Baza DE Cercetare Privind Evidenta, Calculul, Contabilizarea Si Controlul Drepturilor Banesti ALE Salariatilor

Cuprins

I N T R O D U C E R E

CAPITOLUL I. DELIMITĂRI TEORETICE ȘI LEGISLATIVE PRIVIND CONTRIBUȚIILE SOCIALE ȘI ADMINISTRATIVE

1.1. Contribuții sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal

1.2. Contributit asigurarilor sociale de pensie

1.3. Contributit asigurarilor sociale de sanatate

1.3.1. Importanța asigurărilor de sanatate

1.3.2. Structura sistemului de asigurari sociale de sanatate

1.3.3. Finanțarea sistemului de asigurări sociale de sănătate și organizarea financiară a acestuia

1.3.4. Contribuțiile la asigurările sociale de sănătate

1.3.5. Finanțarea de către stat a asigurărilor de sănătate

1.3.6. Persoanele cuprinse în asigurările sociale pentru sănătate

1.3.7. Drepturile și obligațiile asiguraților

1.4. Contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj

1.5. Contributia la fondul de garantare

1.6. Contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate

1.7. Excepții generale a contribuțiilor sociale obligatorii

CAPITOLUL II: “S.C. RALUCA PASSION S.R.L. ”- BAZĂ DE CERCETARE PRIVIND EVIDENȚA , CALCULUL, CONTABILIZAREA ȘI CONTROLUL DREPTURILOR BĂNEȘTI ALE SALARIAȚILOR

2.1. Istoric, forma juridică și constituirea societății

2.2 Evoluția principalilor indicatori economico-financiari în perioada 2013-2015

2.3. Contabilitatea cheltuielilor cu salariile și a decontărilor cu salariile

2. 3.1 Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

2.3.2. Cheltuielile privind remunerațiile și salariile. Sistemul de conturi utilizat

2.3.3. Contabilitatea operațiilor privind decontărilor cu personalul

2.4. Bază legală în dterminarea drepturilor bănești ale societății, aplicarea acesteia în contextul unității patrimoniale studiate

2.4.1. Reglementări legale privind salariile

2.4.2 Reglementarea reținerilor din salarii și a altor drepturi de personal

2.5. Calculul și decontarea salariilor și alte drepturi salariale, intocmirea ștatului de plată

2.6. Subsistemul de documente privind decontările salariaților

2.7 Contabilitatea decontărilor cu personalul și a operațiilor asimilate

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BI B L I O G R A F I E

A N E X E

I N T R O D U C E R E

În Romania, toti angajatorii si angajatii, precum si alte categorii de persoane, sunt cuprinsi in categoria contribuabililor la sistemul de asigurari sociale de stat. Sistemul de asigurari sociale acopera pensiile, alocatiile pentru copii, situatiile de incapacitate temporara de munca, riscurile de accidente de munca si boli profesionale si alte servicii de asistenta sociala, indemnizatiile de somaj si stimulentele acordate angajatorilor pentru crearea de locuri de munca. Persoanele care realizeaza venituri din salarii sunt contribuabili ai sistemelor de asigurari sociale din Romania, exceptand situatiile prevazute in regulamentele europene de coordonare a sistemelor de securitate sociala sau in conventiile in domeniul securitatii sociale pe care Romania le-a incheiat cu state din afara Spatiului Economic European. Contributiile sociale datorate de angajatori si angajati se aplica asupra unor baze de calcul, care pot fi plafonate conform prevederilor Codului fiscal. Cotele de contributii pot fi modificate prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat sau prin legea bugetului de stat.

Angajatorii calculeaza si retin contributiile salariale la momentul platii salariilor. Contributiile la bugetul de stat si la bugetul asigurarilor sociale de stat se platesc pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale. Neplata intentionata a acestor contributii retinute la sursa, in termen de 30 zile de la aceasta data, constituie infractiune si se sanctioneaza corespunzator. Baza de calcul a contributiilor de asigurari de sanatate este venitul brut obtinut din activitati independente din care se scad cheltuielile suportate; in cazul in care venitul din activitati independente este singurul venit pentru care se percep contributii de asigurari sociale de sanatate, aceasta baza de calcul nu poate fi mai mica decat salariul minim brut realizat.

Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate este calculata de catre autoritatile fiscale pe baza venitului declarat de persoana care realizeaza venitul si trebuie achitata anual, in termen de 60 de zile de la data la care este comunicata decizia de impunere. Agentia Nationala de Administrare Fiscala a preluat in 2012 competenta de administrare a contributiilor sociale obligatorii datorate de persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente, activitati agricole si asocieri fara personalitate juridica, precum si a celor datorate de persoanele fizice care realizeaza alte venituri si de persoanele care nu realizeaza venituri.

 CAPITOLUL I. DELIMITĂRI TEORETICE ȘI LEGISLATIVE PRIVIND CONTRIBUȚIILE SOCIALE ȘI ADMINISTRATIVE

Contribuții sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal

Contribuțiile sociale reglementate de Codul fiscal sunt următoarele:

a) contribuția individuală de asigurări sociale și contribuția datorată de angajator la bugetul asigurărilor sociale de stat;

b) contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate și contribuția datorată de angajator la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;

c) contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;

d) contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj și contribuția datorată de angajator la bugetul asigurărilor pentru șomaj;

e) contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator la bugetul asigurărilor sociale de stat;

f) contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, datorată de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator potrivit Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu completările și modificările ulterioare.

  Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt, după caz:

a)     persoanele fizice rezidente care realizează venituri din desfășurarea unor activități în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege, atât pe perioada în care desfășoară activitate, cât și pe perioada în care beneficiază de concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, precum și cele care realizează venituri asimilate salariilor, astfel cum sunt definite la art.55 alin.(2) din Codul fiscal;

b)    persoanele fizice nerezidente care realizează veniturile prevăzute la lit. a), cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte;

c)     persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele de natură salarială, și pentru care, potrivit art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale, există obligația plății contribuției individuale de asigurări sociale și asigurări pentru șomaj;

d)    pensionarii cu venituri din pensii care depășesc 740 lei;

e)     persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori, precum și entitățile asimilate angajatorului care au calitatea de plătitori de venituri din activități dependente, atât pe perioada în care persoanele prevăzute la lit a) și b) desfășoară activitate, cât și pe perioada în care acestea beneficiază de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate;

f)      instituțiile publice care calculează, rețin, plătesc și, după caz, suportă, potrivit prevederilor legale, contribuții sociale obligatorii, în numele asiguratului.

g)     orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor.

Contributit asigurarilor sociale de pensie (CAS)

Cotele de contribuție de asigurări sociale, Baza legala: 
– 26,3% pentru condiții normale de muncă, din care, 10,5% pentru contribuția individuală și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator;
– 31,3% pentru condiții deosebite de muncă, din care, 10,5% pentru contribuția individuală și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator;
– 36,3% pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 25,8% pentru contribuția datorată de angajator .

Contribuția de asigurări  sociale (pensii), denumită CAS, este cea mai mare contribuție pe care atât angajatul, cât și angajatorul au obligația să o plătească, în anumite condiții. Persoanele fizice si juridice care au incheiat contracte individuale de munca in calitate de angajator sau care folosesc forme de incadrare asimilate au fata de bugetul asigurarilor sociale de stat obligatii:

sa calculeze, sa retina si sa vireze contributia individuala datorata de asigurat;

sa calculeze si sa vireze contributia datorata in calitate de angajator.

Baza de calcul al contribuțiilor sociale individuale

 Baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale individuale obligatorii, pentru persoanele fizice care desfășoară activități dependente, în țară și în străinătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, o reprezintă câștigul brut realizat, care include:

veniturile din salarii, astfel cum sunt definite la art. 55 alin. (1) din Codul fiscal. În situația personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate, veniturile din salarii cuprind salariile de bază corespunzătoare funcțiilor în care persoanele respective sunt încadrate în țară, la care se adaugă, după caz, sporurile și adaosurile care se acordă potrivit legii;

indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;

drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome;

remunerația obținută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăților comerciale;

sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, membrii directoratului și ai consiliului de supraveghere, precum și în comisia de cenzori;

sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;

indemnizația lunară a asociatului unic;

indemnizația administratorilor, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor societăților comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acționarilor;

sumele reprezentând salarii sau diferențe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, precum și actualizarea acestora cu indicele de inflație;

indemnizațiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurență, stabilite conform contractului individual de muncă;

indemnizațiile primite pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori indemnizația acordată salariaților din instituțiile publice;

remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari;

orice alte sume de natură salarială sau avantaje asimilate salariilor în vederea impunerii.

 În situația în care câștigul brut realizat (totalul veninei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;

drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome;

remunerația obținută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăților comerciale;

sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, membrii directoratului și ai consiliului de supraveghere, precum și în comisia de cenzori;

sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;

indemnizația lunară a asociatului unic;

indemnizația administratorilor, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor societăților comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acționarilor;

sumele reprezentând salarii sau diferențe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, precum și actualizarea acestora cu indicele de inflație;

indemnizațiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurență, stabilite conform contractului individual de muncă;

indemnizațiile primite pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori indemnizația acordată salariaților din instituțiile publice;

remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari;

orice alte sume de natură salarială sau avantaje asimilate salariilor în vederea impunerii.

 În situația în care câștigul brut realizat (totalul veniturilor prevăzute mai sus) este mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat (Legea nr.287/2010), respectiv 5 x 2.022 lei = 10.110 lei, contribuția individuală de asigurări sociale se calculează în limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului.

Contributiile sociale individuale se retin si se vireaza la bugetele si fondurile carora le apartin pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza, impreuna cu contributia angajatorului sau a persoanelor asimilate angajatorului datorata potrivit legii. AC27

Contributit asigurarilor sociale de sănătate (CASS)

– contributia datorata de angajator/plătitor de venit = 5,2%

– contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte surse = 5,5%
– contributia datorata de persoanele prevazute la art. 259 alin. (6) din Legea nr.95/2006 (persoanele care se asigura facultativ) = 10,7%

Un sistem de asigurări nu poate funcționa dacă pachetul de servicii prevăzut a fi furnizat persoanelor asigurate nu este acoperit în întregime de fondurile colectate. Aceasta însemnă că bugetul de asigurări sociale de sănătate trebuie să acopere valoarea pachetului de servicii medicale asigurat de care are nevoie populația asigurată într-o perioadă determinată.

Circuitul fondurilor – de la contribuabili la instituțiile de asigurare, de acolo la furnizorii de servicii medicale și înapoi la pacienți sub formă de servicii medicale – reprezintă structura financiară și organizatorică de bază a unui sistem de asigurări sociale de sănătate.

Contribuția la fondul unic de asigurări sociale de sănătate face parte din categoria impozitelor directe – venituri curente fiscale, sursă a bugetului special de asigurări sociale de sănătate.

Tratamentul contabil și cadrul juridic

Baza de calcul al contribuțiilor sociale datorate de angajatori, entități asimilate angajatorului și orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor. În cazul contribuabililor – persoane fizice și juridice care au calitatea de angajatori, precum și entitățile asimilate angajatorului care au calitatea de plătitori de venituri din activități dependente, și orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor – baza lunară de calcul pentru contribuția de asigurări sociale, contribuția de asigurări sociale de sănătate, contribuția de asigurări pentru șomaj, contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, contribuția de asigurare la accidente de muncă și boli profesionale și contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate o reprezintă suma câștigurilor brute realizate de persoanele fizice rezidente/nerezidente.

La CAS: baza de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul asiguraților pentru care angajatorul datorează contribuție diferențiată în funcție de condițiile de muncă, din luna pentru care se calculează această contribuție datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, și valoarea corespunzătoare a de 5 ori câștigul salarial mediu brut.

La contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate: baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul asiguraților din luna pentru care se calculează contribuția și valoarea corespunzătoare a 12 salarii minime brute pe țară garantate în plată.

La contribuția de asigurare la accidente de muncă și boli profesionale: baza lunară de calcul o reprezintă, după caz, și salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical, cu excepția cazurilor de accident de muncă sau boală profesională.

Pe perioada în care persoanele fizice rezidente/nerezidente care realizează venituri din desfășurarea unor activități în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege, precum și cele care beneficiază de concedii medicale și de indemnizații de asigurări sociale de sănătate, cu excepția cazurilor de accident de muncă sau boală profesională, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este suma reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical.

Importanța asigurărilor de sanatate

Un sistem de asigurări sociale de sănătate este desemnat să finanțeze îngrijirea medicală pentru populația asigurată și inclusă în asigurare. În afara scopurilor sociale, acesta este un instrument financiar care organizează transformarea sumelor colectate în servicii medicale în așa fel încât toate persoanele asigurate să-și permită aceste servicii.

Structura sistemului de asigurari sociale de sanatate

În România a funcționat până în 1997 un sistem sanitar organizat baza finanțării de la bugetul de stat. Grava subfinanțare și slaba performanță a sistemului sanitar au influențat major starea de sănătate precară a populației și au determinat politicienii să opteze pentru introducerea unui nou sistem de asigurări sociale de sănătate, aprobând în iulie 1997 Legea asigurărilor sociale de sănătate. Între cele două abordări, finanțarea de la bugetul de stat sau din fondul asigurărilor sociale de sănătate, există importante diferențe în ceea ce privește organizarea, principiile de furnizare și conceptele economice. Și acum sunt sisteme de sănătate finanțate de la bugetul de stat care funcționează în Anglia, Italia și țările scandinave, sisteme care permit funcționarea unui sistem privat de servicii medicale.

