțiune și de exploatare, executate în diverse sectoare ale bazinului Bârlad. După vârsta depozitului și deci după succesiunea lor verticală se deosebesc apele din formațiunile presiluriene, dar și neogene.

Ape subterane de adâncime, din Sarmațianul mediu și superior au fost întâlnite în forjele de la Vaslui, Mărășeni și din lunca Vasluiului de la [NUME_REDACTAT], unde s-au întâlnit ape arteziene cu ușor miros de hidrogen sulfurat și cu mineralizare sub 1 g/l, unele fiind nepotabile, cu duritate foarte mare și cu conținut ridicat de clorură de sodiu.

Apele din formațiunile pliocene s-au întâlnit în formațiuni ponțiene, daciene și levantine. Astfel, în forajele de la Bogdănești și Laza s-au întâlnit trei strate acvifere sub presiune, cu un grad ridicat de mineralizare, dar ele pot fi folosite și ca ape potabile.

Apele subterane libere includ stratele acvifere lipsite de presiune, la care se remarcă o zonă de alimentare și una de descărcare, acestea fiind drenate natural și cuprind: apele suprafreatice, freatice și de stratificație.

Apele suprafreatice sunt temporare, puternic influențate de variațiile sezoniere ale climei, cantonate în toate tipurile de soluri din zona studiată, au caracter lenticular și debite mici de sub 0,1 l/s.

Apele freatice se acumulează în primul orizont de materiale permeabile, se alimentează pe toată întinderea lor din precipitații, apoi lateral din unitățile hidrogeologice superioare, iar local din revărsarea râurilor. Regimul lor hidrologic este influențat de variația în timp și spațiu a elementelor climei. Stratele acvifere sunt formate din depozite cuaternare de interfluviu, de versant și de șes de pe toată suprafața studiată.

Fig.1.5.1.1. Resursele acvifere freatice din B.H.Bârlad (Panaitescu E.V., 2008)

Apele de stratificație se acumulează în depozite permeabile intercalate între strate argilo-marnoase, repartizate pe mai multe nivele, în toate depozitele secționate de văile râurilor. Alimentarea lor se face din precipitații și din unitățile hidrogeologice superioare, prin capătul mai ridicat al stratului, iar drenarea se face prin capătul mai coborât. Deci ele pot alimenta apele freatice și pot fi alimentate de acestea. În mare măsură acestea sunt ferite de influențele climei, au un debit redus, cu variații mici în timp, iar izvoarele alimentate de ele sunt mascate de cuverturile deluvio-coluviale ce îmbracă versanții și în punctul de emergență sunt marcate de vegetația halofilă. Condițiile de zăcământ sunt favorabile mineralizării apelor de stratificație la care se adaugă și sărurile de pe soluri ce sunt spălate de precipitațiile care se infiltrează.

În funcție de condițiile naturale generale și mai ales morfo-litologice, apele subterane din bazin se pot grupa în mai multe unități și subunități hidrogeologice.

Unitatea hidrogeologică a dealurilor și platourilor înalte, alcătuită din punct de vedere litologic, dintr-o alternanță de argile, marne, nisipuri, gresii, calcare oolitice și chiar conglomerate, în care se distinge :

-subunitatea platourilor structurale (Slobozia-Dobrovăț, Repedea–Schitu-Duca), unde interfluviile bine dezvoltate, situate la altitudini mari asigură acestor ape subterane o bună alimentare din precipitații și o pierdere redusă prin evapotranspirație.

-subunitatea cuestelor și a versanților cuestiformi alcătuită dintr-o cuvertură cu grosimi ce pot depăși 20 m, formată dintr-un amestec de argile, pietrișuri și nisipuri în care precipitațiile se infiltrează ușor, formând pe suportul argilo-marnos un strat acvifer propriu. Apa subterană este puternic influențată de variația elementelor climatice, de grosimea și calitatea materialului acumulat pe versant, cât și de frecvența și volumul izvoarelor apărute. Versanții puternic înclinați sunt săraci în ape freatice.

Fig. 1.5.1.2. Harta B.H.Bârlad cu forajele din reteaua hidrogeologică (Panaitescu E.V., 2008)

Datorită condițiilor de zăcământ, apele subterane din șesurile râurilor din bazinul Bârladului sunt în general potabile. În timpul anului, datorită condițiilor climatice, apele din stratul acvifer înregistrează importate variații de nivel și debit, iar după calitățile chimice se cuprind în limitele admise de potabilitate.

1.5.2. Apele de suparafață (râurile)

[NUME_REDACTAT] este afluentul cel mai mare al Siretului cu o suprafață de bazin de 7220 km², o lungime de 207 km și străbate județul Vaslui de la nord la sud pe o distanță de 173 km. Izvorăște din [NUME_REDACTAT] Ursului, de la altitudinea de 347m, iar valea lui are aspect de uluc depresionar care se lărgește spre sud, căpătând un caracter subsecvent în amonte de confluența cu Rebricea, ca și în aval de localitatea Crasna. Întreg bazinul are o altitudine medie de 211m, cu o pantă longitudinală de 5 ‰ și un coeficient de sinuozitate mediu de 1,30. Densitatea medie a rețelei hidrografice pentru bazinul Bârladului este de 0,35.

Principalii săi afluenți sunt : Dagâța, Rebricea, Racova, Vaslui, Lohan, Crasna, Simila.

Cursul superior subsecvent (vest-est), are pantă longitudinală între 23‰ –11‰, cu un coeficient de sinuozitate 1,17. Aceast sector are și cea mai mare densitate a rețelei, de 0,55. Bazinul superior prezintă o asimetrie accentuată a sistemului spre stânga, datorită cuestei înalte a [NUME_REDACTAT], care limitează evoluția afluenților mai mari pe dreapta. Afluenții de pe stânga au văile orientate N-S și sunt în număr de 8 (Bozieni F=38 km², Garboveta F=201 km², Hăuseni F=11 km², Găureni f=22 km², Sacovăț F=314 km², Velna F=38 km², Stavnic 212 km², Rebricea F=158 km²). În acest sector de bazin sunt două acumulări : Tungujei pe Sacovăț și Căzănești pe Stavnic (Durduc).

Aval de confluența cu Rebricea se dezvoltă cursul mijlociu odată cu pătrunderea în [NUME_REDACTAT]. Aici panta longitudinală se reduce de la 11 la 2‰, crește gradul de meandrare cu valori constante de 1,30. Direcția văii îl caracterizează drept curs consecvent. Depresiunea largă pe care o străbate a determinat formarea unei piețe de adunare a apelor (densitatea rețelei este de 0,30), în cadrul căreia primește doi afluenți mari : pe dreapta Racova (F=329 km²), pe stânga râul Vaslui (F=692 km²). Ambele văi sunt subsecvente și pe ele s-au amenajat acumularea Pușcași, respectiv Solești. Între aceste două confluențe Bârladul primește câțiva afluenți dinspre [NUME_REDACTAT] : Hârșova (F=27km²) si Chițoc (F=49km²). După confluența cu râul Vaslui, Crasna este cel mai reprezentativ afluent de pe stânga pe care este acumularea Mânjești, după care începe abaterea Bârladului spre S-V, colectând apele a 7 râuri din subpiemontul [NUME_REDACTAT].

Racova, curs tipic subsecvent aproximativ paralel cu Bârladul superior, este afluent al acestuia de pe stânga, drenează o suprafață de 329 km² pe o lungime de 49 km, are altitudinea bazinului cuprinsă între 430 m și 93 m, cu o pantă de 7 ‰ și un coeficient de sinuozitate de 1,14. Astfel râul are un sistem asimetric dezvoltat spre nord, partea sudică fiind delimitată de muchia nordică a [NUME_REDACTAT] (coasta Racovei).

Vasluiul (Vasluețul) este principalul afluent al Bârladului, care asigura alimentarea cu apă a municipiului Vaslui. Cel mai important afluent al Vasluiului este râul Dobrovăț, pe care îl primește în zona localității Codăești, la coada lacului Solești, care meandrează puternic în lunca largă din aval de localitatea omonimă, lăsând meandre părăsite și având chiar sectoare de despletire.

În trecut râul Vaslui avea un caracter semipermanent. Seca în anii secetoși, dar în același timp putea produce inundații la viituri, motiv pentru care a fost amenajată acumularea Solești. Fig.1.5.2.Harta B.H.Vaslui(Jora.I.V., 2010)

Din stânga, râul Vaslui, primește un număr redus de afluenți: Coropceni, Ciortești și Rac (Iaz). Din dreapta are ca afluenți: Cărbunaria,Tabăra (Vâlcele), Pocreaca, Dobrovăț, Lunca, Glod, Ferești, Munteni și Delea.

Aportul de apă nu este proporțional cu suprafața bazinului. Scurgerea este foarte redusă datorită în principal condițiilor fizico-geografice.

Râurile se alimentează din ploi, zăpezi și din ape suprafreatice, freatice și de stratificație (lipsite de presiune hidrostatică), iar modul în care sursele se combină în timp, determină particularitățile regimului hidrologic. Astfel, din volumul scurgerii anuale, aportul surselor de suprafață oscilează între 70% și 90%, în timp ce aportul surselor superficiale la formarea scurgerii se reduce cu creșterea altitudinii, relație determinată de sărăcia în ape subterane a zonei unde relieful coboară sub 200 m.

Așadar, putem concluziona ca tipul pluvio-nival și subteran moderat este specific râurilor din bazinul hidrografic Bârlad, la care, în formarea scurgerii, sursele subterane reprezintă 10-15%, iar precipitațiile 85-90%, cu un avantaj al ploilor față de influența zăpezilor.

În bazinul râului Bârlad domină efectele apelor mari de primavară timpurie și a celor de vară, zona fiind sub influența ciclonului atlantic balcanic, care dă ploi abundente și intense în iulie-august și provoacă viituri, din resurse locale de umezeală a aerului cu caracter convectiv. Față de deficitul de umiditate ridicat, mai ales în perioada agricolă, Bârladul deversează în medie, anual, peste 500 mil mc de apă, ceea ce impune creșterea ritmului de construire a unor bazine de acumulare bine dimensionate.

Acesta este echipat cu lucrări hidrotehnice cu scopuri diverse, de apărare împotriva inundațiilor, atenuarea undelor de viitură, alimentarea cu apă a localităților, lucrări de regularizare a albiei fiind efectuate pe circa 540 km, lucrări de protecție a malurilor pe cca. 20 km, iar îndiguiri pe 620 km. De asemenea, aici funcționează derivația si aducțiunea Prut-Bârlad pentru transferul unor debite din bazinul râului Prut in cel al Bârladului, respectiv al râului Vaslui.

Datorită caracteristicilor climatice, majoritatea apelor curgătoare ale județului Vaslui au o scurgere semipermanentă, sursa lor de alimentare fiind cea pluvial-superficială, căreia i se adaugă într-o mai mică măsură și cea subterană.

Scurgerea medie variază de la un sector la altul în funcție de caracteristicile litologice și geomorfologice ale teritoriului, de cantitatea precipitațiilor, ca și de mărimea suprafeței bazinului de recepție.

[NUME_REDACTAT] transportă într-un an mediu un volum de apă de 118 mil. m3, în anii ploioși 221 mil. m3 de apă, iar in cei excesiv de ploioși 514 mil. m3 de apă.

