Bazele Vizitarii Si Dezvoltarii Parcului Natural Comana

CUPRINS

INTRODUCERE

Vânatul, vânătoarea în relația cu evoluția omenirii

Pentru a putea practica vânătoarea, omul are nevoie de anumite unelte și trebuie să aplice anumite metode de vânătoare, în funcție de vânat și de distanța la care acesta se găsește. Omul primitiv a fost nevoit să se limiteze la culegerea de fructe și, probabil, a resturilor de carne ale vreunui animal sfâșiat de răpitoare, sau să captureze animale mici ori pui de animale.

Abia mai târziu, omul a început să-și procure hrana din ce în ce mai mult prin vânătoare. Armele lui din acea vreme erau total rudimentare : un bolovan sau o prăjină ruptă din pădure, din care își făceau un fel de sulița. Ca metoda de vânătoare adopta probabil, pândă în anumite puncte de trecere a vânatului. Cu astfel de arme, nu-i era ușor să doboare vânatul, motiv pentru care, desigur omul își alegea victimele dintre animalele cu mișcări mai domoale și nu dintre cele mai periculoase. Deși ceea ce îl determină să vâneze era nevoia de a se hrăni, totuși, în anumite situații omul vana și pentru a se apara de animalele răpitoare mari. Vânătoarea din această epocă avea aspectul luptei pentru existența : procurarea hranei și apararea împotriva fiarelor sălbatice.

Cu timpul omul a reușit să îmblânzească unele animale, ținându-le lângă el. Acest moment a constituit o treaptă important ape scară progresului ; de atunci în colo, omul și-a putut procura carne pentru hrană și piei pentru îmbrăcăminte, de la animalele domestice ne mai fiind nevoit să-și riște viața în lupta cu sălbăticiunile.

După ce omul a început să lucreze pământul, devenind agricultor, însemnătatea vânătorii ca mijloc de existență a scăzut mult, totuși, omul vana din nevoia de a se apara dar o mică parte din hrana și-o procura tot prin vânătoare. Se obișnuise să vâneze, îi plăcea să-și arate forța, curajul și îndemânarea în fata semenilor lui. Acum vânătoarea nu mai era un mijloc de existență, ci trecuse în altă fază, anume, în aceea de vânătoare din obișnuință, vânătoare din pasiune, cum este și în zilele noastre.

În comuna primitivă, vânătoarea avea un caracter colectiv ; oameni își confecționau armele în comun, vânau în comun, apoi împărțeau între ei prada obținută prin vânătoare.

În epoca bronzului și a fierului, vârful de piatra al lăncilor și sulitelor a fost înlocuit cu unul metalic, mult mai eficient. Totodată apar și alte unelte ce pot fi folosite la vânătoare : topoare, paloșe, etc.

În timpul orânduirii sclavagiste, în general, vânătoare era permisă numai clasei dominante, care caută să-și mențină condiția fizica, să-și oțelească trupul prin vânătoare. Sclavilor, sau le era interzisa purtarea de arme, sau erau folosiți de stăpânii lor numai ca ajutoare la vânătoare.

În epoca feudalismului, regimul vânătorii era înăsprit mult, deosebirea între clasa dominanta și cea asuprita accentuându-se. Speciile de vânat cele mai valoroase, ca cervidele și mistreții, erau rezervate feudalilor, care vânau cu mare fast. Iobagii sau țăranii care cutezau să poarte arme erau aspru pedepsiți.

În aceasta epoca își are originea termenul de vânat mare, sub aceasta denumire înțelegându-se vânatul rezervat celor mari(clasei dominante), spre deosebire de cel la care puteau să aibă acces, în anumite condiții, și cei de jos, numit vânat mic.

În capitalism, teoretic, vânătoarea este permisă oricărui cetățean. Practic însă erau o serie de greutăți din cauza cărora putini din cetățenii cu mijloace materiale modeste puteau practica vânătoarea. Unul dintre impedimente era regimul proprietății. Vânatul aparținea proprietarului, daca proprietarul depășea 100 ha la câmpie și 1000 ha la munte ; putea vâna numai ele sau cel căruia ii concesiona dreptul de a vâna.

În socialism, situația s-a schimbat radical, vânătoarea fiind aliniată la schimbările fundamentale ce s-au produs. Vânatul a devenit proprietate a statului, dreptul de vânătoare nemaifiind legat de dreptul de proprietate asupra pământului, iar vânătorii au fost organizați în asociații de vânătoare. Acestea luau în folosință de la stat fonduri de vânătoare, pe care le gospodăreau punându-le la dispoziția vânătorilor. Sub raportul organizatoric și cel al înmulțirii vânatului au fost realizate progrese însemnate. A sporit mult procentul vânătorilor cu mijloace modeste, aparent vânătoarea devenind mai « democratică », dar numai pentru scurt timp, întrucât noua oligarhie comunistă ce a aparut, a început să monopolizeze pe unele fonduri dreptul de vânătoare și de a vâna.

În noul capitalism, adică după anul 1989, vânătoarea se află într-o perioadă de tranziție, ca de fapt întreaga viața politică, socială și economică a țării. Noua lege 103/1996 intitulată « a fondului cinegetic », încearcă să aducă noi reglementări potrivit schimbărilor survenite, respectiv dreptul de vânătoare rămânând tot în mâna statului.

Reorganizarea activității de vânătoare în noul concept politico social economic se va putea realiza și este logic să se facă numai după clarificarea dreptului de proprietate asupra fondului funciar. Până atunci, problema de căpătâi a vânătorii romanești rămâne paza și protecția în cele mai bune condiții a fondului cinegetic, care în orice context rămâne bun național.

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA ZONEI STUDIATE

1.1 Situarea geografică

Fondul de vânătoare Comana, avut în studiu este situat în Câmpia Romană,

susținutul Câmpiei Dunărene, districtul Câmpiei Burnazului și este localizat de următoarele coordonate geografice:

44° 21’ 15” și 44° 10’ 0” latitudine nordică

26° 11’ 45” și 26° 26’ 15” longitudine estică

1.2 Situația administrativă – proprietăți

Fondul de vânătoare Comana, avut în studiu se afla în raza comunei Comana din județul Giurgiu și este administrat de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvica Giurgiu prin Ocolul Silvic Comana.

Încadrarea în organizarea administrativă

Fondul de vânătoare acoperă o suprafață de 9635 ha, în cadrul acestuia

întâlnindu-se :

– pădure – 4785 ha (50%)

– teren arabil – 3166 ha (33%)

– luciu de apă – 1070 ha ( 11%)

– pășuni – 150 ha (1%)

– terenuri neproductive din punct de vedere cinegetic – 464 ha, reprezentând suprafață localităților cuprinse în fondul de vânătoare (5%)

Fondul forestier (4785 ha) este reprezentat de U.P IV Islaz, U.P. V Padina Tatarului și U.P. VI – Comana. Luciul de apă este reprezentat în cea mai mare parte de Balta Comana, Râul Neajlov, Parul Gurbanu și un canal pentru irigații.

Limite și vecinătăți

Fondul de vânătoare are ca limite la est – șoseaua Prundu – Gostinari, la vest – drumul Comunal Branistari – Mihai Bravu, la sud drumul comunal Mihai Bravu –Comana și drumul comunal Pietrele – Puieni – Prundu iar la nord are ca limită drumul comunal Branistari – Budeni – Comana și râul Neajlov.

Ca vecinătăți are : la partea nordică fondul de vânătoare 12 Gradiștea gestionat de AVPS Lunca București și fondul de vânătoare 15 Colibași gestionat de AJVPS Giurgiu, la vest și sud fondul de vânătoare 38 Baneasa gestionat de AJVPS Giurgiu, iar la est fondul de vânătoare 10 Mislea gestionat de AJVPS Giurgiu.

Căi de acces

Accesul până la fondul de vânătoare se face pe drumurile comunale și judetene iar în cadrul fondului accesul este asigurat de drumuri publice modernizate și nemodernizate, drumuri forestiere, linii somiere (linii de vânătoare), liniile parcelare dar și de cărările de vânătoare. Drumurile publice nemodernizate (drumuri de pământ) însumează o lungime de 18,4 km iar cele modernizate – 13,4 km.

1.3 Condiții staționare

1.3.1 Condiții geologice.

Geologic, fondul de vânătoare este situat în Câmpia Romană care este acoperită de depozite de origine cuaternară, depozite mezozoice, toate așezate pe un substrat cristalin. Peste fundamentul prebalcanic care cuprinde formațiuni geologice mai vechi decât cretacicul întâlnite la aproximativ 100 m adâncime și peste depozite pliocene de deasupra acestui nivel, formate din argile, nisipuri și pietrișuri, apare cuaternarul reprezentat în partea sa inferioară prin pietrișurile de Frațești.

Aceste pietrișuri sunt dispuse în straturi de 1 – 17 m grosime și sunt alcătuite din gnaise , porfire, curat filonian, gresii, marne calcaroase și calcare detritice. Peste pietrișuri apar depuneri marnoase în mare parte erodate, nisipuri marnoase sau marne nisipoase.

Peste aceste depozite se întalnesc materiale fine eoliene de natura luto-argiloasa sau loessoidă.

1.3.2 Condiții geomorfologice.

Fondul de vânătoare este situat în Câmpia Romana districtul Câmpiei Burnasului, fiind mplasat în Burnasul stic, la nord intrând în contact cu Câmpia Vlăsiei, la est Câmpia Bărăganului iar la sud Lunca Dunării.

Această zonă este o câmpie tabulară cu terasă care are o altitudine cuprinsă între

80–100 m.

La sud – est fondul de vânătoare este mărginit de o terasă înaltă, terasa Greaca cu altitudine cuprinsă între 70 – 75 m, terasă pe care nu se întalnesc păduri iar apa freatică se găsește la aproximativ 30 m adâncime .

1.3.3 Condiții climatice

Fondul de vânătoare se află în climat continental de câmpie, caracterizat prin veri foarte calde și ierni foarte reci, amplitudinile termice mari fiind consecința invaziei aerului arctic în timpul iernii și cel de tip tropical în timpul verii.

După raionarea climatică teritoriul fondului apartine climatului D.f.a.x. care faciliteaza instalarea vegetației de silvostepă.

Pădurile din cadrul U.P.- urilor care constituie fondul de vânătoare aparțin raionului climatic II.A.p.2 respectiv sectorului de climă continentală, ținutul de câmpie, districtul de pădure, subdistrictul Burnas.

Temperatura medie pe anotimpuri se prezintă astfel : primăvara + 10,9 oC, vara + 21,7 oC, toamna + 11,7oC, iarna – 1,4oC.

Climatul este caracterizat printr-o temperatură medie anuală de 10,7 oC, distribuția temperaturilor medii lunare fiind redată în tabel

Temperatura minimă absolută a fost de – 31 ,1 oC la 24.01.1942 iar maxima absolută a fost de 40,3 oC la 29.07.1928. Prima zi de îngheț apare în jurul datei de 25 octombrie și nu s-au înregistrat înghețuri târzii cu influențe negative asupra vegetației și faunei .

