Bază DE Date Pentru Gestionarea Informației LA Nivelul Unei Clase DE Elevi

UNIVERSITATEA ”VASILE ALECSANDRI”

FACULTATEA DE INGINERIE

CONVERSIE PROFESIONALĂ

INFORMATICĂ

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Absolvent, Profesor coordonator,

Bîrlădeanu ( Sandu) Daniela Prof. dr.ing Culea George

2016

UNIVERSITATEA ”VASILE ALECSANDRI”

FACULTATEA DE INGINERIE

CONVERSIE PROFESIONALĂ

INFORMATICĂ

BAZĂ DE DATE PENTRU GESTIONAREA INFORMAȚIEI LA NIVELUL UNEI CLASE DE ELEVI

Absolvent, Profesor coordonator,

Bîrlădeanu ( Sandu) Daniela Prof. dr. ing. Culea George

2016

CUPRINS

Argument………………………………………………………………………….4

CAPITOLUL 1……………………………………………………………………5

ELEMENTE DE TEORIE SPECIFICE

CAPITOLUL 2…………………………………………………………………….8

PREZENTAREA ȘI IMPLEMENTAREA APLICAȚIEI

2.1. Crearea catalogului (Baza de date)……………………………………….8

2.2 Crearea unui tabel în Access…………………………………….9

2.3. Crearea constrângerilor…………………………………………12

2.4. Crearea relațiilor…………………………………………………………………16

2.5. Crearea unei interogari………………………………………….21

2.6. Crearea unui raport……………………………………………………………..28

2.7. Crearea unui raport. Formatarea condiționată…………………31

2.8. Crearea unui Formular…………………………………………..34

2.9. Crearea unei Switchboard……………………………………….44

CONCLUZII………………………………………………………………………54

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………….55

ARGUMENT

O dezvoltare rapidă din ultima perioadă a resurselor software și hardware din domeniul tehnologiei și informației, a condus la o mai bună comunicare și un acces mult mai rapid la toate categoriile de date și informații.

Pe vremuri evidențele erau înregistrate pe hârtii, scrise de mâna sau scrise cu dactilograful. Un mare minus al acestei metode este că acele hârtii se uzau cu timpul, sau pur și simplu se pierdeau. Inventarea calculatorului a reprezentat un mare puls în acest domeniu, precum și în alte domenii.

Oamenii nu mai erau nevoiți să-și țină datele și informațiile pe hârtii, deoarece pur și simplu le introduceau în calculator și le salvau pe discul magnetic al acestuia. Și așa datele erau într-un loc mai sigur, securizat, unde nu se deteriorau, nici nu se pierdeau iar accesul la ele îl aveau doar acele persoane care erau desemnate pentru utilizarea și stricta securitate a discului magnetic.

Prezenta lucrare este realizată în Microsoft Office Access 2007 și cuprinde destul de detaliat aspecte teoretice și practice ale modalităților de concepere și implementare a aplicației. Lucrarea este structurată în 2 capitole, fiecare capitol, la rândul lui având mai multe subcapitole.

Studiul bazei de date este important chiar dacă suntem niște utilizatori obișnuiți sau experți IT, deoarece acest domeniu are o importanță deosebită la ora actuală.

Vom începe cu o bază de date concepută de la zero discutând în mare despre aceasta, ce reprezintă, la ce se folosește și o să realizăm componentele din interiorul bazei de date.

Prin această lucrare vreau să realizez o bază de date în Microsoft Office Access 2007 pentru organizarea și colectarea informațiilor referitoare la situația elevilor dintr-o clasă.