Debitele lunare maxime pe arealul studiat se produc îndeosebi în lunile martie-aprilie ca urmare a topirii zăpezilor uneori suprapunându-se căderi de precipitații.

Scurgerea maximă se înregistrează pe râurile acestui bazin în urma ploilor torențiale sau a topirii zăpezilor, cele mai mari debite înregistrându-se în luna iunie 1969 ( râul Bârlad la Negrești 301 m3/s, la Bârlad 380 m3/s, râul Vaslui la [NUME_REDACTAT] 135 m3/s). În anii excesiv de ploiosi s-au înregistrat inundații în albia majoră, când s-au produs și pagube materiale.

Scurgerea minimă pe râurile din județ se produce atât iarna, datorită înghețului și micșorării aportului de apă de suprafață, cât și în perioada de vară – toamnă, când scad cantitățile de precipitații și ca urmare nu se compensează consumul mare al evapotranspirației.

Lacurile naturale lipsesc din acest areal, dar cele antropice sunt numeroase : Tungujei, Căzănești, Ferești, Solești, Pușcași, Rediu și prezintă o importanță economică deosebită, asigurând alimentarea cu apă a localităților din județ, apararea împotriva inundațiilor, irigarea suprafețelor agricole, dezvoltarea pisciculturii și a unor zone de agrement.

1.6. SOLURILE

Rezultat al acțiunii îndelungate și multiple al unui întreg complex de factori naturali (pedogenetici) precum și antropici, pe teritorul bazinului hidrografic Bârlad până la nivelul municipiului Vaslui se întâlnesc o gamă variată de soluri zonale și azonale.

Solurile zonale sunt cele mai răspândite pe acest teritoriu. Din această categorie de soluri se înregistrează două mari grupe : argiluvisolurile sau solurile de pădure și molisolurile sau solurile cernoziomice de stepă și silvostepă.

-Argiluvisolurile (solurile de pădure) se întâlnesc pe cele mai mari înălțimi ale reliefului din zonă. Principalele tipuri de soluri din această grupă sunt: solurile brune și brune podzolite, Luvisoluri tipice și Luvisoluri vertice.

-Molisolurile (solurile cernoziomice) sunt răspândite în zona reliefului colinar, de joasă altitudine (sub 250 m) din bazin, fiind de tip Cernoziom cambic tipic și Faeziom cambic.

Solurile intrazonale s-au fomat în condiții speciale de relief cu exces de umiditate și au o răspândire redusă în cuprinsul județului Vaslui. Dintre acestea menționăm : Regosolurile, Solurile aluviale întâlnite pe șesurile și luncile tuturor apelor curgătoare, Solurile hidromorfe de tipul lăcoviștelor aluviale calcaroase și al solurilor de mlaștină, precum si solurile halomorfe (sărăturile) de tipul Solonețului și Solonceacului din luncile și șesurile Bârladului.

Prezența solurilor de tranziție constituie o altă caracteristică a solurilor din arealul studiat, avand o mare răspândire în zonele de luncă ale principalelor râuri, dar ocupă areale mai mici pe versanți și foarte rare pe interfluvii.

Eroziunea solurilor, ca efect al proceselor actuale de modelare, constituie o altă caracteristică a învelișului de sol din această zonă. Complexitatea tipurilor de soluri creează premise favorabile pentru extinderea unei economii agricole cât mai variate.

1.7. VEGETAȚIA

Pe teritoriul bazinului râului Bârlad până la nivelul municipiului Vaslui se disting două mari zone de vegetație: una de păduri de foioase (în nord) și alta de stepă și silvostepă (în sud și est).

Zona silvestră ocupă suprafețe însemnate în partea nordică a zonei de studiu, fiind prezentă și în partea estică și vestică, unde înălțimea reliefului depășește altitudine absolută. Extinderea culturilor agricole și pomi-viticole a creat discontinuități în aria pădurilor, care pe alocuri au rămas sub forma unor fâșii ce acoperă cu precădere culmile dealurilor și partea superioară a versanților. Diversitatea florei pădurilor determină delimitarea următoarelor două subzone, care interferează pe un spațiu destul de larg:

-subzona de gorun-fag și subzona de gorun-stejar

Zona de stepă și silvostepă este răspândită pe teritoriul cu relief mai jos de 250 m. Aici se disting două subzone :

-subzona silvostepei, care ocupă o mare parte din bazinul Bârladului cu dealuri mai înalte. Caracteristic silvostepei de aici este prezența peticelor răzlețe de pădure, cu numeroase poieni, în care se întâlnesc frecvent stejarul, stejarul pufos, stejarul brumăriu, teiul, ulmul, la care se adaugă un număr mare de arbuști și ierburi. Pajiștile primare au fost aproape complet înlocuite prin culturi, iar acolo unde ele se mai păstrează au fost degradate și ruderalizate prin pășunat intens.

-subzona stepei se suprapune reliefului de dealuri joase și de terase, formând o fâșie continuă pe valea Bârladului și a afluenților săi, unde se dezvoltă o vegetație intrazonală. Vegetația lemnoasă din lunci este reprezentată prin plop, salcie, arin negru, stejar, ulm, glădiș etc., grupate de obicei în păduri și crânguri.

1.8. FAUNA

Fauna constituie ansambluri de specii cu aceeași răspândire și origine, legate ecologic în zoocenoze care preferă fie biotopurile pădurilor de foioase, fie ale stepei și silvostepei, ori ale luncilor, bălților și apelor curgătoare. În fiecare din aceste biotopuri domină în primul rând mamiferele și păsările, apoi reptilele, amfibiile, insectele etc.

Fauna din aceste zone a suferit numeroase modificări datorită factorului antropic, mai ales în ultimele decenii, fauna silvestră restrângându-se tot mai mult.

Activitatea omului a contribuit într-o măsură însemnată la transformarea ecotopurilor și cenozelor prin extinderea suprafețelor ocupate de agrobiocenoze, defrișând suprafețe întinse de pădure.

1.9. POPULAȚIA ȘI IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR ANTROPICE

Apa reprezintă un factor ecologic de importanță deosebită pentru viața vegetală și animală și pentru cea a omului. Folosirea nerațională a resurselor de apă sau poluarea acestora de către om, poate da naștere unor implicații defavorabile în alimentarea cu apă a centrelor populate și unităților industriale, a terenurilor agricole sau a bazinelor piscicole. Acestea au loc prin:

utilizarea excesivă a îngrășămintelor chimice pe bază de azot și fosfor și a pesticidelor în agricultură, fapt care a condus la acumularea de reziduuri agrochimice în sol;

localități intens populate, mari poluatori datorită instalațiilor de tratare a apelor reziduale învechite și primitive sau datorită lipsei acestora și

amplasarea patformelor de gunoi în imediata apropiere a albiilor minore.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Vaslui se ridică la 55.407 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistrau 70.267 de locuitori.

O primă investiție în asigurarea cu apă pentru populație și industrie din municipiul Vaslui a fost realizarea, la nivelul anilor 1971-1972, a prizei de apă pe râul Bârlad (în secțiunea orașului Vaslui), a stației de pompare Rediu I și a regularizării și îndiguirii (mal drept râu Bârlad) pe teritoriul municipiului.

Dezvoltarea economică a orașului a impus mărirea debitelor de apă necesare, ceea ce a condus la realizarea acumulărilor cu rol complex: Pușcași (1973) și Solești (1974) și a stației de pompare Rediu II. Aceeași atenție în ceea ce privește asigurarea surselor de apă pentru populație și industrie se acordă și celorlalte municipii și orașe din cadrul județului. Astfel, pentru asigurarea cu apă a orașului Negrești se realizeaza acumularea Căzănești pe râul Stavnic (Durduc), iar pentru localitatea Țibănești, acumularea Tungujei pe râul Sacovăț.

In prezent pentru gospodărirea cantitativă și calitativă a apelor, în bazinul hidrografic Bârlad, schema de amenajare cuprinde: 16 acumulări (permanente, nepermanente și poldere) cu un volum total de 301,4 mil.mc din care: 234 mil.mc. volume atenuare și 60,7 mil mc. volume utile (populație, industrie, agricultură, etc.), derivația bazinală Bârlad – ac.Pușcași și o derivație interbazinală Prut – Bârlad între râurile Prut și Vaslui.

Pentru scoaterea de sub efectul inundațiilor a obiectivelor social economice limitrofe râului Bârlad și afluenților acestuia s-au executat lucrări de îndiguire și regularizare între anii 1977-1980 aval acumulare Pușcași-amonte confluență râu Crasna. Prin lucrările realizate sunt scoase de sub efectul inundațiilor terenuri agricole, căi de comunicații (CF+DN+DJ) și gospodării individuale.

CAPITOLUL II

RESURSELE DE APĂ ȘI GESTIONAREA LOR

ÎN MUNICIPIUL VASLUI

2.1 RESURSELE SUBTERANE

Bazinul hidrografic Bârlad la nivelul municipiului Vaslui este în general deficitar în ceea ce privesc resursele acvifere subterane, atât freatice cât și de adâncime, datorită regimului termo-pluviometric, substratului geologic și celorlalți factori ai mediului.

Cele mai importante ape subterane sunt acumulate în fisurile și golurile complexului calcaro-gresos, precum și în nisipurile dinspre suprafața interfluviilor. În această subunitate se găsesc de asemenea ape subterane lenticulare în intercalațiile permeabile locale, situate la adâncimi variabile și adesea deschise pe versanți.

2.1.1. Corpurile de apă subterană și principalele lor caracteristici

Identificarea și delimitarea corpurilor de ape subterane în în acest areal s-au făcut în conformitate cu [NUME_REDACTAT] 60/2000/E.C. Astfel, au fost identificate și delimitate două corpuri de apă subterană, codificate astfel:

GWPR03 –Luncile și terasele Bârladului și ale afluenților săi;

GWPR05 –[NUME_REDACTAT] Moldovenesc, corp de apă cu extindere transbazinală și transfrontalieră.

În ceea ce privește monitorizarea apelor subterane în cadrul corpurilor de apă, se urmărește furnizarea de informații pentru evaluarea tendințelor pe termen lung, atât ca rezultat al schimbării condițiilor naturale, cât și ca efect al activității antropice. În această etapă, monitoringul de supraveghere al apelor subterane trebuie să furnizeze suficiente informații pentru a realiza clasificarea apelor subterane, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ, precum si prelevarea probelor pentru folosinte.

GWPR03 este un corp de apă subterană de tip poros-permeabil, cu o suprafață de 898 km2, dezvoltat în luncile și terasele Bârladului și ale afluenților acestuia, de vârsta cuaternară. Depozitele acvifere sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de petriș, cu intercalații argiloase. Grosimea depozitelor permeabile este de circa 2 – 5 m, iar nivelul hidrostatic se întâlnește la circa .

GWPR05 este un corp de apă subterană de tip poros-permeabil, cu o suprafața de 11964 km2, cantonat în depozite de vârstă sarmațiană, având caracter transbazinal și transfrontier. Primele intercalații poros-permiabile care aparțin acestui corp se întâlnesc la adâncimi de 40 – , iar ultimile la 250

2.1.2. Hidrostructurile freatice

Acviferul freatic este influențat în mod direct de regimurile climatic și hidrologic, iar factorul relief, prin procesele geomorfologice, își pune amprenta asupra regimului hidrogeologic natural al zonei. Sub aspect economic, apele subterane freatice nu prezintă decât importanță locală, neputând oferi debite exploatabile cu asigurări pe perioade lungi, pentru obiective industriale și nici pentru irigații. Rezerva acviferă se menține relativ constantă, iar regimul natural nu este influențat de factori antropici.