Regimul pluviometric este caracterizat prin precipitații medii anuale de 545 mm. Precipitațiile medii pe anotimpuri se prezintă astfel : primăvara 142.2 mm, vara 195.1 mm, toamna 112.2 mm, iarna 96.5 mm, iar precipitațiile medii lunare sunt redate în tabelul următor :

Stratul de zăpadă persistă în medie 25 de zile cu o grosime de aproximativ 17 cm și nu prejudiciază vegetația forestieră.

Umezeala aerului prezintă o valoare medie de 72%, cea mai mică valoare (61%) înregistrându-se în luna iulie iar cea mai ridicată în decembrie (80%).

Vânturile predominante din cadrul climatului sunt cele din nord – est și sud – vest care au o intensitate mai mare iarna, atingând până la 27 – 55 km/h.

1.3.4 Condiții specifice

În cuprinsul fondului de vânătoare au fost identificate trei tipuri principale de sol, două ca făcând parte din clasa argiluvisolurilor și anume solul brun roșcat tipic și solul brun roșcat luvic iar celălalt, respectiv cernoziomul cambic, aparținând clasei molisoluri.

1.3.5 Condiții hidrologice

Rețeaua hidrografică a fondului de vânătoare este reprezentată în special de Balta Comana care are un regim hidrologic variabil, de râul Neajlov, parul Gurbanu și de un canal de irigație. În interiorul fondului rețeaua hidrografică semipermanentă este constituită din văi secundare cu debit de apă numai în timpul ploilor ce își încetează activitatea la scurt timp după încetarea acestora.

Perioadele secetoase se înregistrează între lunile iulie și octombrie. De la sfârșitul toamnei până la sfârșitul primavării, precipitațiile sunt satisfăcătoare, asigurând necesarul de apă pentru vegetația forestieră de pe fond.

1.3.6 Tipuri de stațiuni

Arboretele cuprinse în fondul de vânătoare Comana sunt situate în majoritatea lor în stațiuni de câmpie din subzona șleaului, din zona de tranziție a câmpiei forestiere spre silvostepă.

Stațiunile întâlnite preponderent în fondul de vânătoare sunt : Câmpia forestieră de stejăret podzolit și câmpia forestieră de șleau P.s brun roșcat edafic mare. Aceste două tipuri sunt încadrate în etajul fitoclimatic de câmpie forestieră.

Condițiile de climă și sol specifice câmpiei forestiere permit arboretelor să înregistreze clase de producție superioară. Vegetația ierboasă din cadrul tipurilor de stațiune se compune din: Festuca valessica, Poa bulbosa, Poa pratensis, Carex pilosa și din arbuști, respectiv, Cornus mas, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna și pentagyna.

1.4 Condiții de vegetație

1.4.1 Vegetația forestieră

Vegetația componentă din cadrul fondului de vânătoare se încadrează în două etaje fitoclimatice: silvostepă și câmpie forestieră.

Principalele tipuri de pădure sunt următoarele: șleau normal de câmpie, ceret normal de câmpie și stejăret de câmpie înaltă.

– șleau normal de câmpie – acest tip se găsește în zona forestieră de câmpie ocupând interfluvii plane, coastele și uneori talvegurile râurilor. Solul caracteristic este solul brun roșcat de pădure tipic sau cu diferite grade de podzolire; în cazuri de excepție ajunge la un podzol de degradare cenușiu deschis.

– stejăret de câmpie înaltă – acest tip se localizează pe câmpii înalte neinundabile, prin văi largi pe care le traversează și în depresiuni ușoare.Apare în imediata apropiere a arboretelor de șleau, în aproximativ aceleași condiții de relief. Solul este brun – roșcat tipic sau moderat podzolit, foarte profund, cu textură lutoasă până la luto-argiloasă.

– ceret normal de câmpie – arboretele din acest tip de pădure se găsesc în special pe platouri și câmpii înalte, pe terasele râurilor, conuri de dejecție vechi și largi, uneori în lunci vechi și versanții însoriți ai văilor. Solul caracteristic este cel brun, brun-roșcat cu o puternică podzolire, foarte compact și greu permeabil. Primăvara, acest sol ține apa din topirea zăpezilor, iar vara se usucă puternic și crapa.

Tipurile de pădure amintite oferă condiții propice dezvoltării vânatului datorită păturii vii foarte bogată, dar și a subarboretului abundent care oferă pe lângă adăpostul necesar și hrană prin fructele și semințele produse.

Distribuția pădurii pe clase de vârstă este redată în tabel.

Distribuția fondului forestier pe specii

În urma analizei făcute asupra distribuției pe clase de vârstă se distinge o disproporție a arboretelor bătrâne (16%) în favoarea celor tinere(84%) ,cauza fiind trecerea de la gospodărirea din trecut a pădurilor (crâng compus) la gospodărirea actuală (codru).

1.4.2. Vegetația pășunilor

Pășunile din cadrul fondului însumează 150 ha, amplasate uniform dar, în general la marginea pădurii. Datoria așezării acestora pășunile sunt accesibile și animalelor domestice ceea ce determină o concurența pentru hrană în defavoarea vînatului în perioade de vegetație. Datorită pășunatului continuu se micșoreaza ponderea speciilor de valoare (nu ajung să dea samînță pentru regenerare) în favoarea speciilor fara valoare care nu sunt consumate de către animale. De aici rezultă o scădere a potențialului nutritiv care nu se poate ameliora decât prin grăpare sau cosire.

1.4.3 Culturi agricole

Terenul arabil din cadrul fondului de vânătoare însumează un total de 3166 ha din care 80% din suprafață este cultivată agricol. Din totalul de 3166 ha, 1381 ha aparțin unei societăți comerciale, unde mărimea loturilor cultivate cu o anumită specie ajunge la 150-200 ha. Restul de 1785 ha aparține cetățenilor din comuna Prundu, Comana și Vlad Țepeș fragmentat pe loturi începând de la 0,15 până la 1,5-2,0 ha.

În această zonă, nu există o organizare dezvoltată a zootehniei, creșterea animalelor făcându-se numai în cadrul proprietăților particulare, la scară creșterea.

1. 5 Surse de poluare

Având în vedere că fondul de vânătoare studiat nu este situat într-o zonă industrială, nu există, din acest punct de vedere, influențe asupra faunei. Singurul factor de poluare, în această zonă, este râul Neajlov care este poluat de la diverși agenți economici, dar aceasta nu are o influență majoră asupra faunei.

Populația acționează în mod negativ asupra fondului de vânătoare prin diferite forme de braconaj (prinderea puilor dar și a animalelor mature, culegerea ouălelor speciilor de păsări ce cuibăresc pe sol) și în mod indirect prin pășunatul abuziv pe fondul forestier, prin poluarea adusă mediului prin depozitarea resturilor menajere atât la marginea pădurii cât și în apropierea apelor, dar și prin extinderea suprafețelor de intravilan ale localităților care duc la diminuarea fondului de vânătoare.

1.6 Relația fauna salbatică – fauna domestică

În această zonă, nu există o organizare dezvoltată a zootehniei, creșterea animalelor făcându-se numai în cadrul proprietăților particulare, la scară redusă. Animalele crescute de către locuitorii acestei zone sunt bovinele, cabalinele, ovinele și porcinele. Într-o anumită măsură, creșterea acestora are influență asupra fondului de vânătoare prin pășunat pe terenurile din cadrul fondului, o influență majoră având-o pășunatul abuziv cu ovinele în fondul forestier.

METODOLOGIA DE LUCRU:

STUDIUL APROFUNDAT AL MATERIALELOR BIBLIOGRAFICE PUSE LA DISPOZIȚIE DE AUTORITĂȚILE LOCALE

STUDIUL DATELOR STATISTICE

CERCETAREA LA FAȚA LOCULUI ȘI AFLAREA INFORMAȚIILOR LEGATE DE VÂNĂTOAREA ÎN COMANA

EFECTUAREA UNOR GRAFICE ȘI DIAGRAME PE BAZA DATELOR STATISTICE PUSE LA DISPOZIȚIE DE AUTORITĂȚILE COMPETENTE DIN DOMENIU CU CARE AM INTERACȚIONAT

INTERPRETAREA DATELOR ȘI A INDICATORILOR OBȚINUȚI

CAPITOLUL 2

PATRIMONIUL ȘI INFRASTRUCTURA SPECIFICĂ ZONEI

2.1 PATRIMONIUL CULTURAL

2.1.1. Turism și facilități de turism

Obiectivele turistice din zona parcului sunt reprezentate de balta Comana și rezervațiile delimitate în parc , peisajul forestier și văile inundabile ale luncilor. Mânăstirea Comana, ctitorie a domnitorului Vlad Țepeș , dateaza din anul 1462 și reprezintă un punct deosebit de atracție turistică. Mânăstirea a fost recladită în sec. al XVI-lea de domnitorul Radu Șerban pe ruinele construcției inițiale. În incinta mânăstirii au fost înmormântați Radu Șerban și Nicolae Pătrașcu precum și familia Cantacuzino. Se crede ca tot aici ar fi fost înmormântat și Vlad Țepeș.

Realizarea unor manifestari de tipul sărbătorilor câmpenești cum este „Sărbătoarea Bujorului”, reunesc pe scurte perioade un număr însemnat de personalități publice , politicieni, oameni de afaceri, cercetători, istorici, ziariști.

În localitatea istorică Călugareni, se găseste Crucea lui Mihai, monument istoric realizat în anul 1913 și restaurat în 1993 cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la urcarea pe tronul Țării Romanești a domnitorului Mihai Viteazul. În localitatea Gostinari se găsesc ruinele Palatului Domnesc ctitorit de Radu Șerban.

Infrastructura turistică este în prezent slab dezvoltată și este reprezentată în Comana prin pensiunea “Casa Comana”, aflata în circuitul turistic, cabana silvica “Fântâna cu Nuc”, monument istoric, aflată în gestiunea Direcției Silvice Giurgiu, iar în Călugăreni prin pensiunea Hanul Călugărenilor.

Evaluare estimativă a fluxului și activităților turiștilor:

Turismul este legat mai mult de desfășurarea unor activități tradiționale și de vizitarea obiectivelor turistice existente. Potențialul turistic ridicat al zonei, este însă strâns legat de infrastructura rutieră și de dezvoltarea infrastructurii turistice locale. Amenajarea complexă și renaturarea balții Comana, ca punct principal de atracție turistică, ar putea constitui un prim obiectiv cu puternic impact asupra populației.

Facilități turistice existente în PNC și în localitățile adiacente:

Casa Comana, Cabana Fântana cu Nuc, Hanul Călugărenilor

2.1.2. Măsuri de protejare și conservare a habitatelor

În cuprinsul Parcului Natural Comana au fost descrise mai multe tipuri de habitate prioritare, menționate la capitolul “Biodiversitate”.

