Baza de Date Spatiale a Judetului Ialomita, Instrument de Decizie Pentru Dezvoltarea Infrastructurii

MEMORIU JUSTIFICATIV

Prin tema de proiect s-a intocmit reteaua de drumuri nationale si judetene ce strabat teritoriul judetului Ialomita.

Proiectul a fost structurat in doua parti, o parte scrisa si una desenata. Partea scrisa cuprinde atat o descriere a judetului cu toate dotarile tehnico-edilitare, dar si o strategie de dezvoltare.

Pentru inceput, este prezentata incadrarea judetului pe teritoriul tarii, apoi sunt prezentate toate judetele invecinate: Prahova si Braila (la nord), Constanta (la est), Calarasi (la sud) si Ilvof (la vest), dar si raurile si fluvial Dunarea ce strabat judetul.

Suprafata totala ajudetului este de 445.300 ha, avand o populatie de 296.572 persoane si s-a mai intocmit un studiu prin care s-a determinat gradul de urbanizare, densitatea populatiei, populatia pe grupe de varste, natalitatea, mortalitatea, mortalitatea infantile, rata nuptialitatii, speranta de viata, numarul somerilor si cifra pensionarilor.

Intr-un alt studiu s-au identificat dotarile locuintelor cu instalatii (alimentare cu apa, canalizare, instalatie electrica, incalzire in sistem centralizat), atat in mediul urban, cat si in cel rural.

Judetul Ialomita, din punct de vedere economic, prin traditie, reprezinta o zona agricola datorita conditiilor de sol, cat si climatice, care favorizeaza cultura cerealelor, plantelor industriale. Industria, la randul sau, ocupa si ea un loc aparte in cadrul judetului.

Un alt punct important vizat in acest proiect il ocupa infrastructura, care cuprinde caile de transport, din care reteaua rutiera se intinde pe 1136 km, din care 373 km sunt drumuri modernizate. Este prezentata si imbracamintea rutiera pe drumurile din judet. Reteaua de cai ferate are o lungime totala de 276 km, din care 101 km electrificati.

Din punct de vedere al utilitatilor au fost prezentate alimentarea cu apa a localitatilor rurale, apa potabila in mediul urban, canalizarea apelor zate menajere in mediul urban.

Infrastructura in domeniul energetic al judetului Ialomita este alcatuita din:

surse de producere a energiei electrice;

retele de transport a energiei electrice;

retele de distributie de inalta tensiune;

retele de distributie publica de medie tensiune;

statii de transformare.

Sectorul de telecomunicatii a cunoscut o dezvoltare continua si accelerata la nivelul judetului, iar sub aspectul alimentarii cu energie termica incalzim atat cu surse centralizate, cat si individuale.

Un alt aspect vizat a fost mediul cuprinzand aerul, apa, solul si s-a realizat incadrarea terenurilor pe categorii de folosinta si clase de calitate.

S-a facut si un plan de dezvoltare locala si regionala, cuprinzand programul Sapard, programul Phare si programul Samtid.

O anexa la proiect a fost intocmirea unei strategii si program de dezvoltare, in paralel cu planul de amenajare al judetului, care cuprinde o metodologie, factor ice influenteaza dezvoltarea (tendinte actuale privind dezvoltarea, urbanizarea ca process de crestere, adoptarea principiilor de dezvoltare durabila, tendinte de dezvoltare favorizate de integrarea in U.E.), viitorul posibil, evolutia in perioada economiei centralizate, evolutia 1989 – 1996/7 (situatia la nivel regionhal si national), caracterizarea starii actuale si identificarea obiectivelor, probleme scop, obiective generale si prioritati (incurajarea dezvoltarii afacerilor, incurajarea dezvoltarii resurselor umane, dezvoltarea activitatilor culturale si de recreere).

S-au identificat aspectele favorabile si nefavorabile ale judetului si s-au tras concluziile cu privire la dezvoltarea judetului.

CAPITOLUL I – AMPLASAMENT

Situat in Sud – Estul României, ocupand o insemnata parte din subdiviziunea estica a Campiei Romane – Baraganul, judetul Ialomita este una dintre cele mai vechi unitati administrative – teritoriale ale tarii. Are forma unei fasii alungite pe directia Est – Vest.

Suprafata totala a judetului este e 445.300 ha, adica 1,9% din suprafata totala a tarii, din care:

teren agricol: 373.872 ha ( 75% )

paduri: 25.320 ha ( 5,8% )

suprafata locuita: cca 20.090 ha

suprafata alibi minore: 6.422 ha

lungime totala cursuri apa: 403,40 km ( din care Dunarea – 75 km, Borcea – 48 km, Ialomita si Prahova – 280 km )

La 31 decembrie 2002, organizarea administrativa a teritoriului acestui judet era urmatoarea: 4 municipii si orase ( din care 3 municipii ), 49 comune si 130 sate.

Resedinta judetului este municipiul Slobozia.

Judetul Ialomita se invecineaza cu judetele: Prahova si Braila ( la Nord), Constanta ( la Est ), Calarasi ( la Sud ) si Ilvof ( la Vest ).

Acest teritoriu se afla la interferenta unor vechi rute comerciale care dau si acum caracterul de transit intre Orient ( prin Constanta ) si Occident.

Judetul Ialomita este strabatut de cursul inferior al raului cu acelasi nume, dar si de fluviul dunarea, intre bratele sale Borcea si Dunarea Veche aflandu-se o mare suprafata cu potential agricol ridicat.

Forma de relief dominanta este campia, la ea adaugindu-se lunca Dunarii si lunca Ialomitei. Clima judetului este continentala, caracterizindu-se printr-o amplitudine termica anuala si diurnal relative mare si prin cantitati reduse de precip[itatii, in ultimii 3 ani, fenomenul specific zonei, fiind seceta prelungita cu efecte negative asupra ciclului vegetative al plantelor. O alta caracteristica a climei judetului Ialomita o constituie regimul vanturilor, directiile lor predominante fiind din Nord-Est si Nord.

Reteaua hidrografica a judetului este reprezentata de fluvial Dunarea Veche, raurile Ialomita si Prahova, lacurile de albie (Amara) si limanurile fluviatile (Ezer, Strachina, Fundata, etc.).

Descoperirile arheologice atesta ca acest teritoriu este locuit continuu inca din paleolitic, uneltele si obiectele gasite la Cosereni, Bordusani, Saveni si Dridu, demonstrand acest lucru. Urme materiale specifice culturii neolitice s-au gasit in 15 localitati ialomitene.

Epoca bronzului arata ca purtatorii acestei culture, care au trait pe teritoriul actual al judetului Ialomita practicau agricultura, olaritul, prelucrarea pietrei si bronzului, aveau legaturi semnificative, inclusiv culturale in lumea heladica si miceniana. Mai tarziu, prezenta scitilor este dovedita de descoperirile facute la Hagieni si Ograda.

Populatia geto-dacica, superioara numeric si cultural i-a asimilat. Triburile geto-dace din aceasta zona au avut legaturi stranse cu tracii din dreapta Dunarii, cu grecii, dar mai ales cu cetatile de pe malul Marii Negre, Histria, Callatis, Tomis.

Cercetarile arheologice effectuate in Ialomita au pus in evidenta existenta a 48 de asezari getice, situate pe principalele cursuri de ape curgatoare: Ialomta, Bratul Borcea si Prahova, precum si in jurul lacurilor: Dridu, Fundata, Amara si Strachina.

Cea mai reprezentativa este cetatea fortificata de la Piscul Crasani, intre satele Copuzu si Crasani – comuna balaciu pe malul drept a; raului Ialomita.

Colonizarea Daciei de catre romani are si aici numeroase urme arheologice, in peste 30 de asezari. Cea mai importanta se afla la Dridu, ajunsa resedinta domneasca temporara in sec. al XVI – lea. Cronica lui Radu Popescu consemneaza ca aici s-a nascut in anul 1558 Mihai Viteazul.

Subsolul judetului este sarac in resurse minerale, totusi prospectiunile geologice au condus la descop[erirea unor zacaminte de petrol si gaze naturale in primetrul Urziceni – Colelia – Grindu, care sunt deja in exploatare.

CAPITOLUL II – POPULATIA

Populatia judetului a fost la 27 martie 2002 de 296.572 persoane in scadere usoara, comparative cu anul 1992, cand era 306.145 persoane. Densitatea populatiei in anul 2000 a fost de 68,30 locuitori pe km², gradul de urbanizare fiind de 38,95. Varsta medie a populatiei in anul 2002, a fost de 37,1 ani, cu 0,1 ani mai mica decat varsta medie a populatiei pe total tara.

Structura populatiei pe grupe de varsta la 27.03.2002 arata ca 15,35% este populatie varstnica (65 ani si peste). Nataloitatea in anul 2001 a fost de11,0 nascuti vii la 1000 locuitori, in crestere fata de anul 1996 (10,9‰) si peste media pe tara.