CAPITOLUL 1

ELEMENTE DE TEORIE SPECIFICE

Baza de date este un instrument în care se poate colecta și organiza informațiile. Ea pote stoca informații despre persoane, produse, comenzi sau orice formă de informație. Prima data bazele de date sunt sub formă de liste în editoare de texte sau foi de calcul. Datele introduse devin greu de înțeles în aceasta forma de lista, iar posibilitățile de a căuta și a extrage date pentru modificare sunt limitate. La detectarea acestor probleme, se recomandă transferul informațiilor într-o bază de date realizată intr-un sistem de gestionare al bazelor de date (DBMS), cum ar fi Microsoft Office Access 2007. Bazae de date computerizate sunt asemănătoare unui container de obiecte. Aceastea pot conține mai multe tabele. Putem avea un sistem de urmărire al inventarului care să conțină trei tabele cea ce nu reprezintă trei baze de date, ci o bază de date ce conține trei tabele. Excepții fac atunci când a fost proiectată în mod special pentru utilizarea datelor sau codurilor din altă sursă, o bază de date va stoca tabelele sale într-un singur fișier, împreună cu alte obiecte, cum ar fi formulare, macrocomenzi, module și rapoarte. Aceste baze de date create în format Microsoft Access 2007 vor avea extensia .accdb, iar cele create în formatele precedente Access au extensia .mdb. Se poate utiliza Access 2007 pentru a creea fișiere în formate anterioare (de exemplu, Access 2000 și Access 2002-2003). Componentele unei baze de date Access Descriem părțile componente ale unei bază de date Access obișnuită. Tabelul Este asemănător ca aspect cu o foaie de calcul, în sensul că vor fi stocate în rânduri și coloane. Astfel, este mai ușor să se importe o foaie de calcul într-un tabel dintr-o bază de date. Diferența dintre cele două constă în modul în care se ordonează datele. Pentru a ușura la maxim o bază de date, acesta trebuie să fie organizată în tabele, pentru a nu se produce redundanțe. Dacă vom stoca datele despre elevi, fiecare elev ar trebui să fi introdus o singură dată într-un tabel care configurat să conțină numai datele elevilor. Datele despre produse se vor stoca într-un tabel separat, iar datele despre filiale se vor stoca în alt tabel. Acest proces este denumit normalizare. Îuntr-un tabel rândurile se numesc înregistrare. Ele reprezintă locul în care se stochează elemente informaționale individuale. Fiecare fiind compusă dintr-unul sau mai multe câmpuri. Câmpurile corespund coloanelor din tabel. De exemplu, este posibil să dețineți un tabel denumit "Clasa", unde fiecare înregistrare (rând) conține informații despre diferite clase, iar câmpurile (coloanele) conține un tip diferit de informații, cum ar fi elevii, notele elevilor, adresa, etc. Câmpurile trebuie să aibă un anumit tip de date, fie că este text, dată sau oră, număr sau alt tip de date. Un alt mod de a exemplifica înregistrările și câmpurile este imaginând un catalog de fișe al unei biblioteci. Fiecare fișă din catalog corespunde unei înregistrări din baza de date. Elementele informaționale dintr-o fișă (autori, titluri etc.) corespunde unui câmp din baza de date. Formularele Mai poartă numele de "ecrane de introducere de date". Reprezintă interfața care se folosește pentru a utiliza date care conțin butoane de comandă ce execută anumite comenzi. Putem creea o bază de date ce nu necesită formulare, înlocuind informațiile din foile de date ale tabelelor. Mulți utilizatori preferă să folosească formulare pentru introducerea, vizualizarea și editarea informațiilor din tabele. Ele prezintă o formă ușoară de utilizat pentru lucrul cu date și în care se mai pot adăuga elemente funcționale, cum sunt butoanele de comandă. Putem programa butoanele să determine ce date să apară în formular, să deschidă