Măsurile manageriale necesare protejării și conservării acestor habitate sunt următoarele:

a) Măsuri de management pentru protejarea și conservarea habitatelor acvatice curgătoare (râuri , pârâie)

1. interzicerea realizării de lucrari de regularizare a cursurilor naturale de apă;

2. interzicerea realizării de lucrari de extracție de agregate minerale din patul albiei minore sau din albia majora (inundabilă) a râurilor;

3. interzicerea barării cursurilor râurilor (exceptand raul Neajlov în zona localității Budeni unde se prevede realizarea unor lucrări de reconstrucție ecologica a bălții Comana) și pârâielor;

4. interzicerea depozitării de agregate minerale în albia inundabilă a râurilor;

5. interzicerea deversării de substante chimice (organice sau minerale) în râuri;

6. interzicerea depozitării deșeurilor menajere sau industriale în albia majora a cursurilor de apă;

7. realizarea unor benzi de protecție de 20-50 de metri lățime în lungul albiilor minore ale râurilor și realizarea de perdele forestiere de protecție;

8. interzicerea tăierii arborilor din zona ripariana;

9. realizarea de lucrări speciale pentru stabilizarea malurilor erodate;

10. interzicerea arderii vegetației ripariene;

11. monitorizarea habitatelor prioritare.

b) Măsuri de management pentru protejarea și conservarea habitatelor acvatice stagnante (bălți și lacuri)

1. menținerea regimului natural de inundare al cuvetei lacurilor și bălților naturale;

2. refacerea regimului hidrologic al bălții Comana prin bararea raului Neajlov în zona localității Budeni (reconstructie ecologica a habitatului acvatic);

3. menținerea regimului natural de scurgere și inundare în balțile formate pe cursul pârâului Gurban;

4. interzicerea activitaților de extractie de agregate minerale;

5. interzicerea activitaților de acvacultura în albia minoră a raurilor și pârâielor;

6. interzicerea arderii stufului, a vegetației erbacee sau a vegetației arbustive de pe grinduri, zona ripariana sau zona inundabilă a cuvetei lacurilor;

7. realizarea de lucrări de decolmatare a canalelor obturate cu vegetație macrofitica în balta Comana;

8. interzicerea realizării de lucrari de desecare;

9. monitorizarea habitatelor prioritare.

c) Măsuri de management pentru protejarea și conservarea terenurilor saraturate din lunca râului Neajlov

1. interzicerea schimbării desinației terenurilor;

2. interzicerea pășunatului sau limitarea numărului animalelor;

3. interzicerea uilizării de îngrășăminte organice sau minerale pentru creșterea productivitații pășunilor;

4. interzicerea modificării regimului hidric al solului și regimului apelor de suprafata prin desecare sau utilizarea excesivă a apei din pânza freatică;

5. interzicerea executarii de lucrări de decopertare sau extragerea de agregate minerale;

6. interzicerea accesului autovehiculelor sau a mijloacelor de transport hipotractate;

7. interzicerea oricaror forme de exploatare agricolă;

8. inițierea de măsuri active de management pentru protejarea speciilor și asociațiilor vegetale protejate;

9. monitorizarea habitatelor saraturate prioritare din lunca iundabilă a râului Neajlov.

d) Măsuri de management pentru protejarea și conservarea habitatelor forestiere prioritare

1. interzicerea schimbării destinatiei terenurilor forestiere;

2. intericerea incendierii vegetatiei erbacee, arbustive și arborescente;

3. interzicerea pășunatului;

4. interzicerea realizarii de tratamente chimice neselective sau cu grad scazut de selectivitate si remanenta mare pentru combaterea insectelor defoliatoare; promovarea tratamentelor bazate pe utilizarea preparatelor biologice;

5. menținerea arborilor doborâți la suprafața solului;

6. menținerea unui număr suficient de mare de arbori varstnici pentru protejarea pasarilor, unor grupe de insecte și liliecilor arboricoli;

7. interzicerea realizarii de lucrări care modifică regimul hidric al solului;

8. interzicerea executarii de taieri rase cu exceptia crângurilor de salcâm și zavoaielor de plop alb și parchetelor de plop euramerican;

9. realizarea de actiuni active de management pentru facilitarea regenerării speciilor care constituie obiectul protejării;

10. monitorizarea habitatelor forestiere prioritare din cuprinsul parcului.

2.2. INFRASTRUCTURĂ SPECIFIC TURISTICĂ

2.2.1. Obiectivele planului de management al vizitatorilor

a. Crearea unei infrastructuri specifice pentru dezvoltarea turismului

b. Informarea, educarea vizitatorilor, realizarea unei expoziții interactiva la centrul de vizitare, crearea și promovarea de produse turistice

c. Implementarea zonării turistice a parcului și a planului de management al vizitatorilor prin organizarea și monitorizarea fluxului vizitatorilor și a impactului acestora asupra PNComana, realizarea de sondaje bazate pe chestionare

d. Pregatirea unei monografii a zonei, cuprinzând informatii documentate referitoare la istoria localitatilor din Parcul Natural Comana, cu sublinierea momentelor importante din istoria Romaniei, petrecute în aceasta zona. Aceasta lucrare alaturi de Planul de Management al parcului va constitui principalul suport pentru ghidaj și informare și al primirii in structurile de monitorizare, atat a vizitatorilor cu pregătire de specialitate cat și a turistilor de agrement;

e. Informarea vizitatorilor în teren asupra regulilor impuse, patrulare in teren

f. Crearea de programe axate pe drumeție, plimbări cu barca, ciclism, echitație

g. Evidențierea biodiversitatii zonei și importanța conservarii acesteia, in conformitate cu legislatia romanească și comunitara;

h. Evidențierea importantei dezvoltarii biodiversitații în Parcul Natural Comana în vederea îmbunatățirii generale a factorilor de mediu;

i. Întreprinderea de acțiuni cu participarea elevilor si studentilor, a unor cadre de specialitate, pentru ecologizarea zonei și pentru promovarea spiritului de protectie a mediului în randul populației.

j. Identificarea și marcarea de noi trasee și poteci destinate vizitatorilor, cu semnalarea concreta a specificului zonelor respective și a regulilor ce trebuiesc respectate;

k. Identificarea, delimitarea și marcarea zonelor speciale în care vor avea acces numai specialistii în domeniu, reprezentanți din cercetare și invățământul superior, din Societatea Ornitologica Română și din instituțiile preocupate de evoluția mediului;

l. Inventarierea problemelor și facilităților existente legate de conservarea și dezvoltarea biodiversitatii, popularizarea acestora și a modalitatilor de acțiune pentru a obține implementarea recomandarilor și masurilor rezultate din directivele comunitare în vigoare. Pentru aceste acțiuni vor fi folosite și rezultatele observatiilor si cercetarilor specialistilor din afara Parcului Natural Comana si vor fi puse la dispoziția presei, radioului și televiziunii;

m. Organizarea a câte cel puțin 2 acțiuni, pe fiecare din cele trei sezoane de interes (primavara, vara, toamna), cu caracter de conferinta de informare, simpozion și sesiune de comunicări de specialitate, cu participarea unor specialiști, a elevilor și studentilor,

n. Organizarea de schimburi de experienta cu alte parcuri naturale și naționale din tara și cu rezervatii similare din strainatate, în ceea ce priveste conservarea biodiversității și reconstrucția ecologică a zonelor administrate;

o. Pentru îmbunătătirea activității de cercetare și de evidențiere a evolutiei mediului și biodiversitatii in Parcul Natural Comana, se vor definitiva conventii de colaborare cu facultati de specialitate (mediu și biologie), cu Institutul de Biologie. După implementarea acțiunilor preconizate și pe baza experienței acumulate se vor intreprinde asemenea acțiuni cu instituții similare din alte tari, în special din cele care au situatii similare.

p. Promovarea valorilor zonei și a P N Comana

2.2.2. Implementarea planului de management al vizitatorilor

În Regulamentul Parcului Natural Comana, sunt prevederi distincte referitoare la măsuri pentru conservarea biodiversitătii:

– Dezvoltarea activitătii de cercetare stiintifică, realizarea ei sub directa coordonare a Consiliului Știintific al Parcului,

– Delimitarea precisă a zonelor în care au acces turiștii de agrement și marcarea acestora,

– Combaterea poluării mediului prin deseuri menajere sau de altă natură,

– Eliminarea cazurilor de intrare în arealul protejat a crescătorilor de animale și păsări domestice.

2.3 Propuneri de amenajare turistică

2.3.1. Propuneri concrete

Prezentând succint patrimoniul turistic al comunei Comana, deducem că există condiții suficiente pentru dezvoltarea turismului și poate constitui în viitor o destinație turistică mult mai renumită.

Potențialul turistic existent cu propunerile pe care încerc să le schițez în prezenta lucrare ar putea contribui la realizarea unui viitor turistic de amploare mult mai mare.

A. Transport

Construirea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere;

Refacerea drumurilor judetene care fac legătura dintre drumul european E70 (Bucuresti-Giurgiu-Ruse) si localitatea Comana: DJ411, DJ412A, DJ603

Modernizarea și echiparea gări;

Refacerea și modernizarea tronsoanelor de cale ferată;

Construcția unui aeroport privat în Adunații Copăceni

B. Arii naturale protejate

Promovarea conservării diversității biologice și a habitatelor speciilor protejate în ariile protejate, precum și în alte zone naturale neprotejate

Susținerea activităților agricole prietenoase cu mediul și protecția resurselor naturale(biotice și abiotice) în ariile naturale protejate

Implementarea unui sistem de management specific ariilor naturale protejate

C. Flora și fauna sălbatică

Monitorizarea suprafeței și calității habitatelor pentru speciile de floră și faună pe cale de dispariție

Gestionarea durabilă a fondului cinegetic

Identificarea/ crearea de coridoare/ trasee ecologice ce asigură satisfacerea cerințelor de deplasare, reproducere și refugiu pentru speciile sălbatice terestre și acvatice

Eficientizarea sistemului de verificare a încadrării în legile privind vânătoarea și comerțul cu specii din fauna și flora sălbatică

D. Valori de patrimoniu construit

Cercetarea zonelor valoroase din cadrul fondului construit al localităților în vederea identificării unor noi obiective ale patrimoniului de interes local.

Realizarea de proiecte și planuri de urbanism pentru zone și obiective cu valoare de patrimoniu local

Dezvoltarea de rețele de obiective culturale, conținând monumente și ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării și valorificării lor în comun

Formarea personalului de administrare a rețelelor de obiective culturale din județ

Reabilitarea patrimoniului construit

Reconversia funcțională a unor monumente pentru introducerea acestora în circuitul economic

E. Cultura valorilor de patrimoniu

Campanii de conștientizare și educare a populației privind valorile de patrimoniu natural și cultural

Susținerea activităților de consultanță, sprijin tehnic, consiliere în domeniul protecției patrimoniului natural și cultural

Stimularea cercetării științifice aplicative în domeniul protecției mediului și a valorilor de patrimoniu

F. Turismul cultural istoric

Promovarea turismului religios

Promovarea programelor turistice tematice pentru valorificarea artei

Promovarea circuitelor cultural – turistice

Identificarea de noi trasee turistice

G. Ecoturism și agroturism

Amenajarea de infrastructuri destinate unor activități turistice speciale (ex. Puncte de observare faună, poteci, alei, puncte de popas ;

Stimularea elaborării planurilor de amenajare și de management a zonelor cu potențial turistic;

Dezvoltarea parteneriatelor dintre autoritățile publice și touroperatori (după caz și cu administrațiile ariilor protejate) în scopul utilizării echilibrate a resurselor turistice locale

Dezvoltarea structurilor de cazare și de agrement specifice turismului

Identificarea, amenajarea și promovarea unor itinerarii rurale

Promovarea brandurilor specifice “eco”

Promovarea produselor specifice satului: folclorice, gastronomice, stil rural de viață

H. Diverse tipuri de turism

Promovarea turismului de sporturi extreme și de aventură

Promovarea turismului de echitație

Promovarea turismului de vânătoare și pescuit

Amenajarea de structuri turistice de primire și echipare tehnică în puncte cheie de-alungul traseelor turistice

I. Cultura

Initierea unor proiecte educaționale pentru tineret și copii în domeniul artelor,spectacolului, educației plastice și pedagogiei

Implementarea unor proiecte pentru sensibilizarea cetățenilor privind importanța păstrării patrimoniului cultural.