În anul luvionarul albiei majore a râului Vaslui a făcut obiectul unui studiu hidrogeologic pe bază de foraje definitivate în localitatea [NUME_REDACTAT], amonte de municipiul Vaslui, când s-au executat 3 foraje cu adâncimi de fiecare. Forajele sunt dispuse pe un aliniament perpendicular pe cursul de apă și orientat est-vest, lungimea totală a profilului fiind de . Prin lucrările efectuate s-a întâlnit Sarmațianul și Cuaternarul ce apare sub forma unui pachet de strate argiloase și nisipoase cu grosimi de 7,00 – . În cadrul acestui complex, stratele de pietrișuri și nisipuri grosiere constituie stratul purtător de apă.

Nivelurile piezometrice s-au stabilizat după execuție la 1, 2 și 3.

După definitivarea forajelor s-au efectuat pompări experimentale și de denisipare. Debitele maxime s-au obținut la forajul F1, din stratul de nisip grosier cu rare elemente de pietriș (3,3 l/s), iar debitul minim la forajul F3 (0,7 l/s).

Tabel 2.1.2. Rezultatele obținute în urma pompărilor experimentale la forajele stației hidrogeologice [NUME_REDACTAT]

Jora.I.V., 2010

Fig. 2.1.2. Foraj din secțiunea hidrogeologică [NUME_REDACTAT] (F3)

Pentru cunoașterea proprietăților chimice ale apei subterane s-au recoltat și analizat probe de apă, constatându-se. că apele recoltate din forajele F1 și F2 se încadrează în categoria apelor bicarbonatate, magneziene și bicarbonatate sodice, iar cele din forajul F3 în categoria celor sulfatice sodice.

2.1.3. Structurile acvifere de adâncime

Acviferul de adâncime este cantonat aproape în exclusivitate în hidrostructuri aparținând Sarmațianului. Cercetarea acestora s-a realizat prin câteva foraje aparținând rețelei hidrogeologice de stat, dar și prin foraje executate de terți. Analiza rezultatelor evidentiază importante diferențieri zonale, cantitative și calitative.

Structurile acvifere de adâncime sunt situate de cele mai multe ori sub nivelul de bază al văii, hidrostructurile de profunzime de tip acvifer multistrat, cu grosimi apreciabile, cu ape sub presiune, manifestându-se uneori artezian, iar presiunea lor crește constant de la nord spre sud. Rezervele acvifere de adâncime sunt însemnate cantitativ și oferă condiții optime pentru exploatare. De cele mai multe ori aceste rezerve sunt corespunzătoare sub aspect fizico-chimic și prezintă o adecvată protecție naturală, atât din punct de vedere hidrogeologic cât și sanitar.

În bazinul hidrografic Vaslui au fost executate pentru rețeaua hidrogeologică de stat doar 2 foraje de adâncime cu caracter de explorare-exploatare.

În 1994, la nord de localitatea Solești, pe malul stâng al râului Vaslui, în aval de confluența cu râul Dobrovăț, a fost executat forajul de adâncime FA Solești.

În 1990, în vederea investigării structurii Sarmațianului mediu și superior din zona municipiului Vaslui și a depistării stratelor acvifere productive necesare alimentării cu apă, s-a executat forajul de adâncime FA Vaslui. Forajul este amplasat în albia majoră a râului Vaslui, la circa est de DN Vaslui-Iași, în dreptul stației de pompare. Analizele chimice efectuate au relevat faptul că apa este de tip carbonatată-sulfato-cloro-calci-magnezian-sodică.

2.2 RESURSELE DE SUPRAFAȚĂ

Sursele de suprafața sunt:

– [NUME_REDACTAT];

– [NUME_REDACTAT] și

– râul Bârlad.

2.2.1. [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] este cel mai mare lac de acumulare din județul Vaslui, amplasat în partea de nord a extravilanului comunei Solești, pe râul Vasluieț și reprezintă principala sursă de alimentare cu apă a municipiului Vaslui.

Volum la NNR 12,25 mil mc; volum total 48,18 mil mc.

[NUME_REDACTAT] este o acumulare cu funcțiune complexă și are următoarele roluri:

• alimentarea cu apă a municipiului Vaslui;

• combaterea inundațiilor din lunca râului Vasluieț;

• asigurarea cu apă a irigațiilor în lunca râului Vasluieț;

• asigurarea apei pentru activitatea de piscicultura (~450 ha luciu de apa).

Sursa de captare din [NUME_REDACTAT] o reprezintă priză de la turnul de manevră al barajului acumulării. Apa captată este pompată în stația de tratare Delea prin intermediul stației de pompare din zona „Spital”, stație echipată cu 4 electropompe verticale, (3+1 rezervă), tip MV-303 cu două etaje, având Q=468 mc/h si H=80 mcA.

2.2.2. [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT], reprezintă sursa alternativă de alimentare cu apă a municipiului Vaslui, amplasată în loc. Pușcași, comună Pușcași, pe răul Racova.

Caracterisitici tehnice/ funcțiune:

Data punerii în funcțiune 1972

Curs de apă: râu Racova, cod hidrografic: XII.1.78.14., județul [NUME_REDACTAT] baraj 890 m , inălțime baraj 16 m

Volum la NNR 6,25 mil mc ; volum total 17,50 mil mc.\

Q max GF 50,20 mc/s, Q max DAM 198,54 mc/s

[NUME_REDACTAT] este o acumulare cu funcțiune complexă si are urmatoarele roluri:

• alimentarea cu apă a municipiului Vaslui;

• combaterea inundațiilor din lunca râului Racova;

• asigurarea cu apă a irigațiilor în lunca râului Racova;

• asigurarea apei pentru activitatea de piscicultură.

Caracterisitici tehnice/ funcțiune:

Data punerii în funcțiune 1974

Curs de apă: râu Vasluieț, cod hidrografic: XII.1.78.16.

Apa este prelevata gravitațional din [NUME_REDACTAT] până la Stația de pompare Rediu. Apa captată este este pompată în stația de tratare Delea prin intermediul Stației de pompare Rediu, ce este echipată cu un agregat tip WILLO Qi=200 mc/ h, 3 agregate tip JIU cu Qi=96 mc/ h, cu 1+1R agregate 8 NDS Qi=331 mc/h.

2.2.3. [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] este cel mai important afluent din partea stângă al râului Siret, având o suprafață a bazinului de ~7354 km2 si o lungime a cursului de 247 km.

Sursa de captare o reprezinta priza pe malul drept, amplasată amonte de stăvilarul din beton armat din albia minoră a râului Bârlad.

Apa captată, este dirijată într-o cameră de liniștire (unde se realizează desnisiparea apei) și de aici în bazinul de aspirație.

2.3. MONITORIZAREA HIDROMETRICĂ IN BAZINUL HIDROGRAFIC BÂRLAD AMONTE MUNICIPIULUI VASLUI SI EVALUAREA POTENȚIALULUI HIDRIC

Bazinul râului Bârlad până la nivelul municipiului Vaslui este echipat cu stații hidrometrice la care se desfășoară activitate de hidrometrie, amplasate cât mai reprezentativ pentru că datele obținute să fie ilustrative pentru teritorii cât mai întinse, desfășurate pe o perioadă cât mai îndelungată de timp. Observațiile staționare sunt folosite pentru a cunoaște variația în timp a elementelor hidrologice : niveluri, debite, turbidități, ghețuri, aluviuni în suspensie și târâte, granulometrie, compoziție chimică, dinamica locală a patului albiei.

Rețeaua hidrometrică din arealul studiat cuprinde un număr de 14 stații hidrometrice de râu din care 4 situate aval de acumulările principale :

pe râul Bârlad : Băceșt, Negrești, Vaslui

pe râul Sacovăț : Țibana și Tungujei aval acumulare

pe râul Stavnic : Frenciugi și Căzănești aval acumulare

pe râul Rebricea : Rateșu-Cuzei

pe râul Racova : Oprișița și Pușcași aval acumulare

pe râul Vaslui : Satu-Nou, Codăești și Solești aval acumulare

pe râul Dobrovăț : [NUME_REDACTAT] 2.3. Stațiile hidrometrice din spațiul B.H. Bârlad până la nivelul municipiului Vaslui

(A.B.A Prut BÂRLAD)

De asemenea, în acest teritoriu sunt amplasate stațiile meteorologice Negrești și Vaslui precum si [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] cu program de observații meteorologice complet, precum și stații pluviometrice dotate cu pluviometre pentru măsurarea precipitațiilor la: Tibana, Tungujei, Băcești, Negrești, Căzănești-ac, Pușcași-ac, Rateșu-Cuzei, Satu-Nou, Codăești, Solești-ac, Delea-ac., Vaslui.

Stația hidrometrică Băcești situata in localitatea omonimă, este inființată în anul 1969 pe malul stâng al râului Bârlad, drenând o suprafață de 138 km2. Cota ”0” mira este 142,80 mdMN, iar debitul mediu multianual înregistrat la această stație este de 0,344 mc/s și un maxim de 164 m3/s pe 17.07.1970.

Stația hidrometrică Negrești este situată in orașul cu același nume din județul Vaslui, funcționând neîncetat din anul 1953. Este amplasată pe malul drept al Bârladului, la 41 km de la izovare, controlând o suprafață de 814 km2, cu un debit mediu multianual de 1,64 m3/s și un maxim de 390 m3/s înregistrat pe 19.06.1985.

Stația hidrometrică Vaslui de pe râul Bârlad este înființată în februarie 1947 pe malul stâng al râului, la o distanță de 176 km de la confluență, având bazinul de recepție de 1550 km2 , cu un debit mediu de 2,90 m3/s și un maxim istoric de 316 m3/s înregistrat pe 10.04.1079. De-a lungul timpului, mira a suferit mai multe schimbări de amplasament ca urmare a modernizării șoselei și a podului rutier sau a schimbării cursului de apa în 1979. Stația funcționează în actualul amplasament din 18.10.1973.

Stația hidrometrică Țibana, situată pe malul stâng al râului Sacovăț, la o distanță de 176 km de la confluență, amonte de acumularea Tungujei, înregistrând un debit mediu de 0,350 m3/s și un maxim istoric de 85,1m3/s înregistrat pe 25.07.2008.

Stația hidrometrică Tungujei este situată pe râul Sacovăț aval de acumularea omonimă, la 16 km de confluența cu Bârladul, și o suprafață de bazin de 215 km2..

Stația hidrometrică Frenciugi este situată pe malul drept al râului Stavnic (Durduc), la 14 km de confluența cu Bârladul, controlând o suprafață de bazin de 164 km2 . Aici debitul mediu este 0,379 m3/s iar maximul istoric de 89,0 m3/s s-a înregistrat pe 27.05.1991 si alimentează acumularea Căzănești.

Stația hidrometrică Căzănești este situată aval de acumularea omonimă, pe șenalul golirii de fund, la o distanță de 11,5 km de confluența cu Bârladul.