Principalele caracteristici ale unui sistem de sănătate public finanțat de la bugetul de stat, sunt :

furnizorii (spitalele, medicii) sunt plătiți din alocații bugetare aprobate prin bugetul anual stabilit fără a fi o legătură cu pachetul de servicii pentru pacienți;

la nivel macroeconomic nu există o legătură evidentă între taxele și impozitele plătite de populație și volumul și structura serviciilor medicale furnizate sau resursele financiare necesare sectorului sanitar. Creșterea taxelor și impozitelor nu implică automat și creșterea resurselor în sectorul sanitar.

Menținerea la un nivel extrem de scăzut a resurselor financiare destinate asistenței medicale, indiferent de nivelul veniturilor colectate, s-a putut constata cu ușurință în țara noastră până la aprobarea sistemului de asigurări sociale de sănătate (2-3% din PIB) comparativ cu alte țări europene, inclusiv cele foste socialiste, unde aceste procente se ridică între 7-8 %. În prezent, acest procent în țara noastră este de 4,1%.

Prezentul sistem de asigurări sociale de sănătate are o structură triunghiulară de furnizare și finanțare a serviciilor medicale. Cele trei părți principale ale sistemului sunt:

pacientul care plătește contribuția pentru asigurarea propriei sănătăți;

furnizorul care acordă serviciile (spitalele și cabinetele medicale);

casele de asigurări sociale care gestionează sumele colectate pentru plata serviciilor necesare persoanelor asigurate.

Aceste trei părți sunt entități autonome cu atribuții, interese și responsabilități specifice. Acest sistem nu mai are legătură cu bugetul de stat și își separă funcția de colectare a resurselor de cea de furnizare a serviciilor. Caracteristicile acestui sistem de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele: este asigurat un pachet definitiv de servicii acordate pentru întreaga populație asigurată; resursele colectate (contribuțiile de asigurare) sunt intangibile altor instituții publice; cuprinderea populației în asigurare este obligatorie indiferent de starea de sănătate proprie.

Finanțarea sistemului de asigurări sociale de sănătate și organizarea financiară a acestuia

Asigurarea finanțării sistemului de asigurări sociale de sănătate reprezintă baza structurii financiare a acestuia. În principal, aceasta determină ce nivel al contribuțiilor este necesar pentru a finanța serviciile sistemului având în vedere realizarea unui echilibru financiar al sistemului, precum și rezervele necesare pentru a preîntâmpina obligații viitoare necunoscute.Principiul „banii urmează pacientul” este baza formării bugetului de asigurări sociale de sănătate și nu trebuie să fie neglijat atunci când se calculează nivelul veniturilor.

Principalele surse de venituri ale sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt:

contribuțiile angajatorilor;

contribuțiile persoanelor asigurate;

subvențiile de la stat;

alte venituri (coplăți, etc.).

Contribuțiile la asigurările sociale de sănătate

Ca și în alte sisteme de asigurări sociale de sănătate, cotele contribuțiilor de la angajatori și angajați se aplică la venit. Legea nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate prevede obligativitatea plății unei cote de 7% aplicate la salariile brute de către angajator și a unei cote de 6,5% din salariul brut de către angajat.

Contribuția lunară a persoanei asigurate se aplică asupra: veniturilor din salarii care se supun impozitului pe venit, veniturilor din activități desfășurate de persoane care exercită profesii libere sau autorizate potrivit legii să desfășoare activități independente, indemnizațiile de șomaj și alocațiile de sprijin etc. Deci, pentru persoana asigurată această contribuție se deduce din impozitul pe salariu sau din impozitul pe venit, după caz, și se varsă la casa de asigurări pentru sănătate.

Persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat sunt obligate să rețină și să vireze la Casa de Asigurări pentru Sănătate teritorială contribuția datorată pentru asigurarea sănătății personalului din unitatea respectivă și să depună declarația privind obligațiile de plată lunar, până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datora contribuția.

În unele țări angajatorul plătește o parte mai mare a contribuției și nu jumătate ca în țara noastră. Problema distribuirii poverii contribuției între angajați și angajatori este pe termen lung neesențială. Pe de o parte, contribuția angajatorilor reprezintă o parte a „costului muncii” așa cum sunt și salariile însăși, pe de altă parte comportamentul angajaților ca furnizori de muncă pe piața muncii este influențat de venitul net obținut (după plata impozitului și contribuțiilor) mai mult decât de venitul brut.

În condițiile în care sistemul de asigurări sociale cuprinde întreaga populație, viabilitatea economică a sistemului de asigurări se va consolida dacă în situații de dezechilibru va beneficia de subvenții din partea bugetului de stat. Constituția României prevede că dreptul la sănătate este garantat, iar statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice.

În Statele Unite asigurarea sănătății nu este considerat un drept al fiecărui cetățean, nu este obligatorie și milioane de persoane sunt neasigurate. Această abordare nu este însă proprie și țărilor în CE, care au extins cuprinderea în asigurare a populației până la 90 – 95%.

Există însă rezerve cu privire la subvenționarea încrucișată între diferite grupuri de asigurați cu venituri diferite cum ar fi angajați din mediul urban cu salarii mai mari și cel din mediul rural, adesea lucrători sezonieri, cu venituri mai mici. Sistemul de asigurări sociale de sănătate național, prin aplicarea principiului solidarității, realizează o triplă subvenție încrucișată:

de la persoane cu venituri mari către persoane cu venituri mici;

de la persoanele sănătoase către persoanele bolnave;

de la persoane singure și familii mici către familii mari.

O altă sursă de finanțare a asigurărilor sociale de sănătate o reprezintă veniturile și coplățile diverse. Veniturile diverse ale unui sistem de asigurări obligatorii de sănătate se alcătuiesc din diferite activități, cum ar fi: venituri din investiții făcute pentru constituirea rezervei, onorariile percepute pentru serviciile acordate, taxe încasate de la alte sisteme de asigurări sociale pentru asistența administrativă, amenzi și penalizări pentru contribuabili rău platnici. Toate acestea au în general o importanță financiară minoră.

Una dintre cele mai proeminente și dezbătute forme de venit noncontribuție sunt taxele pe care pacienții le plătesc „la livrare”, cum ar fi o sumă fixă pentru fiecare prescripție sau pentru fiecare chemare la spital. Acest tip de venit este numit tradițional „împărțirea costurilor”, „coplăți” sau „taxa utilizatorului”.

Fondurile asigurărilor sociale pentru sănătate se utilizează pentru:

plata medicamentelor și a serviciilor medicale acordate;

cheltuieli de administrare și funcționare, într-o cotă de cel mult 5%;

fondul de redistribuire, în cotă de 7%;

fondul de rezervă, în cotă de 5%.

Disponibilitățile fondurilor rămase nefolosite la finele anului se reportează în anul următor și au aceleași destinații.

Finanțarea de către stat a asigurărilor de sănătate

Populația și natura statutară a asigurărilor sociale nu implică neapărat participarea statului la finanțarea lor, deoarece asigurarea socială este în mod normal „autofinanțată” din contribuții plătite în mod regulat de salariați și de angajatorii lor și de liber profesioniști. Totuși, în practică, legislația asigură subvenții de la stat sau contribuții, în funcție de dimensiunea și dezirabilitatea angajamentului populației de a susține sistemul financiar în condițiile economice date.

Participarea statului la finanțarea asigurărilor de sănătate se poate justifica dacă există unele condiții:

în primul rând, sistemele de asigurare trebuie să accepte ca toți membrii unui grup de populație să fie acoperiți; nu există nici o bază pentru respingerea unui solicitant care are boli și necesită îngrijire medicală permanentă, un risc ridicat de îmbolnăvire sau un număr mare de dependenți, iar schemele de asigurare trebuie să accepte chiar și persoane fără venituri (asigurare gratuită);

în al doilea rând, beneficiile trebuie să includă îngrijire medicală în domenii care erau odată considerate responsabilitate publică, cum ar fi anumite boli infecțioase sau probleme de sănătate mentală.

Există mai multe forme prin care statul poate participa la finanțarea asigurării obligatorii de sănătate:

finanțarea infrastructurii sanitare. În timp ce venitul de la angajați și angajatori va acoperi costurile serviciilor medicale și costurile administrative, bugetul de stat poate finanța construcții de spitale, aparatură performantă, reparații ș.a. (de exemplu, Legea bugetului de stat pe anul 2001, nr. 216/2001, are prevederi privind cheltuieli pentru investiții, unele reparații la clădirile spitalelor, acțiuni sanitare);

subvenții acordate unor anumite grupuri de asigurați care nu pot să plătească contribuțiile (de exemplu, în Cehia statul suportă contribuțiile pentru copii și pensionari);

alocații de la bugetul de stat pentru programe de sănătate îndreptate în special spre partea preventivă a asistenței medicale.

Persoanele cuprinse în asigurările sociale pentru sănătate

În asigurările sociale pentru sănătate sunt cuprinse în mod obligatoriu următoarele categorii de persoane:

cetățenii români cu domiciliul în țară sau aflați temporar în străinătate;

cetățenii străini și apatrizii care au reședința în România.

Calitatea de asigurat se dobândește din ziua încheierii contractului individual de muncă și se păstrează pe toată durata acestuia. Persoanele care nu sunt salariate dobândesc calitatea de asigurat din ziua în care au achitat contribuția și o păstrează conform legii. Calitatea de asigurat încetează o dată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de reședință în România și se dovedește cu un document justificativ – adeverință sau carnet de asigurat – iar pe viitor cu cardul electronic de asigurare.

De asemenea, sunt cuprinse în asigurările sociale pentru sănătate, fără plata contribuției, următoarele categorii de persoane:

toți copiii în vârstă de până la 18 ani, tinerii de la vârsta de 18 ani până la vârsta de 26 de 26 ani, dacă sunt elevi, studenți sau ucenici și dacă nu realizează venituri din muncă;

persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse și se află în grija familiei;

soția, soțul și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;

persoanele care în baza Decretului-lege nr. 118/1990 beneficiază de drepturi ca urmare a faptului că au fost persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945;

pensionarii de asigurări sociale, pensionarii militari, pensionarii I.O.V.R. și alte categorii de personal;

femeile însărcinate sau lăuzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe țară;

persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul de ajutor social.

Calitatea de asigurat, fără plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate din venituri proprii (ea se plătește din alte surse), o are și persoana care se află în una din următoarele situații:

satisface serviciul militar în termen;

se află în concediu medical, în concediu pentru sarcină și lehuzie sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 6 ani;

execută o pedeapsă privativă de libertate sau arest preventiv;

Sunt exceptate de la asigurarea obligatorie următoarele categorii de persoane:

membrii misiunilor diplomatice acreditate în România:

cetățenii străini care se află temporar în țara noastră.

Drepturile și obligațiile asiguraților

Asigurații au dreptul la servicii medicale, medicamente și materiale sanitare în mod nediscriminatoriu, corespunzător necesităților, suficiente calitativ și cantitativ, în concordanță cu exigențele științei și tehnicii moderne.

Contractul-cadru reglementează, în principal condițiile acordării asistenței medicale, referitoare la:

lista serviciilor medicale, a medicamentelor și a altor servicii pentru asigurați;

parametrii calității și ai eficienței serviciilor;

nivelul costurilor, modul de decontare și actele necesare în acest scop;

asistența medicală primară;

internarea și externarea bolnavilor;

necesitatea și durata spitalizării;

asigurarea tratamentului spitalicesc cu măsuri de îngrijire sau recuperare;

condiții generale de acordare, de către spital a tratamentului ambulatoriu;

prescrierea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a protezelor, a dispozitivelor de mers și de autoservire;

condițiile și plata serviciilor de tehnică dentară;

informarea corespunzătoare a bolnavilor.

Asigurații au dreptul la asigurare medicală, în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului și până la vindecare.

Îngrijirea medicală care se acordă asiguraților se realizează prin servicii medicale, cum sunt: servicii de asistență medicală preventivă și de promovare a sănătății, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor; servicii medicale ambulatorii, spitalicești, de asistență stomatologică; de urgență, complementare pentru reabilitare; asistență medicală pre-, intra- și postnatală; îngrijiri medicale la domiciliu; medicamente, materiale sanitare, proteze.

Asigurații au dreptul să-și aleagă medicul de familie care să le acorde serviciile medicale primare. Dacă opțiunea este pentru un medic de familie dintr-o altă localitate, asiguratul va suporta cheltuielile de transport. Asiguratul poate schimba medicul de familie după expirarea a cel puțin 3 luni de la data înscrierii sale la medic.

În caz de boală, asigurații au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicațiilor ei, pentru recuperarea sau cel puțin pentru ameliorarea suferinței pacientului. Tratamentul medical se aplică de către medici și personalul sanitar acreditat.

Asigurarea calității serviciilor medicale se realizează prin acceptarea de către Casele de Asigurări pentru Sănătate numai a:

serviciilor medicale și stomatologice recunoscute de către Casa Națională de Asigurări pentru Sănătate și de Colegiul Medicilor din România;

medicilor, asistenților medicali și a celuilalt personal acreditat;

unui sistem informațional corespunzător asigurării unei evidențe primare privind diagnosticul și terapia aplicată;

respectării criteriilor de evaluare a calității asistenței medicale și stomatologice, elaborate de către Colegiul Medicilor din România.

se calculează în limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului.

Contributiile sociale individuale se retin si se vireaza la bugetele si fondurile carora le apartin pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza, impreuna cu contributia angajatorului sau a persoanelor asimilate angajatorului datorata potrivit legii.