Organizarea de dezbateri publice, conferințe, mese rotunde și cursuri vizând educațiaculturală.

Colaborarea interinstituțională în pregătirea profesională a elevilor și studenților

Realizarea unor programe culturale comune cu instituțiile culturale

Inițierea copiilor în artele meșteșugărești tradiționale

Inițierea de către instituții a unor programe de promovare a tinerilor creatori și interpreți

Organizarea de concursuri pentru afirmarea tinerelor talente

Cofinanțarea de proiecte și programe culturale pentru sprijinirea participării tinerilor artiști la evenimentele culturale sau la concursuri naționale și internaționale

Sprijinirea promovării tinerilor olimpici la concursuri pe plan local, național și internațional

Diversificarea ofertanților culturali din mediul rural

Schimburi culturale intercomunale

Identificarea și organizarea de muzee și puncte muzeale în comuna

J. Promovare turistică

Realizarea unei pagini web

Plasarea reclamelor în publicațiile de turism naționale și regionale

Promovarea în cadrul emisiunilor cu profil turistic de pe diferite posturi

Participarea la targurile nationale si internationale

Editarea de materiale informative (pliante, hărți turistice) care vor conține detalii despre obiectivele turistice locale

Afișarea de hărți turistice pe panouri în locuri publice.

2.3.2. Surse de finanțare

Finanțarea planificării turistice la nivel local, a planurilor de ecoturism, turism rural și planificarea atracțiilor, cum sunt rezervatiile naționale si siturile istorice sau arheologice, intra în aria de responsabiltate a Consiliul Judetean Giurgiu. Finanțarea planurilor de dezvoltare detaliate și a studiilor de fezabilitate este în mod obișnuit responsabilitatea sectorului privat.

Planificarea unui centru turistic mai mare poate fi realizată de comunitățile locale, o companie privată sau societate in curs de dezvoltare. Dacă planificarea e făcută de sectorul privat, autoritățile județene sunt responsabile sa stabileasca standardele așa cum au fost aprobate inițial, de a revizui planurile și de a le accepta doar dacă îndeplnesc standardele aprobate.

Proiectele comerciale sunt preluate de obicei de sectorul privat. Proiectele mari, precum centrele turistice viitoare stațiuni, au nevoie de investiții inițiale substanțiale, în special in infrastructură, și ele pot deveni rentabile doar peste relativ putini ani.

Proiecte asemanatoare necesită o experiență solidă managerială. Dacă sectorul privat local este puțin dezvoltat și lipsit de experență manageriala sau capital suficient pentru derularea proiectelor imprtante, poate fi constituită o societate publică de dezvoltare, constituită de către autoritățile județene sau prin asocierea cu sectorul privat, pentru a identifica surse de finanțare și pentru angajarea de manageri cu experiență.

Finanțarea dezvoltării infrastructurii

Principalele componente ale infrastructurii trebuie finanțate de guvern sau de autoritățile publice proiecte cu finanțare diversă. Oricum, taxele de folosință pot recupera cea mai mare parte din această investiție sau măcar costurile operaționale. Această infrastructură servește nevoilor generale de dezvoltare. În cadrul unui program de dezvoltare, finanțarea infrastructurii interioare va fi în continuare realizată de către autoritățile locale și sectorul privat, care preiau inițiativa dezvoltării.

Finanțarea principalelor puncte de atracție

Parcurile locale și naționale, zonele istorice și arheologice, centrele culturale și alte tipuri de atracții trebuie, în parte, finanțate treptat prin administrare privată, iar prin plata unor taxe de intrare se acoperă o parte din costurile operaționale. Aceste atracții determină turiștii să viziteze o zonă și să cheltuiască.

Așa cum a fost explicat anterior, finanțarea amenajării și restaurării zonelor turistice poate fi realizată de către sectorul privat, dar cu sprijin din partea autorităților. Atracțiile de tip comercial, cum sunt parcurile tematice, trebuie finanțate de sectorul privat, în speranța că vor aduce profituri.

Finanțarea hotelurilor și a altor servicii și facilitați comerciale

Sectorul privat reprezinta sursa de finanțare obisnuita in vederea modernizarii hotelurilor, a altor faciltăți comerciale, aceasta fiind politica și tendința în cele mai multe regiuni turistice. Autoritățile județene vor trebui să fie initiatorul dezvoltării în unele zone turistice mai noi , înainte ca investtorii mai ales cei particulari sa decidă să facă investiții, sau sa coopereze cu investitorii particulari pentru anumite proiecte.

În starea de dezvoltare initiala sunt necesare investiții mari, destul de mari. Câteva modalități de stimulare a lor ar putea fi urmatoarele :

asigurarea terenului suficient dezvoltării faciltăților turistice la un preț gratuit sau chiar moderat. În unele regiuni din cauza achiziționarii de teren de către sectorul privat fiind dificil, intervenția autoritaților județene și locale este suficientă la stimularea investițiilor;

asigurarea infrastructurii exterioare gratuite;

asigurarea in totalitate a infrastructurii interioare sau numai a unei părți pentru care costul poate fi eventual acoperit de prețul de închiriere sau taxele de utilizare al hotelului sau al unor spații comerciale;

scutirea parțială sau totală de taxe pentru dezvoltarea și pentru punerea în funcțiune inițială a facilităților turistice. Această oportunitate este data de către autoritățile locale;

acordarea împrumuturilor pentru dezvoltare cu o rată mai scăzută a dobânzii normale sau garantarea de către autoritățile locale a împrumuturilor facute de instituțiile private. Este posibila acordarea pe o perioadă mai mare de grație pentru restituirea de împrumuturi;

acordarea subvențiilor alocate pentru dezvoltare până la un anumit procent din costurile de investiție sau chiar si de subvenți pentru programele de instruire a personalului.

CAPITOLUL 3

BAZELE VIZITĂRII ȘI DEZVOLTĂRII PARCULUI

3.1. Prezentarea tipului specific de vizitatori

Zona ariei protejate a prezentat de multă vreme interes pentru persoane de specialitate

și pentru vizitatori neprofesioniști. S-a precizat deja că a fost în atenția cercetătorilor biologi și a altor specialiști care au demonstrat prin rezultatele muncii lor că trebuie asigurate condițiile necesare pentru conservarea și dezvoltarea biodiversității. Așa s-a ajuns în situația în care, în conformitate cu prevederile HG nr. 2151/2004, zona a fost declarată arie naturala protejată. Cele mai frecvente categoriile de vizitatori întâlnite în parc sunt prezentate în cele ce urmează.

3.1.1.Vizitatori de weekend

Sunt vizitatotii care își petrec timpul liber în zone naturale în scop de recreere prin picnic și plimbare. Locurile preferate sunt în pădure trupurile Călugăreni, Fântânele, Comana, Măgura sau în apropierea pădurii, lângă baltă sau lângă râu cât mai aproape de un drum cu acces direct la un drum județean sau național. Concret, locurile predilecte de petrecere în mijlocul naturii la sfârșit de săptămână sunt Fântâna cu Nuc, Strâmba (La Anin), și Măgura, locații care îndeplinesc toate cerințele amintite mai sus. Activitatea de bază o reprezintă petrecerea timpului în aer liber, antrenându-se în activități sportive și relaxare. Persoanele din această categorie sunt locuitori ai Bucureștiului în principal sau din zonele apropiate care fie prin intermediul cunostințelor, fie al rudelor au cunoscut locurile și le preferă, frecventându-le. Tot aici se includ și cei care își au originile în rândul comunităților din parc, dar au părăsit zona, stabilindu-se în altă parte; aceștia se întorc periodic pentru a-și vizita rudele, ori prienenii rămași, frecvent în week-end, dar deși sunt prezenți în comunitate intervale de timp surte și dese, ies mai rar în natură, preferând mediul social al satului. Această categorie a „picnicarilor de week-end” include cel mai mare număr de vizitatori dar și cele mai variate tipuri de umane din punct de vedere al educației.

Persoanele din rândul acestora generează cele mai multe deșeuri în aria protejată, poluând. Per ansamblu, poluarea produsă de picnicari nu este întrecută în cantitatea de deșeuri generată și mai ales neevacuată, decât de cea a unei părți membrilor comunităților locale, la care accesul limitat la cultură, lipsa educației de mediu, lipsa locurilor de muncă, săracia și abrutizarea, determină o reacție total nepotrivită și neecologică față de propriul loc de trai și față de propria comunitate, greu de imaginat în orice altă arie protejată.

3.1.2. Vizitatori interesați de natură

Sunt cei interesați în mod deosebit de pădure, balta Comana și speciile de păsări.

În centrul atenției acestor vizitatori se află conservarea și informarea despre zonele de protecție integrală, zone în care natura se prezintă într-un mod mai puțin alterat.

Aceștia au aflat despre Parcul Natural Comana/Situl din promovarea facută pe internet sau prin pliante, de la acțiunile de conștientizare realizate împreună cu diverse instituții, scoli sau organizatii nonguvernamentale cu care iau contact.

3.1.3.Vizitatori care practică turism științific

Sunt cei ce iau parte la excursii de studiu, organizate de Universități, Institute de Cercetare. Locația pentru aceasta categorie este cu predilecție zona de protecție integrală și anume rezervațiile în care pot fi studiate flora și fauna specifică. În rândul acestor vizitatori se pot include specialiștii de la Institutul de Biologie care studiază elemente floristice, își desăvârșesc pregătirea, elevi interesați, membri ai unor cluburi școlare, persoane individuale pasionate, numeroase organizații nonguvernamentale, etc.

3.1.4. Elevi și studenți în tabere si excursii

Sunt cei ce organizează pe cont propriu sau în colaborare cu unele instituții de învațamânt, ori direct sub formă unor grupuri care contactează sau nu Administrația Parcului Natural Comana. De asemenea, tot aceleași categorii pot participa și la organizarea unor acțiuni muzical-culturale de tipul concertelor hippie sau raggae în aer liber. Deși în acest din urmă caz numărul de persoane care participă la constituirea grupului de vizitatori este semnificativ mai mare, cantitățile de deșeuri generate și accidental neevacuate este, datorită organizării și implicării participanților, surprinzător de mic dacă se raportează la numărul de peroane și la situația altor categorii de vizitatori, cum sunt cei de „picnicarii de week-end. Împreună cu școlile din parc și din vecinătate, organizații nonguvernamentale, instituții de educație extrașcolară, s-au organizat numeroase manifestări, acțiuni de ecologizare, acțiuni de conștientizare publică în care au participat elevi aparținând grupelor de vârstă 8-18 ani și studenți la facultăți de profil.