Stația hidrometrică Oprișița situată pe râul Racova la 6 km amonte de confluența cu Bârladul, controlând 246 km2 , înregistrează un debit mediu de 0,312 m3/s și un maxim istoric de 89,0 pe 27.05.1991, ce constituie afluentul acumularii Pușcași.

Stația hidrometrică Pușcași, situată pe râul Racova aval de acumularea cu același nume, la 0,9 km amonte de confluența cu Bârladul, controlând o suprafață de 313 km2, înregistrează un debit mediu multianual de 0,464 m3/s și un maxim istoric de 35,8 m3/s pe 3.06.1988.

Stația hidrometrică [NUME_REDACTAT] situată pe malul stâng al râului Vaslui, in localitatea cu același nume de pe teritoriul județului Iași, la 55,5 km amonte de confluența cu Bârladul, controlând 105 km2, înregistrează un debit mediu de 0,288 m3/s și un maxim istoric de 217 m3/s înregistrat pe 25.08.1970.

Stația hidrometrică Codăești situată pe râul Vaslui la 43,3 km amonte de confluența cu Bârladul, controlând 362 km2, înregistrează un debit mediu de 0,868 m3/s și un maxim istoric de 222 m3/s pe 19.06.1985.

Stația hidrometrică Codăești situată pe râul Dobrovăț la 1 km amonte de confluența cu Vasluiul, controlând 184 km2, înregistrează un debit mediu de 0,455 m3/s și un maxim istoric de 47,1 m3/s pe 27.05.1991.

Stația hidrometrică Solești, situată pe malul drept al râului Vaslui, aval de acumularea cu același nume, la 35 km amonte de confluența cu Bârladul, controlând suprafața de 469 km2, înregistrează un debit mediu multianual de 0,902 m3/s și un maxim istoric de 13,2 pe 9.07.1985.

2.4. EVALUAREA POTENȚIALULUI HIDRIC PRIN LUCRĂRI DE GOSPODĂRIRE A APELOR IN BAZINUL HIDROGRAFIC BÂRLAD AMONTE DE VASLUI

2.4.1. Barajele de acumulare cu rol de alimentare cu apă a localitaților

În bazinul hidrografic al râului Bârlad sunt 20 acumulări cu rol complex, din care cele mai importante, cu rol de alimentare cu apă sunt: Tungujei pe râul Sacovăț, Căzănești pe râul stavnic, Pușcași pe râul Racova, Delea pe râul omonim și Solești pe râul Vaslui.

[NUME_REDACTAT] este situată în județul Iași, pe râul Sacovăț, afluent al râului Bârlad, în amonte de satul Tungujei, comuna Tibănești. Parametri caracteristici sunt:

– Suprafața lacului de acumulare la NNR 315.00 ha

– Nivel /volum minim exploatare 155.00 mdMN / 0.700 mil.mc.

– Nivel / volum normal de retenție (NNR) 159.30 mdMN / 9.000 mil.mc.

– Nivelul /volum crestei deversorului 162.00 mdMN / 20.000 mil.mc

– Nivelul /volum coronament 165.50 mdMN / 42.000 mil.mc

Are rolul de apărare de inundații.

[NUME_REDACTAT] este amplasată pe râul Stavnic (Durduc), afluent de stânga al râului Bârlad, la cca 8 km de confluență, în dreptul localtății Căzănești, județul Vaslui. Parametri caracteristici ai acumulării Căzănești:

-Suprafața lacului la NNR 180 ha,

-Nivel / volum minim exploatare 130.00 mdMN / 1.330 mil. mc

-Nivel / volum normal de retenție (NNR) 133.00 mdMN / 5.530 mil.mc

-Nivelul / volum creasta deversor 135.60 mdMN /11.575 mil.mc

-Nivelul / volum coronament 138.50 mdMN / 20.200 mil.mc

Are rolul de alimentare cu apă a [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] este amplasată pe râul Racova, afluent de dreapta al Bârladului, amplasat la la cca.5 km de confluența cu râul Bârlad, pe raza com. Laza, jud.Vaslui.

Parametri caracteristici ai acumulării Pușcași:

– Suprafața lacului de acumulare la NNR 185.00 ha

– Nivel / volum minim exploatare 111.50 mdMN / 0,930 mil.mc

– Nivel / volum la NNR 115.50 mdMN / 6,25 mil.mc.

– Nivelul / volum coronament 119.50 mdMN / 17,500 mil.mc

Barajul de pământ omogen construit din materiale locale – argile și argile nisipoase, are următoarele caracteristici constructive ale coronamentului barajului:lungime 890 m, lățime 5 m, înălțime maximă 14.9 m.

Golirea de fund permite prelevarea debitelor pentru folosințe și evacuarea debitelor de viitură 44.7 m³/s la nivelul normal de retenție și 50.2 m³/s la nivelul coronamentului.

Evacuatorul de ape mari amplasat în extremitatea dreapta a barajului, este de tip frontal, din beton armat. Debitul evacuat prin deversor la nivelul maxim este 198m³/s și 248m³/s corespunzator cotei coronamentului. Debitul maxim evacuat necontrolat prin descarcatorul de suprafața este 335 m³/s corespunzator cotei coronamentului.

Are rolul de alimentare cu apă industială și de apărare de inundații.

[NUME_REDACTAT] este amplasată pe râul Vaslui, la hm 420 de la izvoare, in comuna Solești. Parametri caracteristici ai acumulării Solești sunt:

Suprafața lacului de acumulare la NNR 405.00 ha

Nivelul talvegului 111.32 mdM

Nivel ax golire de fund 112.22 mdMN

Nivel/vol. min.exploatare 114.80mdMN/2.41mil.mc

Nivel/vol. NNR 118.50 mdMN/11.95 mil.mc

Nivel/vol. deversor 121.57mdMN/30.92 mil.mc

Nivelul/vol. coronament 124.0mdMN/48.58 mil.mc

Barajul de pământ, de tip omogen, din materiale locale (argile), are următoarele caracteristici ale coronamentului: lungime front barare 946 m, lățime 6 m -carosabil-, înălțimea maximă 12,6 m.

Golirea de fund cu rol de a controla debitele evacuate aval și de a permite golirea acumulării. Capacitatea maximă de evacuare este de 23.6 m³/s.

Evacuatorul de ape mari este de tip frontal cu profil triunghiular, amplasat în umărul stâng al barajului. Debitul evacuat prin descărcătorul de ape mari este 278 m³/s.

Are rolul de alimentare cu apă a [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] este amplasată pe râul Delea, afluent al râului Vaslui. Amenajarea face parte din complexul de lucrari “ Amenajarea râu Bârlad și afluenți în zona oraș Vaslui“. Are rolul de apărare de inundații a [NUME_REDACTAT].

2.4.2. [NUME_REDACTAT] – Bârlad a fost realizată în anul 1984 cu o lungime de 12,7km pentru transferul unui debit de apă maxim de 3,20 m3/s din râul Prut în râul Vaslui, daca situația o impunea. De exemplu, în cazul în care râul Vaslui înregistra debite scăzute iar volumul de apă din acumularea Solești nu ar fi asigurat folosințele, sau când râul Prut înregistra creșteri însemnate ale debitelor în urma căderii unei cantități importante de precipitații ori a unor evacuări din acumularea Stânca–Costești, intra în funcțiune Stația de Pompare de la Oprișeni. Proiectul a fost finalizat și derivația a funcționat în perioada 1984-1996. Traseul conductelor care au tranzitat 1,00 m3/s este: râul Prut (prima stație de pompare, în zona de confluență a Jijiei cu Prutul) – estul localității Osoi – NE localității Comarna (a doua stație de pompare) – râul Vaslui (amonte de localitatea [NUME_REDACTAT]).

Stația de pompare Oprișeni este amplasată pe malul drept al râului Prut în apropierea localității Oprișeni, jud. Iași. Aceasta preia apa din râul Prut și o pompează în râul Vaslui. Parametrii stației: debit nominal Q=10800 mc/h; Qp= 3,00 mc/s, debit instalat = 11520 mc/h; Qp=3,20 mc/s, înălțime de pompare H=110 m, înălțimea de pompare disponibilă la pompe H=120 m. Nivele de exploatare sunt: nivel minim de asigurare 97%=26.50 mdMN, nivel maxim de asigurare 1%=36.40 mdMN și cota fundului râului în fața ferestrelor chesonului = 24.10 mdMN.

Radierul cuvei umede este sub nivelul minim al apei din râu, iar apa pătrunde liber în interior prin ferestre. Dimensiunile cuvei umede sunt 7.00 x 18.50 x 10.00 m. Partea superioară a cuvei este separată printr-un planșeu de etanșare care formează o cuvă uscată unde sunt amplasate electromotoarele pompelor și alte instalații auxiliare. Dimensiunile cuvei uscate sunt 7.00 x 18.50 x 5.00 m. Adiacent stației de pompare se găsește anexa electrică pentru echipamentul de 20 Kw, alăturat anexei electrice sunt 2 transformatoare de 20/6 KV.

În momentul de față [NUME_REDACTAT]-Bârlad și Stația de pompare este în conservare.

CAPITOLUL III

SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APĂ A MUNICIPIULUI VASLUI

Alimentarea cu apă a municipiului Vaslui se realizeaza atât din surse de suprafață prin prelevări din lacurile de acumulare Solești, Puscași si direct din cursul de apa Bârlad, dar si din apele subterane, prin foraje.

Sistemul de alimentare cu apă a municipiului Vaslui din administrarea SC AQUAVAS SA cuprinde : Prize de captare, Aducțiuni, Stații de pompare / refulare, Stații de tratare și Rețele de distribuție.

3.1. CAPTĂRI DE APĂ DIN LACURI DE ACUMULARE

3.1.1. Priza de captare din lacul de acumulare Solești realizată în anul 1974, având un baraj cu o lungime de 946 m și înălțime de 12,7 m.

3.1.2. Priza de captare din lacul de acumulare Pușcași realizată în anul 1973, pe o lungime de 7,7 km ce poate tranzita un debit maxim de 0,400 mc/s.

3.2. CAPTĂRI DE APĂ DIN PRIZA DE MAL A RÂULUI BÂRLAD

Această lucrare este situată în zona industrială, limitrofa a municipiului Vaslui, în apropierea Stației de [NUME_REDACTAT].

3.3. ADUCȚIUNI PENTRU ALIMENTAREA CU APĂ A MUN. VASLUI

3.3.1. Aducțiune acumulare Solești – Stația de pompare „Spital” prin conducta tip PREMO cu diametrul Dn=1000 mm și lungimea L=16,5 km.

3.3.2. Aducțiune acumulare Pușcași – Stația de pompare Rediu prin conducta cu diametrul Dn = 600 mm și lungimea L=7,7 km

3.3.3. Aducțiune râu Bârlad – Stația de pompare Rediu prin conducta cu diametrul Dn=600 mm și lungimea L=0,5 km

3.3.4. [NUME_REDACTAT] de pompare „Spital” – Stația de tratare „Delea” prin conductă din PREMO cu diametrul Dn=1000 mm și lungimea de 1,2 km.

3.3.5. Refulare stația de pompare „Rediu I” – Stația de tratare „Delea” prin conductă din oțel și de tip PREMO cu diametrul Dn 600 mm și lungimea de 4 km;

3.3.6. [NUME_REDACTAT] de pompare „Rediu II” – Stația de tratare „Delea” prin conductă din oțel și de tip PREMO cu diametrul Dn 400 mm și lungimea de 4 km.