alte formulare sau rapoarte sau să efectueze diverse alte activități. De exemplu, este posibil să aveți un formular « formulare comenzi » în care să se lucraze cu datele comenzilor. Acesta poate avea un buton care deschide un formular de comandă în care se poate introduce o comandă nouă pentru acea comandă. Aceste formulare permit, să se controleze modul în care utilizatorii interacționează cu datele din baza de date. Aveți posibilitatea să creați un formular care afișează numai anumite câmpuri și permite efectuarea numai a anumitor operațiuni. Astfel, se protejează datele și se asigură faptul că datele se introduc corect. Rapoartele Pot fi foosite pentru prezentarea și sintetizarea datelor. Ele răspund de regulă unui anumit set de întrebări, cum ar fi –Care au fost mediile elevului semestrul acesta? Ori –Din ce clase fac parte elevii noștri? Ele pot prezenta informațiile în cel mai corect mod posibil. Rapoartele pot fi deschise oricând și acestea vor afișa mereu datele actualizate din baza de date. Acestea sunt creeate de obicei pentru a fi imprimate, dar pot fi urmărite și pe ecran și pot fi trimise în alt program sau ca email. Interogările Pot realiza multe funcții diverse. Obiectul principal al interogărilor constă în găsirea unor date din tabele. Datele vizualizate în urma interogărior se regăsesc în mai multe tabele, ce permit observarea lor într-o foaie de date. Dacă nu doriți să vedeți toate înregistrările odată, interogările permit să adăugăm criterii pentru filtrarea acelor informații și de a vizualiza datele căutate. Acestea sunt folosite de obicei ca sursă de înregistrare pentru rapoarte și formulare. Ele pot modifica informațiie aflate în tabelele prin intermediul foii de date a interogării. Dacă lucram într-o interogare actualizabilă, trebuie sa știm că modificările se efectuează de fapt în tabele, nu doar în foaia de date a interogării. Acestea se clasifică astfel: interogări de selectare și interogări de acțiune. Interogarea de selectare cumulează informațiile oferindu le utilizatorior. Rezultatele se pot vizualiza pe ecran, se pot imprima sau se pot copia în clipboard. Putem de asemenea să utilizam datele unei interogări ca sursă de înregistrări pentru un formular sau raport. Cele de acțiune realizeză acțiune cu datele. Ele pot fi utilizate pentru actualizarea datelor sau ștergerea lor, pentru crearea de tabele noi, pentru adăugarea datelor la tabele existente. Macrocomenzile Ele pot fi văzute ca un limbaj de programare simplificat, care se utilizează pentru adăugarea de elemente funcționale la baza de date. De exemplu, avem posibilitatea să atașam un buton de macrocomandă la un formular, astfel încât macrocomanda să execute când se dă click pe buton. Aceste macrocomenzi efectuează unele activități ce deschid un raport ori execută o interogare sau închide o bază de date. Majoritatea operațiunilor de baze de date pe care le efectuam manual pot fi automatizate prin utilizarea macrocomenzilor, astfel încât să devină mijloace de economisire de timp. Modulele Acestea sunt macrocomenzile, care sunt obiecte, ce se pot utiliza pentru a adăuga funcționalitate la bazale de date. În timp ce creeam macrocomenzile , alegând dintr-o listă de acțiuni de macrocomandă, scrieți module în Visual Basic for Applications (VBA) limbajul de programare. Aceasta sunt mai multe declarații privind proceduri stocate împreună ca o unitate. Ele pot fi module de clasă sau module standard. Module de clasa însoțesc de obicei formularele sau rapoartele ce conțin, proceduri specifice de pe formularul sau raportul atașat. Modulele standard însoțesc de obicei procedurile generale care nu sunt asociate cu orice alt obiect. Ele sunt listate sub module în panoul de navigare, în timp ce cele de clasă nu sunt.