De asemenea participă elevi și studenți dornici să practice în aer liber diferite sporturi.

3.1.5.Pescari amatori care practică pescuitul sportiv în zonele permise

Existența în zonă a unei bogate rețele hidrologice naturale, precum și iazuri artificiale sau cvasiamenajate, atrage împătimiții practicanți ai pescuitului sportiv în perioada admisă de lege.

3.1.6.Vizitatori care practică vânătoarea organizată

Sunt vizitatorii care în condițiile legii de către asociațiile de vânătoare, pe fondurile de vânătoare incluse total sau parțial în parc. Vânătoarea în zonă constituie o tradiție bine înrădăcinată, apropierea de București facilitând accesul chiar și pentru vânătorii strâini, atrași de existența exemplarelor de cerb, căprior și mistreț de excepție din punct de vedere al punctajului obținut pentru trofeele medaliate.

3.1.7.Vizitatori sosiți cu ocazia manifestărilor specifice

Sunt vizitatorii care vin pentru manifestările specifice zonei cum ar fi Sărbătoarea Bujorului precum și a altor sărbători cultural-religioase. Aceasta categorie de vizitatori se concentreaza spațial în jurul Mănăstirii Comana și a Rezervației de bujor și temporal în perioada sărbătorilor religioase importante și în jurul înfloririi bujorului de pădure.

3.1.8.Vizitatori ai zonei care achiziționează terenuri

Sunt cei ce întenționează să construiască case de vacanță pentru a le închiria sau a locui în anumite perioade din an.

3.2. Estimarea numărului de vizitatori din aria naturală protejată

Conform estimărilor realizate de Administrația Parcului Natural Comana în decursul

anului 2008 se apreciază că numărul persoanelor care au vizitat Parcul Natural Comana, a fost de aproximativ 22.000.

Numărul total de vizitatori este repartizat pe categorii după cum urmează:

1.Vizitatori de weekend – 14000 persoane

2.Vizitatori interesați de natură – 3000 persoane

3.Vizitatori care practică turism științific– 100 persoane

4.Elevi și studenți în tabere si excursii organizate– 500 persoane

5.Pescari amatori care practică pescuitul sportiv – 300 persoane

6.Vizitatori care practică vânătoarea organizata – 300 persoane

7.Vizitatori sosiți cu ocazia manifestărilor specifice – 4000 persoane

8.Vizitatori ai zonei care achiziționează terenuri pentru case de vacanță – 100 persoane

După cum se observă fenomenul turistic are un caracter preponderent de recreere și

sezonier. Cu excepția perioadei de iarna în care spectacolul naturii este mai puțin efervescent

datorită speciilor forestiere de câmpie cu frunze caduce, pe întreaga perioada a anului zeci de

mii de vizitatori pot descoperi peisaje magnifice vizitând zona.

3.3 Durata sejurului

În general vizitatorii stau în zonă 1-3 zile, de regulă la sfârsit de săptămână, dar sunt din ce în ce mai frecvente cazurile când aceștia își petrec o săptămână întreagă sau mai mult, mai ales în perioada concediilor.

3.4. Servicii și infrastructură

Numărul stabilimentelor cu funcțiuni de cazare pentru public este foarte mic, tendința

fiind de extindere a activității, dar ritmul este încă redus. Creșterea numărului de zile-om în

activitatea turistică a fost posibilă după ce în localitățile din zonă au fost înființate unități de

cazare: spre exemplu Pensiunea Casa Comana unitate de cazare de 3 margarete din localitatea

cu același nume care oferă:

– 40 de locuri (parter, etaj 1, mansarda, pod funcțional)

– camere cu duș și grup sanitar , TV satelit , TV cablu

– restaurant cu sala de mese cu 40 locuri

– SPA, jacuzzi

– restaurant Salonul din Pădure, cu 200 locuri

– foișoare în cadru natural, dotate cu grupuri sanitare

– terasă cu bar la marginea pădurii (numai pentru clienții pensiunii)

– bucătărie românească și internationala cu personl specializat

– împrejmuire de 2 Km pentru siguranța zonei

– parcare auto

– acces în pădure proprietate privată 3 hectare

– plimbări cu moto-safari sau ATV-uri doar pe trasee special amenajate,

– o zonă de campare în complex și alte asemenea amenajări.

Cabana Fântâna cu Nuc este o cabană silvică introdusă în circuit turistic și pusă la

dispoziția vizitatorilor, are 8 locuri de cazare cu grupuri sanitare proprii, cu sala de mese, TV

cablu și acces la bucătărie.

Hanul Călugărenilor unitate modernă de cazare de 5 margarete la Călugăreni care ofera:

-20 locuri în 8 camere duble și 2 apartamente

-sala de conferințe

-sauna, jacuzzi și centru fitness

-acces wireless la internet

-salon de protocol – 30 de locuri

-disco bar

-piscina

-loc joacă copii

-teren tenis

-restaurant – 100 de locuri

-terasă- 120 de locuri in aer liber

-parcare mașini cu supraveghere – 40 de locuri.

Pentru extinderea numărului de unități de cazare trebuie avut în vedere și restricțiile

impuse la nivel legislativ față de schimbarea categoriei de folosință a terenurilor în ariile

naturale protejate, astfel că cele mai atractive suprafețe pe care s-ar putea amplasa pensiuni și

hoteluri nu pot fi utilizate. Ca urmare, dezvoltarea se face în limitele intravilanului existent, lent, în special prin eforturile comunității și mai puțin prin intermediul investițiilor din afara sitului. Vizitatorii care practică turism de picnic vin în general din București (80%) , Giurgiu

(10%) și din comunele învecinate parcului (10%), în majoritatea cazurilor cu autoturisme

proprietate personală, cu autocarele în excursiile organizate, cu bicicletele sau cu mijloacele de transport în comun, iar cei care caută recreerea în mijlocul naturii vin în excursie cu bicicletele sau cu mijloacele de transport în comun. Un procent de 1% din vizitatori campează, 5% folosesc pensiunile din zonă iar restul rămân numai în cursul zilei.

3.5. Analiza impactul produs de vizitatori în aria protejată și în vecinătatea acesteia

Sporirea în ultima vreme a interesului turiștilor din împrejurimi, din municipiul Giurgiu și din București, prezintă pe de o parte avantajul recreerii și ridicării nivelului de cunoștințe pentru o parte dintre vizitatori, precum și sporirea veniturilor localnicilor urmare a efectuării unor servicii pentru turiști dar prezintă și unele efecte negative, în special asupra mediului. Sunt situații în care vizitatorii produc și împrăștie în zonă deșeuri, inclusiv din material plastic. În sezonul de vârf, vară-toamnă, sunt zile în care există o presiune mare asupra zonelor de interes deosebit: Rezervația de bujori, Fântâna cu Nuc și altele. Această situație este cauzată și de insuficiența locurilor amenajate și în alte zone adecvate, de lipsa spațiilor de parcare, de faptul că încă sunt slab dezvoltate unele din posibilitățile de petrecere a timpului liber. Sunt puține spații speciale amenajate pentru observare directă a bogățiilor naturale din zonă, nu sunt suficiente poteci de acces spre interiorul unor zone ale bălții, nu sunt trasee speciale pentru dezvoltarea turismului pe bicicletă, nu a fost promovat turismul hipic. Trebuie făcută mențiunea că, în localitățile din parc există o preocupare intensă pentru

ca, în viitor, să fie mai bine soluționate o serie de probleme ce cauzează presiuni asupra

mediului. Astfel de preocupări sunt atât la nivelul organelor administratiei locale și județene,

cât și în rândul unor investitori privați.

3.6. Particularitățile și descrierea fenomenului de vizitare a ariei naturale protejate și a infrastructurii de vizitare și turism existente în prezent

Particularitățile fenomenului de vizitare a Parcului Natural și a Sitului Natura 2000

Comana, sunt legate de unii factori specifici zonei:

– tradiția de vânătoare și pescuit;

– specificul istoric și cultural;

– cercetările botanice începute aici încă din deceniul patru al secolul trecut

– existența unei infrastructuri încă insuficient dezvoltate, având în vedere faptul că

în prezent nu există multe spații adecvate, moderne de cazare și de asemenea

sunt puține amenajări pentru dezvoltarea turismului hipic și al ciclismului;

– lipsa unui centru de vizitare adecvat, lipsa unui punct de informare, a unui centru

în care să fie concentrate observațiile permanente referitoare la mediu și la

evoluția biodiversității specifice zonei Comana.

– apropierea de mari centre urbane; București, Giurgiu și Ruse din țara vecină –

Bulgaria, reprezintă o altă particularitate a zonei Comana.

Vizitarea zonei Comana este limitată de neajunsurile amintite. Din punct de vedere al

particularităților, multe dintre avantajele aminintite mai sus pot deveni potențial deosebit în

atragerea vizitatorilor, cu condiția creerii unei infrastructuri adecvate.

3.7. Contextul ariei protejate ca destinație de recreere și turism și identificarea potențialelor valori specifice/unice

Cu toate neajunsurile legate de slaba dezvoltare a infrastructurii, zona Comana dispune de un important potențial turistic. În continuare prezentăm analiza SWOT ca destinație de vizitare efectuată.

Puncte tari

Cadrul natural deosebit caracterizat în principal de păduri și Delta Neajlovului, insulă

naturală într-un teritoriu dominat de localități rurale și terenuri agricole cultivate

Poziționarea geografică, apropierea de București și de Giurgiu.

Existența unor artere rutiere importante extrem de circulate în vecinătate și în

special legatura cu Dunărea

Prezența _______˙__obiectivelor cultural istorice și istoria locurilor

Microclimatul temperat care oferă confort vizitatorilor în perioada de vară

Existența Parcului Natural Comana și a administrației acestuia

Puncte slabe

Starea proastă a infrastructurii generale

Lipsa infrastructurii specifice vizitării ariilor naturale protejate (centre de vizitare,

puncte de informare, locuri de campare, locuri de popas, trasee tematice,etc.

Lipsa educației ecologice și a constientizării importanței protejării mediului

Oportunități

Interesul crescut al locuitorilor zonelor urbane București, Giurgiu, pentru recreere în

zone naturale

Desfășurarea anuală a manifestărilor tradiționale cum ar fi sărbătoarea bujorului și sărbătorile cultural relligioase

Existența cadrului ideal desfășurării de activități ecoturistice cum ar fi drumețiile, plimbările cu barca, plimbări cu biciclete, turism ecvestru etc.