Apa brută este pompată prin : Statia de pompare Spital și Stația de pompare Rediu.

3.4. STAȚII DE TRATARE A APEI

La aceste obiective se efectuează: decantarea, filtrarea, clorinarea și tratarea cu sulfat de aluminiu Al2(SO4)3.

3.4.1. Stația tratare Delea cu o capacitate instalată de 730 l/s, ce lucrează la 140-150 l/s

3.4.2. Stația tratare Zona industrială =360 l/s ( momentan in conservare).

Înmagazinarea apei are loc în 4 rezervoare de 9000 mc la Stația de tratare de la Delea și un rezervor de 500 mc aflat in [NUME_REDACTAT] din Vaslui.

Rețelele de distribuție sunt compuse din 115,75 km conducte care distribuie apa potabilă în sistem gravitațional și prin cele 9 stații de hidrofor cu 4083 branșamente, existente în municipiul Vaslui.

Principalele deficiențe ale sistemului de alimentare cu apă în municipiul Vaslui sunt:

-componentele tehnologice sunt în mare majoritate uzate moral și fizic, nu prezintă siguranță maximă în exploatare, rețeaua de aducțiune, transport și distribuție are o vechime medie de peste 30 de ani, iar conductele sunt in mare parte din material nefiabile.

3.5. SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ DIN SUBTERAN

Cele mai însemnate alimentări cu apă potabilă în bazinul hidrografic Bârlad se realizează din acviferul de adâncime freatic, prin foraje. Uneori sunt utilizate și captările prin drenuri, din acviferul freatic, prin folosințe care necesită debite mai mici. Cele mai importante captări subterane asigură alimentarea parțială cu apă potabilă subterană unor comunități mici sau sau societăți comerciale. În arealul stdiat acestea se prezintă după cum urmează:

3.5.1. Captare izvoare subterane din corpul de apă ROPR03 – Lunca râului Bârlad la hectometrul Hm 660, aflată în administrarea SC „[NUME_REDACTAT] Moldovencei” SRL și SC COMSTAR SRL Vaslui, transportată gravitațional într-un rezervor îngropat cu capacitate de cca 2 mc. Distribuția apei către consumatori se face gravitațional către 86 branșamente cu 150 locuitori, cu un debit instalat de 1,5 l/s.

3.5.2. Front de captare din subteran prin 24 drenuri tip cheson la Hm 55 – Delea din corpul de apă ROPR03-Lunca râului Bârlad, aflat în administrarea S.C. AQUAVAS SA Vaslui. Instalațiile de captare sunt amplasate în NV municipiului Vaslui, în prezent funcționând doar 7 drenuri, celelalte fiind în conservare. Apa captată este colectată într-un bazin tip cheson cu volumul de 250 mc, echipat cu două electropompe SADU cu puterea instalata de 13 kw până la Stația de pompare Delea, care preia apa cu 2 electropompe SADU ce au următoarele caracteristici : Q = 9 mc/h, H = 55 m, P = 7,5kw, n = 3000 rot/min deservind 122 locuitori.

3.5.3. [NUME_REDACTAT] din izvoare subterane prin 24 de drenuri din corpul de apă ROPR03-Lunca râului Bârlad la hectometrul Hm 87, aflată în administrarea SC AQUAVAS SA Vaslui, transportată gravitațional la 140 de locuitori. In momentul de față sunt în funcțiune 19 drenuri, celelalte fiind în conservare, captând apa subterană de la o adâncime de pozare de 4-6 m, D=300mm.
3.5.4. Captare SC KOKET SRL Vaslui – industria alimentară, din puț forat la o adâncime de 130 m în bazinul Vaslui, Hm 581,corp apă subteran ROPR03-[NUME_REDACTAT] Moldovenesc. Apa este înmagazinată în 2 rezervoare cu volum de 24,8mc respectiv 150 mc.

Puțul este echipat cu o electropompă tip Grundfos SQ&-40 având Q = 6,0 mc/h, H = 28 mcA, P = 1,5 kw, n = 3000.

3.5.5. Captare S.C. AVICOM S.A. Vaslui prin 4 puțuri forate în freatic, în bazinul râului Vaslui, la Hm 640, Corp apă subteran: ROPR03-Lunca râului Bârlad, cu adâncimi de 50m și D=300mm, deservind 50 locuitori.Apa captată este transportată în 1 rezervor aerian din beton armat cu capacitatea de 100 mc. Puțurile sunt echipate cu cate o pompă SADU care are următoarele caracteristici Q = 2. 8mc/h, H = 20 mCA, P = 1,1 kW, n = 3000 rot/min.

3.5.6. Captare SC TIVAS SRL Vaslui – industria alimentară, din 2 puțuri forate F1 cu H = 24 m și D = 225 mm și F2 cu H = 7 m și Dn = 600 mm în bazinul Racova, Hm 429, corp de apă subteran: ROPR03-Lunca râului Bârlad. Apa captată este transportată într-un rezervor din polstif cu capacitate de cca 8 mc.

Puțul este echipat cu o electropompă tip Grundfos SQ&-40 având Q = 6,0 mc/h, H = 28 mcA, P = 1,5 kw, n = 3000.

Puțul forat F1 este echipat cu o electropompă care are următoarele caracteristici Q = 3,3 mc/h, H = 44 mcA , iar F2 este echipat cu electropompă tip SAER având caracteristicile Q = 3,6 mc/h, H = 25-48 mCA, P = 0,75 kW, n = 2800 rot/min.

3.5.7. Captare SC ULEROM S.A Vaslui – industria alimentară (în conservare), din 2 puțuri forate cu H = 50 m și D = 275 mm fiecare, în freaticul bazinului Bârlad, Hm 750, corp de apă subteran: ROPR03-Lunca râului Bârlad. Apa captată este transportată într-un rezervor metalic cu capacitate de cca 4 mc. Puțurile sunt echipate cu: P1 cu o pompă SADU care are următoarele caracteristici Q = 4,32 mc/h, H = 40 mcA, P = 2,2 kw, n = 3000 rot/min și P2 cu o pompă DIVER 10 care are următoarele caracteristici Q = 3 mc/h, H = 40 mcA, P = 0,75 kw, n = 1500 rot/min.

[NUME_REDACTAT] dispune de un sistem centralizat de canalizare în lungime de 117km și o stație de epurare cu treaptă mecanică și biologică. Rețeaua de canalizare s-a proiectat și s-a executat în sistem divizor, cuprinzând o rețea pentru colectarea apelor uzate menajere și industriale și o rețea pentru colectarea apelor pluviale. Stația de epurare, cu o capacitate de 600 l/s, evacuează 154,173 l/s ape epurate în râul Vaslui.

În prezent, stația de epurare evacuează în râul Vaslui debite de aprox. 170 l/s. [NUME_REDACTAT] mai evacuează direct în râul Delea ape uzate prin colectoare de canalizare care nu au continuitate și nu sunt racordate la stația de epurare: 6,564 l/s prin colectorul Racova și respectiv 4,091 l/s prin colectorul [NUME_REDACTAT].

CAPITOLUL IV

LEGISLAȚIA EUROPEANĂ PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILĂ

SI OBIECTIVELE POLITICILOR DIN DOMENIUL APELOR DEFINITE IN DIRECTIVELE U.E.

Conceptul de dezvoltare durabilă (sustenabilă) s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai multor decenii, în cadrul unor dezbateri științifice aprofundate pe plan internațional și a căpătat valențe politice precise în contextul globalizării.

În istoria recentă, prima semnalare a faptului că evoluțiile economice și sociale ale statelor lumii și ale omenirii în ansamblu nu mai pot fi separate de consecințele activității umane asupra cadrului natural s-a facut în raportul din 1972 al Clubului de la Roma, intitulat Limitele creșterii ([NUME_REDACTAT]). Documentul sintetiza date privind evoluția a cinci parametri, sugerând concluzia că modelul de dezvoltare practicat în acea perioadă nu poate fi susținut pe termen lung. Parametrii avuți în vedere sunt reprezentați de:

creșterea populației;

impactul industrializării;

efectele poluării;

producția de alimente;

tendințele de epuizare a resurselor naturale.

Problematica raporturilor dintre om si mediul natural a intrat în preocuparile comunității internaționale începând cu prima Conferința a ONU asupra Mediului (Stockholm, 1972) și s-a concretizat în lucrările [NUME_REDACTAT] pentru Mediu și Dezvoltare, instituite în 1985. Raportul acestei Comisii, prezentat în 1987 de G. H. Bruntdland și intitulat „Viitorul nostru comun” a oferit prima definiție acceptată a dezvoltării durabile ca fiind „o dezvoltare care satisface nevoile generației actuale fără a compromite șansele viitoarelor generații de a-și satisface propriile nevoi”.

Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă rezultatul unei abordări integrate a factorilor politici și decizionali, în care protecția mediului și creșterea economică pe termen lung sunt considerate complementare și reciproc dependente.

De la acest punct, problemele complexe ale dezvoltării durabile au căpătat o dimensiune politică globală, fiind abordate la cel mai înalt nivel la [NUME_REDACTAT] pentru Mediu și [NUME_REDACTAT] de la Rio de Janeiro (1992), la [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] ONU și adoptarea [NUME_REDACTAT] (2000) și la [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] de la Johannesburg (2002). S-au conturat astfel, programe concrete de acțiune la nivel global și local (Agenda 21 Locală) conform dictonului „să gândim global și să acționam local”.

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al [NUME_REDACTAT] începând cu anul 1997, prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În anul 2001, [NUME_REDACTAT] de la Goteborg a adoptat Strategia de [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT], careia i-a fost adăugată o dimensiune externă la Barcelona, în anul 2002.

De asemenea, dezvoltarea integrată și îmbunătățirea complexă a resurselor de apă trebuie să ia în considerare și alte principii general cunoscute incluse în documentele ONU, CEE/ONU și ale celui de al doilea [NUME_REDACTAT] al Apei și al [NUME_REDACTAT] (Haga 2000), Agenda 21, [NUME_REDACTAT] a Apei 2000/60/CEE și Directivele UE referitoare la subcapitolul "Calitatea apelor".

În condițiile crizei accentuate de energie, problemele gospodăririi apelor trebuie să fie rezolvate prin adoptarea soluțiilor optime la nivelul întregului bazin, deoarece aplicarea de economii "locale" poate uneori să conducă la pierderi mai mari în alte zone sau în alte sectoare de activitate. O politică durabilă în domeniul apelor necesită dezvoltarea unui cadru instituțional și legal capabil să asigure capacitatea statului de a aloca, controla și proteja resursa de apă.

