Baza de Date Pentru Evidenta Activitatii Unei Clinici Medicaledocx

=== Baza de date pentru evidenta activitatii unei clinici medicale ===

UNIVERSITATEA PETROL ȘI GAZE DIN PLOIEȘTI

CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

LUCRAREA: BAZA DE DATE PENTRU EVIDENȚA ACTIVITĂȚII UNEI CLINICI MEDICALE

COORDONATOR

Lect. Univ. Dr. Dumitru Ileana

ABSOLVENT

ZAMFIR RALUCA MARIA

PLOIESTI

2016

CUPRINS

INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să prezinte o bază de date ce are în evidență atât pacienții, cât și activitatea medicilor dintr-o clinică medicală. Aceasta diminuează semnificativ timpul de cautarea a anumitor pacienți, medici sau analize medicale.

Am ales această temă deoarece am făcut voluntariat la Centrul de Transfuzie Sanguina unde am lucrat cu o bază de date ce monitoriza donatorii de sange compatibili cu o anumita grupa de sânge, dar și dacă aceștia suferă sau nu de boli transmisibile.

Etapa de proiectare a unei baze de date susține în mod concret idea unei gândiri logice și algoritmice pentru posibilitatea gestionării creative a bazei de datea putea mai apoi să gestionăm bine baza de date.

Lucrarea cu titlul “Baza de date pentru evidenta unei clinici madicale” este structurata in trei capitol, fiecare avand mai multe subcapitole, iar la final sunt prezentate concluzii și o lista cuprinzatoare de surse bibliografice – structurate pe categorii de surse bibliografice (articole, cărți și link-uri internet).

În primul capitol al lucrării, intitulat “Notiuni generale despre baze de date” sunt prezentate notiuni generale a bazelor de date, conceptual de entitate, conceptual de sistem informațional dar și noțiunea de baza de date orientate obiect.

În cel de-al doilea capitol, numit “Prezentarea mediului de lucru”, sunt evidențiati pașii elaborării unei baze de date. Microsoft Access care are la baza construirea unei baze de date, crearea de tabele, interogari, rapoarte dar și formulare.

Ultimul capitol “Proiectarea aplicatiei economice cu baze de date într-o clinica medicala” prezintă într-un mod detaliat etapele de realizare ale aplicației create cu evidențierea practică a etapelor teoretice expuse in capitolul precedent.

Se urmarește realizarea unei baze de date care să aiba în componență datele personale ale pacientului dar și ale medicului specialist care se ocupa de cazul fiecărui pacientului cât și evidența serviciilor acordate de centrul medical: analize medicale, servicii de specialitate, consultatii etc.

CAPITOLUL I

NOTIUNI GENERALE ALE BAZELOR DE DATE

SISTEMUL INFORMATIONAL

În zilele noastre, sistemul informatic este unul cu interes foarte mare asupra societații, deorece din ce în ce mai multe organizații economice și sociale își desfașoară activitatea cu ajutorul acestor sisteme informatice. De aceea, tot mai multi angajați încep să acorde un interes mai mare analizei și proiectării sistemelor informatice.

Un sistem informațional reprezintă un ansamblu de tehnici și metode de organizare și manevrare a informațiilor specifice unui anumit domeniu de activitate (ex. circuitul informațiilor într-o firmă, evidența populației, evidența cărților într-o bibliotecă etc.), de la generarea acestora și până la ștergerea sau stocarea lor. Apariția calculatorului electronic a permis automatizarea acestor activități conducând la apariția sistemelor informatice. (curs Dușmănescu Dorel,2014)

SISTEMUL INFORMATIC

Informațiile sunt stocate și manevrate cu ajutorul datelor, acestea putând fi noțiuni, fapte, instrucțiuni formulate într-o formă adecvată comunicării, interpretări sau comunicări.

Maniera în care informația este transmisă în cadrul unei unități formează sistemul informațional, acesta fiind format din în primul rând din date, informații, procese de prelucrare a informațiilor, procese de prelucarea a datelor, dar și echipamente fizice.

Oamenii sunt cei care prelucrează datele și informațiile intr-un sitem informațional obisnuit. Astfel, în cazul unui volum mare de date avem nevoie de un număr foarte mare de oameni sau de o perioada mai lunga pentru prelucarea datelor. Creșterea riscului de erori la prelucrarea datelor devine evidenta în astfel de situații.