Mortalitatea generala de 12,8 decedati la 1000 locuitori in anul 2001 a determinat un spor natural negative de 1,8 persoane la 1000 locuitori.

Mortalitatea infantile a fost de 31,9 decedati sub 1 an la 1000 nascuti vii, cu 11,6‰ mai mare decat nivelul pe tara.

Rata nuptialitatii a fost in anul 2001 de 6,0 casatorii la 1000 locuitori (5,8‰ in 1996), iar rata divortialitatii de 1,52 divorturi la 1000 locuitori (1,48 in 1996).

Speranta de viata in perioada 1999-2001 a fost d e66,54 ani la barbati si de 74,45 ani la femei, sub media pe tara, atat la barbate, cat si la femei.

La sfarsitul anului 2002, persoanele apte de munca al judetului erau de 118,1 mii pesoane, in scadere fata de finele anului 2000, cand era de 176,7 mii personae, avand rata de ocupare de 25,7% mult sub nivelul national. Forta de munca preponderant agricola, este formata din 52,3% barbate si 47,7% femei.

Salariatii detin o pondere de numai 38% din populatia ocupata civila a judetului.

Din totalul populatiei ocupate civile (118,1 mii persoane), 67,8% lucreaza in sectorul agricol, 10,4% in industrie si 21,75% in servicii.

Numarul somerilor inregistrati la sfarsitul anului 2002 era de 10.998 mii personae, din care 4291 persoane in mediul urban si 6707 persoane in mediul rural. Din total someri, 36,8% reprezinta femeile si 63,2% barbati, rata somajului fiind de 9,3%. Dintre someri, 187 persoane au participat la programe de reconversie profesionala, din care 163 persoane au fost incadrate. In judetul Ialomita localitatile cu cel mai mare numar de someri sunt: Bucu, Cosereni, Bordusani, Mihail Kogalniceanu si Saveni.

Cifra pensionarilor la 31.05.2003 era de 98.249 persoane, din care 56.679 in sectorul bugetar si industrie si 41.570 in sectorul agricol, in crestere fata de anul 2000, cand erau 95.163 pensionari.

La data de 27.03.2002 in judetul Ialomita existau 106.316 mii locuinte, din care 39.131 locuinte in mediul urban si 67.185 locuinte in mediul rural. Gradul de dotare al locuintelor cu instalatii si dependinte la nivelul 27.03.2002 era:

alimentare cu apa in 32.846 locuinte, din care 29.533 in mediul urban si 3313 in mediul rural;

canalizare in 32.540 locuinte, din care 29.258 in mediul urban si 3282 in mediul rural;

instalatie electrica in 103.025 locuinte, din care 38.558 in mediul urban si 64.467 in mediul rural;

incalzire in system centralizat sau centrala termica in 23.635 locuinte, din care 23.330 in mediul urban si 305 in mediul rural;

bucatarii in 96.015 locuinte, din care 36.198 in mediul urban si 59.817 in mediul rural;

baie in 31.356 locuinte, din care 28.194 in mediul urban si 3162 inmediul rural.

Structura populației ocupate civile (%)

Populația pe grupe de vârstă

(mii persoane)

Șomajul înregistrat ( mii personae)

CAPITOLUL III – ECONOMIA

Prin traditie, judetul Ialomita este o zona agricola. Conditiile de sol si climatice favorizeaza cultura cerealelor, plantelor industriale si florii soarelui. Recoltele obtinute la ha la aceste culture situau judetul Ialomita in anul 2000 pe urmatoarele locuri la nivel de grau si secara (la o productie de 2888kg/ha), locul 6 la productia medie de orz si orzoaica (cu o productie medie de 2853kg/ha) si floarea soarelui (1171kg/ha), locul 16 la productia medie de porumb (3078kg/ha). In ultimii 3 ani, clima judetului Ialomita s-a caracterizat prin temperature ridicate mult peste media multianuala cu 0,7 grade si prin cantitati reduse de precipitatii. Ba mai mult, in iarna, inghetul a pricinuit mari daune culturilor cerealiere de toamna. Aceasta situatie a condos in anul 2002 la diminuarea drastica a productiei medii la ha dupa cum urmeaza:

grau si secara 1507kg/ha

porumb 1988kg/ha

floarea soarelui 952kg/ha

soia 2042kg/ha

ca in 2003 sa se inregistreze cele mai mici produce 39.131 locuinte in mediul urban si 67.185 locuinte in mediul rural. Gradul de dotare al locuintelor cu instalatii si dependinte la nivelul 27.03.2002 era:

alimentare cu apa in 32.846 locuinte, din care 29.533 in mediul urban si 3313 in mediul rural;

canalizare in 32.540 locuinte, din care 29.258 in mediul urban si 3282 in mediul rural;

instalatie electrica in 103.025 locuinte, din care 38.558 in mediul urban si 64.467 in mediul rural;

incalzire in system centralizat sau centrala termica in 23.635 locuinte, din care 23.330 in mediul urban si 305 in mediul rural;

bucatarii in 96.015 locuinte, din care 36.198 in mediul urban si 59.817 in mediul rural;

baie in 31.356 locuinte, din care 28.194 in mediul urban si 3162 inmediul rural.

Structura populației ocupate civile (%)

Populația pe grupe de vârstă

(mii persoane)

Șomajul înregistrat ( mii personae)

CAPITOLUL III – ECONOMIA

Prin traditie, judetul Ialomita este o zona agricola. Conditiile de sol si climatice favorizeaza cultura cerealelor, plantelor industriale si florii soarelui. Recoltele obtinute la ha la aceste culture situau judetul Ialomita in anul 2000 pe urmatoarele locuri la nivel de grau si secara (la o productie de 2888kg/ha), locul 6 la productia medie de orz si orzoaica (cu o productie medie de 2853kg/ha) si floarea soarelui (1171kg/ha), locul 16 la productia medie de porumb (3078kg/ha). In ultimii 3 ani, clima judetului Ialomita s-a caracterizat prin temperature ridicate mult peste media multianuala cu 0,7 grade si prin cantitati reduse de precipitatii. Ba mai mult, in iarna, inghetul a pricinuit mari daune culturilor cerealiere de toamna. Aceasta situatie a condos in anul 2002 la diminuarea drastica a productiei medii la ha dupa cum urmeaza:

grau si secara 1507kg/ha

porumb 1988kg/ha

floarea soarelui 952kg/ha

soia 2042kg/ha

ca in 2003 sa se inregistreze cele mai mici productii la grau, orz si secara.

Toate acestea au fost posibile si urmare faptului ca din suprafata de 154.330 ha teren agricol amenajata pentru irigat suprafata efectiva irigata este de numai 27.792 ha.

Dispunand de baza cerealiera si furajera, judetul Ialomita are conditii corespunzatoare ca pentru cresterea animalelor. La sfarsitul anului 2000 efectivele de animale au fost:

46,0 mii capete bovine;

111,0 mii capete porcine;

141,5 mii capete ovine si caprine;

1650,0 mii capete pasari.

La 31.12.2002 la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Ialomita erau inregistrate 4731 societati comerciale cu sediul in judet, 200 de sucursale, filiale ale unor societati comerciale cu sediul in alte judete, 120 de societati comerciale cu cu capital mixt, din care:

28 cu capital de stat + privat roman;

1 cu capital de stat + privat strain;

91 cu capital privat roman + strain.

si 3627 persoane fizice si asociatii familiale inmatriculate.

Din numarul total de agenti economici active dupa activitatea principala, ponderea industriei era de 8%, in timp ce a serviciilor era de 80%. Activitatile industriale sunt realizate de un numar de aproximativ 580 agenti economici cu capital privat si majoritar privat in domeniile:

produse alimentare;

caramizi si blocuri ceramice;

mijloace de automatizare si echipamente electronice (produse din ferrite si perii magnetice pentru motoare electrice).

Cele mai cunoscute produse fabricate in judet sunt:

uleiuri comestibile marca ULCOM, ULTEX;

conservele din legume si fructe marca HORTICONS;

uree 46% N, azotat de amoniu 34,5% N, ingrasaminte lichide U.A.N. 32% N marca AMONIL.

O parte din produsele realizate in judet sunt destinate exportului. Baza turistica a judetului avea in anul 2000 o capacitate de cazare de 3290 de locuri, din care: 2002 in hoteluri, 416 locuri in vile, 172 in moteluri, 12 in cabane turistice, 83 in campinguri, 105 in casute turistice si 500 locuri in tabere scolare. Cel mai important obiectiv turistic al judetului il reprezinta statiunea Amara, situate la 7 km de Slobozia si 126 km de Bucuresti.

Este renumita prin namolul sapropelic si apele minerale sulfurate, clorurate si bromurate folosite in tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic, in afectiuni post traumatice, ale aparatului locomotor si in bolile ginecologice.

Alte obiective turistice care pot fi vizitate in judet:

barajul si lacul de acumulare Dridu;

manastirea monument Pitisteanu;

vestita dava getica de la Piscul Crasanilor, etc.

