Batranetea Ca Etapa de Varsta

CUPRINS

Introducere

Este considerat de unii sociologi că bătrânețea este vârsta pensionării celor ce încetează munca plătită.

''Persoanele vârstnice sunt cele care se află în cea de-a treia sau chiar a patra perioadă a existenței, perioadă în care pierderile și declinul pe plan fiziologic, psihologic, economic și social sunt cele mai grave, aceste pierderi nefiind totdeauna datorate unei evoluții biologice, ci fiind implicați, concomitent, și factori sociali, economici și culturali'' (Bogdan, 1997 apud Gîrleanu- Șoitu, 2006, pag. 19).

Potrivit legii numărul 17/2000, care reglementează asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată în 2007, ''sunt considerate persoane vârstnice persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege''(Legea nr. 17/2000, Art 1, al. 4).

Există o diferențiere între conceptele de ''bătrân'' și ''vârstnic'', din perspectiva acceptării separării bătrâneții, datorită transformărilor socio- economice. Organizația Mondială a Sănătății secolului al XX- lea, a realizat o periodizare, după cum urmează: persoanele între 45 de ani și 59 de ani sunt încadrate în vârsta mijlocie, ori de tranziție, persoanele între 60 de ani și 74 se află în perioada vârstnică, bătrânețea se instalează după 75 de ani, iar după 85 apare longevitatea (Gîrleanu- Șoitu, 2006).

Am ales să analizez vârstnicii, deoarece consider că bătrânețea este o parte importantă și foarte delicată a vieții. Vârstnicii sunt persoanele care ne- au crescut, care ne- au format ca oameni, iar datoria noastră a tinerilor este de a le crea acestora condițiile necesare unei bătrâneți liniștite.

Am dorit să analizez utilizarea internetului de către persoanele vârstnice din mediul rurar, respectiv din localitatea Hidișelu de Jos, considerând că inernetul este o formă de petrecere a timpului liber într- un mod plăcut, este o sursă de informație și îi poate ajuta pe aceștia să descopere lucruri noi, fiind și o metodă de diminuare a stresului.

Lucrarea de față este structurată pe patru capitole. Primul tratează bătrânețea ca etapă de vârstă, ansamblul modificărilor fizice, pshihologice și sociale ce survin la această vârstă , cadrul legislativ ce reglementează protecția persoanelor vârstnice și nevoile cât și prestațiile, respectiv seviciile adresate vârstnicilor.

Capitolul doi pune în evidență tema cercetată. Astfel este prezentat internetul cu diversele sale aplicații și metode de utilizare. Totodată tratează atât avantajele cât și dezabantajele utilizării internetului de către persoanele vârstnice.

Capitolul trei face referire la cercetarea practică, cuprinzând atât metoda de cercetare folosită, cât și interpretarea și analiza datelor obținute în urma aplicării ghidurilor de interviu.

Capitolul patru este format din concluzii, atât pentru partea teoretică cât și pentru cea practică. Totodată cuprinde și concluziile personale referitoare la studiul realizat și propunerea mea pentru a putea ajuta vârtnicii să se familiarizeze cu internetul și să se bucure de avantajele acestuia.

Capitolul I. Bătrânețea ca etapă de vârstă

1.1 Vârstnicii și delimitări ale bătrâneții ca etapă de vârstă

În conformitate cu Dicționrul Larousse de psihiatrie, îmbătrânirea este reliefată ca suma tuturor modificărilor ce își pun amprenta asupra ultimei perioade din viața omului, constituind un declin, o degradare, apărând semne precum pot fi atrofierea musculară, slăbirea țesuturilor, tot acest ansablu putând fi privit ca o involuție.

Se consideră că cea mai utilizată clasificare a bătrâneții este următoarea:

De la 65 la 75 de ani- stadiul de trecere spre bătrânețe;

De la 75 la 85 de ani- stadiul bătrâneții medii;

Peste 85 de ani- stadiul marii bătrâneți (Bucur, Bucur, 2011).

Fenomenul de îmbătrânire poate fi privit din perspectiva a patru criterii, pentru a putea fi diferențiat de patologia cronică. Cele patru criterii ce sunt prezente în literatura de specialitate în acest caz sunt:

criteriul universal- care include totalitatea modificărilor ce apar la toate persoanele ce devin vârstnice, însă ce îi pot afecta diferit în funcție de persoană;

criteriul intrisec- ce face referire la faptul că procesul de îmbătrânire se produce și dacă sunt înlăturate totalitatea influențelor din mediu;

criteriul progresiv- ce are în evidență faptul că procesul îmbătrânirii este gradual, având modificări cumulative;

criteriul deteriorant- ce presupune că procesul îmbătrânirii ar trebui probabil să fie nociv, dăuntor pentru întregul organism, astfel că majoritatea modificărilor ce apar odată cu înaintarea în vârstă reprezintă o progresie ușoară a modificărilor ce au fost de ajutor în perioada de creștere și dezvoltare a organismului, aici făcându-se referire la modificările ce au ca scop final scurtarea vieții (Buzducea, 2010).

Bătrânețea interpretată din perspctivă sociologică este reliefată sub forma dezangajării față de rolurile active, rolurile ce le-a deținut persoana înainte de pensionare, dar și faptul de a adopta roluri noi , cărora le se pot atribui un caracter activ , compensator, sau din contra, pasiv, persoanele în cauză fiind dependente față de persoanele din familie ori de cei din jur (Rădulescu S.M. 1994 apud Rădulescu, 2002).

De-a lungul istoriei, în cadrul societăților tradiționale, persoanele vârstnice aveau statutul cel mai înalt, autoritate, erau respectate, atât în grup cât și în familii. Însă în cadrul societăților industrializate, aceste atribuții nu sunt valabile, persoanele vârstnice pierzându- și autoritatea în societate și familie, independența, iar din cauza pensionării veniturile scad.

Se consideră că acei vârstnici care au reușit să depășească greutățile aduse de înaintarea în vârstă, au reușit datorită propriilor resurse interioare. Astfel lor le scade interesul față de situația lor materială (Giddens, 2010).

Bătrânețea și caracteristicile acesteia a fost explicate cu ajutorul a trei paradigme de către sociologi acestea fiind:

Paradigma funcționalistă;

Paradigma conflictului;

Paradigma interacționistă.

Paradigma funcționalistă

Conform acestei paradigme, perioada îmbătrânirii reprezintă dezangajarea socială, deoarece valoarea și utilitatea socială a persoanei vârstnice scade din pricina pensionării. Susținătorii acestei paradigme consider că dezangajarea social a vârstnicilor este benefică în favoarea rolurilor și arajamentelor structurale ale acestora ce există în cadrul societății.

Există două teorii în cadrul acestei paradigme, a dezangajării și a activismului.

Prima ''este o teorie a îmbătrânirii bazată pe ipoteza că persoanele vârstnice, din cauza declinului inevitabil datorat vârstnei, devin mai puțin active și sunt mai preocupate de viața lor interioară; dezangajarea este utilă deoarece ea sprijină un transfer obișnuit al puterii de la o persoană vârstnică la una tânără'' (Buzducea, 2010, pag. 283).

Cummings și Henry susțin că persoanele vârstnice devin după retragerea din activitatea profesională, mai active în viața de familie. Odată cu dezangajarea, vârstnicii nu mai au aceleași responsabilități și așteptări sociale de competitivitate și productivitate.

Drept urmare, dezangajarea poate fi percepută ca un model de comportament adaptativ, deoarece sprijină vârstnicii să aibă încredere în sine și să își mențină liniștea, cu toate că se ocupă de îndeplinirea unor roluri sociale periferice (Miftode, 2004).

''Această teorie a fost aspru criticată pentru susținerea ideii că dezangajarea sau retragerea ar fi inevitabilă, funcțională și universal. Critici au venit dinspre culturile în care persoanelor în vârstă le sunt recunoscute noi roluri de prestigiu și putere. De asemenea, nu toate persoanele în vârstă se retrag, existând mulți bătrâni peste 80 de ani active social și politic, sănătoși, angajați'' (Gârleanu- Șoitu, 2004, pag. 177).

Teoria activismului susține că existența unei bătrâneți fără probleme depinde de asumarea rolurilor sociale active în continuare (Rădulescu, 2002).

Secui susține existența persoanelor ce sunt aparent inactive, dar care au satisfacție în ceea ce privește propia viață, datorită calității relațiilor și activităților, iar nu a cantității. Din acest motiv este important în ajutorarea, asigurarea satisfacției și sănătății vârstnicului, susținerea acestuia de a se implica în acele activități ce sunt în concordanță cu propriile dorințe, capacități și interese.

Drept urmare al celor enunțate anterior, atât serviciile sociale cât și ajutorul venit din partea comunității trebuie să aibă în vedere capacitatea de adaptabilitate a fiecărei persoane cât și de particularitățile personalității sale (Secui,2004 apud Bodogai, 2009).

Daniela Gîrleanu- Șoitu pune în evidență neajunsul acestei teorii, drept urmare există o limită care este dată de presupoziția conform căruia persoanele vârstnice ar dori să continue acele modele comportamentale din tinerețe. Mulți care în timpul vârstei mijlocii au avut un comportament activ au dorința de a nu- și mai menține nivelul de implicare, apare chiar o optare pentru creșterea neimplicării sociale din partea vârstnicilor.

Un exemplu de comportament schimbat în rândul vârstnicilor aflați în prag de a deveni pensionari este datorat dorinței de a avea timp liber, în care să fie solitari, să nu se implice în nici- o activitate. Drept concluzie a celor enunțate anterior reiese că dorința persoanelor vârstnice de a fi active în continuare și la o vârstă înaintată este influențată de propria personalitate, nevoile avute cât și bagajul de experiențe acumulat de-a lungul vieții .