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA ȘI IMPLEMENTAREA APLICAȚIEI

2.1. CREAREA CATALOGULUI (Baza de date)

Întâlnim foarte multe șabloane de baze de date deja realizate, fiind la îndemână și foarte ușor de accesat atunci când folosim Microsoft Access 2007.

Lansarea acestei aplicației se poate face urmând următorii pași : Start → All programs → Microsoft Office Access 2007.

O să dăm click pe Blank database, apoi dăm un nume noii baze de date, de exemplu CLASA lucru.accdb.

Alegem locația unde dorim să salvăm baza de date apăsând butonul , după care dăm click pe butonul Creare, astfel începem o nouă bază de date.

Prima oară observăm ca baza de date pornește cu un tabel.

Baza de date este formată din mai multe tabele conținând diverse informații interrelaționate.

2.2 Crearea unui tabel în Access

Ca o scurta comparație între tabelele din Acces și tabelele din Excel, o să observăm că tabelele din Acces sunt mai inteligente decât cele din Excel.

Fiecare tabel dintr-o bază de date ar trebui să stocheze informații referitoare la o singură entitate din viața reală.

Vom începe prin a crea un tabel denumit ELEVI , după care observăm că programul ne oferă posibilitatea de a defini capul de tabel.

Putem vizualiza un table in două moduri :

în modul Datasheet View;

în modul Design View.

Este recomandat sa creați tabelul in modul Design View, după care pentru a introduce date vom folosi modul Datasheet View.

În partea stîngă a ecranului va apărea tabela, avînd un meniiu ce ne permite să navigăm prin elementele din interiorul bazei de date.

Orice tabel este recomandat să aibă o coloană cu rolul de identificator unic de linie, în cazul nostru avem COD ELEV și stabilim că această coloana să fie de tip AutoNumber adică va genera în mod automat un număr de cod unic, sub formă de număr curent.

Completăm si celelalte coloane, specificând tipul de date pentru fiecare, astfel :

Nume, coloana de tip Text ;

Prenume, coloana de tip Text ;

Data nașterii, coloană de tip Dtate/Time

În momentul acesta putem vizualiza tabelul in modul Datasheet View.

Apăsăm DA dac Access cere sa salvati datele.

Observăm cum capul de tabel a rămas cu patru coloane. Acum putem introduce câteva linii. Navigarea de la o tastă la alta se realizează apăsând tasta Tab.

2.3. Crearea constrângerilor

Constrângerile sunt conditții logice stabilite pe anumite coloane pentru INTEGRITATEA DATELOR.

Acestea sunt niște reguli pe care le putem impune coloanelor, in interiorul unui table.

De exemplu – pe coloana numită Data nașterii să acceptam doar date mai mari 1998.

Mergem în modul Design View

Selectăm colana Data nașterii. Aici observăm că fiecare coloană are o serie de proprietati – in partea de jos a ecranului –Format, Input Mask, Caption etc.

Modul cum introducem o dată calendaristică este conform cu Regional Settings din sistemul de operare. Mergem in Control Panel > Regional and Language Option și vom vedea ce Language avem setat. Access este dependent de sistemul de operare în legatura cu setările de format al datei .

Pentru a stabili pentru coloana Data Nașterii o condiție logică, mergem în câmpul Validation Rule și facem click pe butonul din dreapta câmpului.

Se va deschide o fereastră în care introducem o condiție logică. În primul câmp scriem : [(Data nasterii)]>Year(1998)], și apăsăm OK

În Validation Text vom introduce un mesaj text ce va apărea pe ecran în mod automat când condiția nu este îndeplinită : Anul nașterii trebuie să fie mai mare decât 1998.

Salvăm modificările și mergem în modul Datasheet View.

Modificam data nașterii la una din înregistrări, punând o data mai mica decat 1998. În momentul când vrem să plecăm de pe linia respectivă sau vrem să salvăm va apărea Textul de validare neputând părăsi câmpul atat timp cât condiția menționată nu este îndeplinită.

Este recomandat să folosim constrângeri pentru a fi siguri că în baza de date nu ajung decât valori conform cu realitatea.

2.4. Crearea relațiilor

Fiecare tabel trebuie să stocheze valori bine definite din viața reală, cum ar fi : Tabele ELEVI stochează doar informații despre datele personale ale elevilor, tabela Mediile Elevilor stochează dora informații referitoare la mediile elevilor. Pentru a pastra legaturile in viata reala trebue să relationam tabelele ( elevii au mai multe medii).

Conceptul relaționării este inima unei baze de date.

Să presupune ca mai avem o tabelă unde ținem mediile elevilor.

Din panglica Create cream un nou Table.