CAPITOLUL IV – INFRASTRUCTURA

CAI DE TRANSPORT

Reteaua de transport rutier a judetului Ialomita la sfarsitul anului 2002 cuprindea 1136 km drumuri publice, din care 373 km drumuri modernizate.

Din total drumuri publice, 335,5 km sunt drumuri nationale (conform anexei nr. 1), 1274,36 km drumuri judetene (conform anexei nr. 2) si 800,555 km drumuri comunale (conform anexei nr. 3).

Imbracamintile rutiere pe drumurile locale din judet sunt din imbracaminte bituminoasa usoara, beton de ciment, pietruire si drumuri de pamant asa cum rezulta din anexa nr. 4 pentru drumurile existente incadrate ca DJ si din anexa nr. 5 pentru drumurlie existente incadrate ca DC. Cat priveste starea de viabilitate a drumurilor publice judetene si comunale, aceasta rezulta din anexa nr. 6.

Judetul Ialomita dispune de o retea de cai ferate in lingime totala de 276 km, din care 101 km electrificati. Nota de specificitate a judetului nostrum o da traversarea lui de la Vest la Est de catre drumul de importanta europeana E 60, iar din punct de vedere al circulatiei feroviare remarcam ca detine un important sector al magistralei Bucuresti – Constanta – Mangalia.

Este un lucru de notorietate faptul ca in judetul nostru se afla amplasat in compexul podurilor dunarene de la Fetesti – Cernavoda si podul de la Giurgeni – Vadul Oii, precum si tronsoanele IV si V ale autostrazii Bucuresti – Constanta, care sunt lucrari de r4eferinta in domeniul retelelor terestre de comunicatie.

UTILITATE

Apa – Canal

Asa cum am aratat in capitolul I – Cadru General, subcapitolul impartirea administrativa in judetul Ialomita ssunt 4 orase si municipii, 49 comune si 130 sate. Dintre acestea numai 34 localitati dispun de instalatii centralizate de alimentare cu apa potabila la nivelul anului 2002 asa cum rezulta din tabelul de mai jos.

Principala caracteristica a localitatilor rurale ale judetului este aceea a unui grad scazut de echipare cu instalatii centralizate de alimentare cu apa, si acolo unde sunt, in satele resedinte ale comunelor.

In judet sunt cca 617,8 km retele de distributie a apei, din care 311,6 km in localitatile urbane.

In mediul urban gradul de echipare al strazilor cu retele de distributie este de 74,8% pentru judetul nostru, grad superior celui la nivel national, care este de 68,4%. Dintre localitatile cu valori mai ridicate ale graduolui de echipare enumeram: Slobozia (94,2%) si Urziceni (87,3%).

Majoritatea localitatilor rurale dispun de instalatii reduse de alimentare cu apa bazate pe captarea apei subterane. In privinta echiparii cu instalatii de canalizare, situatia este si mai rea decat cea de alimentare cu apa, practice numai localitatile urbane beneficiind de asfel de instalatii.

Lungimea totala a retelelor de canalizare, la finele anului 2002, era de cca 148,3 km.

Gradul de echipare a strazilor din localitatile urbane cu colectoare de canalizare sete de 22,9%, mult sub valoarea nationala (66,2%), iar in mediul rural este aproape inexistent. Numai in comuna Amara exista o retea de canalizare cu o lungime de 19,5 km, din care numai 3,5 km pe strazi. Situatia retelelor de alimentare cu apa si canalizare, in mediul urban este cea care rezulta din tabelele de mai jos.

3. ENERGIE ELECTRICA

Infrastructura in domeniul energetic al judetului Ialomita este alcatuit din:

surse de producere a energiei electrice;

retele de transport a energiei electrice;

retele de distributie de inalta tensiune (110km);

retele de distributie publica de medie tensiune;

statii de transformare;

retele de distributie de joasa tensiune.

Ca surse de producere a energiei electrice, in prezent judetul dispune de o singura hidrocentrala de putere mica amenajata pe raul Ialomita in comuna Dridu.

Hidrocentrala are o putere instalata de 2,45 MW si o energie medie de 4,7 GWh/an si este echipata de 5 grupuri.

O alta sursa de producere a energiei electrice de mica putere este centrala electrica a Combinatului Chimic Slobozia, care are o putere instalata in turbine de 6 MW si care functioneaza pe hidrocarburi.

Pe teritoriul judetului sunt amplasate linii de 400 KW (LEA – 220 KV) cu o lungime totala de 180 km, linie de 220 km (LEA – 220 KV) cu o lungime totala de 20 km pentru transportul energiei electrice si 4 linii de 110 KV (LEA – 110 KV) cu o lungime totala de 323,37 km pentru distributia energiei electrice de inalta tensiune.

Retele de distributie publica de medie tensiune (20 KV) sunt raspandite, atat in mediul urban, cat si in cel rural. Ele au ca destinatie alimentarea cu energie electrica a consumatorilor casnici, edilitari. Lungimea totala a retelelor de medie tensiune este:

LEA 20 KV – 2078 km (mediul rural);

LEA 20 KV – 2111 km (mediul urban).

In judetul nostru exista o singura statie de sistem – Gura Ialomitei (400/220/110 KV) prin care se face alimentarea retelei de distributie de 110 KV si de 15 statii de transformare de la 110/20 KV.

Reteaua de distributie de joasa tensiune este alcatuita din retele aeriene (LEA 0,4 KV), au o lungime totalade 1788 km, in mediul rural si din retele subterane (LES 0,4 KV), cu o lungime totala de 276 km. Alimentarea acestor retele din reteaua de medie tensiune se face prin intermediul a 1521 PT-uri, cu o putere totala de 772,9 MVA.

4. TELECOMUNICATII

Din totalul populatiei judetului Ialomita, de 296.578 locuitori, din care 115.560din mediul urban si 181.012 in mediul rural, numai 50.043 au abonamente telefonice.

Sectorul de telecomunicatii a cunoscut o dezvoltare continua si accelerate la nivelul judetului, astfel ca astazi putem vorbi de modernizarea integrala a lui. Modernizarea a constat, in principal, in introducerea centralelor telefonice digitale si automate si a facut ca astazi sa dispuna de telefonie automata 47 de localitati din totalul de 53. Remarcam faptul ca mai sunt totusi 6 localitati cu centrale telefonice manuale, iar 8 sate nu dispun de retea telefonica.

In judetul Ialomita la deservirea utilizatorilor de telefonie participa 2 magistrale de fibra optica, una de-a lungul DN 2, care asigura interconectarea Dobrogei cu Bucurestiul si o a doua de-a lungul DN 21, care leaga Calarasi – Slobozia – Braila si traseele de cabluri telefonice interurbane simetrice (de inalta tensiune si joasa frecventa) instalate subteran pe directia Bucuresti – Urziceni – Slobozia – Tandarei – Braila.

5. ENERGIE TERMICA

In judetul Ialomita, sub aspectul alimentarii cu energie electrica, intalnim atat surse centralizate, cat si individuale. Sistemele centralizate sunt utilizate mai ales in mediul urban (pentru 66,5% din locuinte), iar cel individual mai mult in mediul rural pentru locuintele individuale.

Sistemele centralizate au drept surse de producere a agentului termic centrale termice de cvartal. In cea mai mare parte aceste CT-uri functioneaza pe gaze naturale sau cu combustibil lichid usor (CLU).

Municipiul Slobozia dispune, ca surse de energie termica, de CET CICH Slobozia si 13 CT-uri, toate functionand pe gaze naturale.

Municipiul Fetesti isi produce energia termica pentru incalzire si prepararea apei calde menajere prin 8 CT-uri de cvartal, functionand cu combustibil lichid usor.

Locuintele colective (blocurile) si dotarile din municipiul Urziceni sunt deservite de 7 CT-uri de cvartal, functionand pe gaze naturale, iar in orasul Tandarei agentul termic si apa calda me4najera sunt produse in 3 CT-uri de cvartal care functioneaza cu combustibil lichid usor.

In mediul rural si oparte din mediul urban (locuinte individuale) incalzirea locuintelor individuale se face cu urmatoarele sisteme de incalzire proprii:

incalzire locala cu sobe, folosin combustibil solid (lemn si carbuni);

incalzire locala cu sobe, folosind gaze naturale;

centrale termice individuale pe diversi combustibili (gaze naturale, combustibil lichid, gaz petrolier lichefiat), in present luand amploare fata de totalul locuintelor.

Se poate afirma ca in judet se intalnesc toate situatiile caracteristice din punct de vedere al alimentarii cu energie termica.

6. GAZE NATURALE

Pentru transportul si distributia gazelor naturale, judetul Ialomita este strabatut de 3 magistrale asa cum rezulta din tabelul de mai jos:

In prezent sunt alimentate cu gaze naturale doar municipiile Slobozia si Urziceni si comunele Girbovi si Grindu.