Interesul crescut al comunităților locale în implicarea în activități turistice și dezvoltarea de facilități turistice

Interesul comunităților locale de a se informa și a lua atitudine în domeniul conservării naturii,

Interesul suscitat de zonă pentru diverse categorii de cercetători

Proiecte existente de reparare-dezvoltare a infrastructurii generale:

-proiect drum DC 107 Călugăreni-Hulubești- aviz nr. 1083/23.12.2008

-proiect drum DJ 411 si DN61 aviz nr. 921/06.10.2008

-proiect drum DJ603, DN 6, DJ411 –aviz nr. 885/06.10.2008

-proiect drum DC 99, DN 41 – aviz nr.1032/19.11.2008

-proiect drum DC 33 – aviz nr. 1052/24.11.2008

-proiect drum comunal în Puieni

-proiect drum comunal în Prundu

-proiect cale ferată București-Giurgiu, tronsonul Vidra-Grădiștea-aviz nr.

414/08.05.2008

-îmbunătățire rețea electrică Mihai Bravu-aviz nr. 203/23.03.2009

– îmbunătățire rețea electrică Călugăreni-aviz nr. 16/08.01.2009

– îmbunătățire rețea electrică Pietrele-aviz nr. 448/08.05.2008

-reconstrucția ecologică a Bălții Comana-aviz nr.757/25.08.2008

Amenințări

Pierderea caracterului natural-cultural al zonei prin dezvoltări antropice

Utilizarea nedurabilă a unor resurse naturale, afectarea habitatelor și speciilor de interes (papură, stuf, incendierea vegetației de pe baltă, braconaj, etc)

Recoltarea în exces de resurse minerale neregenerabile, fără respectarea condițiilor specifice de mediu poluează peisajele și afectează regimul hidric, etc)

Creșterea necontrolată a numărului de vizitatori insuficient informați și educați privind valorile sitului și regulile specifice vizitării

Insuficiența facilităților specifice turismului menite să dirijeze fluxul turistic conform cu prevederile planului de management al vizitatorilor și să informeze vizitatorii.

Degradarea continuă a habitatului natural din Balta Comana datorită intervenției antropice prin lucrări hidrotehnice în perioada comunistă riscă să ducă la pierderea acestei zone din punct de vedere al biodiversității, dacă nu se intervine cu măsuri active de reconstrucție ecologică.

3.8. Viziunea și obiectivele managementului vizitatorilor

3.8.1. Viziunea privind managementul vizitatorilor

În contextul celor prezentate mai sus, în intervalul de timp până în anul 2020 aria

protejată Comana, zonă naturală și cultural istorică recunoscută pe plan național și

internațional, prin intermediul structurii de administrare va avea un management în sensul

creării, susținerii și promovării conceptului de destinație model pentru activități cultural

recreative și sustenabile. Scopul constituirii Parcului Natural Comana și a Sitului Natura 2000 îl reprezintă, în ansamblu, protejarea diversității floristice și faunistice descrise în zonă, a habitatelor caracteristice unor specii vulnerabile, periclitate și/sau rare, vegetale și animale, a unor zone speciale de interes stiintific, istoric, peisagistic. Planul de management își propune să promoveze principiile gestionării durabile a resurselor regenerabile din cuprinsul parcului, în acord cu necesitatea protejării speciilor și habitatelor. Promovarea și intensificarea activităților turistice, concomitent cu dezvoltarea durabilă a infrastructurii, constituie una dintre activitățile prioritare ale structurii de administrare a ariei protejate.

Mediatizarea rezultatelor activităților de protejare și conservare a florei și faunei, informarea permanentă a comunităților locale și factorilor de decizie interesați în dezvoltarea generală a zonei vor permite o mai bună înțelegere a necesității protejării și dezvoltării comunității, desfășurarii activităților tradiționale în acord cu principiul gestionării durabile a resurselor naturale, identificării și implementării unor soluții alternative în cazul activităților care afectează mediul natural. Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică. Managementul parcurilor naturale urmărește menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale.

De asemenea, se oferă publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale. Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN – Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului și recreere. În data de 01.01.2007 România a aderat la Uniunea Europeana, moment în care o

multitudine de aspecte din legislație încep să se alinieze cu normele europene. Având în vedere deschiderea pe care o presupune intrarea în marea familie europeană, perspectiva tot mai apropiată și palpabilă a turismului ecologic, conștientizarea importanței protecției mediului, pontențialul de vizitatori străini dornici de a vizita insule de natură neantropizată, eforturile trebuie canalizate spre crearea unor obiective de vizitare demne de atenția internațională. Crearea unei infrastructuri generoase este cerința primordială pentru a putea fructifica potențialul deosebit al acestor locuri.

3.8.2. Obiectivele de management ale vizitatorilor

Crearea unei infrastructuri specifice pentru dezvoltarea turismului

Informarea, educarea vizitatorilor, realizarea unei expoziții interactivă la centrul de vizitare, crearea și promovarea de produse turistice

Implementarea zonării turistice a parcului și sitului și managementul vizitatorilor prin organizarea și monitorizarea fluxului și a impactului acestora asupra ariei protejate, preluând și interpretând ca feed-back rezultatele unor sondaje bazate pe chestionare

Pregătirea unei monografii a zonei, cuprinzând informați documentate referitoare la istoria localităților din Parcul Natural Comana, cu sublinierea momentelor importante din istoria României, petrecuteîn această zona

Informarea vizitatorilor în teren asupra regulilor impuse, patrulare în teren

Crearea de programe axate pe drumeție, plimbări cu barca, ciclism, echitație

Evidențierea biodiversității zonei și importanța conservării acesteia, în conformitate cu legislația romanească și comunitară;

Evidențierea importanței conservării biodiversității în parc;

Întreprinderea de acțiuni cu participarea elevilor și studentilor, a unor cadre de specialitate, pentru ecologizarea zonei și pentru promovarea spiritului de protecție a mediului n rândul popuției.

Identificarea și marcarea de noi trasee și poteci destinate vizitatorilor, cu semnalarea concretă a specificului zonelor respective și a regulilor ce trebuiesc respectate;

Identificarea, delimitarea și marcarea unor zonelor speciale în care vor avea acces numai specialiștii în domeniu, reprezentanți din cercetare și învățământul superior și din instituțiile preocupate de evoluția mediului;

Inventarierea problemelor și facilităților existente legate de conservarea și dezvoltarea biodiversității, popularizarea acestora și a modalităților de acțiune pentru a obține implementarea recomandărilor și măsurilor rezultate din directivele comunitareîn vigoare. Pentru aceste acțiuni vor fi folosite și rezultatele observațiilor și cercetărilor specialiștilor din afara parcului și vor fi puse la dispoziția presei, radioului și televiziunii;

Organizarea a câte cel puțin 2 acțiuni anuale, în perioada sezoanelor de interes (primavară, vară sau toamnă), cu caracter de conferință de informare, simpozion și sesiune de comunicări de specialitate, cu participarea unor specialiști, a elevilor și studenților,

Organizarea de schimburi de experiență cu alte arii naturale protejate din țară și din afara acesteia, cu rezervații similare din străinătate, în ceea ce privește conservarea biodiversității și reconstrucția ecologică a zonelor administrate;

Pentru îmbunătățirea activității de cercetare și de evidențiere a evoluției mediului și biodiversității în Parcul Natural Comana, se vor definitiva convenții de colaborare cu facultăți de profil, sau cu institute de cerecetare. După implementarea acțiunilor preconizate și pe baza experienței acumulate se vor întreprinde asemenea acțiuni cu instituții similare din alte țări, în special din cele care au situații similare.

Promovarea valorilor zonei

3.9. Factori favorizanți

Managementul vizitatorilor arie naturale protejate Comana, se bazează pe o serie de

factori ce favorizează vizitarea zonei, redați în cele ce urmează.

Factori de mediu

Pe întregul teritoriu încadrat în Parcul Natural Comana, factorii de mediu converg în

mod sinergic în crearea unor peisaje pitoresti, idilice. Existența unor întinse suprafețe

exploatate doar în regim agricol, alternând cu zone umede mlăștinoase și trupuri compacte de

pădure, oferă vizitatorului senzația că se află în fața unui tablou, o imagine compusă artificial,

aparent prea complexă pentru a-și găsi un corespondent real. Zona este lipsită de surse de zgomot și de poluare de tip industrial. Climatul mediu temperat, lipsit de vânturi și călduri excesive favorizează existența unui sezon de vizitare de 9 luni pe an. Biodiversitatea excepțională, specifică zonelor de deltă, precum și cea concentrată de habitatele forestiere constituie o atracție irezistibilă pentru specialiștii în domeniu.

Factori educativi și instructivi

Istoria seculară a localităților existente fundamentează studiile științifice ce atestă

valoarea zonei din acest punct de vedere. Numele satului Budeni menționat pentru prima dată

în documentele istorice încă din 1526, iar denumirea „balta Comana” apare prima dată într-un

document emis de domnitorul Țării Românești Vlad Țepeș în 1462. În mod similar sunt atestate așezările Grădiștea, Falaștoaca, Vlad Țepeș și Comana. Locurile istorice și legendele legate de celebra victorie împotriva invadatorilor otomani, din august 1595, a lui Mihai Viteazul, în zona mlăștinoasă a râului Neajlov, constituie un adevărat laborator pentru istorici, etnografi, pictori, artiști de orice fel. De asemenea la începutul primului război mondial, în Comana au fost mutate instituțiile județului Giurgiu. Mănăstirea Comana, edificată în secolul XVI pe temelia unei biserici din lemn construită în vremea lui Vlad Țepeș și dotată cu moșia Călugăreni constituie un centru în jurul căruia a pivotat din punct de vedere istoric și cultural întreaga zonă. Alături de ea reprezintă puncte de atracție bisericile ortodoxe sătești seculare: Grădiștea din 1657 și Falaștoaca din 1784. Existența unui muzeu memorial Gellu Naum în satul de suflet al scriitorului, da posibilitatea vizitatorilor de a cunoaște viața și opera acestui scriitor care a iubit atât de mult aceste locuri ce l-au inspirat.

De asemenea, existența muzeului de la Călugăreni, obiectiv cultural ce include vestigii istorice de mare vechime, completează tabloul zonei. Tot în același registru se pot aminiti și siturile arheologice identificate pe întregul areal, situri bogate în elemente de interes științific și aflate în evidențele Muzeului Județean de Istorie. Toate localitățile din parc au școli primare ce au fost înființate în perioade neasteptat de timpurii. Chiar dacă astăzi clădirile lor au fost extinse, modernizate ori chiar înlocuite complet, activitatea didactică din aceste școli a avut continuitate până în prezent.

Factori de tradiție agricolă și mesteșugărească

Preocuparea permanenta a locuitorilor pentru păstrarea, cultivarea sau revenirea la

unele din ocupațiile tradiționale în agricultură și mesteșugărit, legumicultura și cultivarea

florilor, a plantelor medicinale, ocupațiile specifice activităților legate de construcții civile în stil traditional românesc, precum și altele asemenea, definesc baza dezvoltării durabile a

comunităților incluse în parc.

Trebuie punctat faptul că apropierea de centre urbane intens populate a condus în timp la diminuarea interesului pentru tradiția locală însă aceasta reprezintă totuși o formă de identitate culturală păstrată încă vie. Se mențin o serie de obiceiuri străvechi, tradiții și ritualuri.