1.4 Contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj

Contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj

 Contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj se calculează de angajator prin aplicarea unei cote de 1% asupra:

salariului de bază brut lunar, corespunzător funcției îndeplinite, la care se adaugă, după caz, indemnizația de conducere, salariul de merit și alte drepturi salariale care fac parte din salariul de bază (de ex. sporul de vechime), pentru persoanele cu contract individual de muncă, funcționarii publici  sau persoane numite;

indemnizațiilor brute lunare, ca unică formă de remunerare, în cazul magistraților și al altor categorii de personal pentru care indemnizația lunară este unica formă de remunerare, precum și pentru persoanele care ocupă funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești;

soldei brute lunare pentru militarii angajați pe bază de contract.

 Contribuția individuală nu se reține în perioada în care raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor asigurate obligatoriu sunt suspendate potrivit legii, cu excepția perioadei de incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nu depășește 30 de zile.

 Angajatorii au obligația de a plăti lunar o contribuție la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cota de 3 %, aplicată asupra fondului total de salarii brute realizate de asigurați.

 Fondul total de salarii brute lunare, la care se aplică cota de 3%, cuprinde:

salariile de bază;

indemnizațiile ca unică formă de remunerare a activității;

salariile de bază aferente personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate;

sporurile, adaosurile și indemnizațiile;

salariile de merit;

sumele realizate prin plata cu ora, gărzile, indemnizațiile clinice;

stimulentele și premiile de orice fel care se plătesc din fondul de salarii;

indemnizațiile pentru perioadele de incapacitate temporară de muncă suportate de unități, conform legii din fondul de salarii;

alte sume plătite din fondul de salarii.

Tratamentul contabil și cadrul juridic în cazul contribuției de asigurări pentru șomaj:

nu se datorează pe perioada în care raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor care au încheiat astfel de raporturi sunt suspendate potrivit legii, cu excepția perioadei de incapacitate temporară de muncă, în care plata indemnizației se suportă de unitate, conform legii;

veniturile în bani și/sau în natură acordate persoanelor care au calitatea de pensionari;

drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome;

indemnizația lunară a asociatului unic;

indemnizația administratorilor, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor societăților comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acționarilor;

indemnizațiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurență, stabilite conform contractului individual de muncă;

remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari;

sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, și ai consiliului de supraveghere, precum și în comisia de cenzori;

compensațiile acordate, în condițiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de muncă, persoanelor concediate pentru motive care nu țin de persoana lor sau care, potrivit legii, sunt trecute în rezervă ori în retragere;

veniturile realizate de persoanele fizice care nu se mai regăsesc în raporturi juridice cu angajatorii dar încasează venituri ca urmare a faptului că au avut încheiate raporturi juridice și respectivele venituri se acordă, potrivit legii, ulterior încetării raporturilor juridice, cu excepția sumelor reprezentând salarii, diferențe de salarii, venituri asimilate salariilor sau diferențe de venituri asimilate salariilor, asupra cărora există obligația plății contribuției de asigurare pentru șomaj stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, precum și actualizarea acestora cu indicele de inflație;

prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, Fondul național unic pentru asigurări de sănătate, inclusiv cele acordate pentru accidente de muncă și boli profesionale;

veniturile acordate conform prevederilor legale sub formă de participare a salariaților la profit;

sumele primite de reprezentanții în cadrul consiliilor de administrație, consiliilor consultative și comisiilor constituite conform legii;

indemnizațiile de ședință pentru consilierii locali și județeni.

 Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori, precum și entitățile asimilate angajatorului care au calitatea de plătitori de venituri din activități dependente, și orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor, precum și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate, până la 15 februarie 2013, Declarația-inventar privind contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate aflată în sold la 31 decembrie 2010 și neachitată până la 31 ianuarie 2013, inclusiv accesoriile aferente, pe ani fiscali.

Declarația va cuprinde și soldul sumelor de recuperat de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru care au fost depuse cereri de restituire în termen, și care nu au fost restituite până la 31 ianuarie 2013.

Modelul și conținutul declarației vor fi aprobate prin ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Se calculează în limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului.

Contributiile sociale individuale se retin si se vireaza la bugetele si fondurile carora le apartin pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza, impreuna cu contributia angajatorului sau a persoanelor asimilate angajatorului datorata potrivit legii.

1.5. Contributia la fondul de garantare

În Monitorul Oficial nr. 453 din 25 mai 2006 a fost publicata Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale.

Fondul de garantare asigura plata creantelor salariale ce rezulta din contractele individuale de munca si din contractele colective de munca incheiate de salariati cu angajatorii impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare.

In vederea constituirii resurselor financiare ale Fondului, angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la Fondul de garantare, in cota de 0,25%, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariati. La data intrarii in vigoare a legii cota contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj de angajatorii care platesc contributia la Fond, se va diminua cu 0,25 puncte procentuale. Angajatorii au obligatia de a declara lunar contributia la Fondul de garantare la organul fiscal competent, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale, termenul de declarare fiind si termen de plata.

Din resursele Fondului de garantare se suporta urmatoarele categorii de creante salariale:
a) salariile restante

b) compensatiile banesti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihna neefectuat de salariati, dar numai pentru maximum un an de munca

c) platile compensatorii restante, in cuantumul stabilit in contractul colectiv de munca si/sau in contractul individual de munca, in cazul incetarii raporturilor de munca

d) compensatiile restante pe care angajatorii au obligatia de a le plati, potrivit contractului colectiv de munca si/sau contractului individual de munca, in cazul accidentelor de munca sau al bolilor profesionale

e) indemnizatiile restante, pe care angajatorii au obligatia, potrivit legii, de a le plati pe durata intreruperii temporare a activitatii.

Suma totala a creantelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depasi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.

Stabilirea cuantumului creantelor salariale cuvenite salariatilor si efectuarea platii acestora se realizeaza de agentiile teritoriale, la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa sau la cererea salariatilor angajatorului in stare de insolventa sau a organizatiilor legal constituite ce reprezinta interesele acestora.

Legea a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2007, urmand sa beneficieze de prevederile acesteia numai salariatii angajatorilor pentru care starea de insolventa va interveni dupa data de 1 ianuarie 2007.

Norma nr. 20/2014 privind cotele de contribuție datorate de asigurători Fondului de garantare a asiguraților

În temeiul prevederilor art. 5 lit. b) și ale art 6 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare,

În baza prevederilor art. 60 alin. (2), (2¹) și (4) lit. e) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare,

În urma deliberărilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară din data de 08.10.2014,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea normă:

            Art. 1. –  (1) Începând cu exercițiul financiar 2015 se stabilesc următoarele cote de contribuție datorate de asigurători Fondului de garantare a asiguraților, astfel:

           a) 1% cota de contribuție pentru asigurările generale;

           b) 0,4% cota de contribuție pentru asigurările de viață.

           (2) Cotele stabilite potrivit alin. (1) se aplică asupra volumului de prime brute încasate din activitatea de asigurari directe aferentă asigurărilor generale și, respectiv, asigurărilor de viață.

            Art. 2. – La data intrării în vigoare a prezentei norme se abrogă Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2008 pentru punerea în aplicare a Normelor privind cotele procentuale pentru contribuția asigurătorilor la Fondul de garantare pe anul 2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 3 noiembrie 2008.   

             Art. 3. – Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data de 1  ianuarie 2015.

Se calculează în limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului. Contributiile sociale individuale se retin si se vireaza la bugetele si fondurile carora le apartin pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza, impreuna cu contributia angajatorului sau a persoanelor asimilate angajatorului datorata potrivit legii.

1.6. Contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sănătate (CCI)

Contributiile sociale – baza de calcul

Contributii datorate de angajator (≈28%)

– pt concedii si indemnizatii de asig. soc. de sanatate (CCI) – 0,85%

Baza legala: Art. 2 alin. 2 si art. 29618 din Codul Fiscal

Se calculează în limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului. Contributiile sociale individuale se retin si se vireaza la bugetele si fondurile carora le apartin pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza, impreuna cu contributia angajatorului sau a persoanelor asimilate angajatorului datorata potrivit legii.

Contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate (CCI)

Baza de calcul a indemnizatiei de incapacitate temporara de munca se determina potrivit art. 10 alin. (1) din OUG 58/2010 ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii. Indemnizatiile aferente concediilor medicale se calculeaza dupa urmatoarele reguli:

I.Se constituie baza de calcul din ultimele 6 luni inaintea lunii de acordare a concediului medical. Se stabileste numarul de zile lucrate pentru care s-a calculat CCIASS. Se totalizeaza numarul zilelor identificate in cele 6 luni luate in calcul.

II. Se totalizeaza veniturile persoanei pentru cele 6 luni luate in calcul.

III. Se calculeaza media zilnica a veniturilor impartind totalul veniturilor la numarul total de zile stabilit la punctul I.

IV. Se calculeaza indemnizatia propriu-zisa inmultind media zilnica de la pct. III cu numarul de zile lucratoare din perioada de concediu medical, la care se aplica procentul stabilit pentru tipul de concediu.

Conform art. 12 din OUG 158/2005, indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta de catre angajator, din prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca si din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, incepand cu ziua urmatoare celor suportate de angajator, conform lit. A si pana la data incetarii incapacitatii temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii acestuia.

Indemnizatia de maternitate (cod 08) se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (art. 25 alin. (2) din OUG 158/2005).

Contributii sociale datorate:

I. Contributii sociale pentru indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca suportata din fondurile angajatorului:

1) Contributiile la sistemul asigurarilor sociale de stat datorate de angajator si salariat (CAS)

Conform art. 296 indice 11 din Codul fiscal, pe perioada in care salariatii beneficiaza de concedii medicale si de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, cu exceptia cazurilor de accident de munca sau boala profesionala, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de stat este suma reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical. Castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2013 este de 2.223 lei.

2) Contributia individuala la sistemul asigurarilor sociale de sanatate nu se datoreaza.
Contributia angajatorului la sistemul asigurarilor sociale de sanatate se datoreaza.
Conform art. 296 indice 17 alin. (6) din Codul fiscalangajatorii datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate calculata asupra sumelor reprezentand indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, acordate in baza OUG 158/2005, numai pentru zilele de incapacitate temporara de munca, suportate de angajator;

3) Contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate (CCI) se datoreaza.

Conform art. 296 indice 17 alin. (7) din Codul fiscal angajatorii datoreaza contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate calculata asupra sumelor reprezentand indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, acordate in baza OUG 158/2005, numai pentru zilele de incapacitate temporara de munca, suportate de angajator.

4) Contributia individuala la sistemul asigurarilor pentru somaj se datoreaza.
Contributia angajatorului la sistemul asigurarilor pentru somaj se datoreaza.

5) Contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale se datoreaza.

6) Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale se datoreaza. Baza de calcul o constituie potrivit art. 296 indice 5 alin. (5) salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical
Conform art. 1 din HG nr. 23/2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, incepand cu data de 1 februarie 2013, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna in anul 2013, reprezentand 4,44 lei/ora. Incepand cu data de 1 iulie 2013, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna in anul 2013, reprezentand 4,74 lei/ora.

II. Contributii sociale pentru indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca suportata din FNUASS:

Contributiile la sistemul asigurarilor sociale de stat datorate de angajator si salariat (CAS)

Conform art. 296 indice 11 din Codul fiscal, pe perioada in care salariatii beneficiaza de concedii medicale si de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, cu exceptia cazurilor de accident de munca sau boala profesionala, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de stat este suma reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical.

Contributia individuala si a angajatorului la sistemul asigurarilor sociale de sanatate nu se datoreaza

Contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate (CCI) nu se datoreaza.

Contributia individuala la sistemul asigurarilor pentru somaj nu se datoreaza.Contributia angajatorului la sistemul asigurarilor pentru somaj nu se datoreaza.
Contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale nu se datoreaza in baza art. 296 indice 16 lit.f) din Codul fiscal. Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale se datoreaza. Baza de calcul o constituie, potrivit art. 296 indice 5 alin. (5) salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical.

Tratamentul contabil și cadrul juridic

Pentru persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele de natură salarială, și pentru care, potrivit art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale, există obligația plății contribuției individuale de asigurări sociale și asigurări pentru șomaj, baza de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat și a contribuției individuale datorate bugetului asigurărilor pentru șomaj este cea stabilită potrivit art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2010, cu modificările ulterioare.

Pentru aceste persoane, plătitorul de venit asimilat angajatorului nu datorează contribuția de asigurări sociale și contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj în calitatea sa de angajator. Persoanele care realizează venituri de natură profesională nu datorează contribuția individuală de asigurări sociale și contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru veniturile de natură profesională, altele decât cele de natură salarială definite potrivit art. III alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2010, cu modificările ulterioare, în condițiile în care se încadrează în situația prevăzută la art. III alin. (5), (6) sau (15) din aceeași ordonanță de urgență.

art. III alin. (5), (6) și (15)din OUG 58/2010:

(5) Persoanelor asigurate în alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, și persoanelor care au calitatea de pensionari nu le sunt aplicabile prevederile alin. (2).

(6) Persoanele care, în mod ocazional, realizează, pe lângă veniturile de natură salarială, și venituri de natură profesională definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, nu datorează contribuțiile individuale și pentru aceste venituri de natură profesională.

(15) Plătitorii de venit nu au obligația declarării, calculării, reținerii și plății contribuțiilor individuale de asigurări pentru șomaj și de asigurări sociale, corespunzătoare veniturilor profesionale plătite, persoanelor prevăzute la alin. (4) care dețin statutul de asigurat în temeiul unui contract de asigurare pentru șomaj, precum și persoanelor prevăzute la alin. (5), după caz.

  Contribuția de asigurări sociale de sănătate se datorează și se reține și pentru indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, acordate în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale. Contribuția de asigurări sociale de sănătate se suportă de către angajator sau din fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale constituit în condițiile legii.