In zona industriala a municipiului Urziceni exista un rezervor subteran de gaze naturale care este folosit in perioada de iarna pentru injectarea gazelor naturale pe timpul iernii in inelul de alimentare a municipiului Bucuresti. Tot in zona Urziceni exista si parcuri de separatoare a exploatarii de titei si gaze associate legate de zacamintul de la Grindu, pe de-o parte, si de rafinariile din Ploiesti pe de alta parte, prin intermediul unei conducte de titei.Exploatarea petrolului are o mica amploare in zacamintul din zona Urziceni.

CAPITOLUL V – MEDIUL

AER

Datorita pozitiei sale, judetul Ialomita are un climat temperat, are un pronuntat grad de continentalism, caracterizat prin contraste mari de la vara la iarna. Pozitia si relieful judetului Ialomita favorizeaza patrunderea maselor de aer rece continental de origine euro-asiatica iarna, iar vara, mase de aer foarte cald, fierbinte si uscat, ce imprima acestei zone o nota specifica de ariditate.

Temperaturile medii anuale caracteristice aerului pe teritoriul judetului sunt cuprinse intre 10-11º C, luna cea mai recefiind ianuarie, cand media temperaturii coboara sub -2º C, osciland intre -5º C si -6º C, iar cea mai calda fiind iulie, caracterizata prin medii termice de peste

22º C.

Extremele termice absolute au variat intre limitele 40-41º C vara, in august si pana la -30º C iarna, in ianuarie. Precipitatiile atmosferice, ca si temperature aerului, au o caracteristica tipic continentala, respective cu diferentiere pronuntata de la o luna la alta si de la un an la altul.

Annual pe teritoriul judetului Ialomita, cad intre 470-480 mm in partea estica si sud-estica si 500-518 mm in nordul si vestul zonei.

Ca perioade ploioase, in zona, pot fi mentionate intervalele 1886-1901 si 1969-1972, cand cantitati mari de precipitatii de peste 500-600 mm au generat pe suprafete intinse excese de umiditate. Dintre perioadele secetoase, cea mai semnificativa a fost 1915-1946, cand cantitatile anuale au fost sub 250-350 mm. Ceea ce da o nota aparte judetului sunt fenomenele de seceta care se pot produce in cursul anului. Astfel, in cursul unui an mediu, pot avea loc cca 7 perioade de seceta cu o durata medie de 16 zile.

Intrucat caracteristicile reliefului judetului specifice campiei nu deterimina modificari in circulatia generala a aerului, liniile mari de relief din vecinatatea sa (Carpatii si Subcarpatii de Curbura, Valea Dunarii si Podisul Dobrogei), influenteaza vizibil traiectoria si viteza vanturilor dominante din sectorul nord-estic, cu frecvente de peste 25-36% si celor din sectorul sud-vestic, cu frecvente cuprinse intre 6-20%.

Radiatia solara globala variaza intre 125 si 127,5 kcal/cm², valorile crescand de la NV catre SE.

Pe teritoriul judetului pot fi intalnite mai multe zone mari cu un microclimat caracteristic. Aceste suprafete sunt reprezentate de teritoriile ocupate de orase, paduri si ape.

Apele genereaza suprafata cea mai mare cucare sestet putin atenuat caracterul continental excesiv al climatului local. Fasia in lungul raului Ialomita si al lacurilor mari, unde se simte efectul apei este de cca 500 m la rau si de cca 1,5 km in jurul lacurilor, iar culoarul in care se simte influenta Dunarii este de cca 2,5 km de la malurile fluviului, cuprinzand si ostroavele Dunarii.

Padurile in Ialomita ocupa un procent nesemnificativ din suprafata judetului (5,8%), iar influenta microclimatului generata de ele este direct proportionala cu suprafata lor.

Un alt tip de microclimat este acela produs de suprafetele ocupate de constructii in asezarile umane mai mari. Ca pondere, aceste suprafete, nu sunt mari, dar afecteaza cea mai mare parte a locuitorilor judetului.

Principalele substante poluante emise in aer in judetul Ialomita sunt rezultate in urma activitatilor specifice proceselor de productie din unitatile economice, apartinand urmatoarelor ramuri:

industria chimica (S.C. AMONIL S.A. SLOBOZIA);

industria materialelor de constructii (S.C. SOCERAM S.A. TANDAREI si URZICENI);

industria alimentara (S.C. HORTICONS S.A. FETESTI, S.C. ZAHARUL ROMANESC S.A. BUZAU – SUCURSALA TANDAREI);

transporturi;

gospodarie comunala.

Dintre poluantii reglementati prin Protocolul de la Kyoto, in urma efectuarii inventarierii emisiilor pe anul 2002, la nivelul judetului Ialomita s-au inregistrat urmatoarele cantitati de gaze cu effect de sera:

CO2 498664,02 t/an;

N2O 1066,642 t/an;

CH4 523,073 t/an.

2. APA

Resursele de apa potentiale si ethnic utilizabile in judetul Ialomita sunt:

Fluvial Dunarea – pentru alimentarea cu apa potabila si industriala;

Lac acumulare Dridu – pentru utilizari industriale, irigatii, piscicultura

Raul Ialomita – pentru utilizari industriale;

Surse subterane – pentru alimentare cu apa potabila si industriala.

RESURSE TEORETICE:

TOTAL 688.000 mii mc

IALOMITA SUPRAFATA 395.000 mii mc

SUBTERAN 293.000 mii mc

TOTAL 1.650.000 mii mc

DUNARE SUPRAFATA 1.500.000 mii mc

SUBTERAN 150.000 mii mc

RESURSE UTILIZABILE:

TOTAL 312.000 mii mc

IALOMITA SUPRAFATA 186.000 mii mc

SUBTERAN 55.000 mii mc

TOTAL 1.255.000 mii mc

DUNARE SUPRAFATA 1.200.000 mii mc

SUBTERAN 55.000 mii mc

In anul 2002 au fost prelevate urmatoarele volume de apa:

Volumul de apa captat in anul 2002:

Starea apelor de suprafata, avand in vedere concentratiile maxime masurate prin indicatorii urmariti (pH, oxigen dizolvat, fier total, CBO5, cloruri, amoniu si CCO-Mn) ne arata o crestere semnificativa a gradelor de curatenie, asa cum rezulta din tabelele de mai jos:

Starea apelor de suprafata având in vedere concentratiile maxime masurate prin indicatorii urmariti (pH, oxygen dizolvat, fier total, CBO5, cloruri, amoniu si CCO-Mn)ne arata o crestere semnificativa agradelor de curâtenie asa cum rezulta din tabelele de mai jos:

Starea locurilor a fost determinata prin recoltarea de probe de apa din lacuirle terapeutice Amara, Fundata si din lacurile Strachina, Dridu si Fundata piscicol.

Urmarea analizelor la majoritatea indicatorilor fizico-chimice, arata caracterul therapeutic al lacurilor Amara si Fundata, iar prin analizele biologiceau fost valuate calitativ si cantitativ principalele componente functionale ale unui ecosistem producatori – consumatori, care indica faptul ca valorile medii ale biomasei fitoplantonului si a zooplantonului (cele doua componente ale plantonului), conduc la aprecierea ca acestea au o contributie modesta la formarea namolului terapeutic.

Apele subterane au fost urmarite calitativ prin foraje, iar analizele fizico-chimice indica o mineralizare accentuate a apelor subterane freatice.

Se constata concentratii ridicate la compusi ai azotului si sulfati, ale caror valori se incadreaza in cea mai mare parte a fazelor in limita exceptional admisa.

SOLUL

Structura solului pe medii de utilizare, in evidentele O.J.S.P.A. Ialomita se prezinta dupa cum urmeaza:

Principalele restrictii ale calitatii solurilor in judetul Ialomita sunt urmatoarele:

salinizarea si/sau alcalinizarea;

rezerva de humus;

textura;

compactitatea;

panta terenului;

eroziunea de suprafata;

deficitul sau excesul de umiditate.

Astfel de terenuri folosite pentru culturile de camp dau productii mici, dar pot da productii bune pentru alte culturi: furaje, plantatii pomi, plantatii viticole, pasuni si paduri.

Pentru diminuarea efectelor negative ale acestor restrictii de calitate se recomanda urmatoarele lucrari:

drenaje;

afanarea adanca a solului;

araturi pe curba de nivel, culture fasii, culture in benzi inierbate;

asolamente de protectie si astuparea rigolelor din eroziune;

desecari;

irigatii.

Presiunile asupra starilor de calitate a solului din judetul Ialomita sunt exercitate de urmatorii factori:

ingrasaminte;

produsele fitosanitare;

reziduurile zootehnice.

CAPITOLUL VI – EDUCATIE, CULTURA, SANATATE

In anul scolar 2001-2002 invatamantul in judetul Ialomita a dispus de o infrastructura institutionala formata din 106 gradinite, 139 scoli primare si gimnaziale, 17 licee si o unitate de invatamant postliceal si de maistrii.