Havighurst susține importanța personalității din punct de vedere al legăturii ce există între nivelul de activitate în raport cu satisfacția existențială. Prin urmare, acele persoane care sunt la vârsta adultă active, orientate spre împlinire, dar și independente, este probabil la bătrânețe să fie mulțumite dacă vor realiza aceasta. În contrast cu persoanele active, sunt cele pasive, îndreptate spre aspectele domestice și dependente la vârsta adultă, care pot să își dorească acest mod de a trăi și la bătrânețe (Gîrleanu- Șoitu,2006).

Teoriile funcționaliste au fost criticate deoarece se axează doar asupra nevoii oamenilor vârstnici de a se adapta în funcție de condițiile existente, însă nu iau în vedere corectitudinea circumstanțelor cu care vârstnicii se confruntă.

Drept urmare au apărut teorii provenite din tradiția conflictului cocial ca reacții le teoriile funcționaliste (Hendricks, 1992 apud Giddens, 2010).

Paradigma conflictului

Are în vedere factorul vârstă și conflictul dintre generații. Astfel, fiecare strat, sau grupă de vârstă are atribuite anumite roluri, după care se acordă din partea societății o anumită valoare și calități.

Acest fapt determină existența inegalității în cadrul sistemelor bazate pe vârstă, un exemplu valid fiind în cadul forței de muncă, unde tinerii sunt cei privilegiați, considerați competitivi și productivi, iar angajații vârstnici, din contră, sunt văzuți ca fiind indezirabili (Gârleanu- Șoitu, 2004).

Asupra grupului de persoane adulte, active, există o presiune din partea grupului de vârstnici, din perspectiva sistemelor ce trebuiesc susținute de către primii prin contribuțiile din salar, aceste sisteme fiind cele de asistență socială, sănătate și bugetul asigurărilor sociale (Simion, 2004-apud Bodogai, 2009).

Rădulescu consideră că există anumite deficințe ale paradigmei conflictului, precum ''absolutizarea conflictului ca tendință ''naturală'' și ''inevitabilă'' a societății; postularea ''intereselor'' generațiilor ca factor de dinamizare a tensiunilor sociale. Cu toate acestea, această paradigmă contribuie la susținerea necesității schimbării sociale, la distribuția mai adecvată a muncii, educației și timpului liber la nivelul diferitelor straturi de vârstă din societate (Rădulescu, 2002).

Paradigma interacționistă

Conform paradigmei interacționiste, în cadrul procesului de negociere a semnificațiilor din lumea socială și de interacțiune socială, factorul vârstă reprezintă o identitate ce este construită. Drept urmare, nu doar datorită stratificării rezultate în urma procesului de îmbătrânire biologică are loc schimbarea de status, cât și a expectanțelor persoanelor în raport cu comportamentul persoanelor încadrate într- un grup de vârstă.

Imaginea de sine a vârstnicului împreună cu imaginea creată din punct de vedere a ceea ce gândesc ceilalți despre persoana lui, formează identitatea vârstnicului. Atitudinea societății față de persoanele vârstnice au la bază prejudecățile, stereotipurile, valorile și normele cu privire la comportamentul dezirabil asimilat în urma socializării (Bodogai, 2009).

Interacționismul simbolic are în vedere legătura ce există între mediu și individ în raport cu întâlnirea lor, ca întâmplări, evenimente ce are înfluență asupra procesului îmbătrânirii. Se consideră că politicile ce reprezintă baza interacționismului simbolic reliefează din perspectivă optimistă, putința schimbării nevoilor individuale, nu doar a modificărilor presiunilor ce vin din partea mediului.

Exemplu de schimbare a mediului este în cazul angajării, eliminarea discriminării privind factorul vârstă, în cazul schimbărilor nevoilor individuale poate fi hotărârea de a avea mulțumire, satisfacție în muncă, nu obligatoriu o plată (Gârleanu- Șoitu, 2004).

În urma celor enunțate anterior, această paradigmă susține atribuirea persoanelor vârstnice următoarele statusuri printre care cel de tată, soț, bunic, prieten, iar acestora în paralel le crespund roluri precum punerea accentului pe îngrijirea sănătății, retragerea din activitate, petrecerea timpului cu nepoții și îngrijirea acestora. Totalitatea acestor expectanțe creează starea de dependență a persoanei vârstnice privită de către cei din jur. (Bodogai, 2009).

1.2 Modificările fiziologice, psihologice și sociale determinate de bătrânețe

''Vârsta a treia este caracterizată de modificări specifice la toate nivelurile organismului: la nivel molecular și celular, la nivelul organelor și al funcțiilor, la nivelul personalității. A treia perioadă a viații sau vârsta a treia poate fi un proces de îmbătrânire normală- ''senescența'' – sau unul de îmbătrânire patologică, o accelerare și o exagerare a procesului normal de îmbătrânire definit prin ''senilitate'' '' (Gîrleanu- Șoitu, 2006, pag. 38).

Gerontologii sunt specialiștii ce au în vedere studiul perioadei înaintate de vârstă a persoanelor, de post- maturizare. Există în cadrul gerontolgie, știința ce se ocupă cu studiul științific al îmbătrânirii, trei perspective ce sunt diferte, dar totuși complementare cu pivirea la studierea procesului de îmbătrânire. Cele trei sunt: biologică, pshihologică și socială.

Procesul de îmbătrânire cu ansamblul modificărilor nu poate fi înțeles decât cu ajutorul studierii acestor trei perspective, prin integrarea și sintetizarea lor (Buzducea, 2010).

Perspectiva biologică- face referire la totalitatea modificărilor fizice ce apar odată cu înaintarea în vârstă, variind atât în funcție de vârstă, de la persoană a persoană cât și de stilul de viață și cauzele genetice. Îmbătrânirea biologică, în general, atât la femei cât și la bărbați au efecte comune (Giddens, 2010).

Comform teoriilor biologice, apar o serie de schimbări fiziologice:

Slăbirea țesutului muscular;

Căderea părului, pigmentarea și ridarea pielii;

Încărunțirea părului;

Organele vitale suferă o scădere a nivelului de funcționare, acestea fiind inima, rinichii, plămânii, glandele endocrine;

Degradarea și îmbătrânirea sistemului nervos;

Apare menopauza la femei și andropauza la bărbați;

Își fac apariția osteoporoza și osteoscleroza (Balogh,2000, Șchiopu, Verza, 1997);

Apare scăderea capacității de a auzi, prima dată nu se mai aud tonaltățile înalte, urmate apoi de cele joase;

Se pierde capacitatea de a vedea, datorită faptului că își pierde din elasticitate cristalinul (Giddens, 2010).

Scăderea sensibilității la durere (Dindelegan, 2004).

Există atât remedii cât și tratamente specifice ce vin în ajutorul vârstnicilor pentru a le aduce o îmbunătățire în ceea ce privește condițiile generale de viață, cît și o mai bună stare a sănătății. Ansamblul diferitelor tratamente și remedii crează posibilitatea creșterii longevității cât și a mediei persoanelor de vârstă a treia (Balogh, 2000).

Perspectiva psihologică- senescența privită din această perspectivă este prezentată sub forma unei îmbătrâniri psihice. În opinia lui Constantin Bogdan, schimbările psihologice determinate de procesul îmbătrânirii sunt următoarele:

1. scăderea performanței și fluidității cognitive:

dificultăți de evocare a amintirilor; dificultăți în memorarea evenimentelor recente și performanță în evocarea celor din copilărie, apare memoria regresivă, diminuarea capacității de memorare;

diminuarea capacităților analitice și scăderea capacității de abstracizare ; la persoanele peste 60 de ani, funcțiile intelectuale pot fi măsurate măsurate prin teste de inteligență, ele se pot deteriora diferențiat ( se pot deteriora- memoria de fixare, calculul mintal, sesizarea similitudinilor, pot să reziste- vocabularul, comprehensiunea);

întâmpinarea de probleme în cazul promptitudinii în reacțiile senzorio- motorii;

scade nivelul capacității de orientare în spațiu;

întâmpinarea de greutăți în procesul de achiziționare și învățare de noi elemente și în cadrul efectuării de operații intelectuale; diminuarea capacității de concentrare, oboseală în procesul de concentrare;

se adaptează greu la evenimente noi;

perseverarea în teme repetitive;

2. se modifică afectivitatea spre polul depresiv prin:

scade toleranța la frustrare;

forța de mobilizare emoțională și motivațională scade;

crește nivelul laturii introvesive;

cenzura scade în intensitate în ceea ce privește controlul emoțional, apare labilitatea emoțională;

rezonanța afectivă scade;

3. se accentuează trăsăturilor de personalitate, care apar în diferite grade dar și în funcție de amploarea lor anterioară, adică persoana îmbătrânește așa cum a trăit;

4. apariția unor reacții compensatorii:

autoritarism;

rezistență la schimbare și conservatorism extrem;

se naște un atașament excesiv față de bunurile materiale

au nevoie de întărire a afirmării sociale cât și morale adică doresc o recunoaștere a prestigiului propriu, vor să se cunoască și să se recunoască cine au fost ei în viață, concret, că ei a fost «cineva» anume (Gîrleanu- Șoitu, 2006).

În cartea ''Facing Death'' a lui Robert Kavanaugh, autorul pune în evidență șapte posibilități de reacție în care oamenii ce au ajuns să fie vârstnici reacționează în fața procesului de îmbătrânire și totdată la pierderile aduse de acesta.

