Baza moleculară a fericirii Hadîmbu Elena Teodora [631933]

Baza moleculară a fericirii ​ Hadîmbu Elena Teodora
seria B, grupa 19
Baza moleculară a fericirii

Conform DEX fericirea reprezintă o stare de mul ț umire sufletească ș i
deplină, o stare a omului căruia nu-i lipse ș te nimic ș i are corpul ș i sufletul
sănătos, însă mai mult decât atât fericirea este o urzeală chimică. ​ Am ajuns în
punctul în care putem ș ti exact care sunt neurochimicalele care sunt
răspunzătoare de abisurile ș i extazurile între care oscilăm.
Căutarea plăcerii ș i evitarea durerii este motorul ac ț iunilor noastre. Acest
instinct evolutiv face ca ceea ce este necesar pentru supravie ț uire să ne aducă
plăcere. Atunci când ne facem treaba, creierul nostru produce o serie de
substan ț e care sunt răsplata pentru transformarea provocărilor în scopuri atinse
ș i men ț inute.
1. Endocanabinoidele – moleculele extazului. Creierul nostru este capabil
să producă cannabis el însu ș i. Cea mai cunoscută dintre endocanabinoide se
nume ș te Anandamida.
Multe studii vorbesc despre “ ​ the runner’s high ​ ” – starea de euforie sim ț ită
după un jogging viguros pe distan ț e mari. A- ț i suprasolicita corpul prin efort
fizic intens sau dimpotrivă, a-l duce în zone de relaxare profundă, determină o
noua chimie a organismului. Practic corpului îi place să fie folosit ș i provocat
către extreme.
2. Dopamina – molecula recompensei. Dopamina se secretă în momentul în
care o ac ț iune care ne aduce plăcere este dusă la bun sfâr ș it . Dacă vrei să te
“îmbe ț i” cu dopamină, setează- ț i un scop ș i atinge-l. Dopamina se secretă chiar
de la începutul călătoriei, pentru că anticipa ț ia plăcerii resim ț ite când ne atingem
ț inta face ș i ea parte din procesul fericirii.
Încrederea în sine, o alta bijuterie cognitivă la mare pre ț printre căutatorii de
satisfac ț ie, este de fapt o supradoza de dopamină care ne inunda corpul în
momentul în care am facut ceva pentru progresul nostru. Persoanele care sunt
extroverte, neinhibate, au un nivel de dopamină mai mare decât personalită ț ile
introverte.
3. Oxitocina – molecula încrederii, hormonul dragostei ș i ata ș amentului.
Ata ș amentul romantic este tradus chimic în organism prin nivel crescut de

Baza moleculară a fericirii ​ Hadîmbu Elena Teodora
seria B, grupa 19
oxitocină. Dacă doi oameni implica ț i romantic stau separat prea mult timp,
scade nivelul de oxitocină ș i apare sentimentul de dor. Chiar ș i suferin ț a produsă
de o despăr ț ire are o formula chimică a ei, prin secre ț ia redusă de oxitocină.
Cum facem rost de aceasta molecula romantica? Prin apropiere fizică,
îmbră ț i ș ări tandre când e vorba de un cuplu sau afectuoase între prieteni, prin
intimitate ș i vulnerabilitate.
4. Endorfinele – moleculele analgezice. Morfina autoprodusă, endorfinele
suprimă durerea. Sunt secretate de glanda pituitară ș i de hipotalamus în timpul
activită ț ii fizice intense.
Practic, orice efort fizic dus la extrem determină secre ț ia de endorfine.
Durerea face parte din schemă – durerea sau frustrarea de moment trebuiesc
tolerate pentru ca plăcerea ulterioară ș terge orice amintire a durerii. Finalul unei
experien ț e poate schimba cu totul amintirea acelei experien ț e.
Aerobicul ș i acupunctura determină de asemeni secre ț ia de endorfine.
Ciocolata ș i anumite genuri de muzică ne pot duce de asemeni într-o tran ș ă
endorfinică temporară.
​ 5. GABA – molecula anti-anxietate. E o moleculă inhibitorie care reduce
activitatea neuronilor ș i determină o stare de pace ș i armonie.
Xanax sau Valium sunt 2 dintre medicamentele propuse ca solu ț ii
anti-axietate de industria farmaceutică. Solu ț ia naturală este yoga ș i medita ț ia.
Sunt nenumarate studii care confirmă astăzi efectele extraordinare pe care
aceste tehnici orientale le au asupra creierului nostru. Explica ț ia este foarte
simplă: în timpul medita ț iei creierul se odihne ș te activ, con ș tient. Tot timpul în
creierul nostru rulează diverse softuri cognitive automatizate ș i reprimate în
subcon ș tient, consumând astfel o mare parte din energia noastră cognitivă.
6. Serotonina – molecula răspunzătoare de multe din stările noastre de
bine. Multe dintre antidepresivele cunoscute (Prozac, Zoloft, Celesta)
ac ț ionează asupra mecanismului de secre ț ie ș i absorb ț ie al serotoninei.

Baza moleculară a fericirii ​ Hadîmbu Elena Teodora
seria B, grupa 19
Bărba ț ii stau mai bine la capitolul serotonină, femeile fiind cele mai afectate
de depresie ș i de anxietate – 1 din 4 femei versus 1 din 10 bărba ț i vor fi afectate
la un moment dat de diverse tulburări afective.
A- ț i depă ș i zona de confort, a- ț i provoca tabuu-rile ș i limitele prin atingerea
unor scopuri care vizează schimbarea, determină secre ț ia de serotonină care în
schimb aduce sentimente de încredere în sine, conectivitate, sens ș i apartenen ț ă
socială.
7. Adrenalina – molecula energiei. Denumirea tehnică este epinefrină ș i se
secretă atunci când suntem pu ș i în situa ț ia “luptă sau fugi”. Efectele fizice ale
adrenalinei sunt cunoscute de mai toata lumea: inima bate foarte tare, energia
fizică este crescută iar starea resim ț ită este de agita ț ie intensă care trebuie
consumată fie prin luptă fie prin fugă.
O via ț ă echilibrată psihic presupune ș i momente adrenalinice care sunt
antidotul plictiselii, rutinei ș i stagnării. A face lucruri noi, a te pune în contexte
necunoscute care te fac să ie ș i din zona de confort, a redefini limitele a ceea ce
po ț i, a provoca ceea ce pare periculos, determină secre ț ia de adrenalină.

„ F e r i c i r e a e s t e a r m o n i a d i n t r e c e e a c e g â n d e ș t i ,  
c e e a c e s p u i ș i c e e a c e f a c i . ”  
Mahatma Gandhi