Tratamentul contabil și cadrul juridic în cazul contribuției de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale:

suma cuvenită pentru participarea salariaților la profit;

indemnizațiile de ședință pentru consilierii locali și județeni;

avantajele sub forma suportării de către angajator a contribuțiilor plătite la fondurile de pensii facultative, în limitele de deductibilitate stabilite potrivit legii;

indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome;

indemnizația administratorilor, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor societăților comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acționarilor;

prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cele pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Tratamentul contabil și cadrul juridic în cazul contribuției de asigurare la accidente de muncă și boli profesionale:

– contribuția de asigurare la accidente de muncă și boli profesionale, precum și drepturile ce se cuvin din această asigurare nu se aplică personalului militar și civil angajat pe bază de contract și personalului asigurat în sistemul propriu al Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și în sistemul Ministerului Justiției – Administrația Națională a Penitenciarelor și Direcția generală de protecție și anticorupție;

4. în cazul contribuției pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate:

drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale cadrelor militare în activitate și ale funcționarilor publici cu statut special, acordate potrivit legii;

sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, membrii directoratului și ai consiliului de supraveghere, precum și în comisia de cenzori;

sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;

indemnizația lunară a asociatului unic;

suma din profitul net, cuvenite administratorilor societăților comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acționarilor;

indemnizațiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurență, stabilite conform contractului individual de muncă;

indemnizațiile primite pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori indemnizația acordată salariaților din instituțiile publice;

remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari;

veniturile reprezentând plăți compensatorii suportate de angajatori, potrivit contractului colectiv de muncă, realizate de persoanele fizice care nu se mai regăsesc în raporturi juridice cu angajatorii;

indemnizațiile de ședință primite de consilierii locali și județeni.

1.7. Excepții generale a contribuțiilor sociale obligatorii

Nu se cuprind în baza lunară a contribuțiilor sociale obligatorii, următoarele:

sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică;

veniturile neimpozabile prevăzute la art.55 alin.(4) din Codul fiscal, cu excepția drepturilor de hrană acordate de angajatori angajaților și a veniturilor din salarii ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator.

tichetele de masă, tichetele de vacanță, tichetele cadou și tichetele de creșă, acordate potrivit legii;

avantajele primite în legătură cu o activitate dependentă, fără însă a fi limitate la:

1. utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepția deplasării pe distanță dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

2. cazarea, hrana, îmbrăcămintea, personalul pentru munci casnice, precum și alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preț mai mic decât prețul pieței;

3. abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;

4. permisele de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

5. primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariații proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plății primei respective, altele decât cele obligatorii.

  Excepții specifice

Nu se cuprind în baza de impozitare:

1. în cazul contribuției de asigurări sociale:

suma cuvenită pentru participarea salariaților la profit;

indemnizațiile de ședință pentru consilierii locali și județeni;

avantajele sub forma suportării de către angajator a contribuțiilor plătite la fondurile de pensii facultative, în limitele de deductibilitate stabilite potrivit legii;

indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome;

indemnizația administratorilor, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor societăților comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acționarilor;

prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cele pentru accidente de muncă și boli profesionale.

 CAPITOLUL II: “S.C. RALUCA PASSION S.R.L. ”- BAZĂ DE CERCETARE PRIVIND EVIDENȚA , CALCULUL, CONTABILIZAREA ȘI CONTROLUL DREPTURILOR BĂNEȘTI ALE SALARIAȚILOR

2.1. Istoric, forma juridică și constituirea societății

“S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” a fost înființată în anul 2008 fiind organizată ca o societate cu raspundere limitată. Conform legislației române în vigoare, înființarea unei societăți cu răspundere limitată este una dintre cele mai ușoare moduri de a începe dezvoltarea unei afaceri în România. Societatea cu răspundere limitată se înființează prin urmare unei proceduri simple, care durează puțin timp și reprezintă o formă eficientă de a derula o afacere.

Înființarea unei societăți poate fi societate cu răspundere limitată sau societate pe acțiuni cu asociați. Un S.R.L. poate fi constituit și dintr-un singur asociat caz în care vorbim de o societate cu răspundere limitată cu asociat unic, așa cum este cazul și la “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” Primul pas în cazul înființării unei societăți este rezervarea și constituirea de denumire de la Registrul comerțului.

Următorul pas este alegerea obiectului principal de activitate, care reprezintă domeniul de activitate al societății. Activitatea principală cât și activitățile secundare sunt identificate prin codurile CAEN care vor arăta concret conținutul obiectului de activitate al societății.

Cel mai important pas în înființarea unei societăți este redactarea actului constitutiv. “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” a fost costituită conform legii 31/1990, actul constitutiv al acestei societăți cuprinzând următoarele date:

denumirea societății: “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.”

forma juridică: S.R.L. cu asociat unic

adresa sediului social: Str. Vasile Stolnicul, nr. 14 , sector. 2, București

datele de identificare ale asociaților (în cazul nostru asociat unic): Grigore Onelian

durata societății: pe perioadă nelimitată

În vederea redactării actului constitutiv, așa cum am menționat mai sus, un element important îl constituie alegerea sediului social. Conform legislației în vigoare, două societăți comerciale nu pot avea același sediu social decât dacă ele au asociați comuni. Sediul social poate fi justificat prin intermediul unui contract de închiriere, contract de comodat, etc. Contractul (de orice natură ar fi el) care reprezintă titlul asupra sediului social, trebuie înregistrat la Registrul Comertului, autoritate care va elibera un certificat constatator din care va rezulta că la acea adresă figurează entitatea economică înființată conform legislației în vigoare.

Depunerea capitalului social este un pas tot la fel de important și se face în urma redactării actului constitutiv. Capitalul social se depune într-un cont deschis anterior la o bancă și este în suma minimă de 200 lei. După depunerea acestuia instituția bancară eliberează un extras de cont. Ulterior, în urma înființării societății și depunerii documentelor ce atestă acest lucru, instituția bancară va varsa suma reprezentând capitalul social în contul curent deschis societății în cauză. Odată parcurse etapele mai sus menționate și după redactarea tuturor declarațiilor referitoare la calitatea de asociat și/sau administrator, toate documentele vor forma un dosar ce va avea ca obiect înmatricularea societății la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Competent din regiunea unde entitatea economică își are sediul. În situația în care nu se depistează probleme în dosarul de înființare, Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul competent va elibera certificatul de înregistrare al societății, iar de la data înregistrării în Registrul Comerțului, entitatea economică va dobândi personalitate juridică.

Obiectul de activitate, activități specifice

Conform Codului CAEN, obiectul de activitate al “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” este: 2511, Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice. “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” este o firmă de producție cu capital integral românesc cu destinația către domeniul medical – spitale, laboratoare, cabinete și alte instituții de întreținere sau tratament atât umane cât și veterinare. Firma își desfășoară activitatea într-un spațiu propriu, o construcție nouă care se compune din două hale de producție, cu toate utilitățile, spațiu de birouri precum si un showroom de prezentare a produselor proprii. Produsele finite fabricate sunt concepție proprie, dar in corelare cu cerintele clientilor. Pot fii executate și alte produse, care nu se află în fabricația curentă, prin comanda ferma in care sunt exemplificate tipodimensiunile produsului solicitat. Principalele produse furnizate de firmă sunt: canapele pentru consultații generale și/sau ginecologie, paturi si saltele de spital pentru nou născuți, copii sau adulți, noptiere, mese din inox pentru diferite destinații, fixe sau mobile, canapea pentru recoltări sange, tratamente, paturi de masaj, dulapuri, paravane, tabureti, stative pentru perfuzii, etc.

Organizarea producției și a muncii reprezintă:

a cunoaște resursele existente;

a măsura / dimensiona resursele necesare;

a armoniza resursele existente/necesare în timp prin metode și tehnici care să permită atingerea unor obiective prestabilite.

Organizarea producției reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter economic și

tehnico-organizatoric referioare la stabilirea, asigurarea și coordonarea mijloacelor de producție și a forței de muncă în așa fel, încat fabricarea produselor să se efectueze în cele mai bune condiții. Nivelul maxim de eficiență se obține printr-o fundamentare științifică adecvată a deciziilor luate. Organizarea științifică a procesului de producție trebuie să asigure prin metode și tehnici de organizare folosite respectarea unor principii de organizare de bază și anume׃

proporționalitatea;

ritmicitatea;

paralelismul;

linia dreaptă;

continuitatea.

Organizarea muncii reprezintă ‘‘ansamblu de măsuri privind asigurarea și utilizarea eficientă a forței de muncă. ’’ Marea diversitate a proceselor de producție impune gruparea acestora pe baza unor caracteristici comune în funcție de anumite criterii de clasificare.

Cele mai întâlnite criterii de clasificare ale proceselor de producție sunt:

modul de participare la executarea produselor;

modul de execuție;

modul de obținere a produselor finite;

natura tehnologică a operațiilor efectuate;

natura activității desfășurate.

Procesele de producție în funcție de modul de participare la executarea produselor se clasifică astfel :

procese de bază: pregătitoare, prelucrătoare, de montaj-finisaj

procese auxiliare

procese de servire

procese anexe

Organizarea compartimentului financiar-contabil și relațiile acestuia cu alte compartimente

Organizarea serviciului financiar – contabil se realizează distinct pe cele două activități respectiv în compartimentul de contabilitate si compartimentul financiar.

Compartimentul de contabilitate are ca principale atribuții urmatoarele:

înregistrarea la timp și corectă în contabilitate, în mod cronologic și sistematic, pe baza documentelor justificative a tuturor operațiunilor patrimoniale ;

inventarierea patrimoniului, întocmirea registrului inventar ;

controlul asupra operațiunilor patrimoniale efectuate ;

întocmirea situațiilor financiare lunare, trimestriale si anuale ;

furnizarea, publicarea și păstrarea informațiilor privind patrimoniul și rezultatele obținute.

În cadrul compartimentului contabilitate este organizată și contabilitatea de gestiune și de control al stocurilor înregistrate. Tot în cadrul compartimentului contabilitate se stabilesc metodele de evaluare a patrimoniului societății prin procesul de inventariere care poate fi făcut ori de cate ori este nevoie. Prin inventarierea patrimoniului, compartimentul financiar-contabil redă cu exactitate datele necesare în realizarea situatiilor financiare anuale respectiv întocmirea bilanțului contabil.

Compartimentul financiar-contabil trebuie să asigure următoarele:

înregistrarea cronologică și sistematică a tuturor operațiunilor patrimoniale, în funcție de natura lor, în mod simultan, in debitul unor conturi și creditul altor conturi, denumite conturi corespondente;

stabilirea totalului sumelor debitoare și creditoare, precum și a soldului final al fiecărui cont;

întocmirea balanței de verificare, care reflectă egalitatea între totalul sumelor debitoare și totalul sumelor creditoare, rulajul si soldul initial si final pentru fiecare cont in parte;

prezentarea situației patrimoniului și a rezultatelor obținute respectiv intocmirea Situatiilor financiare în care sunt reflectate atât activele cât și pasivele societății precum veniturile și cheltuielile acesteia;

– respectă legislația în vigoare în vederea întocmiri declarațiilor și situațiilor financiare precum și transmiterea lor către organele financiare de stat.

– întocmește lunar decontul privind taxa pe valoare adăugată precum și celelalte documente prevăzute de lege și respectă termenul legal privind declararea și respectiv virarea sumelor reprezentând TVA de plată către bugetul de stat.

Contabilitatea are calitatea de a fi cel mai riguros instrument de informare pentru gandirea economică, de management și marketing. Orice operțiune economică se consemnează într-un document care stă la baza înregistrării în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ, documente care angajează respunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat, ori înregistrat în contabilitate.

Atribuțiile serviciului financiar sunt următoarele:

efectuează plăți în numerar și prin virament corespunzătoare activității curente pe baza documentelor justificative întocmite de compartimentele de specialitate în conformitate cu dispozițiile legale;

primește, verifică și distribuie zilnic extrasele de cont de la bănci ;

verifică și plătește deconturile de cheltuieli materiale, ordinele de deplasare ale salariaților trimiși în delegații ;

asigură încasări și plăți prin casierie ;

rezolvă corespondența legată de activitatea serviciului ;

păstrează legătura permanentă cu celelalte birouri funcționale pentru rezolvarea eficientă a tuturor problemelor care apar în cadrul serviciului;

sesizează și ia măsuri legale de recuperare a sumelor debitoare neîncasate în termen;

calculează majorări și penalizări pentru sumele debitelor ce nu au fost încasate în termenul prestabilit.

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin serviciului financiar-contabilitate, acesta colaborează cu:

factorii de decizie ai societății, în cazul nostru “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” pentru a primi aprobare pentru documentele emise în cadrul compartimentului în concordanță cu legislația în vigoare;

celelalte compartimente din cadrul societății “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” pentru îndrumarea financiar contabilă necesară, pentru primirea documentelor contabile întocmite de acestea și pentru rezolvarea eficientă a tuturor problemelor care apar;

furnizorii și clienții pentru efectuarea plăților și încasărilor;

La nivelul decizional serviciul financiar–contabil este subordonat administratorului.

2.2 Evoluția principalilor indicatori economico-financiari în perioada 2013-2015

În vederea elaborării și implementării ulterioare a unor măsuri de eficientizare a activității societății “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” se impune necesitatea cunoașterii situației economico-financiare ce se realizează prin folosirea mijloacelor specifice de investigare ale analizei economico-financiare.

Documentele care servesc ca sursă pentru informațiile financiare utilizate în efectuarea analizei financiare sunt:

bilanțul contabil, document încheiat la sfârșitul exercițiului financiar, ale cărui capitole, categorii și posturi conțin valorile nete ale elementelor patrimoniale.

contul de profit și pierdere, în care sunt regrupate veniturile și cheltuielile, în funcție de caracterul activității firmei.