Producerea si dezvoltarea PC-urilor a dat naștere unor aplicații cu ajutorul cărora să se poată realiza mult mai ușor prelucrarea datelor cu o durată de timp mai mică decât a operatorului uman.

Din punct de vedere fizic, sistemul informatic este compus din:

Echipamente (hardware);

Programe (software);

Colecții de date;

Proceduri manuale;

Personalul care exploatează.

CONCEPTUL DE BAZĂ DE DATE

O bază de date reprezintă o colecție de date persistente. Din punct de vedere logic, baza de date este un set de tabele, împreună cu un set de indecși și cu anumite relații stabilite între tabele. Din punct de vedere fizic, baza de date este un fișier cu o anumită structură, memorat pe un disc într-un anumit director. (Vișinescu R., Scheau C., 2002)

Baza de date se constituie ca un ansamblu intercorelat de colecții de date, prin care se realizează reprezentarea unei realități.[BLI01 – BIBLIOGRAFIE LINK INTERNET /BA01 – ARTICOLE /BC01 – CARTE]

Bazele de date sunt structurate astfel încât să faciliteze stocarea, regăsirea, modificarea și ștergerea datelor în concordanță cu diferite operații de procesare a datelor. Baza de date este o suma de colectii de date care au o anumita structura interna.

Datele sunt reprezentări simbolice ale unor fenomene, procese, obiecte etc. care pot fi stocate pe un suport de memorie externă, și manevrate folosind diverse mijloace tehnice (exemple de date: cifre, șiruri de caractere, imagini, culori etc.). (http://webcache.googleusercontent.com , accesat 25.10.2015)

Pentru realizarea unei baze de date este nevoie de ermatoarele elemente:

entități

atribute

relații

Informația reprezintă sensul pe care oamenii îl acordă datelor într-un anumit context.

Atributele sunt acele câmpuri sau caracteristici ale datelor.

Entitatea reprezintă un obiect din vița reala sau nu, ce este caracterizat de proprietățile sale.

Relația este acea asociere între mai multe entități.

Organizarea datelor presupune efectuarea următoarele activități:

definirea, structurarea, ordonarea și gruparea datelor;

stabilirea relațiilor între date, între elementele unei colecții de date și între colecții de date;

stocarea datelor pe un suport de stocare electronic, accesibil unui sistem de calcul.

Datele se organizeaza într-o baza de date pentru a permite mai apoi regăsirea lor automată după anumite criterii și forme.

O bază de date astfel definită trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

să asigure o independență completă a datelor față de programe și invers;

structura bazei de date trebuie astfel concepută încât să asigure informațiile necesare și suficiente pentru a satisface cerințele informaționale și de decizie ale utilizatorului;

să asigure o redundanță minimă și controlată a datelor; – să permită accesul rapid la informațiile stocate în bază.

Arhitectura generală a bazelor de date a fost standardizată internațional și cuprinde următoarele elemente componente:

baza de date propriu-zisă în care se memorează colecția de date;

sistemul de gestiune al bazei de date, care cuprinde programele ce realizează gestiunea și prelucrarea complexă a datelor;

un set de proceduri manuale și automate, precum și reglementările administrative, destinate bunei funcționări a întregului sistem;

un dicționar al bazei de date (metabaza de date), ce conține informații despre date, structura acestora, elemente de descriere a semanticii, statistici, documentație

echipamentele de calcul utilizate;

personalul implicat ;

MODELE DE DATE

Modificarea datelor cu ajutorul PC-ului presupune folosirea unor modele de date, acestea modelând distincte obiecte și/sau acțiuni reale sau teoretice. Pentru definirea unui model de date trebuie să avem în vedere următoarele elemente:

organizarea modelului;

operatorii care acționează asupra organizărilor de date folosite;

limitele care se impun pentru păstrarea corectitudinii datelor, limite denumite și reguli de integritate.

Modelul de date este un mod de organizare a datelor si este format din una sau mai multe structure de date, impreuna cu o serie de reguli si restrictii de integritate.