Tratatul de [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT], semnat la 25 aprilie 2005 cuprinde angajamentele concrete ale României de transpunere în practică a întregului acquis comunitar și prevăd unele decalări ale termenelor de implementare ale unor obligații de mediu (pâna în 2015 pentru instalațiile industriale cu grad ridicat și complex de poluare, până la 16 iulie 2017 pentru depozitele municipale de deșeuri, până în 2018 pentru extinderea sistemelor urbane de alimentare cu apă potabilă și tratare a apelor uzate)

România a fost printre primele țări europene care încă din anul 1959 a introdus administrarea și gestionarea apelor pe bazine hidrografice. [NUME_REDACTAT] de amenajare a apelor au fost realizate în intervalul 1959 și 1962 și au propus un scenariu de dezvoltare a amenajărilor de gospodărire a apelor pentru o perspectivă de 30 – 40 de ani, având și o etapă de parcurs de 15 – 20 de ani. Aceste planuri au avut la bază ample studii topohidrografice, geotehnice, hidrologice, demografice, de dezvoltare urbană și rurală, de aprovizionare cu apă potabilă și industrială, de hidroameliorații, de hidroenergetică, de navigație, de amenajament silvic, etc.

Începând cu anul 1972 s-a instituit conceptul de schemă cadru de amenajare pe bazin hidrografic. În intervalul 1979 – 1999 s-au realizat actualizări ale schemelor cadru, folosind datelele existente și apelând la unele scenarii de dezvoltare care s-au dovedit prea optimiste.

Implementarea legislației europene privind protecția apelor

Măsurile impuse de legislația națională care implementează [NUME_REDACTAT] au ca obiectiv general conformarea cu cerințele [NUME_REDACTAT] în domeniul calității apei, prin îndeplinirea obligațiilor asumate prin Tratatul de Aderare la [NUME_REDACTAT] și documentul „[NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] (CONF-RO 52/04), Bruxelles, 24 Noiembrie 2004, Capitolul 22: Mediu”.

Managementul integrat al apei este incomplet dacă nu sunt luate în considerație problemele referitoare la cantitatea de apă și calitatea acesteia. Indiferent dacă apa este extrasă în scopul utilizării ca apă potabilă sau din alte motive, cantitatea și calitatea apei disponibile prezintă o importanță egală. De asemenea, prelevarea apei are un impact asupra calității apei din volumul de apă rămas, reducând capacitatea sa de diluție. Atunci când rezerva de apă este scăzută, este mai important ca oricând să se asigure un nivel ridicat de protecție pentru apa disponibilă. Evident, nivelurile coborâte în mod artificial, au un impact imediat asupra mediului natural. Pe lângă dezavantajele economice evidente pe care le implică, nivelurile coborâte ale apelor de suprafață și ale apei subterane, poate reduce serios calitatea mediului înconjurător.

Programul trebuie evaluat periodic, în special dacă situația generală sau orice altă influență asupra mediului este schimbată, fie luate în mod natural, fie măsurate în arealul considerat.

[NUME_REDACTAT], activitatea de gospodărire a apelor se desfășoară și se bazează pe cunoașterea științifică, complexă, sub aspect cantitativ și calitativ a resurselor de apă. Aceasta implică o activitate unitară și permanentă, de supraveghere, observații și măsurători asupra fenomenelor cantitative și calitative a resurselor de apă, inclusiv de prognozare a evoluției lor naturale, ca și a evoluției lor sub aspectul efectelor antropice, precum și prin cercetări multidisciplinare.

În conformitate cu prevederile legislative, [NUME_REDACTAT] "[NUME_REDACTAT]" are responsibilitatea să creeze și să mențină în stare de funcțiune, sistemul de monitorizare sub aspect cantitativ și calitativ al resurselor de apă.

Documentele naționale de aplicare cuprind atât planurile de implementare ale directivelor europene în domeniul calității apei, cât și documentele strategice naționale care asigură cadrul de realizare a acestora.

Astfel, pentru implementarea [NUME_REDACTAT] s-au elaborat Planurile de implementare, dintre care cele mai importante sunt:

Planul de implementare pentru Directiva 98/83/C.E. privind calitatea apei destinate consumului uman;

Planul de implementare pentru Directiva 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzate orășenești modificată prin Directiva 98/15/C.E.;

Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C.E. privind prevenirea și controlul integrat al poluării;

Planul de implementare pentru Directiva 76/464/C.E.E. și „directivele fiice” referitoare la poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase evacuate în mediul acvatic;

Planul de implementare pentru Directiva 91/676/C.E.E. privind protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrații proveniți din surse agricole;

– Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C.E. privind prevenirea și controlul integrat al poluării, amendată prin Directiva 2003/35/EC și Directiva 2008/1/EC.

– Planul de implementare pentru Directiva nr. 1999/31/C.E. privind depozitarea deșeurilor.

Documentele strategice naționale care asigură cadrul general de implementare a măsurilor din acest plan sunt:

-[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] (2007-2030);

-[NUME_REDACTAT] de Dezvoltare – 2007-2015;

-[NUME_REDACTAT] de Dezvoltare pentru [NUME_REDACTAT];

-[NUME_REDACTAT] Național de Referință pentru perioada 2007-2015;

-[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]:

-[NUME_REDACTAT] Sectorial de MEDIU pentru perioada 2007 – 2015;

-[NUME_REDACTAT] pentru Pescuit al României 2007-2015;

-[NUME_REDACTAT] Sectorial „Transport” 2007 – 2015;

-Strategia și politica națională în domeniul gospodăririi apelor;

-[NUME_REDACTAT] de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung;

-Strategia națională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea și combaterea degradării terenurilor și deșertificării, pe termen scurt, mediu și lung;

-[NUME_REDACTAT] a României (2007 – 2015);

-Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie ale României;

-Strategia națională a României privind schimbările climatice (2005-2007) ;

-[NUME_REDACTAT] pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor publice pentru alimentare și canalizare;

-[NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor (S.N.G.D.);

-[NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor (P.N.G.D.);

-Planul național de acțiune privind schimbările climatice (2005-20015).

La aceste documente naționale se adaugă și programele, planurile de acțiune regionale, județene și locale prevăzute a se realiza în următoarea perioadă, respectiv:

– Planurile județene de măsuri prioritare la tratatul de aderare al României la U.E.

– Planurile regionale de acțiune pentru mediu ( PRAM ) 2007 – 2013;

– Planurile județene de dezvoltare economică și socială – secțiunea [NUME_REDACTAT];

– Planurile regionale de dezvoltare economică și socială – secțiunea [NUME_REDACTAT];

– Programele de acțiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați;

– [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor (PRGD);

– [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor (PJGD).

În continuare sunt prezentate principalele directive europene din domeniul calității apelor cu referire la obiective, cerințe, autorități responsabile, perioade de tranziție si măsurile stabilite pentru acestea.

4.1. IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI CADRU IN DOMENIUL APEI 2000/60/EC

[NUME_REDACTAT] 2000/60/EC a Parlamentului și [NUME_REDACTAT] Europene stabilește cadrul de acțiune pentru țările din U.E. în domeniul politicii apei și recunoaște bazinul hidrografic ca unitate naturală și fundamentală pentru formarea, utilizarea și protecția apelor.

Aceasta reprezintă prima [NUME_REDACTAT] ce asigură dezvoltarea durabilă prin armonizarea dezvoltării sistemului socio-economic cu capacitatea de suport a mediului acvatic și stabilește o noua strategie și politică în domeniul gospodăririi apelor la nivel european, plecând de la faptul că, "Apa nu este un produs comercial ca oricare altul, ci o moștenire care trebuie păstrată, protejată și tratată ca atare".

[NUME_REDACTAT] este:

atingerea "stării bune" a tuturor corpurilor de apă în regim natural din Europa până în 2015;

conservarea "stării bune" și "foarte bune" a corpurilor de apă;

atingerea "potențialului ecologic bun" pentru corpurile de apă puternic modificate și artificiale;

conformarea cu obiectivele de mediu stabilite de celelalte directive în domeniul apei pentru ariile protejate;

[NUME_REDACTAT] sunt reprezentate de:

prevenirea deteriorării, protecția și îmbunătățirea stării ecosistemelor acvatice, avându-se în vedere cerințele de apa ale acestora, permanentele interacțiuni între ecosistemele acvatice și ecosistemele terestre adiacente și zonele umede;

promovarea folosirii durabile a apei bazată pe protecția pe termen lung a resurselor de apă;

intensificarea protecției și îmbunătățirii stării mediului acvatic prin măsuri specifice de reducere progresivă a emisiilor și pierderilor de substanțe prioritare și de închidere totală sau etapizată a emisiilor și pierderilor de substanțe prioritare periculoase în apă;

prevenirea poluării apelor subterane și reducerea progresivă a poluării acestora;

reducerea efectelor negative ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase: inundații și secete.

[NUME_REDACTAT] a Apei 2000/60/ se bazează pe următoarele principii noi, caracterizate ca elemente revoluținare, în abordarea europeană:

gospodărirea apelor la nivel de bazin hidrografic;

caracterizarea stării apelor în 5 categorii de calitate;

definirea stării de referința pentru apele de suprafață;

definirea obiectivului comun de "stare bună", ce trebuie atins după implementarea măsurilor cuprinse în Planul de gospodărire a apelor;

definirea categoriei de ape puternic modificate antropic, pentru care obiectivul este obținerea potențialului ecologic bun;

clarificarea conceptului de reabulitare a râurilor.

[NUME_REDACTAT] introduce conceptul privind "starea apelor", care stă la baza uniformizării reglementarilor din domeniu în vederea intercomparării stării de calitate a apelor între [NUME_REDACTAT] ale Uniunii. Starea apelor de suprafață este determinată atât de starea ecologică a apelor, care exprima atât calitatea structurii și funcțiilor ecosistemelor acvatice, cât și starea chimică a apelor care se referă la calitatea acesteia din punct de vedere chimic.

Aceasta prevede un sistem de clasificare a "stării apelor de suprafață" în cinci categorii de calitate:

Calitate foarte bună – valorile elementelor biologice se caracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate, de referință, sau cu alterări antropice nesemnificative;

Calitate bună – valorile elementelor biologice prezintă abateri minore față de starea naturală;

Calitate moderată – valorile elementelor biologice se abat moderat de la valorile de referință asociate apelor de suprafață și indică o alterare moderată a stării apelor ce rezultă din activitatea umană;

Calitate satisfăcătoare – exista alterări majore ale elementelor biologice de calitate pentru apele de suprafață, comunitățile relevante diferă substanțial față de cele asociate condițiilor naturale;

Nesatisfăcatoare – alterări severe ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru apele de suprafaă, un număr mai mare de comunități biologice relevante sunt absente față de cele prezentate în condiții naturale.

4.2. IMPLEMENTAREA LEGISLAȚIEI EUROPENE PRIVIND CALITATEA SI PROTECȚIA APELOR

4.2.1. DIRECTIVA 98/83/C.E. privind calitatea apei destinate consumului uman

Obiectivele principale ale Directivei sunt:

Protejarea sănătății populației de efectele adverse ale oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman

Asigurarea faptului că apa destinată consumului uman este sanogenă și curată.

Cerințele principale ale Directivei sunt:

-Obligația de a stabili parametrii de calitate pentru apa destinată consumului uman și valori pentru parametrii relevanți (Articolele 2-5).

-Obligația de a determina punctele (locurile) (Articolul 6), în care apa trebuie să fie corespunzătoare valorilor stabilite conform Articolului 5.

-Obligația de a asigura monitorizarea reglementată, pe întreaga țară, a calității apei destinate consumului uman (Articol 7) și informarea adecvată și actualizată a consumatorilor (Articolul 13), inclusiv publicarea regulată a rapoartelor și prezentarea lor către Comisie.