Cele șapte posibile reacții la îmbătrânire sunt:

singurătatea- reprezintă o dificultate în ultima parte a vieții, mai ales din cauză că vârstnicului nu mai îi este asigurat sprijinul de care are nevoie din partea familiei și a prietenilor deoarece aceștia nu mai reușesc să facă acest lucru;

dezorientarea- se produce uneori, atunci când experiențele îl copleșesc pe vârstnic și întâmpină probleme în luarea deciziilor. Deasemenea sunt vârstnici ce nu îți amintesc sau confundă evenimente ori uită unde își lasă lucrurile;

șocul- apare în situații diferite, precum pot fi și pensionarea, când nu mai au nici un copil acasă, când apar bolile cronice, se simte nivelul scăzut al veniturilor, când moare celălalt partener de viață;

ușurarea- se concretizează în faptul că unele persoane vârstnice, ieșind la pensie nu mai resimt stresul cauzat de locul de muncă, ori se simt ușurați pentru că pot să își petreacă timpul făcând lucruri ce îi relaxează precum sunt pictura, lectura, pescuitul sau alte pasiuni ce le au.

sentimntele schimbătoare- sunt reprezentate de acele sentimente de nedreptate datorate situațiilor experimentate, un exemplu fiind cazul unei persoane la debut de pensionare, ce poate avea sentimente de mânie, pentru care pensionarea reprezintă un eveniment nedrept, ori alt caz, mânia simțită de vârstnic în cazul plecării copilului de acasă și acesta rămâne singur, considerând acea plecare ca o rupere a relației ce exista anterior între el și copil;

restabilirea- are în vedere modul în care acceptă situație fiecare persoană vârstnică în parte. Această acceptare depinde atît de nevoile cât și de dorințele vârstnicului, fiind foarte important și stima de sine a acestuia, să fie convins că are posibilitatea de a face alegeri cu privire la viața sa în continuare și că are acces la oportunitățile existente;

vina- acest sentiment apare la unii vârstnici în urma analizării propriului trecut, exemplu fiind anumite întâmplări petrecute în cadrul căsniciei, ori timpul insuficient petrecut cu copii (Kavanaugh, 1974 apud Bodogai, 2009).

Vârstnicii pot suferii de afecțiuni psihice. Acestea îi obligă pe aceștia să devină dependenți de îngrijirea și ajutorul celor apropiați. Afecțiunile phihice de crae aceștia pot fi afectați sunt depresiile și demențele.

Depresia majoră reprezintă o afecțiune ce afectează persoana în cauză prin tristețe profundă, dezoralizare și plictiseală. În cazul vârstnicilor cele mai întâlnite simptome în cazul depresiei sunt sănătatea precară, si,ptomele depresive ce sunt prezente și la vârsta adultă, evenimente cum sunt decesul partenerului sau suportul mai mic din direcția societății (Gatz, 1989 apud Dindelegan, 2004).

Demențele se concretizează în faptul că apare un deficit a- l capacității funcțiilor cognitive la această vârstă înaintată fiind totodată progesivă și nu este observată decât la un moment dat de către familie sau persoana vârstnică.

Cele enunțate anterior reprezintă prima etapă, urmată de a doua, care face referire la afectarea activității profesionale, sociale, familiale și de autoîngrijire, când pot apărea accidente de comportament.

În opinia lui Cornuțiu, există două părți, în care prima o precedă pe a doua, anume sindromul de involuție urmat de sindromul demențial, care caracterizează sfârșitul procesului de involuție. Sindromul demențial reprezintă un aspect cantitativ al deteriorării. Putând fi cuantificat. Cu toate acestea apare o problemă în stabilirea graniței dintre sindromul de involuție și cel demențial, deoarece nu se poate spune cu precizie la ce nivel al deteriorării se poate discuta despre un sindrom demențioal ori unul involutiv.

Se consideră că involuția ce duce la lezarea totală a creierului poate fi lent progresivă având o sesizare clinică a diferitelor etape de pierdere a performanțelor (Dindelegan, 2004).

Cea mai comună dintre demențe este boala Alzheimer, ce se concretizează în distrugerea progresivă a celulelor cerebrale, constituind prima cauză în producerea demenței senile.

Aceasta apare relativ rar în rândul persoanelor ce nu au fost instituționalizate sub șaptezeci și cinci de ani, cu toate acesea este posibil să afecteze dintre cei peste optzeci și cinci de ani aproape jumătate din numărul lor (Giddens, 2010).

Îmbătrânirea socială- aceasta are în evidență vârsta socială. Aceasta este formată din totalitatea valorilor, normelor și rolurilor ce sunt atribuite din punct de vedere cultural unei vârste cronologice (Giddens, 2010).

Vârsta cronologică este reprezentată de timpul ce a trecut de la naștere până în momentul actual. Cu toate aceste, în viața de zi cu zi, există vârstnici ce au aceeași vârstă cronologică, dar care diferă din punctul de vedere al dependenței, a stării de sănătate ori participare socială (Buzducea, 2010).

Vârsta socială este privită diferit în funcție de societatea din care face parte vârstnicul. Astfel, în societățile tradiționale vârstnicii aveau un rol important în conducerea familiei, ori a comunității, erau respectați și dețineau autoritate. Toate aceste atribuiri ale vârstei sunt total opuse în societățile industriale, în care vârstnicilor le sunt atribuite caracteristici precum dependenți, neproductivi și depășiți de vreme (Giddens, 2010).

Există potrivit unui model de adaptare la îmbătrânire trei factori care ajută în procesul de evaluare a maturității persoanei vârstnice. Acești factori se concretizează în satisfacția existențială, tipul de personalitate și integrarea socială.

Pe baza evaluării realizate în funcție de cei trei enumerați anterior, au rezultat patru stiluri dominante de viață, acestea fiind:

persoana care locuiește singură;

familistul;

persoana care trăiește din plin;

persoana care apreciază confortul.

Toate acestea se disting în funcție de cele două dimensiuni și anume persistență/ nesiguranță respectiv autonomie/ dependență. Se consideră, în urma unor studii realizate de Maddox, că există o legătură între stilurile de viață autonome și succesul la o vârstă înantată (Maddox, 1994 apud Gîrleanu- Șoitu, 2006).

Drept urmare acei factori ce au rezultat ca a fi asociați unei îmbătrâniri reușite erau de natură individuală, aceștia fiind: implicarea, autonomia, perseverența . Cu toate acestea, luându- se în considerare si fenomenele ce apar în cadrul nivelului macrosocial, nu au mai fost identificate relații structurale între societate și persoana vârstnică , adică nu au fost considerate rasa și clasa socială variabile structurate social (Gîrleanu- Șoitu, 2006).

Referitor la acceptarea modificărilor tipice de rol ale vârstnicilor, aceasta va fi influențată de nivelul de adaptare la procesul de îmbătrânire în funcție de fiecrea persoană vârstnică în parte (Bodogai, 2009).

''Încercând să definim stadiile bătrâneții, am avut în vedere gradul de subiectivitate care apare pe fondul relativității sintagmei ''persoană vârstnică''. Unele persoane vârstnice se simt bătrâne deoarece și-au pierdut majoritatea rolurilor sociale și s-au obișnuit cu această idee, dar sunt și persoane care nu se simt bătrâne, dimpotrivă, sunt active în majoritatea tmpului'' (Gîrleanu- Șoitu, 2006, pag. 42).

Persoanele care nu se simt bătrâne sunt conștiente de ce probleme apar datorită îmbătrânirii, se străduiesc să depășească impedimentul creat de faptul că fac parte din această categorie de vârstă și înțeleg că starea lor de sănătate are de suferit, se deteriorează și luptă totodată să rezolve ansamblul problemelor cu care se confruntă (Gîrleanu- Șoitu, 2006).

1.3 Legile și drepturile privind vârstnicii

Legea cadru a asistenței sociale a persoanelor vârstnice este Legea nr. 17 din 6 martie 2000, actualizată.

De prevederile acestei legi conform Articolului 3 pot să beneficieze persoanele vârstnice ce fac parte din una din următoarele situații:

duc lipsă de locuință și nu au posibilitatea cu ajutorul resurselor proprii să își asigure condițiile necesare locuirii;

persoanele nu au familie și nici nu se află în grja cuiva care să fie conform dispozițiilor legale ce sunt în vigoare;

se află în incapacitatea de autogospodărie sau există nevoia îngrijirii specializate;

existența imposibilității de asigurare a necesităților sociomedicale, din motivul existenței unei boli, dar și a unei stări psihice ori fizice indezirabile;

veniturile proprii lipsesc sau nivelul acestora este insficient pentru a putea asigura îngrinirea necesară.

Conform Articolului 28 al prezentei legi, dreptul persoanelor vârstnice la asistență socială este acordat pe baza anchetei sociale, iar pe lângă aceasta se respectă și criteriile ce există în cadrul grilei naționale de evaluare a persoanelor vârstnice.

Dreptul de a înceta, de a suspenda, respinge ori aproba acordarea de servicii ce sunt prezente în cadrul acestei legi, în conformitate cu Articolul 29 se realizează de următoarele persoane cu funcții, după caz:

de către directorul general al direcției de muncă, solidaritate socială și familiei, la nivel de județ și a municipiului București, în cazul asistenței oferite din partea fundațiilor și a asociațiilor române cât și din partea unităților de cult ce sunt recunoscute în țară și cîrora li s-a oferit transferuri din fonduri ce au fost gestionate de către Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale;

de către primar, în cazul acelor servicii de asistență socială ce sunt organizate pe plan local, pentru realizarea îngrijirii din cadrul căminelor existente în administrație, dar și în cazul îngrijirilor realizate la domiciliul beneficiarului (Legea nr. 17/2000).

În opinia lui Bucur Eugen și Venera, drepturi ale vârstnicilor ce sunt deseori ignorate sunt: dreptul la religie, la prevenirea dependenței, la îngrijiri paleative, la îocrotire de către personal calificat, la susținere din partea familiei și a comunității, la ocrotire legală, la alegerea locului și mediului de viață și la îngrijire medicală (Bucur, Bucur, 2011).

Conform documentului ''Quality care standards and the prevention of elder abuse'' realizat de organizația AGE Platform în 2011, persoanele vârstnice au urmăroarele drepturi:

dreptul la o viață care să fie decentă;

dreptul la bunăstare psihică și fizică;

dreptul la viață privată cât și la servicii de calitate;

dreptul la libertatea de a alege în funție de limita capacităților intelectuale și fizice;

dreptul la consiliere personalizată și la informare;

dreptul participării la activiățile cosiale și culturale din cadrul comunității;

dreptul la exprimarea convingerilor religioase și culturale;

dreptul la reparații în caz de rele tratamente ori abuz;

dreptul la îngrijiri paleative.