Intrăm în modul de vizualizare Datasheet View, pentru a realiza structura tabelului. Introducem numele noului tabel : Mediile_Elevilor. Apăsam OK.

Structura tabelului va fi următoarea :

În acest moment avem doua tabele. Rămâne să stabilim cumm relaționăm tabelele, adică cum stabilim pentru fiecare elev ce medii are .

Pentru entitați diferite trebuie să creem tabele diferite.

În momentul de față avem o relație clasică `1 la n` sau `one to many`. Avem nevoie de de două tabele, unul de tip Părinte (ELEVI) și unul de tip Copil (Mediile_Elevilor), acum trebuie să introducem o nouă coloana care să stocheze ID-ul corespunzator elevului.

Introducem o nouă coloană înaintea coloanei Media la Limba și literatura Romană făcând click dreapta pe linia respectivă și alegem Insert Rows

Acum tabelul va arăta astfel.

Salvăm modificările și mergem în modul Datasheet View. Se introduce numele elevului și ca tip alegem același ca și Cheia primară din ELEVI-nume (Text). Revenim în modul Datasheet View după ce salvăm.

Pentru a stabili exact relația mergem în Database tools- Relationships.

Pentru a relaționa cele două tabele tragem (Drag&Drop) coloana nume din ELEVI peste coloana nume din MEDIILE ELEVILOR. În fereastra deschisă bifam checkbox-ul Enforce Referential Integrity și apăsăm Create New.

Pentru a face această operațiune de relaționare este nevoie să închidem înainte tabelele pentru a apărea relația ‘1 la 1’ și o salvăm.

2.5. Crearea unei interogari

Tabelele ELEVI și MEDIILE_ELEVILOR sunt relaționate – unei linii din tabela ELEVI îi poate corespunde o linie din tabela MEDIILE_ELEVILOR.

O operațiune importantă în Accses este aceea prin care putem să interogăm diferite obiecte.

Astfel putem să interogam ambele tabele în același timp și sa aflăm mediile fiecărui elev.

Din panglica Create alegem Query Design.

Alegem ambele tabele, dăm click pe Add, după care pe Close

Putem vedea relația dintre cele două tabele și orice informație stocată în acestea.

Dublu click pe Nume din tabela ELEVI fiind introdusă automat în interogare.

Apăsăm Run, din panglica Design.

Se vor afișa înregistrările găsite.

Vom salva interogarea cu numele Mediile la limba romană. Ne întoarcem în modul Design View și vom putea să stabilim orice condiții logice dorim, vom putea să filtrăm tabelele din Access stabilind niste condiții logice. De exemplu putem vedea doar elevii care au la limba si literature romana medii mai mare decat 7.

Se apăsă din nou Run și putem observa toți elevii cu medii mai mari decat 7 la Limba și literatura romană.

Închidem designerul de interogare și observăm că în acest moment în meniul din partea stangă a ecranului avem două tabele și o interogare cu numele menționat mai sus. Interogarea poate fi modificata dand clik dreapta pe ea și alegand Design View.

Pentru a afla numele elevilor născuți după anul 1999 mai facem o interogare în baza de date.

Din panglica Create alegem să facem o nouă interogare – Querz Design.

Selectăm doar tabela ELEVI și apăsăm Add și Close

Pentru interogare folosim coloanele nume, prenume și data nașterii, putând adauga încă o coloană adaugând aliasul Anul. Executam click dreapta pe câmpul respective și alegem Build.

Pentru a calcula anul de naștere al unui elev, vom folosi funcția Year, iar ca atribut alegem Tables > elevi > data nașterii. Formula va fi : Anul:Zear([ELEVI]![data nasterii]) și Ok.

Se bifează cheackbox-ul Show din coloana Anul și apăsăm Run.

Ne întoarcem la Design View pentru a stabili un criteriu de regasire, afisînd doar copiinascuti peste anul 1999.

Pentru coloana Anul, în linia Criteria introducem condiția >1999

Executăm click pe Run și observăm că numai șase copii sunt nascuți după anul 1999.