-Obligația de a asigura că toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzătoare valorilor parametrilor de calitate, interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol potențial pentru sănătate, acordarea de posibile derogări în condițiile prevăzute de directiva și informarea consumatorilor (Articolele 8, 3, 9 și 13)

-Obligația de a asigura că substanțele sau materialele folosite la tratarea sau distribuția apei destinate consumului uman nu vor diminua protecția sănătății publice (Articol 10).

-Cerințele orizontale de reprezentarea a României în Comitetul științific cu reprezentanți ai [NUME_REDACTAT].

4.2.2. [NUME_REDACTAT] 75/440/CEE privind cerințele de calitate pentru apa de suprafață destinată preparării apei potabile

Această directivă are ca scop îmbunătățirea calitații apelor de suprafață care sunt folosite pentru captarea apei potabile pentru stații de tratare. Criteriile de calitate stabilesc diferite nivele de tratare necesare obținerii unei ape potabile. Directiva definește 3 categorii de ape de suprafață (A1, A2, A3) pentru prelevarea în vederea potabilizării funcție de calitățile lor fizice, chimice și microbiologice. Apele de suprafață inferioare categoriei A3 vor fi utilizate în scopuri potabile numai în situații extreme.

CAPITOLUL V

MONITORINGUL INTEGRAT AL CALITĂȚII APELOR PRELEVATE

PENTRU ALIMENTAREA CU APĂ A MUNICIPIULUI VASLUI

[NUME_REDACTAT] Cadru 60/2000/E.C. în domeniul apei a dus la apariția Legii 310/2004, care aliniază monitorizarea apelor la cerința [NUME_REDACTAT]. Astfel, începând cu 2005 sistemul național de monitorizare cuprinde două tipuri de monitorizare:

un monitoring de supraveghere care are drept scop evaluarea stării tuturor corpurilor din cadrul bazinelor hidrografice;

un monitoring operațional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă care au riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecție a apelor.

În acest mod se realizează supravegherea calității apelor curgătoare prin campanii lunare și trimestriale și a fluxului rapid (campanii zilnice). Se monitorizează indicatori fizico-chimici, biologici și bacteriologici. Încadrarea în clasa generală de calitate a fost determinată pe baza indicatorilor chimici, a regimului nutrienților și al oxigenului.

Principii noi privind monitorizarea calității apelor

Evaluarea calității apelor și încadrarea secțiunilor de control al calității s-a realizat conform „Normativului privind obiectivele de referință pentru Clasificarea calității apelor de suprafață (NORCAS/2002)”, aprobat prin Ordinul M.A.P.M. nr. 1149/2002. Corelând rezultatele evaluării chimice cu cele biologice s-au urmărit cinci grupe de indicatori: regimul oxigenului, nutrienții, mineralizarea, metalele și substanțele toxice organice.

Analiza calității apei de suprafață s-a realizat în anumite secțiuni de monitorizare rezultând caracterizarea generală și încadrarea în cele cinci clase de calitate.

Analiza apei potabile furnizeaza urmatoarele date :

♦ Apa potabilă este apa destinata consumului uman, in stare naturală sau dupa tratare. Buletinul de analiză verifică urmatoarele caracteristici.

♦ Mirosul si gustul apei sunt date caracteristicile acesteia (săruri minerale, alte substanțe și gaze dizolvate).

♦ Culoarea apei, care este data de substanțele dizolvate natural, substanțe de natură minerală sau organică.

♦ Turbiditatea apei este caracteristica transparenței acesteia și este dată de existența unor particule fine aflate în suspensie în apă. PH-ul reprezintă indicele care definește aciditatea apei.

♦ Conductivitatea indica totalitatea sarurilor dizolvate în apă.

♦ Clorul rezidual liber reprezintă cantitatea de clor rămasă în apă după dezinfecție pentru asigurarea protecției sanitare a acesteia.

♦ Amoniul, nitriții și nitrații indica modificări în timp ale calității apei, cauzate de surse de impurificare specifice acestui tip de compuși.

♦ Fierul este un component natural al apei, aflat sub formă de compuși (de obicei bicarbonat feros).

♦ Oxidabilitatea reprezintă totalitatea substanțelor organice și anorganice oxidabile în apă.

♦ Duritatea totală reprezintă caracteristicile ce le conferă apei compușii de calciu și magneziu aflați în soluție.

♦ Aluminiul este prezent în apă în mod natural și indus în urma procesului de tratare pentru obținerea apei potabile.

♦ Bacterii coliforme, escherichia coli, enterococi, clostridium perfringens sunt microorganisme prezente în mediul înconjurător, dar care nu trebuie să ajungă în apă potabilă.

5.1. STUDIU DE CAZ PRIVIND CALITATEA APELOR PRELEVATE PENTRU

ALIMENTAREA CU APĂ A MUNICIPIULUI VASLUI

Cunoașterea compoziției chimice a apei râurilor are o importanță practică deosebită în valorificarea complexă a resurselor de apă dintr-un bazin hidrografic. Aceasta stă la baza determinării calității apelor unităților acvatice și a elaborării studiilor ce vizează utilizarea lor în diferite activități social-economice. Calitatea apei unui râu depinde în primul rând de ansamblul factorilor fizico-geografici și antropici specifici bazinului drenat ([NUME_REDACTAT], Pandi, 2007), ponderea cea mai mare având-o factorul geologic, urmat de cel climatic și antropic.

5.1.1.Calitatea apei prelevate din [NUME_REDACTAT], Pușcași si râul Bârlad (sub aspectul corpului de apa-referinta: Ordin 161/2006)

Calitatea apei prelevate montorizata de catre [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] în vedere că ~ 98,5 % din apă prelevată pentru alimentarea municipiului Vaslui o reprezintă sursa de suprafață, se vor prezenta în continuare date privind calitatea apei din aceste surse.

Sub aspectul corpului de apă, calitatea apei din sursele [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și râul Bârlad se monitorizează conform programelor din tabelul nr.6:

Tabel nr. 5.1.1.1. Monitorizarea conform programelor din sursele de alimentare

Datele primare sunt constituite din rezultatele analizelor fizico-chimice, biologice si bacteriologice ale probelor de apă recoltate.

Frecvența de monitorizare pentru acumulări este determinată de importanta acumulării (cu funcțiune simple sau complexă) și funcție de regimul termic și pluviometric înregistrat.

[NUME_REDACTAT] Solești și Pușcași sunt acumulări cu funcțiune complexă, freceventa de monitorizare a calității apei este:

– lunară, pentru secțiunea priză lac, conform Programului de potabilizare;

-trimestriala, pentru secțiunile mijloc lac și baraj lac, conform Programului operațional.

.Pentru apa râului Bârlad, frecvența de monitorizare a calității apei este:

– de 2 ori/trimestru pentru secțiunea priză rău, conform Programului de potabilizare;

-trimestrial, pentru secțiunile din amonte de priză rău (locul de prelevare a apei brute din rău, care se afla în amonte de orașul Vaslui), conform Programului operațional.

I. Starea ecologică a apei prelevate

1.1. Elemente de calitate biologice

Elementele de calitate biologice analizate pentru apa din [NUME_REDACTAT], Pușcași sunt: Fitoplancton, Fitobentos.

Elementele de calitate biologice analizate pentru apa râului Bârlad, sunt: Fitoplancton, Fitobentos, Macronevertebrate, Pești.

1.2. Elemente de calitate fizico-chimice

Elementele de calitate fizico-chimice determinate sunt metionate în tabelul nr. 7.

Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă există limită doar pentru indicatorii subliniați, indicatori care sunt fost luați în considerare la evaluarea stării ecologice.

Tabel nr. 5.1.1.2 Elementele de calitate fizico-chimice pentru evaluarea starii ecologice

În cazul lacurilor de acumulare, pentru evaluarea starii ecologice se iau in considerare doar 3 (trei) elemente de calitate fizico-chimice generale.

Starea finală pentru elementele fizico-chimice suport se obține aplicând principiul „cel mai defavorabil caz”.

Mediile anuale calculate pe baza datelor primare (valori lunare, trimestriale), pentru [NUME_REDACTAT] și Pușcași sunt prezentate in tabelul nr. 8.

Tabel nr. 5.1.1.3 Valorile medii anuale ale parametrilor fizico-chimici in [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT]

Din analiza datelor prezentate se observă că apa din sursele de alimentare ale municipiului Vaslui, prezintă starea ecologică „bună.

Fig.5.1.1.1. Variația parametrului pH

Fig. 5.1.1.2 [NUME_REDACTAT] Oxigen dizolvat

Fig. 5.1.1.3 Variația parametrului : Fosfor total

Din analiza valorilor elementelor fizico chimice generale, prezentate în Tabelul nr. 8, se constată că mediile anuale s-au incadratat in clasa a II a de calitate.

Elementele de calitate fizico-chimice din grupa „poluanți specifici” pentru care s-au introdus valori, sunt:

– substanțe sintetice (organice si anorganice): Detergenti anion-activi, Fenol, Cianuri totale, Toluen, Xileni (suma), Acenaften, PCB 28, PCB 52, PCB 138, PCB 180, PCB 153, PCB 118, PCB 101, PCB-uri (suma de 7);

– substanțe nesintetice (metale): Cu dizolvat, Cu total, Cr total dizolvat, Cr total total, Zn dizolvat, Zn total, As dizolvat

Pentru râul Bârlad, este prezentată calitatea apei prelevata din secțiunea priză râu Bârlad, amonte mun. Vaslui ce caracterizează corpul de apă confluenta Garboveta – confluenta Crasna.

Tabel. nr. 5.1.1.4 Valorile medii anuale ale parametrilor fizico-chimici in [NUME_REDACTAT]

Pentru evaluarea stării ecologice a secțiunii râului Bârlad, secțiune în care există amplasată priza de mal pentru alimentare cu apă a municipiului Vaslui, se iau în considerare indicatorii fizico-chimici marcați cu „galben”

Deoarece, pentru unii din indicatori nu sunt limite impuse, analiza se face lund în considerare și indicatorii pentru care sunt stabilite limite admise, conform Ordinului nr. 161/2006: pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață și în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Din analiza indicatorilor prezentați, se constată că apa râului Bârlad, în secțiunea mentonata se încadrează în clasăaa II-a de calitate.

II. Starea chimică a apei din [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT]

Starea chimică a apelor se stabilește în raport cu concentrațiile substanțelor periculoase și prioritare /prioritare periculoase: fracția dizolvată a metalelor grele și micropoluanții organici.

Analiza acestor substanțe se efectuat numai într-o secțiune a acumulării: secțiunea „priză” – intrucat acumularea are folosință de alimentare cu apă pentru potabilizare.

Tabel nr. 5.1.1.5 Valorile medii anuale ale parametrilor fizico-chimici in Solești si [NUME_REDACTAT] influență majoră asupra calității apei necesară alimentării municipiului Vaslui o au [NUME_REDACTAT] și Pușcași, în tabelul nr.10 sunt prezentați parametrii fizico chimici care definesc starea chimică a apei din aceste acumulări.

Din analiza indicatorilor prezentați se constată o serie de depășiri ale valorilor maxim admise. Deasemenea, se poate observa și o creștere a concentrațiilor parametrilor fizico-chimici, în perioada 2011-2013.