Documente internaționale, precum cel enunțat anterior, ce au valoare juridică în domeniul drepturilor persoanelor vârstnice, au fost semnate sau ratificate de țara noastră, iar în legislația adoptată privind protecția socială a persoanelor vârstnice au fost integrate obligațiile ce au fost instituite în cuprinsul celor internaționale.

Acest fapt arată că între legislația internațională și cea națională privind persoanele vârstnice există un nivel înalt de concordanță (Ghența, Sănduleasa, Matei, 2012).

1.4 Tipologii ale nevoilor vârstnicilor respectiv prestațiile și serviciile de care aceștia pot beneficia

Conform lui Louise C. Johnson, nevoia este ceea ce reprezintă o necesitate pe care o are fiecare persoană, dar se poate face referință și la nevoia sistemului social, ca să poată funcționa în limita acelor expectanțe rezonabile ce sunt cerute de un anumit context, situație.

Privită din această perspectivă, nevoia poate fi determinată doar prin raportare la narmalitatea socială, ce este puternic condiționată de istorie (Johnson, 1983 apud Bocancea, 1996).

O definire a nevoiei ce este mai frecventă este aceea în care reprezintă o condiție ce trebuie să existe pentru a putea supraviețui actorul social (Bocancea, 1996)

Abraham Maslow a publicat propria teorie cu privire la motivație. Acesta susține că fiecare individ are propria motivație de a- și satisface nevoile universale, chiar dacă modul în care se ating acestea este diferit de la un individ la altul.

Maslow ierarhizează aceste nevoi universale, considerând că la fiecare persoană în parte se începe cu satisfacerea nevoilor de bază, iar nivelurile se succed doar în urma satisfacerii nivelului precedent, total sau măcar parțial.

Astfel a apărut piramida nevoilor a lui Maslow, ce cuprinde următoarele cinci categorii de nevoi:

necesități fiziologice, de bază;

necesități de securitate;

necesități de dragoste, afecțiune și apartenență;

necesități de stimă;

necesități de auto- actualizare/ auto- împlinire (Buzducea, 2010).

Pe lângă această clasificare a nevoilor realizată de Maslow, există și altele, precum cele realizate de Chobart de Lauwe, Isaac și Neille, Harbert și Ginsberg, Bradshaw

Taxonomia lui Chombart de Lauwe- această clasificare a pornit de la principiul că separarea nevoii de dorință nu este aducătoare de obiectivitate, deoarece doar în prezența structurii așteptărilor și a aspirațiilor persoanei în cauză poate fi înțeleasă apariția necesității și totodată intensitatea cu care aceasta se manifestată.

La baza acestei clasificări, Chombart plasează dinstincția dintre obiectul necesității cât și starea ce este provăcată lipsa satisfacerii. Totodată, există o distincție și între necesitatea ce reiese din proiecția subiectivă avut de un orizont superior de satisfacție în raport cu ceea ce reiese din constrângerile, obligațiile ce le impun exigențele vieții sociale. Astfel există:

nevoia- obiect- reprezintă un element ce este exterior și totodată indispensabil pentru a putea avea un organism funcționabil, cum este hrana, ori necesar vieții sociale în raport cu statutul pe care- l are, precum este deținerea unei locuințe decente, ori un element necesar susținerii unui grup social. Dacă aceste nevoi- obiect nu sunt satisfăcute persoana poate fi afectată prin tensiuni, angoasă, până inclusiv la dereglări psihice.

Există anumite obiecte ce sunt susceptibile în a aduce îmbunătățire în viața persoanelor, dar la care aceasta nu poate ajunge, nu are acces, trăgând după sine nașterea unor dorințe ori aspirații.

Nivelul dorințelor fiecărui individ este influențat de statul social al acestuia, educația acumulată, dar este dat și de posibilitatea persoanei de a ajunge la o stare dezirabilă ce reprezintă conținutul aspirației. Din cele relatate anterior rezultă că la nivelul populației marginale nivelul dorințelor, a aspitațiilor este mai scăzut în raport cu cel al persoanelor ce au un statut social superior (Bocancea, Neamțu, 1996).

În opinia lui Harbert și Ginsberg clasificarea nevoilor vârstniclilor cuprinde trei mari categorii:

Nevoi de sănătate: îngrijire instituțională, sănătate fizică și psihică;

Nevoi economice: asistență financiar, transport, locuință, ocupație, instruire;

Nevoi de petrecere a timpului liber: voluntariat, recreare, programe de autoajutorare (Harbert și Ginsberg, 1990apd Bodogai, 2009).

Clasificarea realizată de Bradshow cuprinde patru categorii de nevoi, acestea fiind următorele:

Nevoia normativă- aceasta este stabilită de specialiști, care hotărăsc care este standardul de raportare la situația reală existentă, astfel se poate vedea nevoia ca deviație de la ceea ce este normal.

În ceea ce privesc nevoile vârstnicilor în raport cu serviciile sociale, există o medicalizare exagerată, ce are ca scop satisfacerea altor nevoi iar nu a celor de igienă și sănătate, acestea fiind nevoi precum cea de companie, demnitate, comunicare ori împlinire de sine.

Un alt aspect negativ este faptul că părerea specialiștilor nu este luată în considerare, iar serviciile se organizează având la bază criterii politice, în funcție de cerințele organismelor europene ce sunt înțelese dintr- o perspectivă particulară, problema rezultată fiind faptul că se cheltuiesc bani a căror sumă este insuficientă, pe când ar fi trebuit să se creeze servicii specifice nevoilor existente;

Nevoia resimțită- se concretizează în ceea ce oamenii își doresc, exemplu în cazul unui vârstnic putând fi nevoia de a comunica cu cineva, aceasta survenind ca efect în urma izolării ori a singurătății;

Nevoia comparativă- este prezentă în cazul comparației populației ce are nevoie de un serviciu și nu beneficiază de acesta, în raport cu situați acelui segment din populație care beneficiază de acel serviciu.

Nevoia exprimată- se concretizează într- o nevoie ce este resimțită și care se manifestă în exterior prin comportamen, se solicită satisfacrea acesteia (Buzducea, 2010).

O listă foarte utilă ce cuprinde nevoile fundamentale ale persoanelor vârstnice a fost realizată de Virginia Henderson, lista cuprinzând următoarele nevoi:

nevoia de a avea o bună circulație și de a putea respira

nevoia de a mânca și a bea

nevoia de a elimina

nevoia unei bune posturi și de a se mișca

nevoia de a se putea odihni și de a dormi

nevoia de a putea să realizeze actiuni precum îmbrăcarea și dezbrăcarea

nevoia unei mențineri a temperaturii corpului în cadrul limetelor normale

nevoia unei igiene personale dezirabile, nevoia protejării mucoaselor și tegumentelor

nevoia evitării posibelelor pericole

nevoia comunicării cu cei din jur

nevoia practicării religiei

nevoia de a avea posibilitatea de a lua propriile decizii și de a acționa conform propriilor valori și convingeri

nevoia de a se ocupa de propria realizare

nevoia petrecerii timpului pentru a se relaxa, recrea

nevoia învățării modului în care poate să- și păstreze sănătatea (Consiliul Local al Municipiului Craiova, Ghid metodologic privind serviciile la domiciliu pentru persoanele de vârsta a III-a, 2007apud Buzducea, 2010).

Există un ansamblu de factori ce cauzează probleme în cadrul asistenței sociale adresate persoanelor vârstnice, aceștia fiind:

Existența nevoilor și exigențelor amplificate și diverse ale acestei categorii de populație, care se află în raport cu exigențele și progresul social al societății actuale.

Ansamblul populației suferă o creștere a ponderii persoanelor vârstnice, cauză fiind pe de o parte natalitatea scăzută, pe de altă parte speranța de viață care este mai ridicată.

Prima problemă ce are efect asupra stării persoanei vârstnice are în vedere momentul pensionării. Acest moment este legat de muncă, scad capacitățile de efort mental și fizic pe de o partea, însă se întrerup și activitățile sistematice din cadul instituțiilor ori întreprinderilor pe de altă parte.

În general, când se vorbește despre protecția vârstnicului, se face referire la pensionar. În acest caz, există câteva probleme principale, precum sunt:

Necesitatea pregătirii persoanei pentru pensionare

Realizarea unei consilieri a familiei viitoarei persoane vârstnice

Pregătirea pentru etapa îmbătrânirii din perspectivă multi- funcțională

Necesitatea prevenirii apariției unui punct de vedere negativ asupra statutului de pensionar (Miftode, 2004).

''Asistența socială a vârstnicilor se realizează prin servicii și prestații sociale; acestea se oferă la cererea persoanei vârstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instanței judecătorești, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local, a poliției, a organizației pensionarilor, a unităților de cult recunoscute în România sau a organizațiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistența socială a persoanelor vârstnice'' (Bodogai, 2009, pag. 117).

Dacă persoana vârstnică are o stare de sănătate care nu îi permite să își exprime consimțământul cu privire la acordarea de îngrijire, în locul acesteia hotărârea este luată de către ''serviciul social al consiliului local sau direcția de asistență socială din cadrul Direcțiilor generale de muncă și solidaritate socială județene și a municipiului București, pe baza anchetei sociale și a recomandărilor medicale făcute de medicul de familie, prin consultarea și a medicului specialist, cu acceptul rudelor de gradul I ale persoanei respective sau, în lipsa acestora cu acceptul unui alt membru de familie'' (Pașa, 2004, pag. 114).

Ancheta socială reprezintă instrumentul pe baza căruia se realizează situația pe care o are persoana vârstnică, ancheta socială cuprinzând informațiii precum existența afecțiunilor care au nevoie de îngrijire specială, capacitatea persoanei vârstnice de a îndeplini activitățile de zi cu zi, condițiile de locuit, veniturile ori acele considerente minime ce asigură o mulțumire, satisfacere față de nevoile curente ale vieții.