Grafic 2.1 Evoluția veniturilor « S.C. RALUCA PASSION S.R.L.» în perioada 2013-2015

Sursa: concepție proprie

Grafic 2.2 Evoluția cheltuielilor « S.C. RALUCA PASSION S.R.L.» în perioada 2013-2015

Sursa : concepție proprie

Grafic 2.3 Evoluția profitului « S.C. RALUCA PASSION S.R.L.» în perioada 2013-2015

Sursa : concepție proprie

Conform graficelor prezentate mai sus putem spune despre “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” că în perioada anilor financiari 2013-2015 evoluția principalilor indicatori de profitabilitate a fost influențată de criza economică mondială, astfel că profitul realizat în cursul anului financiar 2013 este net mai mic decât profitul anilor din 2014,2015.

“S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” propunându-și temeinic micșorarea cheltuielilor și totodată majorarea veniturilor prin mărirea plajei de clienți printr-o aplicare a unui sistem de marketing performant, în vederea obținerii unui profit cât mai mare, fapt ce rezultă si din graficele prezentate mai sus a veniturilor și cheltuielilor.

Direcții previzionale privind activitatea societății

“S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” elaborează și aplică o strategie performantă în domeniul vânzărilor firmei, distinct pe categorii de produse, în vederea planificarii corecte a elementelor determinante în procesul de productie. Aceasta se concretizează la nivelul fiecăruia într-un plan global care cuprinde vânzările estimate a se realiza într-un orizont de timp definit. Gradul de previziune este mai larg pe măsură ce perioada de timp la care se referă este mai mare. Evaluarea în cadrul planului global anual a nivelului viitoarelor vânzări de produse, se realizează cu ajutorul unor indicatori specifici, care definesc în același timp conținutul acestuia precum și programele de vânzări .

Principalii indicatori sunt :

volumul vânzarilor (Vv);

stocul preliminat de produse finite la începutul perioadei de gestiune (Spi);

stocul de produse finite la sfârșitul perioadei de gestiune (Ssf).

Existența simultană a acestor indicatori, ca și modalitatea lor de calcul este condiționată de: tipul producției, natura produselor.; stabilitatea probabilă în fabricație, determinată de gradul de uzură morală, de gradul specific de reînnoire etc.; stadiul în care se află produsul ; in funcție de faza în care se află produsul (lansare, dezvoltare, maturitate, declin); strategia pe care o utilizează entitatea economică pe linia formării și deținerii de stocuri.

La “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” volumul vânzărilor exprimă cantitatea de produse vândute diferiților clienți, indicator calculat atât pe fiecare tip/ sortiment de produs cât și pe total producție, cantitativ și valoric, având la bază raportul dintre cerere și ofertă.

2.3. Contabilitatea cheltuielilor cu salariile și a decontărilor cu salariile

2. 3.1 Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

Pentru munca prestată de către personalul angajat, unitățile economice datorează acestuia salarii. Ele se negociază și se prevăd în contractele de muncă încheiate cu salariații. Pe lângă salariile cuvenite se mai plătesc salariaților prime sau sporuri de diferite feluri.

Toate datoriile către personal se stabilesc lunar și reprezintă pentru unitățile economice cheltuielile de personal ale exercițiului financiar în curs. Pe lânga salarii, unitățile economice calculează și datorează statului și altor organisme sociale diferite impozite și taxe , care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor. Cheltuielile cu personalul fac obiectul grupei de conturi 64”Cheltuieli cu personalul”. În cadrul acesteia, funcționează conturi cu ajutorul cărora se înregistrează salariile personalului sau cheltuielile cu asigurările și protecția socială.

2.3.2. Cheltuielile privind remunerațiile și salariile. Sistemul de conturi utilizat

Cheltuielile cu remunerațiile personalului sunt formate din salarii și alte drepturi cuvenite personalului pentru munca prestată. Ele se înregistreaza în contabilitate lunar, pe baza ștatelor de plata, la nivelul drepturilor salariale brute, cu ajutorul contului 641 „Cheltuieli cu remunerațiile personalului”, care după conținut este un cont de cheltuieli de exploatare, după funcția contabilă este un cont de activ, se debitează cu remunețariileși alte drepturi cuvenite personalului și se creditează la sfarșitul perioadelor prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiilor, soldul la sfarșitul perioadei fiind nul. Cu ajutorul contului 641„Cheltuiele privind salariile” se ține evidența cheltuielilor cu salariile personalului.

În debitul contului 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" se înregistrează:

– valoarea salariilor și a altor drepturi cuvenite personalului (421);

– drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit ștatele de plată, aferente exercițiului încheiat (428- „Alte datorii și creanțe în legătura cu personalul”)

Contul 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" poate fi creditat în cursul perioadei, pentru operațiile în participație, cu sumele transmise pe bază de decont.

La sfârșitul perioadei, soldul contului se transferă asupra contului de profit și pierdere (121).

Cheltuieli cu salariile personalului:

641  = 421 cu suma salariilor                           

„Cheltuieli cu                 ''Personal- brute (fondul de salarii din luna)

salariile personalului“   salariile datorate''

Rețineri la sursa privind contribuțiile și impozitul pe venituri din salarii, sume
datorate de angajați conform ștatului de salarii:

 421                        =     4312 cu 10,5% aplicat la suma

''Personal-              „Contribuția personalului salariilor brute

salarii datorate''        la asigurarile sociale“
                                 

4313 5,5% aplicat la suma salariilor

                                „Contribuția angajaților brute

                              pentru asigurările sociale de sănătate“

                                   4372 cu 0,5% aplicat la suma salariilor

                                „Contribuția personalului     brute                             
                               la fondul de șomaj“

                                     444 cu valoarea impozitului pe

                                  „Impozitul pe venituri                 veniturile din salarii          
                               de natura salariilor“

Contribuții datorate de angajator:

cheltuieli privind contribuția la asigurările sociale

6451                       =        4311.analitic cu 15,8%, 25,8% sau 30,8% (în „Contribuția unitații       „Contribuția unitații la funcție de condițiile de muncă)

la asigurările sociale“      asigurările sociale“ aplicat la suma salariilor brute

cheltuieli privind contribuția la fondul de șomaj

6452                      =              4371. analitic  cu 0,5% aplicat la suma salariilor brute

„Contribuția unității               „Contribuția unității

pentru ajutorul de șomaj“     la fondul de șomaj“

cheltuieli privind contribuția la asigurările sociale de sănătate:

6453                       =              4314. analitic    cu 5,2% aplicat la suma

„Contribuția angajatorului      „Contribuția angajatorului salariilor brute

pentru asigurările                     pentru asigurările 

sociale de sănătate“            sociale de sănătate“

cheltuieli privind contribuția de asigurare pentru accidente de muncă
și boli profesionale:

6451 = 4311.analitic

„Cheltuieli cu asigurări sociale „Contribuția angajatorului pentru asigurările

sociale de sănătate''

cheltuieli privind contribuția pentru concedii și indemnizații:

6453                      =               4311.analitic            

„Contribuția angajatorului „Contribuția angajatorului pentru

pentru  asigurările sociale asigurările sociale de sănătate''

de sănătate„

cheltuieli privind contribuția de fondul de șomaj

6452                        =         4371.analitic   cu 0,5% aplicat

la sumă salariilor

„Contribuția unității               „Contribuția unității la

pentru ajutorul de șomaj“        fondul de șomaj“

Viramentele aferente obligațiilor de plată ale angajatorului către bugetul de stat au la bază documente justificative (ordin de plată, extras de cont) sunt evidențiate conform următoarelor înregistrări contabile:

4311.analitic                = 5121

„Contribuția unității la        ''Conturi la bănci în lei''

asigurările sociale“
 4312  = 5121

„Contribuția personalului ''Conturi la bănci în lei''
la asigurările sociale“

4313.analitic = 5121

„Contribuția angajatorului ''Conturi la bănci în lei''

pentru asigurările sociale
de sănătate“
4314 = 5121

„Contribuția angajaților ''Conturi la bănci în lei''
pentru asigurările sociale
de sănătate“

Plata sumelor datorate se poate efectua și în numerar la trezoreria administrației finațelor publice teritoriale pe baza foilor de vărsământ, caz în care înregistrarea contabilă a plăților se efectuează cu ajutorul contului 5311 „Casa în lei”.Pentru plata salariilor nete, angajatorul poate utiliza una din cele trei modalități:
Plata în numerar prin casierie :

421                        =          5311

„Personal – salarii datorate“       ''Casa în lei''

Plata prin card de debit ca instrument de plată electronică:

  5125                    =                      5121

„Sume în curs de decontare“        ''Conturi la bănci în  lei''

421                        =                    5125

„Personal – salarii datorate“        ''Sume în curs de decontare''

'

Plata prin transfer bancar în conturile curente ale angajaților:

421                         =                   5121

„Personal – salarii datorate“         ''Conturi la bănci în lei''

2.3.3. Contabilitatea operațiilor privind decontărilor cu personalul

Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, îndemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și cele pentru încapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, și alte drepturi în bani și/sau în natură datorate de entitatea personalului pentru munca prestată. Prezentarea factorului de muncă în documentele contabile trebuie să reflecte rolul personalului în întreprindere, însă inegrarea ființei umane în universul valorilor economice și reflectarea acesteia contabilitate ridică numeroase probleme conceptuale și metodologice, dar în aceeași măsura, filosofice și morale. Contabilitatea resurselor umane își asumă trei funcții majore și anume:

să furnizeze o informație cifrică privind costul și valoarea indivizilor ca resurse ale unei întreprinderi;

să servească la luarea unor decizii, în special cele privind recrutarea, selecția și formarea personalului;

de a motiva factorii de decizie să adopte o strategie de perspectivă a resurselor umane.

Decontările cu personalul au ca obiect calculul, înregistrarea cheltuielilor și decontarea salariilor cuvenite angajaților. Structural, salariile sunt formate din salariul de bază cuvenit angajaților, sporurile și adaosurile pentru condiții deosebite de muncă, sporurile pentru orele prestate pe timpul noptii, indemnizațiile și alte sporuri acordate pentru conducere, indexările de salariu și compensarea creșterilor de prețuri; îndemnizațiile acordate pentru concediul de odihnă.

Sunt incluse în categoria decontărilor cu personalul și ajutoarele materiale și de protecție socială sub forma de: ajutoare de boală pentru incapacitate temporară de muncă, cele pentru îngrijirea copilului, ajutoarele de deces și alte ajutoare acordate de întreprindere, care se suportă din contribuția pentru asigurări sociale, precum și sumele achitate, potrivit legii pentru șomaj tehnic. De asemenea, sunt contabilizate în sfera decontărilor cu personalul, premiile acordate din profit, precum și participările la profit. Fiecare persoană beneficiază pentru munca prestată de un salariu, în condițiile prevăzute în contractul individual de muncă.

În contextul legislației privind impozitul pe venit, sunt considerate venituri din salariu toate veniturile în bani și/sau în natură, obținute de o persoană fizică ce desfăsoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate și pentru concediul de îngirjire a copilului în varstă de pana la 2 ani. Elementele de calcul și decontare a venitului brut, așa cum sunt ierarhizate în ștatul de salariu, se prezintă astfel:

salariul brut de bază

(+) sporuri și adaosuri

(+) indemnizațiile de conducere și alte sporuri acordate pentru conducere

(+) indexările de salarii și compensarea creșterilor de preț

(+) salariul în natură

(+) alte drepturi de personal

Pentru evidența decontărilor cu personalul se folosesc conturile din grupa 42 „Personal și conturi asimilate” și anume:

421 „Personal – salarii datorate”

423 „Personal – ajutoare materiale datorate”

424 „Participarea personalului la profit”

425 „Avansuri acordate personalului”

426 „Drepturi de personal neridicate”

427 „Rețineri din salarii datorate terților”

428 „Alte datorii și creanțe în legatură cu personalul”

4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”

4282 „Alte creanțe în legătură cu personalul”

Contul 421 „ Personal-salarii datorate” ține evidența salariilor de bază și suplimentare (sporuri, prime, inclusiv concedii de odihnă) cuvenite personalului. Este un cont de pasiv.

Se creditează cu salariile și alte drepturi asimilate cuvenite personalului, prin debitul contului 641 „Cheltuieli cu remunerațiile personalului”

Se debitează cu:

– reținerea avansului acordat în cursul lunii personalului, prin creditul contului 425 „Avansuri acordate personalului”

impozitul pe salariu reținut, prin creditul contului 444” Impozitul pe salarii și alte remunerații”

contribuția personalului de 10,5% la asigurările sociale, prin creditul contului 4312”Contribuția personalului pentru pensia suplimentară”

contribuția personalului de 0,5% la fondul de șomaj, prin creditul contului 4372”Contribuția personalului la fondul de șomaj”

contribuția personalului de 5,5% pentru asigurările sociale de sănătate, prin creditul contului 4314”Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate”

sumele datorate de salariați terților, reținute din salarii, prin creditul contului 427”Rețineri din salarii datorate terților”

sumele neridicate de personal, în termen legal, prin creditul contului 426”Drepturi de personal neridicate”

salarii nete achitate personalului, prin creditul contului 5311”Casa în lei”.

Soldul creditor al contului reprezintă drepturile salariale datorate de întreprindere.

Operații privitoare la contul 421 „Personal salarii datorate” reflectate în contabilitatea sintetică se rezumă astfel:

Tabel 3.1

Debit 421„Personal salarii datorate” Credit

Sursa bibliografică: V. Munteanu, “Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura Universitară

Contul 423 „Personal-ajutoare materiale datorate”. Cu ajutorul acestui cont se ține evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces și a altor ajutoare acordate. Este un cont de pasiv.