Pentru ingrijirea sanatatii populatiei din judet, reteaua institutionala era formata in anul 2002 din 18 unitati sanitare in sectorul public, din care: 2 crese, 4 dispensare medicale, 1 policlinica si 6 farmacii, iar in sectorul privat din 100 unitati sanitare, din care: 14 cabinete medicale, 13 cabinete stomatologice, 3 laboratoare medicale, 4 laboratoare tehnica dentara, 35 farmacii, 28 puncte farmaceutice, 2 depozite farmaceutice si un centru medical.

In sectorul sanitar public, prestarile de servicii sanitare sunt asigurate de 262 medici, 43 stomatologi, 3 farmacisti si 1127 personal sanitar mediu, iar sectorul privat este asigurat prin servicii prestate de 14 medici, 6 stomatologi, 40 farmacisti si 61 personal sanitar mediu.

Cultura a dispus in anul 2002 de o infrastructura institutionala formata din 47 camine culturale, 4 case de cultura, un centru cultural – Centrul Cultural UNESCO – Ionel Perlea, si un numar de 54 de biblioteci.

CAPITOLUL VII – DEZVOLTARE LOCALA SI REGIONALA

Cadrul general al problematicii integrarii europene se reflecta la nivel teritorial prin construirea marilor culoare de transporturi rutiere si ferate transcontinentale, prin intierea unor sisteme de colaborare regionale si prin diferite categorii de masuri in vederea reducerii decalajelor si diferentelor (privind legislatia, structurile institutionale, de gestiune si de parteneriat, privind privatizarea si restructurarea sectoriala, etc.).

Este de mentionat faptul ca importanta acordata de Uniunea Europeana dezvoltarii regionale se manifesta intr-o etapa situate dupa stadiul in care problemele strategice si prioritare la nivelul macristructurilor si in special a infrastructurii tehnice fusesera deja rezolvate la nivelul fiecareia dintre tarile member. In aceste tari a avut loc, de exemplu, constituirea in timp intr-o structura coerenta si prin interconditionari complexe a retelei de orase si a armaturii teritoriale a cailor de circulatie si transporturi. Aceasta echilibrare a dezvoltarii este inca departe de a fi rezolvata pe ansamblul tarii noastre.

In acest context, judetul Ialomita a reusit sa acceseze fodurile de preaderare la U.E., in acest moment fiind in curs de derulare:

3. PROGRAMUL SAMTID

-reabilitarea sistemului de alimentare cu apa in localitatile urbane ale judetului:

Pentru alte investitii de infrastructura au fost intocmite proiecte de infiintare distributie gaze naturale, in vederea concesionarii serviciului cu partenerii private astfel:

Proiectele de infrastructura din mediul urban sunt proiecte ce vizeaza sistemele de alimentare cu apa potabila, reabilitarea si optimizarea statiilor de epurare, a sistemelor de canalizare, amenajari ale rampelor de gunoi, etc. astfel:

CAPITOLUL VIII – CONCLUZII

Situatia judetului Ialomita

Aspecte favorabile

in Regiunea Sud, pe cursul inferior al Ialomitei – zona de campie;

importante noduri de cale ferata (Urziceni, Fetesti, Tandarei), magistrala Bucuresti – Constanta;

potential balneo – climacteric: Amara, Fundata;

unul din judetele cu solul cel mai fertil – cernoziom.

Aspecte defavorabile

dependenta de investitii externe pentru retehnologizarea capacitatilor de productie existente;

prezenta inca limitata a marilor investitori strategici si in general o pondere foarte mica a capitalului strain in retehnologizarea intreprinderilor, in comparative cu alte judete ale tarii;

insuficienta punere in valoare in scop promotional a potentialului existent;

situarea in una dintre cele mai putin dezvoltate subregiuni ale Romaniei, avand probleme complexe;

pierderea sansei de a constitui centrul administrativ logistic al regiunii.

RELAȚIA PLAN DE AMENAJARE A JUDETULUI–

STRATEGII ȘI PROGRAME DE DEZVOLTARE

CONTEXT NAȚIONAL

Conform Legii nr. 350 din 6 iulie 2001, privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie:

-globală, urmărind coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu integrat;

-funcțională, trebuind să țină seama cadrul natural și construit, bazat pe valori de cultură și interese comune;

-prospectivă, trebuind să analizeze tendințele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor și intervețiilor economice, ecologice, sociale și culturale, și să țină seama de acestea în aplicare;

-democratică, asigurînd participarea populației și a reprezentanților ei politici la adoptarea deciziilor.

Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice și culturale, stabilite la nivel național și local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale țării, urmărindu-se creșterea coeziunii și

eficienței relațiilor economice și sociale dintre acestea.

Activitatea de amenajare a teritoriului se exrcită pe întregul teritoriu al României, pe baza principiului ierarhizării, coeziunii și integrării spațiale, la nivel național, regional și județean.

Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:

dezvoltarea economică și socială echilibrată a regiunilor și zonelor, cu respectarea specificului acestora;

îmbunătățirea calității vieții oamenilor și colectivităților umane;

gestionarea responsabilă a resurselor naturale și protecția mediului;

utilizarea rațională a teritoriului.

Planul de Amenajare al Județului este un ansamblu de studii referitoare la o suprafață de teren definită, prin care se stabilesc, pe baza analizei muloticriteriale a situației existente, obiectivele, acțiunile și măsurile care se adoptă pe o perioadă determinată; aceasta orientează aplicarea unor politici la nivel național și zonal, în domeniul organizării spațiului din teritoriul studiat. Prin planul de amenajare a teritoriului se urmărește optimizarea utilizării resurselor naturale ale solului și subsolului, a resurselor de muncă și a modului de repartiție a populației,în scopul asigurării unui echilibru permanent între modul de valorificare a acestora și condițiile de protecție a mediului natural, în concepția dezvoltării durabile a teritoriului și localităților.

METODOLOGIE

Pentru elaborarea strategiei de dezvoltare s-a utilizat o metodologie care a fost recomandată țărilor care fac parte din Uniunea Europeană pentru planurile de dezvoltare a localităților având până la 500000 locuitori. Schematic,metodologia de elaborare a strategiei cuprinde urmatoarea succesiune de faze:

Conform acestei metodologii, în prezenta fundamentare a temei Planului de Amenajare a Județului Ialomița sunt abordate primele faze pentru formularea obiectivelor generale care urmează a fi adoptate , și considerate ca parte integrantă a temei.

În cadrul primei părți vor trebui aduse,desigur,încă unele completări, reactualizări și precizări spațiale ale datelor privind situația existentă , iar în propunerile continue în partea a doua vor trebui evidențiate modalitățile prin care se răspunde tehnic la obiectivele de dezvoltare și vor fii schițate suplimentar și acele măsuri care condiționează aplicarea acestora.

2 FACTORI EXOGENI CARE INFLUENȚEAZĂ DEZVOLTAREA

Factorii exogeni descriși în continuare reprezintă fenomene cu caracter global care se recuperează până la nivelul local și care au ,fiecare, o anumită evoluție a modului lor de manifestare în timp. Pentru precizarea corelațiilor probabile în spațiu și timp ale acțiunii acestei categorii de factori de care este absolută nevoie pentru întemeierea prognozelor de dezvoltare pe termen mediu și lung, în cazul concret al județului Ialomița, s-a ținut seama de:

particularitațile datorate localizării geografice;

condiționările impuse de perioada economiei planificate;

fenomenele care însoțesc actuala perioadă de tranziție;

similaritățile și diferențele de evoluție în raport cu tendințele majore ale dezvoltării- județele cu caracteristici similare de dezvoltare din România;

o componentă subiectivă privind viitorul spre care se aspiră și care este capabilă să mobilizeze voința politică și energia locuitorilor.

Palierele pe care se manifestă factorii exogeni sunt:

–nivel internațional;

–nivel regional-european;

–nivel național;

d -nivel regional-interjudețean;

e –nivel județean;

f –nivel periurban;

g –nivelul teritoriilor administrative ale localotăților.

Dintre aceste paliere, cel mai puțin cunoscute ca tendințe majore sunt: e. –nivelul județean – datele necesare fiind suplinite parțial prin documentații la scară superioară (d), inferioară (f) și prin investigații realizate cu ocazia acestui studiu de către elaboratorii temei.

Tendințe actuale privind dezvoltarea

Internaționalizarea producției de bunuri și servicii

După ce în decursul istoriei au avut loc, pe rând, internaționalizarea schimburilor de bunuri și internaționalizarea operațiunilor financiare, secolul XX și în special ultimele decenii marchează internaționalizarea producției de bunuri și de servicii (altele decât cele comerciale), devenită posibilă datorită progreselor tehnologice și în special a celor din domeniul informatizării și telecomunicațiilor. Pe fondul creșterii volumului și valorii produselor au loc astfel demasificarea producției industriale, scăderea forței de muncă din procesele direct productive, în paralel cu creșterea celei ocupate în serviciile aferente activităților productive, creșterea transporturilor, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, etc.