Factori de așezarea geografică

Poziționarea între București și municipiul Giurgiu, la distanțe reduse (sub 30 km),

precum și existența căilor de comunicație – drumuri și cale ferată – fac posibilă deplasarea

facilă către și din Comana. Acest lucru conduce, pe perioade îndelungate de timp, la

destructurarea comunităților din zonă și uniformizarea lor de tip urban dar, totodată și la

iminența afluxului de vizitatori. Deși acestor vizitatori nu li se înfățișează peisaje spectaculoase totuși, caracterul lor natural și idilic nealterat constituie o sursă de atracție îndestulătoare care, alături de cheltuielile scăzute ocazionate de deplasare, fac din zonă o destinație demnă de luat în calcul pentru un număr apreciabil de persoane.

3.10. Zonarea din punct de vedere al recreerii și turismului

Zone liniștite foarte populare

Acest tip de zone reprezintă o categorie în care nu se permite accesul nici unui tip de

vehicul (zona excursiilor cu ghid-ranger), unde este nevoie de măsuri de promovare negativă

pentru asigurarea protejării față de impactul negativ al unor categorii de vizitatori asupra unor

elemente de floră, faună, habitate, etc. Ele corespund zonelor de protecție integrală descrise în Planul de Management.

În aceste zone accesul este permis numai pentru drumeție cu ghid pe trasele tematice din tabel și în zona Bălții Comana cu ambarcațiuni fără motor în prezența unui ghid.

Zone în care este permis numai accesul ne-motorizat fără ghid

Aceste zone sunt constituite dintr-o secțiune dispusă circular și adiacent în jurul celor

zece zone de protecție integrală, având o rază de 500 de metri în jurul lor, sub forma unei zone tampon, raza aceasta micșorându-se până la limita de contact în cazul când se suprapune cu suprafețe intravilane. Lor li se adaugă în mod liniar amplasamentul traseelor tematice din

zonele de protecție integrală și culoarelor de circulație cu barca din Balta Comana.

În cele ce urmează, pe lângă cele 10 zone turistice descrise în jurul rezervațiilor prezentate anterior tabelar, vor fi analizate cele 10 trasee turistice existente, dispuse tot pe zone, dar de această dată conform arondării interne a parcului (care nu este legată în mod direct de zonarea turistică).

TRASEE TURISTICE

În aceste zone vizitarea se poate face numai pe trasee/poteci tematice fiind permis accesul pentru drumeție, călărie, ciclism etc.

Vizitarea nu este permisă cu mijoace auto.

Zone pentru parcare, picnic, campare, cazare și alimentație publică

În aceste zone accesul este permis și cu vehicule cu motor pe drumurile publice (loc de

parcare, facilități turistice, zone amenajate special pentru picnic, locuri de campare). Ele se

constituie sub forma drumurilor forestiere și agricole de exploatare existente, precum și

întreaga zonă de dezvoltare durabila a activităților umane a parcului (descrisă în Planul de

Management al parcului). Pentru aceste zone sunt vizate toate structurile de cazare.

Zonele de acest tip vor include și centrul de vizitare al parcului și punctele de informare.

Zone cu locuri de campare, cabane turistice, locuri de popas

În aceste zone accesul se poate face numai pentru activități de drumeție, ciclism, turism

ecvestru. Aceste zone vor avea aspect alveolar, adiționat traseelor turistice, dezvoltate doar cu analiza punctuală a fiecărui caz în parte, dar fără a se permite includerea de suprafețe încadrate în zona de protecție integrală. În zona Fântâna cu Nuc există locuri de popas amenajate de Administrația Parcului Natural Comana cu vetre de foc, bancute și mese rustice. De asemenea, vizitatorii utilizează și alte astfel de amenajări preexistente în zona trupului de pădure Măgura.

Zone de vizitare cu specific cultural istoric

Existența Mănăstirii Comana, ca și centru al spiritualității în zonă, atrage mase mari de

credincioși care vin în pelerinaj în timpul sărătorilor religioase importante. Din punct de vedere istoric Mănăstirea Comana este cunoscută ca o ctitorie importantă a domnitorului Vlad Țepeș și un centru de cultură laică și religioasă de-a lungul timpului prin reprezentanți de marcă, domnitori și oameni de cultură deopotrivă: domnitorii Radu Șerban, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu. De asemenea în Călugăreni există și se poate vizita un muzeu de istorie care expune vestigii arheologice găsite cu ocazia săpăturilor în zonă, începând cu perioada neolitică. Se apreciază că analiza aprofundată a acestui subiect constituie în acest punct doar o repetare, care nu poate nici pe departe să fie exhaustivă. De aceea se impune doar enunțarea amplasamentului la nivel de principiu: în interiorul localităților din parc, alături de siturile arheologice existente în evidentele Muzeului Județean de Istorie.

Planul de informare și interpretare corespunzător zonării

3.11. Infrastructura pentru informare și educare – centre de vizitare, puncte de informare

Pentru asigurarea accesului vizitatorilor precum și dirijarea fluxului acestora se impune dezvoltarea unei infrastructuri de tip rețea, necesară a fi corelată cu numărul și frecvența vizitatorilor actuali și preconizați. În acest sens se propune ca pe termen lung evoluția infrastructurii să se faca în mod durabil și care sa înglobeze concepte materiale și resurse umane locale. În concepția strategică a planului de mangement, obiective necesare a fi realizate în viitor, cu destinatie pentru vizitare se prezintă în cele ce urmează.

O.1. Rețea de trasee turistice

În prezent există zece trasee turistice marcate în teren, trasee ce se dezvoltă în special în pădure, fiind constituite astfel încât vizitatorul să beneficieze de imagini care să contrasteze profund cu zonele profund antropizate aflate la mica distanță. Amenajările actuale sunt sumare dar în conformitate cu standardele turistice acceptate: 1- marcaje de vopsea pe trunchiurile arborilor dispuse la distanțe care să permită vizibilitatea de la un semn la altul; 2- panouri turistice personalizate rustice executate din lemn lăcuit dispuse la punctele de intrare și iesire de pe trasee; acestea conțin informații referitoare la denumirea sugestivă a traseului, lungimea (precizie mai mică de 50m), după caz zona (sau rezervația) ce urmează a fi vizionată; toate panourile sunt bilingve română- engleză.

Punctual, două dintre trasee se bucură de amenajari sumare pentru popas, respectiv mese și bancuțe rustice din busteni și sursă de apă potabilă amenajate sub formă de fântână publică cu izvor de suprafață. Față de situația existentă se consideră necesar să se lucreze în continuare la mărirea numărului de trasee și mentenanța corespunzătoare urmărindu-se atingerea ca în final să fie douăzeci și să aibă următoarele utilități: 1- amenajarea minimală, rustică, igienică a izvoarelor de suprafață cu apă potabilă întâlnite pe parcurs; 2- locuri de popas, cel puțin câte două pentru fiecare traseu, având băncuțe, mese, coș de gunoi; 3- marcaje având vizibilitate ridicată, cu vopsele speciale rezistente la agenți externi, după caz reflectorizante (în special cele din pădure); 4- panouri informative conținând hărți explicite ale zonei cu amplasarea punctului de pornire și a reperelor vizuale; de asemenea se vor figura elementele informative relevante în format grafic și narativ; 5- întreținerea traseelor astfel încât să nu fie copleșite de vegetația invazivă.

Dintre traseele menționate se vor dezvolta minim patru pentru ciclism și minim trei pentru turismul ecvestru.

O.2. Rețea de puncte de informare

Nu există în prezent nici un fel de puncte de informare amenajate care să poată servi cu adevărat unei forme civilizate și durabile de vizitare. Ca necesar, administrația parcului estimează pe baza propriilor evaluări din teren, ca fiind utile un număr de trei puncte de informare cu dotare medie și alte trei puncte de informare cu dotare minimă. Acest necesar a fost gândit n funcție de amplasamentul zonei, de forma ariei protejate, de polarizarea fluxuluii de vizitatori și de obiectivele de interes. Explicitând, punctele de informare de minimă dotare se pot prezenta sub forma unor construcții modeste de tip rustic cu amprentă la sol de maxim 50mp, înalțimea utilă la interior de minim 2.7m, având forme si gabarit total variat, realizate în principal din lemn si într-o proporție redusă piatră și unele elemente constructive mai moderne dar indispensabile (fundație de beton).

Dotarea interioară urmează a se realiza în scopul expunerii și promovării informațiilor practice de moment (ex: hărți ale zonei, pliante, vederi, suveniruri personalizate sau nu, materiale diverse destinate constientizării publice a vizitatorilor), precum și unele de ordin general, cultural, etnografic, istoric sau religios, specifice zonei(ex: icoane obiecte artizanale de uz vestimentar , casnic, etc., unelte sau scule tradiționale de pescuit, broșuri informative etc.) Acestea vor fi deservite de un angajat pe o perioada de timp redusă, dar zilnică și extinsă în perioadele cu aflux mărit de vizitatori în funcție de necesar. Punctele de informare de medie dotare vor avea un regim de funcțioare mai intensiv decât precedentele, fiind destinate unui număr mai mare de vizitatori în același timp. Ca dotări față de cele expuse la tipul precedent se adaugă suprafața mai mare între 100 și 300 mp, compartimentare interioară mai mult sau mai puțin complexă, amenajarea unor spații cu funcțiuni unic determinate, instalarea de grupuri sanitare.

Compartimentarea trebuie să includă un număr redus de birouri pentru personalul de deservire (unu până la cinci încăperi) de dimensiuni reduse dar nu mai mici decât standardele prevăzute de normativele în constructii. După caz și nevoile de moment una până la două dintre acestea pot primi destinatia de camere de primire pentru voluntari sau cercetători. Obiectivele din această categorie vor fi destinate atât informării vizitatorilor cât și educării, putând permite pentru un număr redus până la mediu de persoane să participe la prezentări și trainning-uri cu specific și utilizare pentru aria protejată. Pot prelua după caz în subsidiar unele funcțiuni administrative.

O.3. Centrul de vizitare și informare

Nu există în prezent în parc un astfel de obiectiv, deși necesitatea este maximă. Acesta se prezintă ca un element de vârf în relația cu publicul vizitator, putând deveni în timp printr-o utilizare adecvată , el însuși un factor de atracție. Se definește ca un spațiu construit complex cu o suprafață utilă de minim 1000 mp ce include spații corespunzătoare următoarelor funcțiuni: 1- sală de conferințe polifunctționala ; 2- sala secundară de ședințe; 3- birouri (trei până la opt); 4- camere de primire ( minim trei pentru voluntari și cercetători); 5- laboratoare (unu până la patru);6 – spații sanitare ; 7- anexe; 8- diverse. Terenul aferent construcției trebuie dimensionat proporțional și să includă parcări.

O4. Parcări amenajate

Deși nu există, nu se poate concepe dezvoltarea zonei în lipsa lor, considerându-se că pierderea pentru capitalul natural este mai mică pentru amenajarea lor decât cea pe care o pot produce vehiculele vizitatorilor.

O5. Puncte de belvedere

În mod paradoxal, în plină zonă de câmpie, energia de relief este neașteptat de mare

astfel încât, ținând cont de geografia locurilor se pot instala astfel de puncte de belvedere.

