Bazinul Hidrografic Barcau

1.BAZINUL HIDROGRAFIC BARCAU.VALEA BARCAULUI.NOTIUNI DE NATURA GEOGRAFICA

Așezare și limite

Bazinul hidrografic al Barcăului este un bazin transfrontalier și este situat în partea de nord a bazinului hidrografic Crișuri la contactul dintre Munții Plopiș și Dealurile Silvaniei .Se afla la o latitudine nordica de 46 59 și 47 02 longitudine estica 21 04 si 21 26. Poziția care o ocupa în bazinul hidrografic Crișuri face ca limita nordică a bazinului Barcău să reprezinte și limita dintre bazinul Crișuri și Crasnei. În partea de sud este limitat de bazinul Crișul Repede și în est de al Someșului iar în partea de vest este graniță cu Ungaria. Afluent de ordinul III al Tisei, Barcăul udă o suprafața de 6095 km2, lungimea cursului său este de 208,5 km . Pe suprafața României lungimea sa este de 134 km iar pe teritoriul Ungariei 74,5 km. Râul îsi are originea la 582 m altitudine în platoul calcaros din cadrul Munților Plopiș, în apropiere de satul Tusa din județul Sălaj. Străbate depresiunea de eroziune a Nușfalăului, intrând în defileul de la Marca apoi cotește spre nord de unde iși reia cursul spre vest unde trece peste granita româno-maghiară. Apoi pe teritoriul Ungariei conflueaza cu Crișul Repede după un parcurs de 74.5 km de la granița iar mai departe se varsă în Tisa.

BARCĂUL drenează partea sud-vestică a depresiunii Șimleului. Își are obârșia în platoul calcaros de sub Ponor (977 m) din apropierea satului Tusa. După ce străbate depresiunea de eroziune a Nușfalăului, intră în defileul de la Marca și după un cot brusc spre nord își reia cursul general spre vest. Se remarcă o deplasare treptată spre nord, ipoteză susținută de dezvoltarea teraselor fluviatile din stânga, părăsite de Barcău.

În tabelul 1.5 sunt prezentați principalii afluenți ai Râului Barcău cu lungimi mai mari de 10 km.

2.Hidrografie

Rețeaua hidrografică  

Caracterizare pentru partea din România

Pentru o mai bună caracterizare a râului Barcău și a bazinului său hidrografic am recurs la împărțirea lui în trei sectoare: de la izvoare până la Marca, între Marca și Marghita, aval de Marghita până la frontiera de stat.

Sectorul de  la izvoare pînă la Marca: Primul afluent al Barcăului este Valea Răchitelor, afluent de stânga , lung de 6 km, cu o suprafață de 13 km2  din care 275 ha ocupată cu vegetație forestieră. Are o pantă medie de 35‰ și coeficientul de sinuozitate 1,25. Al doilea afluent este tot de stânga, Toplița, cu o lungime de 5 km, o pantă de 78‰ și un coeficient de sinuozitate de 1,08, are suprafața bazinului de 16 km2  din care 1390 ha sunt ocupate cu vegetație forestieră. De pe partea dreapata, Barcăul primește primul afluent, Comăneasa, lung de 4 km, având o pantă medie de 36‰ și coeficientul de sinuozitate 1,25. La o suprafață de 14 km2  se remarcă ocuparea terenului cu vegetație forestieră detul de redusă, cca. 25 ha.

În perimetrul localității Boghiș se produce confluența râului Iaz, lung de 16 km, cu o pantă de 32‰ și coeficientul de sinuozitate 1,19, cu Barcăul. Bazinul hidrografic de 38 km2  este bine împrădurit cu cca. 1878 ha. Valea Mare, următorul afluent important de stânga, confluează cu Barcăul amonte de Nușfalău. Râul are 25 km lungime, o pantă medie de 17‰, coeficientul de sinuozitate 1,78 și suprafața bazinului hidrografig 113 km2 . Din această suprafață 2879h sunt ocupate cu vegetație forestieră.