În ceea ce privește nevoile de natură socio- medicală, medicală, ori psiho-afective a persoanelor în vârstă care sunt în starea de pierdere parțială ori totală a autonomiei, sunt stabilite cu ajutorul grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, iar dacă nu s-a făcut anual aceasta este obligatoriu revizuită o dată la 3 ani. Această grilă cuprinde criteriile de încadrare în gradele de dependență (Bodogai, 2009).

Grila națională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice cuprinde următoarele criterii pe baza cărora se evaluaează nevoile celor evaluați:

Starea de sănătate pe care o are persoana vârstnică;

Nivelul capacității de autoîngrijire cât și cea de autogospodărire;

Ce condiții de locuit are aceasta;

rețeaua informală;

situația economică;

gradul de dependență a persoanei vârstnice, adică statusul funcțional și statusul instrumental '' (Buzducea, 2010).

Conform legii nr. 17/ 2000, lege privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată în 2007, serviciile comunitare de care pot beneficia persoanele vârstnice sunt următoarele:

Ajutor pentru menaj

Ajutor pentru plata anumitor obligații și servicii curente

Prevenirea marginalizării sociale și sprijinirea pentru reintegrarea socială

Îngrijirea gospodăriei și a locuinței

Prepararea hranei

Ajutor pentru a realiza igiena personală

Adaptarea locuinței în funcție de nevoile vârstnicului și antrenarea la activități economice, culturale, sociale

Readaptarea capacităților fizice și psihice

Îngrijire temporară în cadrul centrelor de zi, centre specializate ori aziluri de noapte

Consultații și îngrijiri medicale la domiciliu sau în cadrul instituțiilor de sănătate

Administrarea de medicamente

Acordarea de dispozitive medicale

Acordarea de materiale sanitare

Consultații și îngrijiri stomatologice (Legea nr. 17/2000, art.7).

Prestațiile sociale de care por beneficia persoanele vârstnice sunt:

Bilete ce au redus prețul pentru calea ferată

Bilete de tratament balnear

Pentru transportul în comun abonamente gratuite sau cu preț redus

Ajutorul social

Ajutorul de urgență

Ajutorul pentru încălzirea locuinței

Ajutor de deces

Ajutor financiar (Buzducea, 2010).

''Nevoile persoanelor vârstnice au fost și sunt încă insuficient acoperite de servicii sau beneficii sociale. Serviciile comunitare destinate persoanelor vârstnice există ca prevederi în acte normative, fără a beneficia în schimb de un sistem de implementare, care să aprecieze posibile resurse, responsabilități și metodologii'' (Gîrleanu-Șoitu, 2006, pag. 189).

Pentru a se dezvolta servicii eficiente care să răspundă nevoilor persoanelor vârstnice, este neapărat prospectarea nevoilor acestora, o informare continuă ce să aibă în evidentă nevoile respective cât și modalitățile utile de intervenție și organizare flexibilă în rețea, a acelor servicii adresate vârstnicilor, atât pe plan regional cât și local (Gîrleanu- Șoitu, 2006).

Conform lui Carmen Stanciu principalele probleme cu care se confruntă personele vârstnice sunt:

Problemele de sănătate datorită cărora se poate creea adesea dependența, ori pierderea autonomiei:

Probleme financiare apărute scăderii veniturilor vârstnicului deoarece acesta s- a pensionat, această diminuare a veniturilor putând atrage după sine degradarea stării de sănătate a vârstnicului;

Probleme de integrare în societate, apare izolarea și marginalizarea datorită problemelor financiare și de sănătate.

Politicile sociale existente în domeniu pentru a contracara ansamblul acestor probleme at trebui să aibă în vedere următoarele:

protejarea veniturilor persoanelor vârstnice printr- un sistem de pensii bine organizat;

creșterea calității serviciilor medicale și sociale oferite vârstnicilor;

dezvoltarea serviciilor sociale pentru a răspunde cererii existente;

sprijinirea formală ți informală a vârstnicilor pentru a duce o viață demnă și independentă în mediul propriu;

prevenirea situațiilor de marginalizare socială și stigmatizare (Stanciu, 2008).

Capitolul II. Vârstnicii și utilizarea internetului

2.1 Posibilități de utilizare a internetului

Internetul reprezintă o ''rețea unitară de computere și alte dispozitive cu adrese computerizate, toate conectate între ele și operând coordonat grație unui ansamblu standardizat de protocoale de transfer de date '' (http://www.descopera.ro/capcanele-internetului/9594234-ce-este-internetul-si-cum-a-aparut) .

Internetul este sursa unui ansamblu de informații , din care persoana poate să aleagă în funcție de domeniul de care este interesată, pentru a facilita acest lucru exită paginile de căutare, de știri, dicționare (http://partium.eu/_data/dl/ICTpackageRO_textbook.pdf).

Oamenii depind în mare parte de acest mediu virtual datorită utilizării resurselor și posibilităților pe care acesta le oferă, aici intrând o mare gamă, de la lectură, socializarea pe site- uri de socializare, comerțul online și banking online, vizionarea de filme pe diverse categorii, muzică diversificată, jocuri, platformă universitară, cursuri universitare, comunicarea prin intermediul messengerului, email- ului.

Astfel, internetul are o mare influență asupra vieții oamenilor datorită caracteristicilor acestuia, a variației informații, a timpului scurt în care informația ajunge la persoană, lumea virtuală având puterea de a ne schimba experiențele, ideile și trăirile (http://www.descopera.ro/capcanele-internetului/9594234-ce-este-internetul-si-cum-a-aparut).

Aplicațiile de navigare pe web cele mai cunoscute sunt Mozilla Firefox, Safari, Internet Explorer și Google Chrome

(file:///C:/Users/Petrica/Downloads/ro___we_share_guidelines_for_elders%20(1).pdf ).

În continuare vor fi prezentate câteva informații cu privire la unele posibilitățile în care poate fi folosit internetul.

Rețelele de socializare și aplicațiile împânzesc internetul, astfel persoanele având ocazia de a alege în funcție de preferințe, de la Hi5, Instagram, Twitter, Linkedln, Google+, Pinterest, YouTube, WhatsApp până la Facebook (http://socialmediaro.com/cele-mai-importante-21-de-retele-de-socializare-si-aplicatii-ale-anului-2015/) .

Facebook- este o rețea de socializare online gratuită care inițial a fost creată pentru studenși, ajugând ulterior să se dezvolte și să fie folosită de toți doritorii ce dețineau o adresă de email, aceștia putând să urmărească activitățile celor din lista de prieteni și să păstreze legătura (https://www.scribd.com/doc/147112829/Retele-de-Socializare) .

YouTube- este o rețea de socializare, dar care este diferită de una tradițională, deoarece scopul acesteia este de a încărca și vizualiza videoclipuri , iar în mare parte videoclipurile sunt realizate de către cei ce au un cont. membrii site- ului pot să interacționeze prin comentarii și via text. Pagina fiecărui membru poate deține informații despre sine și videoclipuri postate de acesta in funcție de domeniul de interes

(https://www.scribd.com/doc/147112829/Retele-de-Socializare) .

Gmail- este un serviciu de poștă electronica, international care este gratuit, permițând utilizatorului să utilizeze și chat- ul, adică să poarte o conversație în scris, audio sau video, în timp real.

Skype- reprezintă o mesagerie instant, de o bună calitate și gratuită ce poate fi disponibilă pe produse Windows și Windows Mobile, Android, Apple, Blackberry, Linux și S60 (file:///C:/Users/Petrica/Downloads/ro___we_share_guidelines_for_elders%20(1).pdf ).

Acsta permite utilizatorului de a purta o conversație atât în scris, sau apel audio sau video, în funcție de preferință. Se consideră că apelurile video sunt cele preferate atât de către vârstnici cât și de tineri, deoarece dă posibilitatea ca cei implicați în conversație să se poată vedea (http://partium.eu/_data/dl/ICTpackageRO_textbook.pdf) .

Există o serie de avantaje și dezavantaje ale utilizării rețelelor de socializare.

Avantajele sunt:

se crează o rețea de conexiuni;

oferă credibilitate;

costurile sunt mici, chiar gratuit (https://ro.scribd.com/doc/111223106/Avantajele-Si-Dezavantajele-Folosirii-Retelelor-de-Socializare)

feedback masiv;

se pot urmări conversații reale;

există posibilitatea a agrega totalitatea activităților online împreună, putând fi împărți totodată în funcție de interese;

căutare focusată;

Dezavantajele sunt:

există posibilitatea folosirii informațiilor referitoare la anumiți utilizatori fără consimțământul acestora;

poate crea dependență;

nu este posibil să fie șters contul definițiv, decât dezactivat;

poate dăuna sănătății (https://www.scribd.com/doc/147112829/Retele-de-Socializare)

lipsește anonimatul;

acordarea unui timp îndelungat acestor site- uri de socializare;

pot apărea hărțuiri și înșelătorii (https://ro.scribd.com/doc/111223106/Avantajele-Si-Dezavantajele-Folosirii-Retelelor-de-Socializare) .

Cumpărături și plățile ce se pot realiza prin intermediul internetului, se efectuează în timp real , putându- se realiza de la calculatorul propriu, oferind utilizatorului confort.

Conform unui studiu realizat în 2015 de către GfK arată că "hainele, cosmeticele sau produsele și serviciile IT și electronice sunt cele mai achizitionate bunuri în mediul online. În același top regăsim și electrocasnicele sau cărțile", a declarat Andreea Coca, Digital Market Intelligence Consultant GfK Romania ''(http://www.ziare.com/bani/plata/ce-cumpara-romanii-de-pe-internet-si-ce-metode-de-plata-folosesc-studiu-1365099) .

Serviciile bancare online sau internet banking are în vedere utilizarea tehnologiei cu scopul de a ajuta clienții instituțiilor financiare și clienții acestora de a efectua tranzacțiile financiare, într- un mod mai efficient și mai rapid, pe site web al intituției ce este securizat gestionat de aceasta .