Modelele de date sunt de patru tipuri:

modelul ierarhic;

modelul retea;

modelul relational;

modelul orientat obiect.

Modelul ierarhic

Folosește tipuri de înregistrări care grupează toate atributele unei entități. Pentru a realiza asocierile dintre tipuri de înregistrări acest model folosește o structură de date arborescentă (o ierarhie).

1.4.2. Ierarhie de date

O ierarhie are un tip de înregistrare definit ca rădăcină și mai multe tipuri de înregistrări subordonate, legate sub formă de arbore. Fiecare nod din arbore care nu este rădăcină sau nod final are un singur nod superior și unul sau mai multe noduri inferioare. Legătura de la un nod superior la unul inferior este de tipul “unu la mulți”, iar legătura de la un nod inferior la unul superior este de tipul “unu la unu”.

Modelul rețea

În acest model, datele sunt reprezentate asemănător cu modelul ierarhic, cu deosebirea că fiecare inferior poate avea mai mulți superiori. Toate structurile de date, inclusiv legăturile de tipul “m la n” sunt definite natural, fără a recurge la artificii. În cadrul acestui model întâlnim două tipuri de structuri:

-tipul de înregistrare ( care asigură atributele unei entități);

-tipul de set (care asigură legăturile între tipurile de înregistrări).

Modelul relational

Modelul relațional are la bază teoria matematică a relațiilor. El folosește o singură structură de date: relația (tabelul) care este o submulțime a produsului cartezian al unor domenii (un domeniu este reprezentat de o mulțime de valori ale entităților). Modelul relațional poate fi privit ca o mulțime de tabele obținute prin metoda normalizării. Normalizarea pleacă de la o mulțime de atribute (câmpuri de date) și o mulțime de dependențe funcționale dintre atribute și conduce la o schemă conceptuală a modelului relațional, într-o formă normalizată, în care se vor elimina anomaliile de actualizări. La cele trei modele de date prezentate mai sus se adaugă modelele orientat obiect, distribuit și modelul funcțional.

(curs DUSMANESCU)

Elementele bazei de date pot fi organizate pe trei nivele și anume:

– nivelul logic-reflectă modul folosit pentru organizarea datelor (viziunea administratorului bazei de date);

– nivelul conceptual (global)-reflecta viziunea utilizatorului asupra bazei de date;

– nivelul fizic-reflecta modul de organizare al datelor pe un support de memorie externa.

CONCEPTUL DE BAZĂ DE DATE RELAȚIONALĂ

Modelul relational se bazează pe conceptul matematic de relatie, prezent fizic sub formă de tabel. Fundamentul relational îl constituie teoria mulțimilor și logica predicativă. În acest sens modelul descrie modelul de efectuare a operațiilor algebrice elementare( ex reuniunea si intersecția) într-o maniera foarte similara aceleia în care aceaste operații sunt efectuate în teoria mulțimilor.

Modelul relațional nu este orientat spre sistemul de calcul, nu include regulile, structurile și operațiile referitoare la implementarea fizică a unui sistem de baze de date. ( http://cndiptfsetic.tvet.ro , accesat 25.10.2015)

Bazele de date relaționale folosec modelul de date relațional și noțiunile aferente. Atunci cand dorim sa realizăm o bază de date relațională, trebuie să știm exact obiectivele pe care activitatea noastra trebuie sa le obțina. (D. Dușmănescu, 2005, p 159)

Modelul relational este compus din

Operatori care actioneaza asupra unor relații producând altele

Reguli care sa ateste ca datele sunt corecte

Mai multe obiecte sau relații în care se adauga datele

CONCEPTUL DE BAZĂ DE DATE ORIETATĂ OBIECT

Bazele de date orientate pe obiecte beneficiază de un model de date orientat pe obiecte ce are la bază noțiunea de entitate conceptuală, definită ca un obiect descris printr-o colecție de proprietăți. Conceptul de obiect este simplu dar, în acelasi timp, foarte puternic: fiecare obiect poate fi definit și întreținut independent de celelalte. Această definiție a unui obiect este foarte asemanatoare definiției unei entitătț. Totuși, un obiect înglobează atât starea, cât și comportamentul, în timp ce o entitate modelează doar starea. Starea curentă a unui obiect este descrisă de unul sau mai multe atribute sau variabile de instanță. (www.revistaie.ase.ro/content/25/Stefanescu.pdf , accesat 31.10.2015)

Caracterizarea generală a modelului orientat obiect.