Se creditează cu:

sumele datorate personalului pe baza listelor de plată, reprezentând ajutoarele materiale suportate din contribuția unității la asigurări sociale, prin debitul contului 4311”Contribuția unității la asigurări sociale”

sumele datorate personalului, reprezentănd protecția socială pe perioada șomajului tehnic, prin debitul contului 6458”Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială”

Se debitează cu:

impozitul reținut și datorat bugetului prin creditul contului 444”Impozitul pe salarii”

reținerea avansurilor acordate în cursul lunii prin creditul contului 425”Avansuri acordate personalului”

contribuția angajaților de 10,5% la asigurările sociale, prin creditul contului 4312”Contribuția personalului pentru pensie suplimentară”

contribuția angajaților de 0,5% pentru fondul de șomaj prin creditul contului 4372”Contribuția personalului la fondul de șomaj”

contribuția angajaților de 5,5% pentru asigurările sociale de sănătate, prin creditul contului 4314”Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate”

reținerile făcute în contul terților prin creditul contului 427”Rețineri din remunerații datorate terților”

sumele nete achitate personalului cu ajutoare materiale sau șomaj tehnic, prin creditul contului 5311”Casa în lei”

ajutoarele medicale neridicate în termenul legal de salariați, prin creditul contului 426”Drepturi de personal neridicate”

Soldul creditor al contului 423 reprezintă sumele datorate de unitate personalului sau cu ajutoare materiale. În vederea stimulării personalului unității în realizarea unei activități eficiente, se acordă acestuia, în cursul anului, cât și la sfarșitul anului diferite premii.

Contul 424 „Participarea personalului la profit” ține evidența stimulentelor datorate de întreprindere, personalului din profitul obținut atât în cursul anului, cât și din profitul anual. Este un cont de pasiv.

Se creditează cu:

sumele datorate de unitatea personalului din fondul de participare la profit, prin debitul contului 117 „Rezultat reportat”

Se debitează cu:

impozitul reținut personalului, prin debitul contului 444 „Impozit pe salarii”

sumele nete achitate celor in drept, prin creditul contului 5311 „Casa în lei”

sumele neridicate de personal în termen, prin creditul contului 426 „Drepturi de personal neridicate”

Soldul creditor al contului reprezintă stimulente din profit, datorate de întreprindere personalului său. Operațiile privitoare la contul 424 „Participarea personalului la profit” reflectate în contabilitatea sintetică se rezumă astfel:

Tabel 3.2

Debit 424„Participarea personalului la profit” Credit

Sursa bibliografică: V. Munteanu, “Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura Universitară

Contul 425 „Avansuri acordate personalului” este cont de activ și reflectă creanțele unitații fața de angajații săi pentru avansurile acordate în cursul lunii în contul remunerației.

Se debitează cu:

avansurile acordate personalului care reprezintă, în general, 40-50 % din salariul de încadrare, prin creditul contului 5311 „Casa în lei”

avansurile neridicate în termen, prin creditul contului 426 „Drepturi de personal neridicate”Se creditează cu:

avansurile acordate în timpul lunii, reținute pe ștatele de plată a salariilor sau pe listele de plată a ajutoarelor materiale, prin debitul contului 421 „Personal- salarii acordate” sau 423 „Personal- materiale datorate”

Soldul debitor reprezintă avansurile acordate personalului, respectiv creanțele întreprinderii fața de personal sub formă de avansuri acordate și care urmează să se rețină din drepturile totale salariale.

Operațiile privitoare la contul 425 „Avansuri acordate personalului” reflectate în contabilitatea sintetică se rezumă astfel:

Tabel 3.3

Debit 425„Avansuri acordate personalului” Credit

Sursă bibliografică: V. Munteanu, “Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura Universitară

Drepturile de personal neridicate în termen de 3 zile se înregistrează într-un cont distinct și anume în contul 426 „Drepturi de personal neridicate”. Sumele rămân înregistrate în acest cont până la achitarea acestora, celor în drept sau, în caz contrar, până la prescrierea acestor drepturi. Este un cont de pasiv.

Se creditează cu:

salariile nete datorate personalului și neridicate de aceștia în termen, prin debitul contului 421 „Personal-salarii datorate”

ajutoarele materiale nete, precum și cu sumele reprezentând ajutorul de șomaj tehnic, datorate personalului și neridicate de aceștia în termeni, prin debitul contului 423 „Personal-ajutoare materiale datorate”

stimulentele suplimentare nete sub formă de premii sau participare la profit datorate personalului și neridicate în termen, prin debitul contului 424 „Participarea personalului la profit”

Avansurile neridicate de personal în termen, prin debitul contului 425 „Avansuri acordate personalului”

Se debitează cu:

Sumele achitate celor în drept, prin creditul contului 5311 „Casa în lei”

Drepturile de personal prescrise și datorare bugetului de stat sau, după caz, trecute la alte venituri din exploatare, prin creditul contului 448 „Alte datorii și creanțe cu bugetul statului” sau 758 „Alte venituri din exploatare”

Soldul creditor reflectă sumele datorate de unitatea personalului și care nu au fost ridicate în termen.Operațiile privitoare la contul 426 „Drepturi de personal neridicate” reflectate în contabilitatea sintetică se rezumă astfel:

Tabel 3.4

Debit 426„Drepturi de personal neridicate” Credit

Sursă bibliografică: V. Munteanu, “Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura Universitară

Contul utilizat pentru reflectarea diferitelor categorii de rețineri efectuate personalului în favoarea terților este contul 427 „Rețineri din remunerații datorate terților”. Cu ajutorul acestui cont se evidențiază sumele rețiute personalului, reprezentând rețineri ale acestuia față de alte unități sau persoane fizice, consecința unor contracte sau a unor hotărâri judecătorești.

Cunoscute sub denumirea de popriri, ele reprezentând contravaloarea chiriilor, ratelor scadente aferente cumpărărilor de bunuri în rate, amenzi, pensii alimentare, etc. datorate de personal.

Contul 427 „Rețineri din remunerații datorate terților. Este un cont de pasiv.

Se creditează cu:

sumele reținute din salarii sau din ajutoarele materiale, pe ștatele de plată ale personalului ca fiind datorate terților, prin debitul contului 421 „Personal-salarii datorate” și 423 „Personal- ajutoare materiale datorate”

Se debitează cu:

sumele reținute personalului și achitate terților, prin creditul conturilor 512 „Conturi curente și bănci” și 531 „Casa”.

Soldul creditor al contului reflectă sumele reținute personalului pe ștatele de salarii și neachitate terților.

Operațiile privitoare la contul 427 „Rețineri din remunerații datorate terților” reflectate în contabilitatea sintetică se rezumă astfel:

Tabel 3.5

Debit 426„Drepturi de personal neridicate” Credit

Sursă bibliografică: V. Munteanu, “Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura Universitară

Dacă la închiderea exercițiului se consideră că există obligații față de personalul unității, pentru care nu s-au întocmit ștate de plată, dar care trebuie înregistrate în cheltuielile exercițiului curent, se utilizează contul 4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”.

De asemenea, dacă se constată, că la închiderea exercițiului unitatea patrimonială are creanțe față de personalul său (chirii, sporuri sau adaosuri acordate și necuvenite) și care trebuie reflectate la veniturile exercițiului curent, pentru acestea se utilizează contul 4282 „Alte creanțe în legătură cu personalul”.

Cele 2 conturi sunt conturi sintetice de gradul II ale contului 428 „Alte datorii și creanțe în legatura cu personalul”, cont bifuncțional care:

Se creditează:

la sfârșitul anului, cu sumele datorate salariaților, pentru care nu s-au întocmit ștate de plată, sume aferente exercițiului care urmează a se închide, prin debitul contului 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”

cu sumele datorate personalului, aferente exercițiului încheiat, pentru care nu au fost întocmite acte, reprezentând drepturi din asigurări sociale sau de șomaj tehnic, prin debitul contului 438 „Alte datorii și creanțe sociale”.

în anul următor, cu sumele încasate de la salariați, evidențiate anterior (în exercițiul precedent) la acest cont și care reprezintă diferite creanțe ale unității față de personal, prin debitul contului 531 „Casa”

Se debitează:

la sfârșitul anului cu sumele reprezentând creanțele unității față de personalul său, pentru chiriile datorate de aceștia și care reprezintă venituri ale exercițiului ce se închieie, prin debitul contului 706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii” .

cu sumele reprezentând creanțele unității față de personalul său pentru salarii, concedii de odihnă, sporuri sau adaosuri acordate acestora și necuvenite și care trebuie trecută la veniturile exercițiului ce se încheie, prin creditul contului 758 „Alte venituri din exploatare”.

cu sumele constante la sfârșitul exercițiului ca fiind achitate în plus salariaților față de reglementările în vigoare, reprezentând ajutoare materiale prin creditul contului 438 „Alte datorii și creanțe sociale”.

în anul următor, cu sumele achitate de unitate personalului, evidențiate anterior (la sfarșitul anului precedent) la acest cont, ca obligații față de aceștia, prin creditul contului 531 „Casa”.

Soldul creditor reflectă sumele datorate la sfârșitul exercițiului, de către unitate personalului său.

Soldul debitor reflectă creanțele unității la sfârșitul exercițiului față de personalul său.

2.4. Bază legală în dterminarea drepturilor bănești ale societății, aplicarea acesteia în contextul unității patrimoniale studiate

În cazul „S.C. RALUCA PASSION SRL”, fiecare salariat angajat cu contract individual de muncă conform legislației în vigoare, are dreptul la un salariu în bani negociat pentru munca prestată conform condițiilor stipulate în contractul individual de muncă.

2.4.1. Reglementări legale privind salariile

„S.C. RALUCA PASSION SRL” respectă și aplica legislația în vigoare privind contractul individual de muncă. Conform Legii 53/2003-Codul Muncii orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă și a profesiei, meseriei sau activității pe care urmează să o presteze. Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie, oricare ar fi aceasta, cu excepția activităților impuse de autoritățile publice. Persoana fizică dobândește capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani, cu excepția împlinirii vărstei de 15 ani, dar cu acordul părintelui sau al tutorelui. În cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii fiind interzisă prin lege discriminarea de orice natură la locul de muncă. Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără nici o discriminare.

Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă. Acesta cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și orice alte adaosuri și legea permite ca plata acestuia să se facă și prin virament bancar, ca și în cazul “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” care iși achită datoria bănească față de angajați pentru munca prestată lunar, o dată pe lună conform contractelor individuale de muncă, prin virament bancar. Orice întârziere nejusitificată a plății salariului poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Plata salariului se dovedește prin semnarea ștatelor de plată și orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariat și se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor.

Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.Pentru salariații cărora angajatorul conform contractului colectiv sau individual de muncă, le asigură hrană, cazare sau alte facilități, suma în bani cuvenită pentru munca prestată nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe țară prevăzut de lege. Plata în natură a unei părți din salariu, în condițiile stabilite la art. 165 CM, este posibilă numai dacă este prevăzută expres în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă, nefiind și cazul “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.”

2.4.2 Reglementarea reținerilor din salarii și a altor drepturi de personal

Reținerile din salariu sunt reglementate atât de Codul Muncii precum și de Codul de Procedură Civilă  care face și el referire la limitarea până la care se pot iniția rețineri din salariu.  Codul Muncii precizează că nici o reținere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege. Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă (art. 169).

Documentele primite direct de la bancă de către angajator nu reprezintă document justificativ

în baza căruia se pot face rețineri pe ștatul de salarii. În cazul în care angajatorul primește pentru același salariat mai multe documente justificative valide în baza cărora trebuie să facă reținerea din salariu, ordinea respectării lor este:

1. Obligațiile de întreținere, potrivit art.84 din Codul familiei, obligația de întreținere există între soț și soție, părinți și copii, adoptator și adoptat, bunici și nepoți, străbunici și strănepoți, frați și surori, precum și între alte persoane prevăzute de lege;

2. Contribuțiile și impozitele datorate către stat;

3. Daunele cauzate proprietății publice prin fapte ilicite;

4. Acoperirea altor datorii.

Codul Muncii este cel care aduce completări si în ceea ce primește suma maximă ce poate fi reținută lunar salariatului – reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lună 50% din salariul net.

Plățile astfel efectuate în decursul unei luni nu pot depăși 50% din salariul net. Salariile și celelalte drepturi bănești cuvenite angajaților de orice fel pot fi urmărite:

– până la 1/2 din salariul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligații de întreținere;

– până la 1/3 din salariul lunar net, pentru pagubele pricinuite proprietății publice;

– până la 1/5 din salariul lunar net, pentru orice alte datorii.

Codul de Procedură Civilă aduce clarificări în ceea ce privește reținerile în cazul veniturilor din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie și anume pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.

În Codul Muncii reținerea se face din salariul net, iar din Codul de Procedură Civilă reținerea se face la venitul net. Salariul net este contraprestația în bani pe care o primește salariatul în fiecare lună, salariul „în mână”. În schimb, venitul net este definit ca fiind venitul brut al salariatului fără contribuțiile individuale (contribuția la asigurări sociale de sănătate (CASS), contribuția la asigurări sociale (CAS – pensii și șomaj).