La fel ca orice domeniu și serviciile bancare online are avantaje și dezavantaje, în funcție de care persoanele aleg dacă vor folosi acest tip de serviciu.

Avantaleje internet banking- ului sunt:

se pot accesa de oriunde;

au viteză de tranzacționare;

oferă confort utilizatorilor, fiind disponibile la orice oră din zi și din noapte;

eficacitate;

eficiență;

Dezavantajele internet banking- ului sunt:

curba de învățare, data de dificultatea întâmpinată initial de client de a naviga pe site- ul bancii în cauză;

necesitatea de timp acordat înregistrării la aceste servicii;

încrederea;

modificările ce apar în strctura site- urillor instituțiilor

(file:///C:/Users/Petrica/Downloads/ro___we_share_guidelines_for_elders%20(1).pdf ).

2.2 Efectele utilizării internetului în viața vârstnicilor

Se consideră că oamenii moderni trebuie să aibă acapacitatea de a învăța zilnic și de a se adapta mereu la schimbările ce sunt produse de-a lungul timpului. Acest proces de auto- învățare este susținut de ansamblul cerințelor de schimbare, probleme profesionale, ori competiție, ce îi încurajează pe oameni să fie activi și nu pasivi.

Prin acțiunile lor de a învăța permanent, zi de zi, persoanele vor avea șansa de a- și îmbunătății statutul social, astfel învățarea permanentă care este procesul de autoeducare, are un rol extrem de important în dinamizarea societății contemporane.

Procesul de autoeducare depinde de anumiți factori principali, precum sunt :

mediul extern;

tehnologia;

structura interioară;

trăsăturile individuale de caracter.

Mediul virtual acaparează tehnologia bazată pe o societate consumeristă. Caracteristicile acestui mediu sunt : perfecțiunea, imformațiile sunt livrate și primite în timp real, este eficient în ceea ce privește economisirea timpului și a resurselor, noutățile sunt la zi, scrisul și calculele sunt simplu de realizat.

În privința accesării acestora însă apare o dificultate datorată faptului că nu toate categoriile de vârstă au acces atât de facil la tehnologia online ori la calculator, plus lipsește educația și formarea pentru a putea utileza cele două componente. Un grup de vârstă vulnerabil este cel al vârstnicilor.

Se consideră că persoanele vârstnice ce sunt active oferă următoarele oportunități:

să trăiască o viață sănătoasă și care să fie împlinită totodată;

să fie active în cadrul societății;

să aibă posibilitatea de a se bucura de schimburi de experiență și de a fi angajat pe o perioadă mai lungă de timp.

(file:///C:/Users/Petrica/Downloads/ro___we_share_guidelines_for_elders%20(1).pdf ).

Persoanele vârstnice sunt ajutate prin utilizarea tehnologiei să își dezvolte ori să îți reînoiască contactele sociale, dar și să fie active în cadrul propriei comunități. Acest lucru ajută la prevenția izolării sociale și a singurătății ce apare în viața vârstnicilor datorită modificărilor ce nu pot fi impiedicate, precum sunt: degradarea sănătății, pensionarea.

Tehnologia are puterea de a scoate persoana vârstnică din cadrul excluziunii sociale, a singurătații și izolării care pot să contribuie la incidența bolilor mintale. Pe lângă acestea, acțiunile preventive care ar putea fi de ajutor persoanelor vârstnice pentru a satisface nevoia unui angajament social și contact social sunt în număr prea mic.

Este foarte important ca prin utilizarea tehnologiei să crească facilitarea accesului vârstnicilor de a beneficia de:

să aibă la îndemână o altă modalitate de a lua legătura, de a interacționa cu prietenii ori cu familia;

să poată să participe la activități și acțiuni semnificative;

să aibă posibilitatea de a învăța abilități noi și de a le dezvolta, totodată având șansa de a împărtăși experiențele și bagajul de cunoștinșe acumulat și cu alte persoane din cercul său (http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/Informatica-sociala.pdf).

Se consideră că vârstnicii devin mai tarziu neînsemnați în societate, în măsura în care aceasta este mai eficientă. Totodată capacitatea individuală a fiecăruia de a se putea adapta la modificările ce survin odată cu timpul, dar și adaptarea socială și cea socială la un nivel adecvat, reprezintă importanți indicatori ai calității vieții.

Drept urmare adaptarea reprezintă o senzație totală a echilibrului ce se realizează între mediu și individ și capacitatea acestuia de a menține senzația respectivă. Se consideră că acele persoane care reușesc să atingă această stare au funcșiile bune și nevoile satisfăcute

( file:///C:/Users/Petrica/Downloads/ro___we_share_guidelines_for_elders%20(1).pdf ).

Există o serie de beneficii, dar și limite ale tehnologiei în privința persoanelor vârstnice, acestea fiind:

pot deține controlul- tot mai multe persoane vârstnice se folosesc de tehnologie, mai ales internetul. Cel mai adesea internetul este utilizat de către vârstnici pentru a găsi informații, pentru a trimite și primi email- uri , dar și pentru utilizarea serviciilor pentru turism;

reduce izolarea și singurătatea- o cale pentru ca acest lucru să s realizeze este utilizarea site- urilor de socializare și a email- urilor, prin care se poate păstra legătura și a comunica cu membrii familiei și cu prietenii;

traiul independent- are în vedere realizarea facilităților pentru vârstnici care să le ofere în cadrul propriului cămin un trai independent, în acest caz un exemplu fiind beneficierea de servicii de îngrijire dar și de servicii medicale la distanță cu ajutorul utilizării tehnologiei, realizarea de cumpărături online în cazul celor ce suferă de invaliditate, sau achitarea unor cheltuieli;

participare și contribuție: apar bariere, acestea putând fi reprezentate de o lipsă de interes, absența accesului, motivației, dar și a abilităților necesare pentru a putea utiliza tehnologia;

alte beneficii sunt : persoanelor vârstnice li se oferă oportunitatea de a învăța formal ori informal, pot să se implice în activități de tip de tip democratice și civice.

Se consideră că persoanele vârstnice au o probabilitate mai scăzută decât cele tinere în privința utilizării computerului ori a accesării internetului, mai ales acei vârstnici ce locuiesc în mediul rural, deoarece au o pregătire ce se află printre cele mai slabe din ansamblul de abilități IT a tuturor utilizatorilor.

Pentru a putea ajuta vârstnicii să se familiarizeze cu tehnologia și accesarea acesteia este important ca proiectanții tehnologiei IT să ia în considerare totalitatea schimbărilor ce survin odată cu bătrânețea, precum sunt: schimbările senzoriale și motorii, schimbările la nivel cognitiv și schimbările la nivel social.

Pentru un vârstnic abilitatea de a se putea conecta la internet, de a- și dezvolta și crea contacte sociale reprezintă echivalentul sentimentului de a putea beneficia de un suport social mult mai mare. Astfel ei se simt mai tineri și utili din punct de vedere mintal (http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/Informatica-sociala.pdf) .

Capitolul III. Metodologia cercetării sociale

Scopul cercetării este reprezentat de analiza utilizării internetului de către persoanele vârstnice din satul Hidișelu de Jos .

Obiective:

analiza utilizării internetului de către persoanele vârstnice din mediul rural;

identificarea tipurilor de informații căutate pe internet;

identificarea modului in care afectează utilizarea internetului viața vârstnicilor;

identificarea altor utilizări a tehnologiei în viața lor.

3.1 Metoda de cercetare

Cercetarea prezentă este de tip calitativ. Acest tip de cercetare urmărește să descrie comprehensiv un eveniment sau unitate socială. Cercetarea calitativă folosește ca metode ce utilizează tehnci nestructurate, precum sunt observația participativă, interviul, variante de analiză a documentelor ori studii de caz.Cercetarea calitativă are drept scop să cenereze teorii pe baza datelor colectate (http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf).

Metoda de cercetare pe care am ales să o aplic în cadrul cercetării mele este interviul individul. Doresc prin aplicarea acestuia să identific care este nivelul de utilizare a internetului de către persoanele vârstnice din satul Hidișelul de Jos, care sunt informațiile pe care aceștia le caută, dar și modul în care internetul le afectează viața, ori utilizarea de cître aceștia a altori forme de tehnologie.

Conform lui Frédéric Nils și Bernard Rimé, interviul este un dialog a cărui sfârșit are ca scop culegerea a cât mai multor informații ce au legătură cu tema studiată. Există o serie de întrebări ce sunt pregătite anterior intervievării interlocutorului de către intervievator.

În funcție de reacțiile interlocutorului la întrebări, acesta arată percepția vis a vis de un eveniment ori o situație anume, ce semnificație acordă acțiunilor, practicilor sale, ori interpretarea ce o are construită până în prezent în raport cu lumea în care trăiește, cu lumea ce îl încoanjoară (Nils, Rimé, 2007).

O altă definire a interviului este că reprezintă o metodă de cercetare calitativă care se adresează unui număr mic de persoane, de la care se dorește să se obțină date bogate și cu caracter profund, se merge în adâncimea cu cercetarea pentru a putea identifica, surprinde elemente comune tuturor cazurilor dar și cele specifice fiecărui caz în parte (http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf).

În funcție de modul în care este alcătuit ghidul de interviu există interviu structurat, semistructurat și liber. Mă voi opri asupra celui semisructurat, deoarece este cel utilizat în cercetarea realizată de mine.

Interviul semistructurat este cel mai probabil tehnica de intervievare din cadrul științelor socioumane care este cel mai des folosită pentru cercetare. Este un model de tehnică care este flexibil, deoarece nu îngrădește libertatea celor implicați în discuție, folosind o listă ce cuprinde întrbări exacte, dar nu este nici complet liber.

Scopul seriei de întrebări ce este pregătit în prealabil este acela de a ajuta intervievatorul să conducă conversația pe tema cercetată, întrebările nu sunt adresate consecutiv, ci în funcție de reacțiile celu intervievat și de fluxul conversației, interlocutorul având o anumită libertate de a se exprima (Nils, Rimé, 2007).