1. Modelul orientat obiect marchează trecerea la o a treia generație de BD. El aduce bazelor de date un plus de deschidere, independența logică a datelor de aplicații, reutilizarea obiectelor etc.

2. Modelul orientat obiect dă bune rezultate pentru probleme foarte mari și complexe (principiile complexității sunt incluse în model).

3. În structură sunt acceptate toate tipurile de date cunoscute, deci se poate aplica pentru toate domeniile de activitate.

4. Limitele modelului orientat obiect:

− nu există un model orientat obiect unanim acceptat de specialiști. Există totuși organisme internaționale de standardizare

– exemplu OMG ;

– precum și modele orientate obiect standardizate;

– exemplu ODMG;

− imaturitatea și naturalețea dezarmantă a tehnologiei orientate obiect;

− elemente încă insuficient testate pentru SBDOO: controlul integrității, volume foarte mari, regăsirea etc.

5. Exemple de SGBDOO: O2 (Franța), Jasmine (SUA) etc.

6. Baza de date orientată obiect este o mulțime de clase de obiecte persistente (în memoria externă), organizată coerent și ordonată în ierarhii, partajată pentru utilizatorii concurenți. (www.ase.ro )

Avem urmatoarele mecanisme de asigurare a securității datelor dintr-o bază de date:

1. Autorizarea și controlul accesului la date presupune identificarea utilizatorilor, restricționarea accesului acestora la date precum și restricționarea operațiilor ce pot fi executate asupra datelor accesate. Cea mai mare parte a SGBD-urilor actuale folosesc pentru identificarea utilizatorilor parole. Fiecare parolă va fi asociată cu anumite drepturi de acces la date, ea nefind decât un prim obstacol pentru cei care încearcă să violeze securitatea bazei de date. Astfel, pentru fiecare utilizator identificat prin parolă, SGBD menține o listă a privilegiilor acestuia. De asemenea, utilizatorii pot fi asociați unor grupuri de utilizatori, la drepturile fiecăruie dăugându-se drepturile stabilite pentru grupul respectiv. Privilegiile unui utilizator depind astfel de clasa de utilizatori căreia îi aparține. Din acest punct de vedere, utilizatorii se împart în: administratorul bazei de date care are toate drepturile asupra acesteia, utilizatori proprietari de obiecte (tabele, viziuni, proceduri), un obiect fiind întotdeauna în proprietatea celui care-l creează, și utilizatorii obișnuiți, care nu au în proprietate obecte și nu au alte privilegii decât cele moștenite ca membrii ai unui grup sau menționate explicit de administratorul bazei de date.

2. Definirea și utilizarea viziunilor. Viziunile (schemele externe) sunt partiții logice ale bazei de date. Ele sunt definite pentru diferiți utilizatori în raport cu necesitățile acestora de a avea acces la date, putând fi utilizate pentru a restricționa accesul la date. Privilegiile pentru o viziune sunt specificate independent de cele pentru obiectele pe baza căreia este definită. Securitatea datelor este asigurată prin definirea tuturor drepturilor necesare unui utilizator pentru o viziune și revocarea drepturilor pentru obiectele inițiale. Această modalitate este suficientă în cazul în care asupra datelor viziunii este permisă doar operația de citire. Pentru operația de modificare trebuiesc avute în vedere efectele laterale pe care aceasta le poate produce asupra obiectelor inițiale. Utilizatorului nu trebuie să i se permită să efectueze asupra viziunii acele operații care pot afecta obiectele inițiale. În caz contrar, pot să apară erori sau inconsistențe în baza de date.

3. Realizarea de proceduri speciale. Unele SGBD oferă facilitatea definirii unor proceduri ce vor fi păstrate la nivelul sistemului într-o formă precompilată. În cadrul acestor proceduri vor fi specificate explicit operațiile ce trebuie efectuate asupra datelor. Utilizatorului i se va acorda dreptul de execuție a acestor proceduri și i se va interzice accesul direct la obiectele bazei de date gestionate de procedură.