În perimetrul localității Zăuan, un alt afluent de stănga, Groapa, lung de 10 km, cu a pantă medie de 14‰ și coeficientul de sinuozitate 1,22, confluează cu Barcăul.  Din cei 15 km2  suprafața bazinului hidrografic, 507 ha sunt ocupate cu vegetație forestieră. Între localitățile Zăuan și Ip, Barcăul primește ca afluent de stânga râul Cerășel, cu o lungime de 12 km, panta medie de 30‰  și un coeficent de sinuozitate 1,22. Suprafața bazinal este de 29 km2 , din care 471 ha au apartenență la fondul silvic. Amonte de localitatea Ip, Barcăul primește cel mai important afluent din partea dreaptă, Ip, 9 km lungime, 11‰ panta medie și 1,26 coeficientul de sinuozitate. Din suprafața de 33 km2  , 536 ha sunt cu vegetație forestieră. În perimetrul localității Marca ultimul afluent important din acest sector, confluează cu Barcăul. Afluent de stânga, Marca are o lungime de 9 km, o pantă medie de 38‰ și ceficientul de sinuozitate 1,64. Suprafața bazinală de 13 km2 este ocupată parțial de fond forestier.

Sectorul dintre Marca și Marghita: Sectorul debutează cu confluența râului Borumblaca, afluent de stânga, cu Barcăul. Borumblaca are o lungime de 14 km, o pantă medie de 27‰ și coeficientul de sinuozitate 1,42.  Suprafața bazinului hidrografic este de 32 km2 , din care 453 ha sunt ocupate cu vegetație forestieră. Aval de localitatea Balc, pe partea dreaptă, Barcăul primește Camărul, lung de 11 km, o pantă medie de 8‰ și un coeficient de sinuozitate 1,37. Suprafața sa bazinală, de 78 km2  este ocupată în bună parte de păduri. Tot pe partea dreaptă confluează cu Barcăul și râul Văratec, lung de 9 km, cu o pantă medie de 16‰ și coeficintul de sinuozitate de 1,68. Din cei 24 km2  suprafață bazinală, 1343 ha sunt destinate fondului forestier. Râul Săldăbagiu, lung de 8 km, pantă medie 14‰ și coeficientul de sinuozitate 1,14, este următorul afluent de stânga care confluează cu Barcăul în perimetrul localității Săldăbagiu de Barcău. Suprafața sa bazinală de 12 km2  este ocupată în mare parte de 169 ha fond forestier,

Amonte de localitatea Abram afluează în Barcău, de pe partea dreaptă, Curătura, râu lung de 7 km, având o pantă medie de 18‰ și un coeficient de sinuozitate 1,09. Suprafața bazinului său hidrografic de 14 km2 este foarte slab împădurită, fondul forestier ocupând cca. 70 ha.

Aval de localitatea Abram se produce confluența râului Dijir, afluent de dreapta, cu barcăul. Râul Dijir are o lungime de 15 km, pantă medie de 6‰ și coeficientul de sinuozitate de 1,13. Suprafața fondului forestier este de 220 ha, ocupând o parte din cei 31 km2 de suprafață bazinală.

Cel mai important afluent de dreapta al Barcăului în acest sector este râul Înot. Are o lungime de 22 km, o pantă medie 3‰ și coeficientul de sinuozitate 1,17. Fondul forestier este reprezentat de o suprafață de 2534ha, care ocupă o bună parte din suprafața baznului hidrografic al Înotului, de 124 km2 . În perimetrul localității Marghita ultimul afluent de dreapta din acest sector, râul Cheț confluează cu Barcăul. Lungimea râului este de 12 km, are o pantă medie de 5‰ și coeficientul de sinuozitate1,14. Suprafața bazinului hidrografic de 31 km2 este parțial ocupată de 508 ha fond forestier.

Sectorul aval de Marghita până la frontiera de stat: Aval de Marghita, Barcăul primește cel mai lung afluent al său, Bistra. Afluent de stânga, lung de 47 km, Bistra are o pantă medie de 11‰ și coeficientul de sinuozitate 1,75 și o suprafață de 175 km2, din care 7138ha fond forestier.

În perimetrul localității Chiraleu, Valea Albă, afluent de stânga, confluează cu Barcăul. Are 10 km lungime , coeficient de sinuozitate 1,29 și panta medie 12‰. Suprafața bazinului hidrografic este de 23 km2 , din care 101 ha constituie suprafața forestieră.