Se apreciază ca fiind utile minim trei.

3.12. Măsuri pentru implementarea zonării turistice și a managementului vizitatorilor

a. Delimitarea în teren a zonelor turistice

Identificarea limitelor zonelor turistice conform zonării acceptate în funcție de obiectivele de management.

Cartografierea și reprezentarea în sistem GIS a zonelor.

Materializarea în teren a zonării prin marcaje specifice și bornări adecvate.

Materializarea în teren a traseelor acceptate prin marcaje specifice și bornări adecvate.

b. Informarea adecvată a vizitatorilor

Inventarierea și analiza superioară a categoriilor de vizitatori pentru estimarea numărului real al acestora prin metode avizate și a căilor de acces prin mijloace educative, informative și de conștientizare.

Identificarea de surse, mijloace și metode eficiente de informare adecvate a diferitelor categoriilor de vizitatori.

Realizarea de mijloace fixe, permanente de informare, de tip panou informativ, hărți afișate, borne, indicatoare, etc.

Realizarea de campanii de informare în rândul vizitatorilor, cu tematici și sloganuri alese pe bază de analiză complexă necesități-oportunități de punere în practică – eficiență.

c. Implementarea măsurilor de management al vizitatorilor

Dirijarea adecvată a fluxului de vizitatori.

Monitorizarea permanentă a fluxului de vizitatori.

Impunerea restricțiilor prevăzute de Planul de Management și Regulamentul Parcului / Sitului.

Realizarea fazelor necesare implementării prevederilor strategiei privind execuția de infrastructură preconizată.

3.12. Integrarea managementului vizitatorilor în elementele strategice de dezvoltare a turismului durabil în zona ariei protejate (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Turismului – SDDT)

În perioada implementării Planului de Management Parcului Natural Comana, Consiliul Județean Giurgiu va elabora un plan la nivel județean pentru sprijinirea administrațiilor comunelor incluse în aria protejată în stabilirea și aplicarea de măsuri care să asigure condiții materiale stimulatorii pentru vizitatorii care doresc să-și petreacă timpul liber în natură.

Prin aceste actiuni se au în vedere:

Refacerea drumurilor județene care fac legătura dintre drumul european E70 (București-Giurgiu-Ruse) și localitatea Comana: DJ411, DJ412A, DJ603.

Acordarea unui sprijin calificat, din partea Direcțiilor de specialitate, din Consiliul Județean, pentru definitivarea planurilor urbanistice generale referitoar la stabilirea zonării administrative a localităților pentru includerea de noi funcțiuni pentru servicii destinate turiștilor.

Stimularea localnicilor și altor persoane și societăți comerciale în sporirea spațiilor de cazare prin investirea în pensiuniile existente și în deschiderea altora.

Direcția Județeană de specialitate va înscrie în planurile de activitate, acțiuni concrete de promovare a turismului cultural în zona Comana și măsuri de sprijin a instituțiilor de cultură și culte din localitățile aflate în arealul protejat Comana.

CONCLUZII

Conform analizelor efectuate în prezentul studiu, pe fondul de vânătoare Comana, reiese că habitatul natural existent oferă condiții favorabile pentru creșterea efectivelor la cervide, mistreț, iepure și fazan .

La toate speciile de vânat admise pe fond se va urmări menținerea nivelului optim de efective,exceptând mistrețul care în situația producerii de daune culturilor agricole dar și vânatului mic se va reduce numeric până la efectivul care să nu producă.

În vederea menținerii de efective sporite la fazan și iepure se impune intensificarea măsurilor prevăzute în prezentul studiu.

Modul de gestionare a fondului de vânătoare până în prezent scoate în evidență preocuparea în a crea condiții cât mai apropiate de optim pentru speciile de vânat promovate, fapt ce se impune și pentru viitor, activitatea de vânătoare fiind tradițională în Ocolul Silvic Comana, constituind și în acelasi timp o sursă importantă de venit.

Măsurile propuse prin prezentul studiu,asigură atingerea / menținerea efectivelor la un nivel optim,care permite realizarea cotelor de recoltă și în final rentabilizarea întregii activități.

Nivelul efectivelor de vânat,dotarea cu instalații și construcții vânătorești, asigurarea hranei complementare prin culturi proprii, scot în evidență preocuparea tradițională a personalului în administrarea acestui fond de vânătoare.

Fondul de vânătoare are bonitate bună pentru mistreț,căprior iepure și fazan, deci un potențial ridicat pentru creșterea recoltelor în viitor.

Mistrețul, deși are condiții bune pentru înmulțire, s-a prevăzut menținerea unui efectiv mai scăzut pentru a evita producerea de pagube fazanului prin mâncarea ouălelor din cuiburi și în culturile agricole din zonă. În caz că produc pagube importante gestionarul va lua măsuri pentru reducerea drastică a efectivului.

Studiul scoate în evidență necesitatea creșterii recoltelor anuale la toate speciile de vânat prin recoltarea integrală a cotelor de recoltă stabilite de Autoritatea Centrală pentru Silvicultură, existând posibilitatea creșterii veniturilor, în vederea asigurării pe termen lung a condițiilor necesare dezvoltării optime a speciilor de interes cinegetic care populează fondul.

Este de preferat ca pe acest fond de vânătoare să se recolteze vânatul numai prin împușcare, realizând o selecție riguroasă care să permită creșterea nivelului la trofeele de cerb și căprior.

Creșterea gradului de valorificare a vânatului impune eforturi constante pentru menținerea sub control a răpitoarelor cu păr și pene, combaterea braconajului de orice fel, asigurarea unei stări de sănătate a vânatului, intervenind prompt de câte ori este nevoie în eliminarea exemplarelor bolnave și administrarea corectă de medicamente și vaccinuri de uz veterinar (inclusiv a celor impuse prin lege).

Se impune intensificarea activității de pază și angajarea în permanență de personal specializat în gospodărirea vânatului.

Personalul silvic cu sarcini de vânătoare trebuie degrevat de alte sarcini pentru a avea timpul material necesar în observarea și îngrijirea vânatului, se poate spune fără a greși, zi și noapte.

Deoarece fondul de vânătoare Comana are condiții favorabile pentru realizarea de trofee medaliabile la specia căprior, se consideră că aplicarea prevederilor prezentului studiu va determina cert creșterea numărului de trofee importante.

Pentru creșterea nivelului trofeelor se pot aplica diferite minerale, rețeta de uz veterinar, în hrană concentrată administrată iarna.

De asemenea prin creșterea numărului de piese recoltate într-o zi de vânătoare va crește și satisfacția vânătorilor participanți, care vor fi atrași în număr mai mare la realizarea măsurilor pentru creșterea și protecția vânatului.

Urmărirea și aplicarea acestor recomandări vor avea efect asupra sănătății vânatului și calității trofeelor, acțiune ce se va solda în final cu profituri financiare.

BIBLIOGRAFIE

1. Almasan H. – Bonitatea fondurilor de vânătoare și efectivele optime la principalele specii de vânat din Romania »,1975.

2. Almasan H., Popescu C. – « Economia vânatului și salmonicultura », Ed. Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 1993.

3. Comsia A.M. – « Biologia și principiile culturii vânatului », Ed. Academiei, Buc., 1961.

4. Cotta V. – « Vanatul », Ed. Ceres, Buc., 1982.

5. COTTA V., BODEA M. – « VANATUL ROMANIEI », ED. AGRO-SILVICA,BUC.,1969.

6. COTTA V. ȘI COL. – VÂNATUL ȘI VÂNĂTOAREA ÎN ROMANIA – ED.CERES 2008

7. Durante P., Cortaz G., Denuc J.P., Deschryver C., Rossignol C. – aEncyclopedie practique de la chasse – ed. Aquila, 2002

8. Florescu I. – « Silvicultura », Ed. Didactica și Pedagogica, Buc., 1981.

9. Marcu M. – « Meteorologie și climatologie forestieră », Ed. Ceres, 1983.

10. Negrutiu A. – « Vanatoare și salmonicultura – Indrumar de lucrari practice », 1986.

11. Negrutiu A. – « Cultura vânatului și salmonicultura »,Univ. Brasov,1980.

12. Negrutiu A. – « Vanatoare și salmonicultura »,Ed. Didactica și Pedagogica, Buc., 1983.

13. Negruțiu A., Popescu V.,  « Analiza și managementul populațiilor de interes cinegetic și salmonicol » – ed. Universității Transilvania Brașov, 2006

14. Pascovici S., Leandru V. – « Tipuri de pădure din R.P.R.. », Ed. Agro- silvica, 1958.

15. Tarziu D., Sparchez Gh. – « Pedologie și stațiuni forestiere », Univ. Brasov, 1979.

16. Rucareanu N.,Leahu I.– « Amenajarea pădurilor », Ed.Ceres, Buc.,1982.

17.* * * – « Clima R.P.R. », Ed. Inst. Meteo., Buc.,1962.

18. * * * – « Norme unice de protectia muncii în silvicultura »

BIBLIOGRAFIE

1. Almasan H. – Bonitatea fondurilor de vânătoare și efectivele optime la principalele specii de vânat din Romania »,1975.

2. Almasan H., Popescu C. – « Economia vânatului și salmonicultura », Ed. Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 1993.

3. Comsia A.M. – « Biologia și principiile culturii vânatului », Ed. Academiei, Buc., 1961.

4. Cotta V. – « Vanatul », Ed. Ceres, Buc., 1982.

5. COTTA V., BODEA M. – « VANATUL ROMANIEI », ED. AGRO-SILVICA,BUC.,1969.

6. COTTA V. ȘI COL. – VÂNATUL ȘI VÂNĂTOAREA ÎN ROMANIA – ED.CERES 2008

7. Durante P., Cortaz G., Denuc J.P., Deschryver C., Rossignol C. – aEncyclopedie practique de la chasse – ed. Aquila, 2002

8. Florescu I. – « Silvicultura », Ed. Didactica și Pedagogica, Buc., 1981.

9. Marcu M. – « Meteorologie și climatologie forestieră », Ed. Ceres, 1983.

10. Negrutiu A. – « Vanatoare și salmonicultura – Indrumar de lucrari practice », 1986.

11. Negrutiu A. – « Cultura vânatului și salmonicultura »,Univ. Brasov,1980.

12. Negrutiu A. – « Vanatoare și salmonicultura »,Ed. Didactica și Pedagogica, Buc., 1983.

13. Negruțiu A., Popescu V.,  « Analiza și managementul populațiilor de interes cinegetic și salmonicol » – ed. Universității Transilvania Brașov, 2006

14. Pascovici S., Leandru V. – « Tipuri de pădure din R.P.R.. », Ed. Agro- silvica, 1958.

15. Tarziu D., Sparchez Gh. – « Pedologie și stațiuni forestiere », Univ. Brasov, 1979.

16. Rucareanu N.,Leahu I.– « Amenajarea pădurilor », Ed.Ceres, Buc.,1982.

17.* * * – « Clima R.P.R. », Ed. Inst. Meteo., Buc.,1962.

18. * * * – « Norme unice de protectia muncii în silvicultura »