III. Caracterizarea mediului de investigare sedimente

Acestea se monitorizează cu o frecvență anuală pentru următoarele lacuri de acumulare: Solești, Pușcași.

Pentru sedimente sunt monitorizate următoarele elemente: metale grele și micropoluanți organici.

Tabel nr. 5.1.1.6. Parametri fizico-chimici pentru caracterizarea mediului de investigare sedimente din Solești si Pușcași.

Evaluarea stării ecologice și chimice a apei s-a realizat pe corpuri de apă, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerințelor Directivei cadru a Apei.

Banca de date primare utilizată a fost reprezentată de rezultatele analizelor fizico-chimice și biologice, procesate de programul ARQ (Analysis and Reporting for [NUME_REDACTAT]).

Pentru evaluarea starii corpului de apă lacuri naturale/ acumulare s-au luat în analiză sectiunile de mijloc lac și priză lac.

Evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice a apei pentru [NUME_REDACTAT], Pușcași și râul Bârlad, pentru perioada 2011-2013 este prezentat in tabelul nr. 12.

Tabel nr. 5.1.1.7 Evalaurea stării ecologice și a stării chimice a apei în [NUME_REDACTAT], Pușcași si [NUME_REDACTAT]

Legenda:

Stare ecologică: Foarte bună (FB), bună (B), moderată (M), slabă (S), proastă (P);

Potențial ecologic: maxim (PEM), bun (PEB), moderat (PEMo);

Stare chimică: bună(B), proastă(P).

Menționez că în perioada trim ÎI 2011-trim I 2013, acumularea Pușcași a fost golită, pentru investiții la instalațiile hidromecanice.

În această perioadă, volumul de apă prelevat a fost cu prioritate (~85-90 %) din [NUME_REDACTAT], ceea ce a condus la o scădere mult mai rapidă a volumului de apă din acumulare și implicit a scăderii clasei de calitate a apei.

La scăderea ușoară a calității apei a concurat și faptul că anul 2012 a fost un an cu deficit în precipitații, amplificând și mai mult lipsă aportului de apă în acumulare.

5.1.2. CALITATEA APEI prelevate sub aspectul destinației: potabilizare

(referință: HG100/2002)

Conform legislației în vigoare, HG 100/2002, cu modificările și completările ulterioare, prezintă Normele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafața utilizate pentru potabilizare (NTPA 013/202) și Normativul privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare și analiză a probelor din apele de suprafața destinate producerii de apă potabilă.

Calitatea apei prelevate este analizată conform Programul de potabilizare (P), în secțiunile de priza lac sau priza râu, al utilizatorului.

Conform NTPA 013 apele de suprafață sunt clasificate, în funcție de valorile limită, în trei categorii: A1, A2 și A3. În funcție de caracteristicile fizice, chimice și microbiologice, fiecărei categorii de apă, îi corespunde o tehnologie standard adecvată de tratare.

Elementele de calitate fizico-chimice și bacteriologice (coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali) analizate pentru aceste secțiuni. Frecvența de monitoring pentru acumulările Solești și Pușcași este conform legislației în vigoare, trimestrială.

Tabel nr. 5.1.2. Calitatea apei din [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și râul Bârlad, sub aspectul destinației de utilizare: potabilizare.

La toate cele 3 secțiuni de potabilizare destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă, corespund tehnologiile standard de tratare existente, impuse și de NTPA 013/2006: micrositare, camera de amestec, coagulare-floculare, decantare, filtrare, clorinare.

În cazul în care apa de suprafață prezintă caracteristici fizice mai mari decât limitele obligatorii prevăzute pentru categoria tipului de stație de tratare existentă, s-au evidențiat în coloana 4 a tabelului nr. 13, indicatorii la care există astfel de depășiri.

5.1.3. CALITATEA APEI prelevate la intrarea în stația de tratare

Elementele de calitate fizico-chimice și bacteriologice ale apei brute prelevate sunt analizate, înainte de intrarea în stația de tratare, de către utilizator – SC AQUAVAS SĂ [NUME_REDACTAT], cu o frecvență stabilită prin regulamentul de exploatare al stație de tratare.

Tabel nr. 5.1.3. Elementele de calitate fizico-chimice ale apei brute prelevate analizate la intrarea în stația de tratare.

Calitatea apei potabile este determinată și monitorizată de către SC AQUAVAS SA [NUME_REDACTAT] și Direcția de [NUME_REDACTAT] Vaslui.

CONCLUZII

Dezvoltarea economico-socială a țării în perioada anilor 1970-1980 coroborată cu înființarea județului Vaslui și dezvoltarea municipiului reședința, a determinat luarea de măsuri pentru gospodărirea eficientă a surselor de apă existente. Dacă, până în anul 1970 lucrările hidrotehnice realizate pe cursurile de apă aveau un caracter local și în special cu rol piscicol, odată cu dezvoltarea industriei în noile centre administrative s-a impus promovarea de lucrări hidrotehnice cu rol în asigurarea surselor de apă potabilă pentru populația aglomerării urbane, cât și pentru industria aflată în dezvoltare.

Din analiza hidrografiei arealului studiat se pot scoate în evidență provocările cărora trebuie să le facă față specialiștii implicați în gestionarea resurselor de apă și anume:

Asigurarea apei pentru populație, industrie, agricultură și alte folosințe în zonele în care resursele sunt reduse, iar solicitările foarte mari;

În situații excepționale, când excesul de apă pune în pericol vieți omenești și bunuri materiale;

Asigurarea apei pentru populație, industrie și alte folosințe prin gestionarea judicioasă în condiții de secetă, uneori cu aplicarea de restricții.

O primă investiție în asigurarea cu apă pentru populație și industrie din municipiul Vaslui a fost realizarea, la nivelul anilor 1971-1972, a prizei de apă pe râul Bârlad (în secțiunea orașului Vaslui), a stației de pompare Rediu I, a regularizării și îndiguirii malului drept al râului Bârlad pe teritoriul municipiului.

Dezvoltarea economică a orașului a impus mărirea debitelor de apă necesare, ceea ce a condus la realizarea acumulărilor cu rol complex : Pușcași (1973) și Solești (1974) și a stației de pompare Rediu II.

In prezent pentru asigurarea alimentarii cu apa a municipiului Vaslui, în bazinul hidrografic Bârlad, schema de amenajare cuprinde cele doua acumulari permanente: Solești de pe râul Vaslui si Pușcași pe râul Racova, Derivatia interbazinala Prut- Bârlad intre raurile Prut si Vaslui si Derivatia bazinala Bârlad – acumulare Puscasi.

[NUME_REDACTAT], situat pe [NUME_REDACTAT], în aria de confluență a râurilor Vaslui și Racova, dispune in totalitate de un sistem centralizat de alimentare cu apă și canalizare.

Calitatea apei brute prelevate pentru alimentarea cu apă a municipiului Vaslui este determinată în principal de calitatea apei din [NUME_REDACTAT], ce se încadrează în clasa a II a de calitate, conform Ordinului 161/2006 și în clasa A2 de calitate, pentru potabilizare, conform NTPA-013/2002, aprobat prin HG 100.2002.

BIBLIOGRAFIE

1. Amăriucăi M. (1975) – Considerații privind dezvoltarea metriei de suprafață în bazinele hidrografice Siret-Prut, Lucrările stațiunii “Stejarul”, Geologie-Geografie, Pângărați.

2. Băcăuanu V., Barbu N., Pantazică M., [NUME_REDACTAT]., Chiriac D. (1980) – [NUME_REDACTAT]. Natură, om, economie, [NUME_REDACTAT] și Enciclopedică, București.

3. Băcăuanu V. (1988) – Relieful teritoriului municipiului Vaslui, [NUME_REDACTAT] Geografic “D. Cantemir”, nr. 8, Iași.

4. Băloiu V. (1971) – Gospodărirea apelor, [NUME_REDACTAT] și Pedagogică, București.

5. Bojoi I. (1999) – Geografia fizică a României, [NUME_REDACTAT] “Al. I. Cuza”, Iași.

6. Bretotean M. (1981) – Apele subterane o importantă bogăție naturală, Ed.Ceres, București.

7. Camara R. (2004) – Identificarea presiunilor antropice și estimarea impactului acestora asupra apelor de suprafață conform [NUME_REDACTAT] 2000/60/EC, I.C.D.P.M., nr. 1, Ed. Performantica, Iași.

8. Ciulache S. (1980) – Orașul și clima, București.

9. Diaconu S. (1999) – Cursuri de apă. Amenajare, impact, reabilitare, Ed. H.G.A., București.

10. Erhan E. (1988) – Clima orașului Vaslui, [NUME_REDACTAT] Geografic “D. Cantemir”, nr. 8, Iași.

11. Gâștescu P., [NUME_REDACTAT]. (1961) – Apele din R.P.R. și folosirea lor în economia națională, Natura, anul II, București.

12. Gâștescu P., Rusu C. (1980) – Evalaurea resurselor de apă din râuri și amenajarea bazinelor hidrografice în România, Terra, anul XII, nr. 2, București.

13. Gugiuman I., Cîrcotă V., Băican V. (1973) – [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] R.S.R., București.

14. Iosub P., Zugravu A. (1980) – [NUME_REDACTAT]. Vaslui. Monografie, [NUME_REDACTAT]-Turism, București.

15. Jora I.V (2010) – Studiu hidrologic al râului Vaslui si implicatiile sale economice, Teza de doctorat.

16. Larion D. (2004) – Clima municipiului Vaslui, [NUME_REDACTAT] Nostra, Iași.

17. Mititelu D. (1975) – Flora și vegetația județului Vaslui, Iași.

18. Panaitescu E.V. (2008) – Acviferul freatic și de adâncime din bazinul hidrografic Bârlad, [NUME_REDACTAT] Demiurg, Iași.

19. Pantazică M. (1972) – Rezervele de apă din bazinul Bârladului, [NUME_REDACTAT] ale Universității “Al. I. Cuza”, secțiunea II, Geografie, tom XVIII.

20. Patriche C. V. (2005) – [NUME_REDACTAT] Moldovenesc dintre râurile Vaslui și Stavnic. Studiu de geografie fizică, [NUME_REDACTAT] Nostra, Iași.

21. Rusu C. (2007) – Impactul riscurilor hidro-climatice și pedo-geomorfologice asupra mediului în bazinul Bârladului, [NUME_REDACTAT] “Al. I. Cuza”, Iași.

22. Stegăroiu P. (1988) – Protecția mediului acvatic în aval de amenajările hidrotehnice, Hidrotehnica, nr. 7, București.

23. Ujvári I. (1972) – Geografia apelor României, [NUME_REDACTAT], București.

***(1971) [NUME_REDACTAT]. Monografie hidrologică, Editura I.N.M.H., București.

***(1992) [NUME_REDACTAT] Apelor din România. Partea 1, Date morfo-hidrografice asupra rețelei hidrografice de suprafață, [NUME_REDACTAT], București.

*** Sinteze privind calitatea apelor râului BÂRLAD, APM Vaslui

*** (2010) Regulament de exploatare al acumularii Solesti, A.B.A. Prut BÂRLAD

*** (2010) Regulament de exploatare al acumularii Puscasi, A.B.A. Prut BÂRLAD

www.imh.ro ;

www.apeleromane.ro;

www.apeprut.ro ;

www.rowater.ro ;