Amonte de localitatea Chișlaz, Valea Făncica afluează cu Barcăul. Afluent de dreapta lung de 25 km, Valea Fănicica are panta medie 2‰, coeficientul de sinuozitate 1,28 și suprafața bazinului hidrografic 100 km2 . Din acestă suprafață, 148 ha sunt ocupată de acumulările existente pe cursul râului, acumulări ce capacitează 2,52 mil.m3 de apă, iar 861 ha sunt destinate fondului forestier.

Tria, afluent de stânga al Barcăului, confluează cu acesta în perimetrul localității Poclușa de Barcău. Are lungimea de 17 km, panta medie 8‰, coeficientul de sinuozitate 1,22. Suprafața bazinului său hidrgrafic este 27 km2 , din care 298 ha fond forestier.

Tot din partea stânga Barcăul primește un alt afluent important, Valea Fânațelor. Este afluetul cu cea mai mare suprafață a bazinului hidrografic, deși ca lungime este al treilea. Are lungimea de 30km, panta medie 12‰ și coeficientul de sinuozitate 1,48. Din suprafața bazinului hidrografic, adică 178 km2 , 5030 ha sunt destinate fondului forestier, fiind bazinul cu cel mai ridicat grad de împădurire.

Confluența următorului afluent de stânga, Almaș, cu Barcăul se produce în perimetrul localității Sâniob. Lungimea lui este de 19 km, panta medie 6‰, iar coeficientul de sinuozitate 1,28, suprafața bazinuluisău hidrografic însumează 55 km2 , din care 227 ha sunt acoperite cu vegetație forestieră, iar 54 ha reprezintă suprafața lacurilor de acumulare care însumează un volum de 2,07mil.m3 de apă.

Aval de localitatea Sâniob, confluează cu Barcăul, un afluent de dreapta, Sânicolau. Lung de 16 km, râul are panta medie 3‰ și coeficientul de sinuozitate 1,11. Din suprafața de 69 km2 , 1000 ha sunt destinate fondului forestier.

Valea Vițeilor este următorul afluent de stânga, care se varsă în Barcău amonte de localitatea Sălard. La lungimea de 20 km, râul are panta medie de 7‰ și coeficientul de sinuozitate 2,01, care este cel mai mare coeficient de sinuozitate din întreg bazinul hidrografic al Barcăului. Are o suprafață bazinală de 76 km2 , din care 538 ha sunt acoperite de vegetație forestieră, iar 31 ha reprezintă suprafața lacurilor de acumulare permanente cu un volum de 1,03 mil.m3.

Aval de localitatea Hodoș se varsă în Barcău, Canalul Vechi, afluent de stânga. Are o lungime de 11 km, o pantă medie de 2‰ și coeficientul de sinuozitate 1,61. Suprafața bazinului hidrografic de 23 km2  estelipsită de vegetație forestieeră. Ultimul afluent importanat de stânga al Barcăului este Fâneața Mare, râu lung de 36 km, cu o pantă medie de 4‰ și un coeficient de sinuozitate 1,61. Este al patrulea bazin hidrografic, ca mărime, dintre afluenții Barcăului. Suprafața este de 114 km2 , din care 2624 ha sunt ocupate cu vegetație forestieră.

Roșiori, ultimul afluent al Barcăului se varsă în colectorul său în perimetrul localității Mihai Bravu. Are o lungime de 19 km, o pantă medie de 3‰ și un coeficient de sinuozitate de 1,35. Din suprafața bazinului său hidrografic de 40 km2 , 50 ha sunt ocupate de lacuri care însumează un volum de 0,68 mil.m3 , iar 281 ha sunt parte a fondului forestier.

Caracterizare pentru partea din Ungaria

Suprafața drenată pe teritoriul Ungariei este de 2649 km2. Lungimea cursului pe teritoriul Ungariei  atinge 74,5 km, ceea ce reprezintă 35,73 % din lungimea totală.

Primul afluent al Barcăului după traversarea frontierei este  Ierul, afluent de dreapta și totodată cel mai mare afluent al său, atât ca lungime cât și ca bazin de recepție. Între localitățile Pocsaj și Berettyóújfalu, Barcăul colectează apele Crișului Mic, afluent de stânga.

În localitatea Szeghalom, colectează apele ultimilor doi afluenți de stânga, canalul principal Kutas și canalul principal Szeghalom. Aval de localitate, în drumul său spre Tisa confluează cu Crișul Repede.