Efecte cu caracter general:

creșterea competiției pentru atragerea investitorilor în care un rol principal îl au:

-piața forței de muncă, piața de desfacere și piața resurselor;

-situarea localității în proximitatea unei infrastructuri de circulație și transporturi rapide, de preferință constituită din mai multe tipuri diferite de căi de comunicații;

-existența unei baze de cercetare și de învățământ superior;

-prestigiul orașului, existența unui renume de „excelență”, indiferent în ce domeniu;

-calitatea mediului natural și construit sub aspect fizic și estetic;

-importanța valorilor de patrimoniu și atractivitatea lor pentru turismul urban;

-viața culturală și convivialitatea locuitorilor.

Situația județului Ialomița:

aspecte favorabile:

-în Regiunea Sud, pe cursul inferior al Ialomiței – zona de câmpie;

-importante noduri de cale ferată (Urziceni, Fetești, Țăndărei), magistrala cf București – Constanța;

-potențial balneo-climateric – Amara, Fundata;

-unul din județele cu solul cel mai fertil – cernoziom.

aspecte defavorabile:

-dependența de investiții externe pentru retehnologizarea capacităților de producție existente;

-prezența încă limitată a marilor investitori strategici și în general o pondere foarte mică a capitalului străin în retehnologizarea întreprinderilor, în comparație cu alte județe ale țării;

-insuficienta punere în valoare în scop promoțional a potențialului existent;

-situarea în una dintre cele mai puțin dezvoltate subregiuni ale României, având probleme complexe;

-pierderea șansei de a constitui centrul administrativ logistic al regiunii.

Procesul de terțiarizare al economiei

Bazat pe o dezvoltare tehnologică caracterizată prin intrarea în era post-industrială , a informatizării, trecerea de la dominanta în economie a activităților din sectoarele primar(agricultura și silvicultura) și secundar(industrie și construcții) la cea a activităților terțiare(servicii) constituie cel mai important fenomen economic al sfârșitului de secol.

Efecte cu caracter general

scăderea forței de muncă ocupate în sectoarele primar(agricultură,silvicultură) și secundar(industrie,construcții), pe fondul creșterii și diversificării producției și al dezvoltării, pe de o parte, a fermelor familiale/exploatațiilor agricole eficiente în suprafața de minim 20-35 hectare,iar, pe de altă parte, a industriei mici și mijlocii dar bazate pe tehnologii avansate

creșterea ponderii forței de muncă ocupate în sectorul terțiar(al serviciilor) în care se constată o subdivizare între terțiarul superior format din activități de susținere a ramurilor economice (sedii de companii, birouri de management, consultanță specializată, cercetare-dezvoltare și învățmânt superior, proiectare, expertizare, media etc.), administrație publică, activități financiar-bancare, transporturi și telecomunicații și între serviciile curente pentru populație(a căror pondere rămâne la circa o treime din cea a terțiarului)

creșterea rolului cercetării și învățământului superior în procesul de dezvoltare

apariția sau consolidarea unor tipuri de funcțiuni urbane având un comportament spațial specific, cum sunt centrele comerciale și de afaceri, parcurile de activități, parcurile științifice, zonele de activități mixte, polii terțiari bazați pe noduri interconectate de infostructură racordate la sisteme internaționale, ariile funcționale de transfer între circulația de tranzit și cea locală etc.

Apariția în multe orașe, ca prioritară, a problemei reabilitării terenurilor și clădirilor părăsite de industriile care și-au încetat activitatea, pentru a deveni atractive pentru promotorii de noi investiții

Situația județului Ialomița

aspecte favorabile

-existența unor capacități industriale capabile să asigure prelucrarea materiei prime

-existența unei cereri mari de cadre calificate în învățământ , cercetare, economie

-existența unor activități industriale viabile

-existența rețelei de fibră optică

aspecte defavorabile

-situarea ca pondere a sectorului terțiar în structura ocupațională a populației(23,8%) sub media pe țară-28,4% și sub nivelul județelor Prahova 27,1% și Argeș 26,6%;Buzău 24,3%,Călărași 19,2%;

-existența unei ponderi încă prea scăzute a activilor ocupați în comerț, finanțe-bănci, administrație publică, servicii superiore, învățământ și sănătate;

-menținerea unei ponderi ridicate de activi ocupați în sectorul primar – agricultura (62,9%) media pe țară fiind de 33,6%;

-inexiztența unor forme moderne de asociere sau grupare spațială a diferitelor funcțiuni.

Urbanizarea ca proces de creștere a ponderii populației urbane în totalul populației

Efecte cu cararcter general:

manifestarea procesului în prima sa parte, până la atingerea ponderii ce cca 50% populație urbană a avut loc prin creșterea rapidă a orașelor mari și mijlocii, pe baza migrației de la rural la urban, în paralel cu o creștere demografică ridicată, cu un intens proces de industrializare. După acest prag, odată cu progresele tehnologice din industrie și cu începutul terțiarizării, în paralel cu ridicarea generală a nivelului de trai și de instruire, precum și cu scăderea sporului demografic, urbanizarea se exprimă prin „exportul” acesteia de către orașele mari în teritoriul înconjurător, prin formarea unor aglomerații sau a unor culoare urbanizate în lungul principalelor căi de comunicație. Inițial, fenomenul a fost cauzat de șansa de continuare a dezvoltării industriale prin dislocări sau expansiuni ale unităților în arii cu terenuri și forță de muncă mai accesibile, dar și ca exod al locuitorilor, aparținând clasei de mijloc în cartiere și localități suburbane mai puțin aglomerate și poluate. Reversul procesului a constat în decăderea și depopularea teritoriilor rurale izolate de principalele căi de comunicații;

orașele mari continuă să fie atractive și la niveluri ridicate de urbanizare, multe orașe cunoscând în prezent ritmuri ridicate de creștere prin migrații urbane – urban datorită oportunităților pentru activități terțiare, datorită calităților ambientale și unor efecte defavorabile mai limitate ale procesului de dezindustrializare; aceasta, spre deosebire de orașele foarte mari, multimilionare, care cresc mai moderat (datorită unui ridicat consum de energie pentru gestionare, care reduce „creativitatea” în dezvoltare) sau scad pe baza unor politici deliberate.

Situația județului Ialomița:

aspecte favorabile

-în raport cu stadiul actual al urbanizării din țara noastră, regiunea sud, în care se află județul are un nivel mediu de urbanizare (în conformitate cu Cartea Verde, privind Politica de Dezvoltare Regională în România), dar sub cel prognozat de către ONU a fi atins în țara noastră în anul 2005.

aspecte defavorabile

-existența în apropiere a unora dintre județele cu un grad redus de dezvoltare cu caracteristici similare în ceea ce privește urbanizarea;

-existența unui dezechilibru, indicele global de dezvoltare și gradul de urbanizare;

-insuficienta pătrundere în rural a micii industrii de prelucrare a produselor agricole și a serviciilor pentru susținerea agriculturii.

2.1.4 Adoptarea principiilor dezvoltării durabile în vederea satisfacerii necesităților actuale în spiritul solidarității cu generațiile viitoare

Efecte cu caracter general:

extinderea problematicii dezvoltării ca orizont temporal la cca 25 ani în vederea evitării luării unor decizii pe termen scurt și mediu care ar putea produce blocaje și disfuncționalități ulterioare;

stabilirea deciziilor privind intervențiile în cadrul construit și natural cu luarea în considerație simultan a aspectelor economice, ecologice și estetice;

gestiunea mai rațională a resurselor naturale, artificiale și umane;

asigurarea calității condițiilor socio-umane;

protecția mediului și reailitarea peisajului degradat;

protecția patrimoniului construit și a peisajului.

Situația județului Ialomița

aspecte favorabile

-existența și competența Agenției pentru Protecția Mediului.

aspecte defavorabile

-legislație incompletă, structuri de aplicare a legislației insuficiente, fonduri insuficiente;

-limitarea majorității studiilor de fundamentare la orizontul duratei se 7-10 ani de valabilitate a planurilor urbanistice generale, în condițiile în care astfel de prognoze sunt curent extinse la orizontul 2025 și absența unor programe de corelare pe domenii specifice și globale;

-absența unor informații complete necesare bunei gestionări de către administrație asupra situației activităților economice, asupra echipamentelor publice, asupra locuințelor (inclusiv a celor sociale), asupra stării de infracționalitate

-dificultăți majore, dar de etapă în retehnologizarea sau relocalizarea intreprinderilor poluante;

-riscuri naturale în perspectiva de a fi activate de intervenții antropice

2.2 Tendințe de dezvoltare favorizate de integrarea în Uniunea Europeană

Cadrul general al problematicii integrării europene se reflectăla nivel teritorial prin constituirea marilor culoare de transporturi rutiere și ferate transcontinentale, prin inițierea unor sisteme de colaborare regională și prin diferite categorii de măsuri în vederea reducerii decalajelor și diferențelor(privind legislația, structurile instituționale, de gestiune și de parteneriat, privind privatizarea și restructurarea sectorială etc.).