2.6. Crearea unui raport

Raportul reprezintă situația extrasă din baza de date l.a care este important, partea estetică și modalitatea logică de afișare a datelor. Ese o interogare dintr-o bază de date ce este interpretată de o anumită persoană care dorește să vizualizeze respectivele date, int-un mod placut astfel incât să poată extrage o informație relevantă.

Pentru a face un raport mergem in panglica Create si alegem Report Wizard

Caseta de dialog care apare ne întreabă ce stă la baza raportului nostru. Astfel putem alege dintre tabelele și interogările deja create. Alegem tabele ELEVI.

Deacum putem să selectăm coloanele de care avem nevoie în raport. Vom alege Nume, Prenumele, Clasa și apăsăm Next.

Apoi putem să grupăm datele într-un anumit fel, dar nu avem nevoie și Next.

Mentionăm mediul de sortare și vom alege să sortăm după Nume, crescător. Apăsăm Next.

Pentru a putea alege modul de aranjare în pagină a informațiilor din raport, vom bifa Tabular împreună cu orientarea paginii Portrait.

La final dăm un nume raportului ELEVI și apasăm Finish.

2.7. Crearea unui raport. Formatarea condiționată

Vom aborda formatarea condiționată. Putem astfel să impunem o condiție logică pe o anumită coloană, astfel încat acele valori care îndeplinesc acea condiție să fie scoase în evidență intru-un anumit fel, cum ar fi toți elevii din clasa a șaptea să fie scriși cu roșu. Mergem în modul Layout View al raportului ELEVI.

Selectăm coloana Clasa, cea pentru care vrem sa aplicăm formatarea condiționată, iar de pe panglica Format facem click pe Condițional Formatting.

Alegem formatarea Fiel Value Is equel to 7. Din atributele de formatare alegem culoare fond roșu si culoare de umplere/ fundal verde. Apăsăm Ok.

Alegem modul de vizualizare Print Preview.

Observăm că toate acele valori care respectă condiția logică sunt scoase în evidență.

2.8. Crearea unui Formular

Formularul reprezintă fereastra ce permite, adăugarea, modificarea, ștergerea datelor dintr-o bază de date. Formularul este special creat astfel încât să permită cât mai facil și rapid operațiile de mai sus.

Din pamblica Create alegeți Form Wizard pentru crearea unui formular.

În fereastra ce s-a deschis vom alege câmpurile Nume, Prenume, Data nașterii, Clasa din tabela ELEVI și apăsăm Next.

Ca șablon alegem modul Justified și apasăm Next.

La final, completăm numele FORMULARUL ELEVI și apăsăm Finish.

Pentru a trece la următorul elev apăsăm butonașul Next Record din partea de jos.

Cu acest instrument vom putea face orice modificare fără a mai deschide tabelul.

Pentru a putea introduce o înregistrare nouă apăsăm butonul New (Blank) Record

Introducem noile informații.

În formulare nu se pot face numai adăugări de linii noi, dar și modificări, sortări, filtrări.

În pașii următori vom crea un formular pentru a putea cauta un elev dupa Nume. Vom începe prin a crea un formular asemănător cu Formularul Elevi și îl denumim Cautare Elevi.

După ce am creat formularul vom intra in modul Design view pentru a putea introduce un text box, apăsând butonul Text Box.

Apăsăm click dreapta pe casuta creata >Proprietăți iar in dreapta apare Property Sheet > Other > in sectiunea Name introducem numele care va aparea inaintea casutei pentru cautare.

Vom crea un Macro prin apăsarea butonului Macro din panglica Create.

În prima căsuță selectam SearchForRecord.

Selectăm în căsuța Object Type introducem Form, în căsuța Object Name selectăm Căutare Elev, la Record selectăm First iar la Where Condițion introducem formula: =”Nume=’”&Forms![CAUTARE ELEVI]![CasutaText]&”’”. Salvăm și închidem.

În formularul Cautare Elevi vom mai introduce un buton pentru a executa căutarea cuvântului introdus.