4. Criptarea datelor este operația de codifcare a datelor în timpul stocării sau al transportului, astfel încât descifrarea lor să poată fi făcută numai de posesorii de cod. La nivelul SGBD această facilitate poate îmbrăca două forme: existența unor rutine speciale care realizează criptarea datelor la cerere sau automat; existența unor instrumente de criptare care permit utilizatorului să-și realizeze propriile rutine de criptare.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA MEDIULUI DE LUCRU

CONCEPTUL DE SGBD

Sistemul de Gestiune al Bazei de Date este un pachet de programe care este capabil să definească, să creeze, să intretină si să asigure accesul controlat la baza de date.

Sgbd-ul are rolul de a construi o interfața între utilizator si baza de date. Sgbd-ul trebuie sa indeplineasca mai multe roluri cum ar fi:

să administreze baza de date- SGBD-ul ofera instrumentele necesare pentru protectia copiierii si mutarii datelor dupa un suport pe altul si pentru blocarea accesului neautorizat de date;

să descrie datele- SGBD-ul ofera utilizatorului unul sau mai multe moduri de descriere a colectiilor de date utilizate in baza de date;

să manevreze datele- SGBD-ul ofera utilizatorului instrumentele necesare pentru a putea adauga, sterge, copia, muta date;

să utilizeze datele- SGBD-ul ofera utilizatorului instrumentele necesare pentru a putea grupa, sorta, extrage date din baza de date, acestea corespunzand cererii utilizatorului .

PREZENTAREA GENERALĂ A MEDIULUI DE LUCRU MICROSOFT ACCESS

Microsoft Access este un program care genereaza baze de date relationale (sunt generate relatii intre tabele si intre datele din structura acestora). Programul este orintat obiect deoarece lucreaza cu obiecte acestea find:

tabele;

interogari;

formulare;

rapoarte;

module;

macrouri;

pagini.

Caracteristicile definitorii ale SGBD-ului Microsoft Acces sunt :

Este un sistem de gestiune a bazelor de date relational

Creaza o baza de date care poate fi utilizata in mod exclusive sau in mod multiutilizator ( cu o baza de date pot lucre simultan, in retea, in jur de 20 de utilizatori);

Realizeaza interogarea bazei de date fie in mod graphic, utilizand interfata Query By Example (QBE), fie utilizand limbajul Structred Query Language (SQL);

Permite automatizarea unor activitati/actiuni prin programare in limbajul Visual Basic for Applications (VBA) sau apeland la generatorul de macrocomenzi;

Realizarea importului/exportului de date catre alte aplicatii ale pachetului Microsoft Office sau alte SGBD relationale ( Fox Pro, xBase, Paradox etc);

Inglobeaza component Wizard pentru a ajuta utilizatorii in dezvoltarea de aplicatii;

Delimiteaza foarte clar notiunea de baza de date si tabela; Tabelele pot manipula sute de mii de inregistrari;

Este autodocumentat prin Help, apelabil contextual sau la cerere;

Interfata utilizator Graphical User Interface (GUI) se foloseste facil si respecta principiile de utilizare caracteristice tuturor aplicatiilor pachetului Microsoft Office (aceasta a fost modificata prin trecerea de la o versiune la alta);

Este compatibil cu tehnologia ActiveX care permite realizarea aplicatiilor client/server;

Permite accesul la baze de date din reteaua Internet fiind un instrument util pentru publicarea informatiilor in paginile Web;

Permite crearea de grupuri de obiecte definite de utilizator in cadrul bazei de date. (A. Pătrașcu, A. Tănăsescu, D. Dușmănescu,2006,p 26)

Microsoft Acces este folosit pentru a gestiona bazele de date relaționale de capacitate mica si medie. Performantele acestui mediu de lucru scade o data cu cresterea volumului bazei de date, astfel dacă numarul inregistrarilor depaseste ordinal sutelor de mii, viteza de lucru va fi sub nivelul mediilor de lucru cum af fi: Oracle, Microsoft SQL Server sau Informix.

1.3.1 TABELE

Tabelele (Table) reprezintă o colectie de informații structurate pe linii și coloane. Tabelele sunt singurele obiecte din baza de date ce conțin date. Pentru fiecare tabel se realizează o structură în care se precizează numele câmpurilor, tipul de dată atașată acestuia și atributele.