La venitul astfel obținut (venitul brut – CASS – CAS – Șomaj) se aplică deducerea personală (dacă este cazul) și din suma rezultată se calculează impozitul salariatului. În urma scăderii și a impozitului se obține salariul net al angajatului. Categoriile de rețineri întâlnite în cadrul companiei “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” sunt:

1. Pensia  de întreținere, documentul justificativ în baza căruia se va face reținerea fiind ordinul judecătoresc emis de o instanță de tutelă, este datorată de părinte și se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii (art. 529, alin. 2 din Codul Civil). Dacă în ordinul judecătoresc nu este menționată o sumă fixă, atunci se consideră reținere 25% din salariul net al angajatului;

2. Sume restante in urma angajarii de credite bancare: documentul justificativ în baza căruia se va face reținerea fiind ordinul judecătoresc emis de instanța competent.
3. Sume restante datorate către administrațiile financiare .

De cele mai multe ori, în ordinul judecătoresc emis de instanța competentă se menționează procentul în baza căruia se face reținerea, dar, dacă nu se menționează ci doar se face referire la prevederile legale în vigoare, va trebui să aplicăm prevederile din Codul Muncii, Codul de Procedură Civilă, Codul Civil sau, după caz, baza legislativă indicată/citată în respectivul document oficial.

Reținerile/popririle din salarii datorate terților sunt evidențiate contabil cu ajutorul contului 427 “Rețineri din salarii datorate terților”.

Acest cont este un cont de pasiv.

Contul 427 “Rețineri din salarii datorate terților” se creditează cu:

sumele reținute personalului, datorate terților, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate și alte obligații față de terți (421 “Personal – salarii datorate”, 423” Personal – ajutoare materiale datorate”, 424”Prime reprezentând participarea personalului la profit”).

Contul 427 “Rețineri din salarii datorate terților” se debitează cu:

sumele achitate terților, reprezentând rețineri sau popriri (512 “Conturi la bănci, 531 “Casa”).

Soldul contului reprezintă sumele reținute, datorate terților.

Alte drepturi de personal sunt:

1. Participarea salariaților la profit: cotă-parte din profit ce se repartizează salariaților este de până la 10% în cazul societăților comerciale și de până la 5% în cazul regiilor autonome;

2. Tichetele de masă prevazute în Contractul individual de muncă sunt acordate conform legii. “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” distribuie salariaților tichete de masă, lunar. Fiecărui salariat i se acordă un număr egal cu numărul zilelor lucrate în decursul lunii respective. Tichetele de masă pot fi utilizate numai în condițiile prevăzute de lege.

3. Ajutorul de deces este stipulat în Regulamentul de ordine interioară conform Codului Muncii, cuantumul său fiind stabilit de factorii de decizie ai societății.

4. Sărbătorile legale – zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:

– 1 și 2 ianuarie;

– prima și a doua zi de Paști;

– 1 mai;

– prima și a doua zi de Rusalii;

– Adormirea Maicii Domnului;

– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;

– 1 decembrie;

– prima și a doua zi de Crăciun;

– două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.

Acordarea zilelor libere se face de către angajator.

În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază,

pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

5. Alte concedii plătite:

se acordă 5 zile calendaristice în cazul căsătoriei salariatului;

se acordă 3 zile calendaristice în cazul nașterii sau căsătoriei unui copil al salariatului;

-se acordă 3 zile calendaristice în cazul decesului soțului/soției sau al unei rude până la gradul II;

se acordă 5 zile lucrătoare tatălui copilului nou-născut, dacă solicitarea se face în primele 8 săptămâni de la naștere.

2.5. Calculul și decontarea salariilor și alte drepturi salariale, intocmirea ștatului de plată

Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, și alte drepturi în bani și/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată. Salariul acordat angajaților este conform contractului colectiv de muncă, respectiv contractul individual de muncă, în funcție de încadrarea și statul de funcții și se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul de ordine interioară, după caz .

Venitul impozabil se calculează astfel:

Salariu brut de bază (realizat)+ sporuri și adaosuri+ indemnizații de conducere și alte sporuri acordate pentru funcții de conducere+ indexări de salariu și compensari ale creșterii prețurilor+ salariu în natură+ alte drepturi de personal= Venit brut total-contribuția personalului la asigurările sociale- contribuția personalului la fondul de șomaj- contribuția personalului la asigurări sociale de sănătate= Venit net- deducere personală= Venit impozabil.

Salariul net de plată se calculează astfel:

Venit brut total- contribuția personalului la asigurările sociale- contribuția personalului la fondul de șomaj- contribuția personalului la asigurări sociale de sănătate- impozit pe salarii- avansuri acordate personalului- rețineri în favoarea terților – rețineri în favoarea unității =  Salariu net de plată (rest de plată).

Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar, în cazul în care această modalitate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil.

Plata în natură a unei părți din salariu, este posibilă numai dacă este prevăzută expres în Contractul colectiv de muncă aplicabil sau în Contractul individual de muncă. Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Salariul se plătește direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta.

În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt plătite, în ordine, soțului supraviețuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinților acestuia. Dacă nu există nici una dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt plătite altor moștenitori, în condițiile dreptului comun.

Plata salariului se dovedește prin semnarea ștatelor de plată sau a fluturașului individual de salariu, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.

Nici o reținere din salariu nu  poate  fi  operată,  în  afara  cazurilor  și  condițiilor prevăzute de lege. Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre  judecătorească definitivă și irevocabilă. 

În cazul pluralității de creditori ai salariatului, va fi respectată următoarea ordine:

1) Obligațiile de întreținere, conform Codului familiei;

2) Contribuțiile și impozitele datorate către stat

3) Daunele cauzate proprietății publice prin fapte ilicite;

4) Acoperirea altor datorii. Reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lună jumătate din salariul net.

Exemplu de calcul al salariului net în suma de 975 lei

Salariul de baza = 975 lei
Alte sporuri (%) = 0 %
Alte sporuri (suma) = 0 lei 
Salariul brut = 975 lei
Reținerile salariatului :
– Contribuția de șomaj = 5 lei
(0.5% din Salariul de bază)
– Contibuția de sănătate = 54 lei
(5.5% din Salariul brut)
– Contribuția CAS = 102 lei
(10.5% din Salariul brut)
(conform Legii nr.380/2005 privind bugetul asig. soc 2006) 
Nr. persoane în întreținere=0
– Deducere personală = 250
(Conform Ordinului 1016/2005)
Impozit = 90 lei
(16% din (Salariul brut-Contribuția șomaj-Contribuția sănătate-Contribuția CAS-Deducerea personală))
Salariul net (rest de plata) = 724 lei
Rest plată = Salariul brut-Contribuția de șomaj-Contribuția de sănătate-Contribuția CAS-impozit

Conform art.56 din Legea nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, actualizată, deducerea personală se acordă dupa cum urmeaza:

– pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 250 lei;

– pentru contribuabilii care au 1 persoană în întreținere – 350 lei;

– pentru contribuabilii care au 2 persoane în întreținere – 450 lei;

– pentru contribuabilii care au 3 persoane în întreținere – 550 lei;

– pentru contribuabilii care au 4 sau mai multe persoane în întreținere – 650 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute din salarii cuprinse între 1.000 – 3.000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute din salarii de peste 3.000 lei, nu se acordă deducere personală. Persoana aflată în întreținere poate fi soțul, soția, copiii sau alte rude ale salariatului până la gradul al II-lea inclusiv, ale cărui venituri impozabile și neimpozabile nu depășesc 250 lei lunar. Monografia decontărilor cu personalul se efectuează cu ajutorul grupei de conturi 42 „Personal și conturi asimilate”. Monografia contabilă a decontărilor cu bugetul de asigurări și protecție sociale se efectuează cu ajutorul conturilor de gradul I din grupa 43 „Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate” și din grupa 44 „Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate”.

Evidența operativă și monografia contabilă a decontărilor salariale la “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” se realizează cu ajutorul “Ștatelor de plata a salariilor”

Ștatul de salarii este obligatoriu ca document justificativ în relația societate-salariat, indiferent de domeniul în care aceasta activează. Ștatul de salarii servește atât ca document pentru calculul și plata drepturilor bănești cuvenite salariaților și al contribuțiilor și al altor sume datorate fiind document justificativ în contabilitate. Potrivit reglementarilor legale, el trebuie să conțină în mod obligatoriu anumite informații, pe care le prezentăm în articolul următor. Pentru centralizarea la nivelul unității a salariilor și a elementelor componente ale acestora, inclusiv a reținerilor, se utilizează formulare de ștate de salarii. Plățile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizațiile de concediu etc. se includ în ștatele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate și toate reținerile legale din perioada de decontare respectivă.

Ștatul de plată a salariilor ca document justificativ circulă:

– la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata (exemplarul 1);

– la casieria unității pentru efectuarea plății sumelor cuvenite (exemplarul 1), după caz; dobândind astfel și calitatea de document justificativ pentru plata salariilor.

– la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);

Conform art. 168 alin 1 din Codul Muncii se prevede expres ca plata salariului se dovedește prin semnarea ștatelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariat.

Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:

denumirea unității, secției, serviciului etc.;

denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;

numele și prenumele; venitul brut; contribuția individuală de asigurări sociale; contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj; contribuția pentru asigurări sociale de sănătate; cheltuieli profesionale; venitul net; deducere personală de bază; deduceri suplimentare; venitul bază de calcul; impozitul calculat și reținut; salariul net;

semnături: conducătorul unității, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl întocmește.

Documentul se arhivează, timp de 50 de ani conform legislației în vigoare, un exemplar in cadrul compartimentului financiar contabil și un exemplar in cadrul compartimentului Resurse umane.

2.6. Subsistemul de documente privind decontările salariaților

La “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” înregistrarea în contabilitate a creanțelor și datoriilor se efectuează prin intermediul documentelor justificative. Acestea cuprind  totalitatea documentelor primare întocmite la locul și momentul producerii operațiilor economice și constituie baza contabilizării. În ceea ce privește sistemul documentelor privind decontările cu personalul, asigurările și protecția socială, întalnim:

Principalele documente legate direct de personalul unității sunt:

– ștatul de plată;

– lista de plată pentru concedii de odihnă;

– fișa de evidență a salariilor;

Documentele legate de activitatea unității cu bugetul statului sunt:

– situații de calcul;

– centralizatorul ștatelor de plată;

– ordin de plată;

– decont lunar.

Documentele primare refertioare la timpul de lucru și prezența la lucru a fiecărui angajat sunt:

1. registrul general de evidență a salariaților;

2. documente privind prezența la lucru, timpul de muncă prestat și producția obținută:

a) documente privind prezența la lucru:

– fișa de pontaj;

– condica de prezență.

b) documente privind timpul de muncă prestat:

– foaia colectivă de prezență;

– carnetul de pontaj;

– situația prezențelor și absențelor.

c) documente folosite pentru evidențierea producției obținute:

– bon de lucru individual;

– bon de lucru colectiv;

– raportul de producție și salarizare;

– pontajul lucrărilor manuale;

– pontajul lucrărilor mecanice.

3. Documente privind calculul drepturilor de salariu cuvenite:

– fișa de evidență a salariilor;

– lista de avans chenzinal;

– statul de plată al salariilor;

– lista de indemnizații pentru concedii de odihnă;

– centralizatorul statelor de plată;

Registrul general de evidență a salariaților (ANEXA 1): fiecare angajator are obligația de a înființa un registru general de evidență a salariaților și de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora. “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.”, la fel ca orice alta entitate economică, are obligația de a transmite registrul în formă electronică prin intermediul internetului la inspectoratul teritorial de muncă a cărui rază teritorială își are sediul sau domiciliul, cu cel puțin o zi înainte de data angajării primului salariat.

Foaie colectivă de prezență (ANEXA 2): document folosit de “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” în sistemul de evidență a prezenței la program, în decursul unei luni, a angajaților pe care, cu ajutorul ceasului de pontaj, aceștia înscriu zilnic ora sosirii lor și plecării de la unitate. Informațiile cuprinse în fișa de pontaj evidențiază orele efectuate zilnic și pe schimburi de lucru și alături cu alte date stau la baza calcului retribuției. Fișa de pontaj se află, în luna când este utilizată pentru înregistrarea, pe un panou de pontaj.

Ștatul de plată al salariilor (ANEXA 3): document folosit de “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” pentru calculul si plata drepturilor bănești cuvenite salariaților, precum și al contribuțiilor și al altor sume datorate atât de entitatea economică, cât și de salariați.

Se întocmește într-un exemplar sau în două exemplare, lunar, pe secții, ateliere, servicii etc., pe baza documentelor de evidență a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizați în acord etc., a evidenței și a documentelor privind reținerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale. Se semnează, pentru confirmarea exactității calculelor, de către persoana responsabilă de intocmire a documentului din cadrul serviciului Resurse umane precum și de Administratorul societății. Pentru centralizarea la nivelul unității a salariilor și a elementelor componente ale acestora, inclusiv a reținerilor, se pot utiliza aceleași formulare de ștate de salarii. Plățile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizațiile de concediu etc. se includ în ștatele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate și toate reținerile legale din perioada de decontare respectivă.

Ștatul de plata al salariilor circulă:

la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata (exemplarul 1);

la casieria unității pentru efectuarea plății sumelor cuvenite (exemplarul 1), după caz;

la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);

la compartimentul care a întocmit ștatele de salarii (exemplarul 2), care va servi la acordarea vizei atunci când se solicită plata salariilor neridicate, după caz.

Ștatul de plată al salariilor se arhivează după cum urmează:

la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăți (exemplarul 1);

la compartimentul care a întocmit ștatele de salarii (exemplarul 2), după caz.

Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:

denumirea unității, secției, serviciului etc.;

denumirea formularului, întocmit pentru luna, anul;

numele și prenumele; venitul brut; contribuția individuală de asigurări sociale; contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj; contribuția pentru asigurări sociale de sănătate; cheltuieli profesionale; venitul net; deducere personală de bază; deduceri suplimentare; venitul bază de calcul; impozitul calculat și reținut; salariul net;

semnături: conducătorul unității, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl întocmește.