Totodată pot fi puse și alte întrebări, care nu sunt specificate în ghidul de interviu dar care ajută intervievatorul să exploreze în profunzime problema cercetată, iar interlocutorul are șansa de a se exprima mai mult și mai concret asupra temei discutate (http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf).

În opinia lui Bailey există avantaje și dezavantaje ale utilizării interviului într- o cercetare.

Avantaje:

flexibilitate

răspunsuri cu rată mai ridicată

standardizare asigurată a condițiilor de răspun

spontaneitatea colectării răspunsurilor

comportamentele nonverbale se pot observa

succesiunea întrebărilor este controlată

răspunsurile sunt personale

se studiază a problemă mai complexă

Dezavantaje:

solicitarea intervievatului să răspundă indiferent de stare sa fizică ori psihică

timp îndelungat

cost mare

anonimat neasigurat

acces dificil la indivizii incluși în eșantion

producerea de erori datorate operatorilor de interviu

neexistența stardadizării în cadrul formulării întrebărilor

neputința verificării documentelor pentru a formula răspunsuri precise (Bailey, 1978/1982 apud Chelcea, 2004).

3.2 Interpretarea datelor

Interviul 1

Subiectul numărul 1 e reprezentat de M.F. care este domiciliat în satul Hidișelu de Jos. Acesta își evaluează viața ca fiind în general grea, deoarece sunt prezente neajunsurile, pe care nu le poate diminua din pricina veniturilor mici, subiectul susținând că ar face ceva în privința acestora dar nu are resurse financiare pentru aceasta.

Realizând o comparație între viața actuală și cea avută în tinerețe, subiectul consideră că în timpul comunismului avea o viață de calitate, frumoasă, avea resurse materiale și financiare, oamenii în general aveau un loc de muncă. Consideră că în zilele noastre totul e scump și oamenii nu își permit, banii nu mai au valoare.

Pensionarea a avut un efect negativ asupra persoanei respective, deoarece veniturile au scăzut, stilul de viață i s-a schimbat, nu poate să mai facă aceleași lucruri ca înainte, iar acum își ocupă timpul cu alte activități. Are alături soțul, fiica cea mai mică, cele două fiice ale acesteia și partenerul ficei. Subiectul mai are trei fete, una în satul Mierlău, una în Sînmartin, iar ata în Italia.

Relațiile cu membrii familiei sunt bune, există sprijin reciproc în familie și înțelegere. Copii care nu locuiesc cu subiectul fac vizite la casa părintească sau părintele se deplasează la aceștia, în funcție de posibilități.

Relațiile cu vecinii sunt dezirabile, există înțelegere și ajutor în caz de nevoie.

O zi obișnuită din viața subiectului se desfășoară astfel: dimineața după consumarea cafelei, acesta se ocupă cu îngrijirea animalelor, are în gospodărie bovine, porcine, iepuri și păsări, ia masa de prânz, face mâncare, lucrează pământul, iar spre seară după ce termină cu hrănirea animalelor, petrece timpl cu familia, după care doarme.

Cel mai mult îi place să își petreacă timpul cu nepoții. Subiectul își ajută una dintre fiice să își crească copii, unul clasa întâi, iar altul de doar 4 ani, la gradiniță.

În timpul liber, acesta fiind în zilele de sărbătoare și la sfârșit de săptămână, îi place să meargă cu nepoții la ștrand Apollo. Pe viitor dorește să facă același lucru în timpul liber, alte alegeri fiind să petreacă timpul tot cu nepoții, în parc , sau să se odihnească.

Despre internet subiectul afirmă că ”Știu că are tot felul de informații în funcție de ce îi place fiecăruia”. Subiectul nu utilizează internetul deoarece nu are cunoștințele necesare pentru a- l accesa.

Totodată nu are curiozitatea de a învăța să îl folosească. Consideră că nu este pentru vârsta sa, iar dacă nu a învățat până la acest moment nu va învăța nici în viitor.

Cu toate acestea crede că dacă ar fi știut să utilizeze internetul ar fi ajutat- o să se informeze despre știri și să asculte muzică populară.

Consideră că mai mulți vârstnici ar ajuge să folosescă internetul dacă ar fi învățați cum să facă acest lucru. I- ar putea ajuta să obțină diverse informații în funcție de interes. Crede că o parte îl folosește pentru că au cunoștințele necesare și interes, pe când o parte nu au aceste lucruri.

În ceea ce privește părerea despre utilizarea internetului, subiectul consideră că acesta este mai mult util tineretului, iar nu vârstnicilor. Tineretul are nevoie de el pentru locul de muncă, plus alte domenii, pe când vârstnicii îl pot folosi pentru știri, dar acestea sunt și la televizor. În concluzie subiectul crede că internetul nu e necesar vârstnicilor.

Învățarea vârstnicilor s-ar putea realiza de către specialist dacă s-ar organiza cursuri de formare, însă depinde mult de curiozitatea, timpul și implicarea vârstnicului.

Subiectul folosește ca formă a tehnologiei telefonul mobil, pentru a putea comunica cu membrii familiei. Nepoții și fiica ce locuiesc la casa părintească sunt cei ce au învățat subiectul să utilizeze telefonul.

Sursa de fericire a subiectului o constituie nepoții, petrecând timp cu aceșia simțindu- se util și mai ales împlinit.

M.F. are 62 de ani, religie ortodoxă, căsătorită și sex feminin.

Interviu 2

Subiectul doi consideră că viața sa este bună și nu duce lipsă de nimic. Realizând comparația cu viața din tinerețe, consideră că aceea perioadă era mai bună decât acum la bătrânețe, deoarece la acea vârstă avea putere de muncă mult mai mare, perspectiva asupra vieții fiind radical schimbată, gândind diferit.

Efectele pensionării au fost negative din punctul de vedere al scăderii veniturilor, perioada în care muncea fiind mai avantajoasă privită sub acest aspect. Totodată au apărut diminuări a puterii fizice, subiectul susținând cu regret ”Ești bătrân, nu mai ești tânăr”.

Alături are soția, copii și nepoții. Relațiile cu aceștia sunt bune, subictul considerând că se înțeleg, există ajutor reciproc la nevoie. Stă împreună cu soția și familia fetei mai mici care are două fete. Acesta se înțelege bine și cu vecinii. Acesta spune că nu are probleme cu nimeni, că se axează asupra lucrurilor care îl privesc.

Subiectul îți petrece o zi obișnuită ocupându- se de animale și muncind pe câmp și muncile gospodărești. Consideră că prin ceea ce face este util și activitatea îi dă o stare de bine, are cu ce se ocupa și vede un rezultat în urma muncii sale.

Ceea ce îi face cel mai mult plăcere este să lucreze pe lângă casă, iar în timpul liber îi place să se odihnească uitându- se la televizor. Pe viitor timpul liber dorește să îl folosească la fel ca până acum.

În ceea ce privește internetul, subiectul nu știe să îl folosească, cu toate că știe la ce face referință,oferă multe informații, a auzit discutându- se despre el. Consideră că nu are nevoie de internet și că vârstnicii ar învăța doar dacă ar fi interesați de ceea ce poate oferii acest tip de tehnologie.

Internetul e folosit doar de acei vârstnici ce au nevoie de el, de informațiile de interes personal și în funcție de timpul avut la dispoziție. Este necesar celor ce au un loc de muncă, subiectul considerând că lui îi este inutil și că poate trăi fără a- l utiliza.

Pentru a- i face pe vârstnici să folosească inernetul, specialistul trebuie să le pună la dispoziție cursuri, ca aceștia să învețe. Însă acestea să fie pentru cei ce au interesul de a învăța.

Subiectul M.S. nu folosește nici o formă a tehnologiei. Acesta este fericit când se simte sănătos, să aibă starea necesară pentru a putea munci și momentele pe care le poate petrece cu nepoții. Are 7 nepoți, cu vârste cuprinse între 4 și 22 de ani.

M.S. are 69 de ani, religia ortodoxă, stare civilă căsătorit, sexul masculin.

Interviu 3

Subiectul 3 își evaluează viața actuală ca fiind bună, motivele fiind faptul că este sănătos, copiii săi sunt mari și se simte împlinit.

Modificările apărute la acestă vârstă, comparativ cu perioada tinereții nu sunt mari, subiectul în cauză susținând că lucrurile sunt cam aceleași, sunt la locul lor și că nu duce lipsă de nimic. Cu toate acestea, o modificare adusă de pensionare sunt veniturile mai mici, însă vârstnicul muncește în gospodărie și pe câmp.

Are alături doar soția, deoarece cele două fete pe care le are sunt căsătorite, una locuind în Oradea iar cea mai mare în Germania, care are un copil de 4 luni.

Relațiile din familia sa sunt foarte bune, subiectul susținând acest lucru și despre familia extinsă ”Îi iubesc pe toți, pe frați, pe surori, nepoți. Am doi frați care trăiesc, am și un nepot. Atmosfera în familie e amiabilă, mai sunt discuții care se rezolvă. De nepot mă simt cel mai apropiat, 4 luni are” spune G.F. acesta consideră că există în familia sa înțelegere și sprijin reciproc.

Relațiile cu vecinii sunt bune, însă mai există discuții datorate numărului de dăți în funcție de numărul de bovine pe care îl deține fiecare persoană, să se meargă cu ciurda la păscut. Subiectul are un număr de 6 bovine.

În tinerețe acesta a absolvit 8 clase, profesionala, iar ulterior liceul. Ca meserii practicate au fost tâmplar, lăcătuș, sudar, fierar, iar ultima, pădurar.

Dimineața subiectul se trezește la ora 3, se ocupă de animale, după care le petrece pe câmp și lucrează pământul. Spre seară se ocupă cu animalele iar, dup care se odihnește uitându- se la televizor la știri ți muzică populară. Persoana are în gospodărie 6 bovine, 4 porcine și 30 de păsări.

Cel mai mult îi place să muncească în unul din domeniile din tinerețe. G.F. afirmă că ”Cel mai mult îmi place să lucrez cu fiarele, să sudez, lucruri de fierărie, după ocupația din tinerețe”.