Relatiile între tabele

Datele care se referă la o entitate, se pot găsi în general în mai multe tabele. În cazul în care se dorește să se afle o anumită informație este obligatorie stabilirea relțiilor posibile între câmpurile din structura tabelelor.

Fig. 1- Relații între tabele

Exista trei tipuri de relații

Unul-la-unul (One-to-one) această relație presupune că pentru o înregistrare din primul tabel îi corespunde o singură înregistrare și numai una din celălalt tabel. Relația este stabilită între cheile primare ale celor doua tabele. Primul tabel este cel principal iar cel de-al doilea este cel secundar.

“ Fiecare BIROU este condus de un, și numai un SEF BIROU”

“Fiecare SEF BIROU conduce un, și numai un BIROU”

Unul-la-mulți (One-to-many) această relație presupune că pentru o înregistrare din primul table să îi corespundă mai multe înregistrări din tabelul celalat. Relația se stabilește între cheia primară a primului tabel și cheia externă a celui de-al doilea tabel.

“Fiecar ACHIZITIONARE implica unul sau mai multe ARTICOLE”

“Fiecare ARTICOL face parte din numai o ACHIZITIONARE”

Mulți-la-mulți (Many-to-many) această relație presupune ca pentru o înregistrare din primul tabel să îi corespundă unul sau mai multe înregistrări din cel de-al doilea tabel, dar și invers.

„Fiecare FURNIZOR livreaza unul sau mai multe PRODUSE”

„Fiecare PRODUS este livrat de unul sau mai multi FURNIZORI”

1.3.2 INTEROGARI (QUERIES)

Interogarea unei baze de date constă în extragerea datelor dintr-o tabela (tabele), dintr-o interogare anterioară sau din ambele, prelucrarea acestora într-o forma mai mult sau mai puțin complexă și furnizarea informațiilor către utilizatori. (A. Pătrașcu, A. Tănăsescu, D. Dușmănescu,2006,p 62)

Cu ajutorul interogărilor se selectează câmpuri aflate în structura tabelelor între care s-au stabilit deja relații, acesta fiind un mod de vizualizare a datelor aflate în tabele între care există relații. Generarea unei interogări se face activând QUERY DESIGN.

În Access se pot construi urmatoarele tipuri de interogări:

Interogări de selecție- permit extragerea de date din una sau mai multe tabele și/sau cereri, precum si efectuarea de calcule;

Interogări de parametrizare- oferă posibilitatea modificării dinamice a criteriilor de cautare în baza de date;

Interogări de acțiune- permit crearea de noi tabele și actualizarea bazei de date;

Interogări de analiza încrucișată- sintetizează datele și rezultatele obținute din calcule sub forma unei foi de calcul. ( A. Pătrașcu, A. Tănăsescu, D. Dușmănescu,2006,p 62)

FORMULARE

Formularul este acea interfața generată de catre mediul de lucru pentru a putea vizualiza toate datele dintr-un table sau dintr-o interogare. Cel mai simplu formular este autoformularul (autoform).

Formularul are in component urmatoarele elemente:

Titlul;

Etichete pentru numele câmpurilor;

Casete text pentru valoari ale câmpurilor;

Bară cu butoane cu ajutorul căreia putem parcurge câmpurile din table, aici fiind și menționat numarul articolelor din formular.

Avantajele folosirii formularelor:

Interfață prietenoasă realizată cu ajutorul diferitelor controale;

Posibilitatea definirii unor reguli de validare suplimentare celor definite la nivelul tabelelor;

Posibilitatea actualizarii mai multor tabele printr-un singur formular.

Principalul dezavantaj generat de folosirea formularelor consta în faptul că datele nu se pot grupa dupa diverse criterii, dezavantaj eliminat prin utilizarea rapoartelor. (A. Pătrașcu, A. Tănăsescu, D. Dușmănescu,2006,p 62)

BIBLIOGRAFIE

Articole

[01] ……

[02]

Cărți

[01] ……

[02] ….

Link-uri internet

[01] Pjhdhfj http://cndiptfsetic.tvet.ro , accesat 25.10.2015