Executăm clic dreapta pe Butonul intodus iar în Propertz Sheet selectăm Event si în sectiunea On Click alegem CAUTARE NUME.

Salvam și apoi selectăm modul Form View

2.9. Crearea unei Switchboard

Switchboard îți permite sa navighezi prin baza de date. Este realizata din butoane care odată apăsate vor deschide forms, reports, queries, etc.

Executăm Click pe butonul Switchboard Manager

Suntem întrebați daca dorim să creăm un switchboard și apăsăm Ok.

În fereastra nou apăruta selectam New..

Selectam New Swichboard Page apoi Ok.

Click pe Forms și apoi Edit.

Executăm click pe New…

În secțiunea Text vom avea FORMULARUL ELEVI, în secțiunea Command vom avea Open Form in Edit Mode, iar în sectiunea Form vom avea FORMULARUL ELEVI. Apăsăm Ok.

Vom crea un buton care ne va purta înapoi la meniu, executând click pe New, apoi in sectiunea Text vom scrie ÎNAPOI LA MENIU, în sectiunea Command vom avea Go to Switchboard iar la sectiunea Switchboard vom avea Main Switchboard. Apoi amasăm Ok.

Îacest moment avem două butoane : butonul FORMULAR ELEVI, Butonul INAPOI LA MENIU din submeniul Forms.

Vom selecta submeniul Report și apăsăm Edit.

Facem click pe butonul New..

În acest moment vom crea un buton din submeniul Reports, introducînd numele butonului în secțiunea Text, în sectiunea Command vom stabili ce anume va face butonul si vom selecta Open Report pentru a deschite raportul ELEVI.

După ce am închis ferestrele acționînd butonul Close am ajuns la fereastra principală unde se găsesc butoanele de submeniu, dar de aceasta data vom selecta Main Switchboard si butonul Edit

Selectăm butonul Edit.

La secțiunea Text vom scrie RAPORT, la Command selectăm Go to Switchboard iar la Switchboard selectăm Reports, apoi click pe butonul Ok.

Efectuăm aceleași operații pentru a crea și butonul Close, introducand numele CLOSE in secțiunea Text, la secțiunea Command vom selecta Exit Application apoi facem click pe butonul Ok.

Executam dublu click pe Switchboard și se va deschide Switchboard ELEVI.

CONCLUZII

Această bază de date poate veni în ajutorul unui diriginte care are nevoie de o centralizare a elevilor pe clase, nume, prenume, note, medii, activități etc. Aceste informații putând fi utilizate în special în ședințele cu părinții, cand profesorul trebuie să acceseze date exacte cu privire la situația unui elev.

Fiecărui diriginte îi este necesar un astfel de catalog virtual pentru ai ușura munca și pentru ca fiecare informție despre elevi să fie actualizată în timp real ducând la un bun management al clasei.

Posibilități de dezvoltare

Aplicația poate fi îmbunătățită, adăugând noi facilități. Iată câteva lucruri noi care ar putea fi incluse în dezvoltarea acestui program:

• Aplicația ar putea fi dezvoltată într-un fel ca să deservească toate necesitățile unei școli, adică să fie posibil folosirea acestuia de către toate clasele unei școli sau chiar de către mai multe școli.

• O altă dezvoltare ar putea fi adăugarea unei ramuri în aplicație care să se ocupe de prezența elevilor la fiecare oră și de construirea orarului școlar la fiecare clasă.

BIBLIOGRAFIE

Schnakovszky, C., Baze de Date, Editura Universitatea Bacau, 2007

Ionescu, Felicia, Baze de date relaționale și aplicații, Editura Tehnică, 2004

Baltac, Vasile, ECDL-Excel, Access, PowerPoint în 20 lecții și 75 de simulări, Editura Andreco, 2003

Pribeanu, Costin, Baze de date și aplicații, Editura MatrixRom, 2000

Rădulescu, Florin, Baze de date în Internet, Editura Printech, 2000