ȘTAT DE AVANS CHENZINAL (ANEXA 4): document folosit de “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților ca avansuri chenzinale, pentru reținerea prin ștatele de salarii a avansurilor chenzinale plătite și ca document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Se întocmește lunar, pe baza documentelor de evidență a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate și se semnează pentru confirmarea exactității calculelor de către persoana care a calculat avansurile chenzinale și a întocmit lista.

Statul de avans chenzinal circulă:

la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata (exemplarul 1);

la casieria unității, pentru efectuarea plății avansurilor cuvenite (exemplarul 1), după caz;

la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă, pentru înregistrare în contabilitate (exemplarul 1);

la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea ștatelor de salarii la sfarșitul lunii (exemplarul 2).

Statul de avans chenzinal se arhivează:

la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă (exemplarul 1);

la compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).

Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:

denumirea unității, secției, serviciului etc.;

denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;

numele și prenumele; salariul de bază; timpul efectiv: lucrat, concediu medical; avansul de plată;

semnături: conducătorul unității, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl întocmește.

DECLARAȚIA  PRIVIND OBLIGAȚIILE DE PLATĂ A CONTRIBUȚIILOR SOCIALE, IMPOZITULUI PE VENIT ȘI EVIDENȚA NOMINALĂ A PERSOANELOR ASIGURATE – FORMULAR 112 (Anexa 5)

BAZA LEGALĂ: 

Hotărârea Guvernului   nr. 1397 / 2010 privind modelul, conținutul, modalitatea de depunere și de gestionare a "Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate" publicată în Monitorul Oficial nr. 897/2010A

  CINE DEPUNE FORMULARUL 112?

Formularul 112 "Declarație  privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate" se depune de către:

 v      Persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori,

v Entitățile asimilate angajatorului care au calitatea de plătitori de venituri din activități dependente, atât pe perioada în care se desfașoară activitate, cât și pe perioada în care se beneficiază de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate pentru: 

        1. persoanele fizice rezidente care realizează venituri din desfășurarea unor activități în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege;

        2. persoanele fizice nerezidente care realizează venituri de natura celor menționate la punctul 1 , cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte;

v Plătitorii de venituri pentru persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele de natură salarială, și pentru care, potrivit art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale, cu modificările ulterioare, există obligația plății contribuției individuale de asigurări sociale si asigurări pentru șomaj;

v       Persoanele asimilate angajatorului, respectiv:

–       Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, pentru persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecție socială ori de indemnizații de asigurări sociale de sănătate care se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, potrivit legii, și pentru care dispozițiile legale prevăd plata de contribuții sociale din bugetul asigurărilor pentru șomaj;

–  Agenția Națională pentru Prestații Sociale, care administrează si gestionează prestațiile sociale acordate de la bugetul de stat, pentru persoanele care beneficiază de indemnizație pentru cresterea copilului în varstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pentru persoanele care beneficiază de indemnizație pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 si 7 ani, potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

–  autoritățile administrației publice locale, pentru persoanele care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările si completările ulterioare, precum și pentru persoanele, cetățeni români  care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni, dacă nu au venituri;

–   Casa Națională de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale, prin casele județene de pensii, pentru pensionarii cu venituri din pensii care depasesc 740 lei;

–  entitățile care plătesc venituri din pensii, altele decât cele care sunt plătite de către Casa Națională  de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale, pentru pensionarii cu venituri din pensii care depășesc 740 lei;

–   Ministerul Justiției, pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv, precum și pentru persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 105, 113, 114 din Codul penal, respectiv persoanele care se află in perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri;

 –  Ministerul Administrației și Internelor, pentru străinii aflați în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum și pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identității și sunt cazați în centrele special amenajate potrivit legii;

 –  Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse;

 – Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate subordonate, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), la art. 23 alin. (2) si la art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 339/2006, cu modificările si completările ulterioare;

 – unitățile trimițătoare, pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate, pentru soțul/soția care însoțește personalul trimis în misiune permanentă în străinătate și căruia/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau raporturile de serviciu și pentru membrii Corpului diplomatic si consular al României, cărora li se suspendă raporturile de muncă, ca urmare a participării la cursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o durată care depășește 90 de zile calendaristice;

– autoritățile administrației publice locale, orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor.

v       Orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor.

CONCLUZIE:

Vor depune declarație toți cei care au obligațiile de plată prevăzute în Nomenclatorul “ Creanțe fiscale” din Hotărârea Guvernului   nr. 1397 / 2010 privind modelul, conținutul, modalitatea de depunere și de gestionare a "Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate" publicată în Monitorul Oficial nr. 897/2010.

Nu se depune declarația 112 pentru diferențele de impozit pe venit și contribuții sociale stabilite în urma inspecției fiscale.

PENTRU CE CATEGORII DE IMPOZITE  ȘI CONTRIBUȚII SE DEPUNE DECLARAȚIA 112 ?

FORMULARUL 112  "Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate" se depune de angajatori sau entități asimilate acestora, pentru urmatoarele categorii  de impozite și contribuții:

–   impozit pe venitul din salarii;

–       contribuția individuală de asigurări sociale reținută de la asigurați;

–       contribuția de asigurări sociale datorată pentru persoanele pentru care plata drepturilor se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj;

–       contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale pentru șomeri;

–       contribuția de asigurări sociale datorată de angajator;

–       contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator;

–       contribuția pentru asigurări sociale de sănătate reținută de la asigurați;

–       contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorată pentru persoanele pentru care plata drepturilor se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj;

–       contribuția pentru asigurări sociale de sănătate  pentru persoanele care se află în concediu medical pentru incapacitate de muncă din cauză de accident de muncă sau boală profesională suportată de angajator și alte deduceri legale;

–       contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorată de pensionari pentru veniturile care depășesc plafonul legal;

–       contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate/arest preventiv;

–       contribuția pentru asigurări sociale de sănătate pentru persoanele aflate în concediu și indemnizație pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările si completările ulterioare, precum și pentru persoanele care beneficiază de indemnizație pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 si 7 ani, potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

–       contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorate de angajator;

–       contribuția pentru concedii și indemnizații datorată de persoanele aflate în șomaj;

–       contribuția pentru concedii și indemnizații de la persoanele juridice sau fizice care au calitatea de angajator;

–       contribuția individuală de asigurări pentru șomaj reținută de la asigurați;

–       contribuția individuală de asigurări pentru șomaj datorată de angajator;

–       contribuția angajatorilor la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;

–       contribuția pentru asigurări sociale  de sănătate datorată pentru persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările si completările ulterioare;

–       contribuția individuală de sănătate datorată pentru persoanele, cetățeni străini, aflate în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum și pentru persoanele, cetățeni străini, victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identității și sunt cazate în centrele special amenajate, potrivit legii;

–       contribuția individuală de sănătate datorată pentru persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 105, 113 si 114 din Codul penal, precum și pentru persoanele care se află în perioada  de amânare sau întrerupere a executarii pedepsei privative de libertate;

–       contribuția individuală de sănătate  datorată pentru personalul monahal al cultelor recunoscute;                

–       contribuția individuală de sănătate datorată pentru persoanele, cetățeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni;        

–       contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator pentru persoanele care se află în concediu medical pentru incapacitate de muncă, din cauza unui accident de muncă sau boală profesională suportată din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale (FAAMBP), conform Legii nr. 95/2006, cu modificările si completările ulterioare;                          

–       contribuția individuală de asigurări sociale datorată de persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele de natură salarială;  

–   contribuția individuală de asigurări pentru șomaj datorată de persoanele care realizează venituri            de natură profesională, altele decât cele de natură salarială;

–       impozit pe veniturile din pensii;

–  impozit pe veniturile din drepturi de autor și drepturi conexe, definite  potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1  din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare;   

– impozit pe veniturile rezultate din activități profesionale desfășurate în baza contractelor/convențiilor încheiate potrivit Codului civil;

CARE ESTE MODUL DE DEPUNERE AL DECLARAȚIEI 112 ?

FORMULARUL 112  "Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate" se depune prin mijloace electonice de transmitere la distanță, pe portalul e-România.

Pentru depunerea declarației, plătitorul trebuie să dețină un certificat calificat, eliberat în condițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.

     Pentru a transmite o declarație fiscală prin Internet trebuie să dețineți o semnătură electronică , obținută printr-un certificat digital. Conform OMEF nr.858/2008 privind depunerea declarațiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță, publicat in Monitorul Oficial nr. 242/2008, certificatele digitale se obțin de la furnizorii de servicii de certificare acreditați .

 Conform Legii 455/2001 Registrulfurnizorilor de servicii de certificareacreditați, estestabilitășipublicată de MinisterulComunicațiilorsiSocietațiiInformaționalepe site-ul  www.mcsi.ro

Dupa obținerea certificatului digital calificat de la un furnizor acreditat,   persoana împuternicită se va înregistra ca utilizator al serviciului de depunere on-line pe site MFP (www.mfinante.ro)-portal ANAF(declaratii electronice) , astfel:

        – completează și transmite “Documentul de confirmare” al certificatului digital pe care îl descarcă de pe pagina Asistență contribuabili-modulul Toate formularele cu explicații, pe adresa furnizorului acreditat.

        – primește de la furnizorul acreditat documentul confirmat prin semnatura electronică a autorității de certificare;

        – transmite documentul de confirmare certificat de furnizor pe portal ANAF « înregistrare certificate ».Se va afișa pe ecran Formularul 150 “Cerere pentru utilizarea unui certificat digital certificat” ce se va completa și lista.

Exemplarul listat, semnat și ștampilat de către contribuabil se va depune în termen de 30 zile, de la data tiparită pe formularul 150 ,la organul fiscal, impreuna cu:

– documentul de identitate al solicitantului (original si copie);

– împuternicire notarială din partea  contribuabilului, din care rezultă dreptul solicitantului de a semna declarații fiscale;

– se va primi “Confirmarea dreptului de utilizare a serviciului  Depunere declarații on-line” prin poșta electronică, la adresa menționată în cererea 150. Din acest moment, declarațiile fiscale se pot depune on-line.           

Pentru mai multe detalii,accesați site-ul www.mfinante.ro portal ANAF – declarații electronice  subcapitolul „ instrucțiuni de utilizare”.

În vederea încadrării în termenul prevăzut, se recomandă începerea  din timp a procedurilor de obținere a certificatului digital.

 Prin excepție de la cele menționate anterior, până la data de 1 iulie 2011 "Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate" se poate depune, și în format hârtie, semnat și ștampilat, conform legii, însoțit de declarația în format electronic, pe suport electronic :

–       direct la registratura organului fiscal competent;

–       la oficiile acreditate de Ministerul Finanțelor Publice;

Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate se completează/validează cu ajutorul programelor de asistență.

    Programele de asistență sunt puse la dispoziția contribuabililor, gratuit, de unitățile fiscale subordonate sau pot fi descărcate de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro, secțiunea Declarații electronice/ Descărcare declarații.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

La “SC RALUCA PASSION SRL” angajarea de personal se realizează pe bază de Contract individual de muncă.

Piața fortei de muncă este o piață contractuală astfel prin lege sunt stabilite drepturile și obligațiile angajatorilor precum și a angajaților.Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților tinând cont de: durata contractului, locul desfășurării activităților specifice, felul muncii, condițiile de muncă, remunerarea, timpul de muncă și timpul de odihnă. Contabilizarea salariilor la “SC RALUCA PASSION SRL” se face automatizat beneficiind de tehnica modernă informatizată ușurând munca contabilă în ce privește contabilizarea și calculul contribuțiilor asupra salariilor, dar și respectarea cu strictețe a legislației în vigoare. Calculul drepturilor salariale este operația cea mai importantă în remunerarea muncii depuse de un angajat, atât din punct de vedere al dreptului obținut prin muncă, indeplinirea sarcinilor de serviciu a salariatului, cât și în ceea ce privește cheltuiala societății în sine.

Contabilitatea remunerării personalului angajat este ținută cu ajutorul unui program electronic special, astfel încât societatea are posibilitatea de a stoca toate datele înregistrate, electronic, dar și pe suport hârtie în vederea arhivării acestora conform legislației în vigoare.

Din reflectarea în contabilitate a operațiilor de decontări, a drepturilor bănești cuvenite angajaților, a obligațiilor înregistrate de societate cât și cele reținute din drepturile salariale ale angajaților se constată ca acestea sunt corect reflectate în conturile de cheltuieli, cu respectarea ultimilor reglementări în domeniu (Legea privind asigurările sociale și calculul pensiei).

Ca propunere de revigorare a activității societății “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” este necesar ca societatea să facă o analiză riguroasă a cheltuielilor cu remunerarea salariaților, ponderea pe care o ocupă acestea în totalul de cheltuieli al societății. Conducerea societății trebuie să aleagă să mărească salariile angajaților săi astfel încat să-i stimuleze în vederea obținerii unei productivități mai mari respectiv obținerea de profit mai mare. “S.C. RALUCA PASSION S.R.L.” ar trebui să analizeze fiecare situație în parte pentru a lua deciziile corespunzătoare tinând cont și de conjunctura economică existentă. În ceea ce privește cheltuielile cu salariile angajaților, acestea sunt acoperite în totalitate de veniturile obținute de societate.

Ca o concluzie finală a întregului studiu făcut, trebuie precizat faptul ca o organizare foarte bună a evidenței personalului angajat, a calculului renumerațiilor și o înregistrare corectă a operațiunilor făcute în legatură cu personalul, reflectarea lor corectă în contabilitate precum și plata acestora la timp către Bugetul de Stat reprezintă o problemă deosebit de importantă pentru conducerea societății.