Este de menționat faptul că importanța acordată de Uniunea Europeană dezvoltării regionale se manifestă într-o etapă situată după stadiul în care problemele strategice și prioritare la nivelul macroconstructorilor și în special a infrastructurii tehnice fuseseră deja rezolvate la nivelul fiecăreia dintre țările membre. În aceste țări a avut loc, de exemplu, constituirea în timp într-o structură coerentă și prin intercondiționări complexe a rețelei de orașe și a armăturii teritoriale a căilor de circulație și transporturi. Această echilibrare a dezvoltării este încă departe de a fi rezolvatăpe ansamblul țării noastre.

Situația județului Ialomița:

aspecte favorabile

Județul ar putea să beneficieze de următoarea conjunctură favorabilă:

-participarea la relațiile regionale stabilite în cadrul CEFTA și a trilateralelor Polonia –România-Ucraina și Republica Moldova-România-Ucraina( inclusiv euroregiunile Prutul Superior și Dunărea de Jos), România-Bulgaria-Grecia și România-Bulgaria-Turcia, în condițiile în care Ialomița este prevăzută ca fiind canal navigabil și cu un efort de susținere a exportului de produse agricole;

3 VIITORUL POSIBIL

–afirmarea în rețeaua europeană prin dezvoltarea unor activități cu caracter internațional;

–atragerea unor instituții și organisme extrateritoriale legate de organizarea și funcționarea țării noastre în cel puțin una dintre Trilaterale(România-Austria-Ungaria);

–reactivarea instituțiilor de învățământ superior.

FACTORI ENDOGENI CARE INFLUENȚEAZĂ DEZVOLTAREA

Factorii endogeni luați în considerare ca importanți pentru viitoarea dezvoltare a județului Ialomița sunt următorii:(a) capacitatea de a face față competiției cu județele de aceeași categorie (în privința afirmării pe plan național și internațional, atragerii de investiții, activității ca mediu de viață, renumelui internațional al învățământului universitar, al unor manifestări culturale sau științifice și al turismului urban etc.);(b) voința de solidaritate cu teritoriile din aria de influență, a căror ridicare economică și socială va fi benefică și pentru județ;(c) capacitatea de a se exprima în relațiile teritoriale la scară națională și regionala printr-o strategie coerentă și o atitudine activă, chiar ofensivă.

5 EVOLUȚIA ÎN PERIOADA ECONOMIEI CENTRALIZATE

Dezvoltarea județului în perioada 1947-1989 se caracterizează prin efecte relativ la fel de defavorabile ale dezvoltării planificate a economiei ca în celelalte județe ale țării aflate în condiții similare de dezvoltare în sensul creșterii disproporționate a sectorului primar, contrar evoluției tehnologice și fără crearea unui sistem de colectare, și insuficienta exploatare a potențialului balnear.De asemenea există o mare disproporție în ceea ce privește nivelul de dezvoltare pe cele două maluri ale Ialomiței.

6 EVOLUȚIA ÎN 1989-1996/7

Cea mai mare parte a fenomenelor care însoțesc actuala tranziție se datorează în mare parte gradului ridicat, dar diferit de inerție al unor dezvoltări anterioare a căror manifestare în spațiu și în timp condiționează și vor condiționa și în viitor de decizii privind dezvoltarea județului. Aceste condiționări provin de la nivel teritorial-național, regional, ca și de la nivel județean.

Situația la scară națională

Fără a se putea face o comparație pe aceleași criterii utilizate anterior în capitolul 2.5.1, se constată că județul Ialomița în 1994 se situa în raport cu celelalte județe astfel:

-locul 37 ca număr de locuitori;

-locul 3 ca pondere a populației ocupate în sectorul primar cu 60,1% după Giurgiu 62,4% și Teleorman 61,5% (media pe țară 36,4%/1994);

-ultimul loc ca pondere a populației ocupate în sectorul secundar cu 16,1%(media pe țară 34,4%/1994);

-locul 31 ca pondere a populației ocupate în sectorul terțiar cu 23,8%(media pe țară 29,2%/1994);

-locul 32 ca speranță de viață cu 68,4 ani (media pe țară 69,4 ani);

-locul 38 după gradul de alfabetizare al populației adulte cu 94,5% (media pe țară 97%);

-rata șomajului 8,6% sub media pe țară 9,5%;

-locul 2 după rata mortalității infantile cu 29,2 după Botoșani 31,9 (media pe țară 21,2);

-locul 4 după ponderea populației fără acces la instalația de apă cu 70,3%(media pe țară 45,6%);

-locul 3 după populația ce revine la un medic 994 persoane, după Vaslui 1227 persoane și Tulcea 1003 persoane(media pe țară 565 persoane);

-locul 9 după populația ce revine la un cadru mediu sanitar cu 214 persoane (media pe țară 177 persoane).

6.2 Situația la nivel regional

În conformitate cu „Carta Verde” privind politica de dezvoltare regională în România elaborată în 1997 de către Guvernul României și Comisia Europeană, cu sprijinul Programului PHARE, județul Ialomița se afla situat în regiunea sud. După caracteristicile dezvoltării, județul intră în categoria ”dezvoltare foarte scăzută”, alături de județele Vaslui, Botoșani, Giurgiu, Teleorman, Călărași – situația pe țară.

În cadrul regiunii sud de dezvoltare din care face parte alături de județele Argeș, Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Călărași, indicele global al dezvoltării situează județul Ialomița pe locul 4 cu un scor de 41 după Prahova -58, Argeș -57, Dâmbovița -50(profilul unui județ este determinat pe baza scorurilor indicilor privind standardul de viață, infrastructura, dezvoltare economică și potențial demografic conf. Disparități Regionale în România – Politici Regionale PHARE)

7 CARACTERIZAREA STĂRII ACTUALE

Județul Ialomița se caracterizează în perioada 1989 – 1997 printr-o serie de procese și fenomene care sunt atât tipice perioadei de tranziție care marchează evoluția celorlalte județe din țară.

În cele ce urmează sunt prezentate numai unele dintre aspectele esențiale pentru înțelegerea demersului de evidențiere elementelor de strategie propuse.

Caracteristici și specificul zonei

Puncte tari – tradiția agricolă și potențialul reprezentat de lacurile terapeutice naturale;

Puncte slabe – structura proprietății și neutralizarea capacităților existente;

Oportunități – situarea geografică și existența unor programe de finanțare a burselor agricole;

Constrângeri – lipsa unor sisteme care să susțină și promoveze potențialul(învățământ, management), poluarea râului Ialomița;

Economia locală

Puncte tari – existența capacităților de producție pentru prelucrarea produselor alimentare, pentru îgrășăminte agricole, pentru nutrețuri;potențial legumicol. Existența industriilorprelucrătoare, chimică, ușoară, materiale de construcții; cerere mare de cadre calificate; tendința orientată spre retehnologizare;

Puncte slabe – randament scăzut, tehnologie depășită, neexploatarea sistemului de irigații, lipsa piețelor de desfacere; amplasare în urban, lipsa materiilor prime suplinită prin import, pierderea piețelor de desfacere, existența capacităților neutilizate, limitarea resurselor; deficit de locuri de muncă și absorbție lentă a șomerilor, industrie meșteșugărească –nefuncțională;

Oportunități – posibilități de prelucrare pentru ulei, zahăr, sfecla de zahăr în județele limitrofe; existența potențialilor investitori, posibilitatea de a accede pe alte piețe de desfacere;

Constrângeri – tehnologie depășită.

Infrastructura și mediul

Puncte tari – nod rutier și c.f. important – situare pe culoarul 4 rutier.

Existența stației de 400kV Gura Ialomiței – nod important în sistemul energetic.

Asigurarea telecomunicațiilor pe culoarul 4 de transport rutier. Sistem de fibră optică.

Puncte slabe – dezvoltare inegală a infrastructurii pe cele două maluri ale Ialomiței, existența a numeroase drumuri care necesită reabilitarea(impracticabile)/ drumuri de exploatare neîntreținute; căi ferate neelectrificate -70% sunt mai puțin dezvoltate nord – sud.

Inexistența rețelei de alimentare cu gaze naturale.

Apa este sulfuroasă, prezintă oxizi de fier, este mineralizată, există probleme de captare datorate structurii geologice.

Inexistența regularizărilor și îndiguirilor pe sectorul Dridu – Slobozia, dar existența zonelor inundabile; zone care se înzăpezesc ușor – Fundata, Sf. Gheorghe, Andrășești și Broșteni; zone greu accesibile – Maia, Brazi, Adâncata.

Oportunități – Existența unor importante noduri feroviare – Fetești, Urziceni, Țăndărei.

Traversat de magistrale de transport gaz, petrol, benzină.

Constrângeri – situarea geografică determină orientarea est – vest. Lipsa portului. Diminuarea fluxului de marfă datorită triajului Ciulnița. În partea de est – lipsa posibilității de alimentare cu gaze.

8 DIAGNOSTIC ȘI IDENTIFICAREA OBIECTIVELOR

8.1 Diagnostic general

În raport cu celelalte județe ale României cu care va intra în competiție, județul Ialomița prezintă o serie de premise de dezvoltare contradictorii:

8.1.1 Aspecte favorabile

o poziție geografică favorabilă dezvoltării activităților de tip transfer, tranzit, dispecerat; (Ialomița navigabilă);

o cerere mare de cadre calificate;

accesul la sisteme moderne de telecomunicații;

atractivitate pentru turismul balnear și de afaceri în condițiile susținerii pct.1;

legături bune cu zonele situate în partea de nord și vest (Moldova și Transilvania);

Aspecte defavorabile

grad redus de dezvoltare a infrastructurii;

situarea în categoria județelor slab dezvoltate – printre zonele sărace ale țării;

incertitudini în atragerea instituțiilor naționale care în viitor vor face obiectul descentralizării, precum și a investitorilor străini( viitorul centru regional va fi la Alexandria);

în lipsa unor suficiente oferte de investiții de capital în retehnologizare și în înființareade noi unități productive, politica județeană nu poate încă să protejeze județul de orientări contrare vocației și aspirațiilor sale funcționale; de asemenea încă nu poate influența reconversia unor industrii cu mare inerție față de restructurare;

insuficienta afirmare pe plan național și internațional a uneia sau mai multor categorii de produse (pierderea piețelor de desfacere);

absența unei infrastructuri suficient de atractive pentru introducerea în circuitul manifestărilor internaționale care au și un rol promoțional, de atragere a investitorilor (conferințe, manifestări expoziționale etc.);

8.2. Orientări dominante

În scopul potențării avantajelor și a diminuării dezavantajelor și riscurilor previzibile sunt necesare:

o atitudine ofensivă în sensul exprimării politicilor locale și dezideratelor locuitorilor privind:

-ameliorarea infrastructurii teritoriale de căi de comunicație;

-competiția cu alte județe;

-rolul teritorial al județului;

-solidaritatea teritorială cu județele cu care a avut relații tradiționale de cooperare;

dezvoltarea învățământului superior și cercetării;

crearea unor <structuri de așteptare> pentru acele categorii de noi activități care se anticipează a fi convergente cu caracterul județului și a căror comportament spațial urmează a se modifica;

crearea unor < structuri de primire> pentru atragerea populației migrante;

PROBLEME SCOP OBIECTIVE PRIORITĂȚI

STRATEGICE

Încurajarea și asistarea dezvoltării afacerilor

Obiectiv: să stimuleze crearea și dezvoltarea afacerilor mici și mijlocii și prin aceasta să sporească numărul și tipurile de locuri de muncă.

Măsura A: Încurajarea dezvoltării afacerilor noi

încurajarea dezvoltării spiritului antreprenorial și a apariției de noi firme prin asigurarea accesului la informație, la credite, la pregătire managerială și identificarea afacerilor viabile;

susținerea financiară a începătorilor;

furnizarea de informație și consiliere;

asistența în obținerea consultanței;

consultanță de marketing;

pregătire managerială;

Măsura B: Sprijinirea dezvoltării afacerilor existente

sprijin financiar pentru dezvoltarea IMM;

furnizarea de informații de afaceri și consultanță;

pregătire de management;

asistență în obținerea consultanței;

asistență în marketing inclusiv exportul.

Măsura C: Furnizarea/asigurarea premizelor de dezvoltare

evaluarea terenurilor disponibile și asigurarea informațiilor de bază privind terenurile disponibile, precum și diseminarea acestora;

asigurare spații pentru seminarii, întâlniri de lucru, mici centre de afaceri;

îmbunătățirea calității terenurilor industriale libere – echipare și asigurarea acceselor.

Măsura D: Dezvoltarea infrastructurii

dezvoltarea unor scheme reduse ca amploare de acces către puncte turistice sau economice;

dezvoltarea/modernizarea unor drumuri de acces în corelare cu A și B.

Măsura E: Încurajarea investițiilor

marketing pentru posibilitățile de afaceri în zonă.

Diversificarea agriculturii

Obiectiv : să sprijine agricultura și activitățile conexe în procesul de adaptare și diversificare a activității lor în scopul creării de noi locuri de muncă și de a spori veniturile localității

Măsura A: Dezvoltarea unităților existente

monitorizarea poluării mediului și reducere;

monitorizare dezvoltare evoluție afaceri în zonă;

servicii de consultanță – evaluare a personalului și găsire de noi piețe;

evaluare nevoie de pregătire profesională.

Măsura B: Dezvoltarea infrastructurii

evaluare grad utilizare construcții;

consultanță pentru punerea în valoare a potențialului;

monitorizare terenuri disponibile dezvoltare afaceri noi.

Măsura C: Turism rural

sprijin financiar – încurajare diversificare activități;

pregătire de management, marketing – seminarii;p

stimulare apariție rețea activități relaționale;

marketing pentru atragere clienți.

Măsura D: Diversificarea culturilor și a producției

identificare noi piețe export;

proiecte cercetări culturi alternative.

9.3 Încurajarea dezvoltării resurselor umane

Obiectiv: promovarea investițiilor în dezvoltarea resurselor umane și asigurarea accesului la un loc de muncă mai bine plătit

Măsura A: Calificare și recalificare

pregătire în licee și școli profesionale – profile și domenii de pregătire;

sprijin activități formare de formatori și consultanță;

încurajarea investitorilor în dezvoltarea programelor de pregătire profesională;

recalificarea lucrătorilor existenți;

recalificare șomeri;

pregătire pentru activități sociale;

Măsura B: Îndrumare pentru schimbarea profesiei

a) recalificarea celor în sectoare afectate de șomaj;

b) adulți tineri și șomeri;

c) cei care se întorc în câmpul muncii.

Măsura C: Dezvoltarea mecanismelor de acces la instruire

facilități de transport;

dezvoltare sistem de instruire în localități rurale;

dezvoltare/ educație învățământ superior în zonă;

dezvoltare sistem informare/ posibilități de instruire/ finanțare/ angajare.

Măsura D: Dezvoltare comunitară

sprijin pentru informare , pregătire, consultanță de către comunitățile locale;

posibilități de recreere;

transport în comun.

Dezvoltarea activităților culturale și de recreere

Obiectiv: utilizarea condițiilor oferite de cadrul natural pentru dezvoltarea activităților de recreere și astfel pentru creșterea numărului de locuri de muncă în zonă

Măsura A: Valorificarea potențialului natural și construit

punere în valoare a monumentelor;

stimulare/ sprijinire evenimente locale;

proiecte ridicare calitate mediu construit și natural;

modernizare străzi;

sprijin pentru dezvoltarea facilităților pentru vizitatori.

Măsura B: Consultanță și pregătire de specialiști

activități perfecționare personal existent în turism;

consultanță în afaceri.

Măsura C: Publicitate (marketing) și informare

promovare imagine în afara județului.

Măsura D: Spații de cazare

consultanță și sprijin pentru îmbunătățirea spațiilor existente;

sprijin cazare în ferme.

. Încurajarea activităților de transfer de tehnologie

Obiectiv: încurajarea transferului de tehnologie pentru dezvoltarea intreprinderilor mici și mijlocii, agricultură și pentru protecția mediului

Măsura: Transfer de tehnologie

identificare și diseminare informații existente în institutele de învățământ superior;

îmbunătățire legături mediul economic – mediul academic;

diseminare informații în cercurile de afaceri;

dezvoltare sistem local de acces la informații.

Analizând relația dintre planurile de amenajarea teritoriului și strategiile și programele de dezvoltare locală, rezultă PUNCTELE TARI, PUNCTELE SLABE ȘI OPORTUNITĂȚILE.

PUNCTE TARI

stabilirea unor strategii de dezvoltare locală;

formularea și aplicarea politicilor de dezvoltare locală în scopul amenajării teritoriului localităților;

selectarea de către autoritățile locale din mai multe variante a acelei alternative de dezvoltare care va face obiectul Planului Urbanistic General;

stabilirea unor strategii de dezvoltare regională;

procesarea digitală și arhivarea magnetică va fi utilizată pentru: crearea băncii de date privind dezvoltarea teritoriului; susținerea deciziilor autorităților locale în privința problemelor de dezvoltare socio-economică și urbanistică.

PUNCTE SLABE

politicile de dezvoltare locală sunt rupte de evaluarea resurselor economice și financiare ale autorităților locale;

nu are consensul comunităților locale din teritoriul respectiv deși există etapa de consultare a populației în derularea procesului de aprobare a documentației

timpul necesar elaborării și obținerii avizelor și acordurilor necesare este suficient de lung , astfel încât de multe ori datele sunt depășite;

nu cuprinde proceduri administrative de implementare și planuri de acțiune.

OPORTUNITĂȚI

dezvoltare parteneriate;

planificare strategică pe termen mediu și lung;

delimitarea clară a competențelor diverselor structuri locale;

creșterea competenței manageriale;

îmbunătățirea cooperării inter – instituționale.

AMENINȚĂRI

atitudini diferite între actorii centrali și locali;

lipsa încrederii;

legislație în schimbare;

pregătirea profesională a funcționarilor publici.