În zilele de sărbătoare, în cele în care vremea nu îi permite să lucreze câmpul ori duminica, subiectul are timp liber, folosindu- l pentru a se odihni sau să privească la televizor. În ceea ce privește timpul liber pe viitor, consideră că nu are ce să afirme, deoarece viitorul este necunoscut, iar el trăiește prezentul.

Subiectul utilizează internetul, susține că ”Nu știu lucra pe el la nivel înalt, dar folosesc internetul, pot ține legătura cu ajutorul lui cu cine am nevoie”, folosindu- l în viața de zi cu zi.

În medie subiectul G.F. utilizează pe săptămână internetul de trei ori. Scopul principal este acela de a comunica cu fiica ce locuiește în Germania, urmat de faptul că se informează despre situația vremii, știri și ascultă muzică.

G.F. consideră că utilizarea internetului îl ajută deoarece este cea mai simplă metodă de a păstra legătura cu cineva, facilitează foarte mult comunicarea.

În opinia sa cei vârstnici nu utilizează internetul deoarece nu sunt interesați, iar generațiile ce azi sunt tinere, vor continua și la bătrânețe să utilizeze internetul. Vârstnicii ce utilizează internetul sunt în număr restrâns și au nevoie de acesta, din acest motiv e numărul mare de vârstnici ce nu îl utilizează, nu au nevoie și nu sunt nici interesați să învețe la această vârstă.

G.F. are o părere bună despre această formă a tehnologiei, considerând că ”este util pentru toată lumea”, justificare acestei păreri fiind faptul că informațiile sunt actualizate, se pot accesa știri din toată lumea și se poate realiza comunicarea între persoane aflate la mare depărtare într- o manieră simplă și accesibilă.

Pe vârstnici i- ar putea ajuta internetul dacă ar vrea să trimită mesaje pentru a păstra legătura cu cineva apropiat, sau să vadă persoana respectivă pe camera web. Totodată pot găsi diverse lucruri pentru vânzare- cumpărare, având totodată posibilitatea cu ajutorul internetului de a lega relații cu alte persoane.

Subiectul consideră că ajutorul din partea specialistului pentru a- i determina pe vârstnici să utilizeze internetul constă în eaizarea de cursuri, unde să arate beneficiile utilizării internetului, cum se utilizează totodată calculatorul și să știe cum să le trezească interesul față de acest domeniu care practic este o legătură cu toate domeniile ce pot exista în viața unui om.

G.F. are calculator, primit de la fetele sale, însă nu îl folosește deoarece s-a obișnuit cu telefonul, pe care îl utilizează pentru a accesa internetul, consideră că îi este mai ușor și îl poate purta mereu cu el. Acesta afirmă că inițial când copii l-au învățat cum trebuie utilizat telefonul și internetul a întâmpinat dificultăți, însă a avut ambiție de a învăța, motivul principal fiind comunicare cu cei apropiați.

Fericirea este existentă datorită familiei, în special a nepotului și datorită faptului că este sănătos și poate muncii.

G.F. are 65 de ani, religia ortodoxă, starea civilă căsătorit, sexul masculin.

Interviu 4

Subiectul B.V. consideră că are o viață bună, din motiv că are putere de muncă. Comparativ cu perioada tinereții consideră că acum îi este mai bine, pentru că are ce îi este nevoie, pe când în tinerețe erau multe neajunsuri, fiind în perioada imediat următoare după război, acest lucru a avut impact negativ asupra tuturor domeniilor din viața oamenilor acelor timpuri.

Subiectul a absolvit patru clase, iar ca loc de muncă a lucrat la CAP, apoi la fabrica de bere 2 ani. Pensionarea a avut un impact negativ, scăzând veniturile.

Are alături familia, formată din cei doi copii cu familiile lor. Acesta are doi nepoți și trei nepoate, dintre care un nepot și o nepoată sunt căsătoriți. Băiatul cu nora o vizitează zilnic, iar nepoata căsătorită locuiește cu subiectul. Relațiile cu membrii familiei sunt bune, însă ”există anumite tensiuni ce apar ca în oricare familie” mărturisește B.V. . În ceea ce privește relațiile cu vecinii acestea sunt bune, de înțelegere.

În decursul unei zile obișnuite, B.V. se ocupă de dimineață cu animalele, având în gospodărie porcine, păsări și bovine, pisici și câini. După ce hrănește animalele, se ocupă cu munca câmpului, în gospodărie și gătește. După o zi de muncă, persoana se odihnește uitându- se la televizor.

Cel mai mult îi place să aibă activitate, să facă curățenie și să gătească ”mă face să mă simt foarte bine”, se simte utilă.

Subiectul susține că nu are timp liber deoarece este mereu ocupat cu lucrul în decursul săptămânii, însă duminica după ce perticipă la slujba de la biserică, are la dispoziție ce a mai rămas din zi să se odihnească.

Este obișnuită cu programul ce îl are duminică de duminică, nu s-a gândit să facă schimbări în privința petrecerii timpului liber în alt mod, considerând că este un mod plăcut să își petreacă duminica astfel.

Despre internet subiectul afirmă că nu deține cunoștințe, însă nici nu are interesul de a învăța. Deasemenea susține că nu a utilizat niciodată internetul și nu crede că ar putea să aibă vre- un beneficiu dacă ar învăța să îl folosească.

B.V. afirmă că ”nu sunt pentru vârsta noastră”, vârstnicii nu sunt interesați de această formă a tehnologiei, nu pot ține pasul cu ea. Internetul în viziunea subiectului nu este benefic, pentru vârstnici, însă pentru tinerii ce îl știu utiliza și au nevoie consideră că este util, în funcție de ce dorește fiecare.

Vârstnicii ar putea ajunge să foloseaască internetul fiind ajutați de către specialist, dacă cel din urmă i- ar învăța pe aceștia despre internet și la ce se poate folosi, să știe să le trezească interesul.

Subiectul utilizează doar telefonul mobil în scopul comunicării cu membri familiei, în special cu nepotul ce este căsătorit și cu fiica sa care nu are posibilitatea de a vizita atât de des. Acesta a fost învățat de către nepoți să folosească telefonul mobil, însă chiar și în momemtul de față prezintă dificultăți datorate vederii și a adaptabilității greoaie.

Fericirea este prezentă în viața persoanei datorită familiei, a copiilor și nepoților care o fac să se simtă o persoană împlinită.

B.V. are 73 de ani, religia ortodoxă, stare civilă văduvă și sexul feminin.

Interviu 5

Subiectul 5 S.F. spune despre viața sa ”consider că am o viață bună, că sunt sănătoasă, pot să lucrez, sunt împlinită din punct de vedere al familiei”.

Viața la bătrânețe este mai grea, ”bătrânețea e urâtă, grea, îți taie toate drepturile, mă deplasez mai greu, alta era condiția fizică în tinerețe”.

Subiectul a absolvit liceul economic, lucrând ulterior ca și contabilă și ospătară. Pensia a avut o influență negativă din punct de vedere a scăderii nivelului veniturilor, s-a resimțit lipsa mediului de lucru, a colegilor. În schimb subiectul a avut mai mult timp pe care să îl ofere familiei.

Îi sunt alături soțul și cele două fete, din partea cărora are doi nepoți și o nepoată. Relațiile sunt foarte bune, deoarece există respect, înțelegere și ajutor reciproc. Asemenea sunt și cele cu vecinii.

O zi obișnuită decurge astfel: dimineața ia micul dejun cu membrii familiei, care sunt în număr de 9. După aceea se ocupă cu animalele și puțin lucru prin grădină. Pregătește masa de prânz, iar seara după ce termnă cu munca din gospodărie se odihnește uitându- se la televizor la știri și probleme politice. Acetea sunt obiceiuri zilnice susține subiectul.

Cel mai mult îi place să gătească, dintre activitățile de peste zi. S.F. nu dispune de timp liber des, însă atunci când îl are, iar acest lucru se petrece de obicei duminica, îi face plăcere să converseze cu membrii familiei.

Pe viitor în acest timp liber, subiectul dorește să fie ca până în prezent ori să se odihnească după o săptămână încărcată cu muncă și să îți refacă forțele fizice și psihice pentru o nouă săptămână.

În momentul în care S.F. a fost întrebată despre ”Ce știți despre internet” răspunsul a fost prompt ”Nimic, îl urăsc”. Reacția a fost în această manieră, în spatele acesteia existând anumite motive.

Primul fiind inutilitatea internetului in viața subiectului și faptul că reprezintă o pierdere de vreme. Consideră că acest tip de tehnologie este o formă de ambalare a lipsei dorinței de muncă din partea persoanelor, care în loc să realizeze ceva util prin muncă, pierde utilizând internetul resursa timp.

Totodată afirmă că ”Dacă am trăit o viață întreagă fără el, nu văd cu ce mi- ar fi de folos acum”. persoanele vârstnice ce nu folosesc internetul realizează că nu le este util, iar cele ce îl utilizează o fac pentru a nu munci, pentru a- și consuma timpul într- un mod pasiv.

Din cele relatate, S.F. a pus că are o părere negativă total în privința acestei formă de tehnologie, iar specialistul nu are cum să îi facă pe vârstnici la această vârstă să își schimbe mentalitatea și să accepte ușor ceva nou.

Subiectul folosește telefonul mobil, dar doar în momente de urgență și pentru a comunica cu membrii familiei.

Ceea ce îi aduce fericirea este familia pe care și- a construit- o și în care există relații atât de strânse și puternice.

Subiectul S.F. are 66 de ani, religia ortodoxă, stare civilă căsătorită, sex feminin.

Intrviu 6

S.F spune că are o viață bună, deoarece este sănătos și are putere de muncă. Viața sa de acum este difeită față de cea din tinerețe. Acum are alte ocupări, fiind pensionar. În tinerețe era bine pentru că regimul asigura ziua de mâine a persoanei, însă nu erau atâtea lucruri de cumpărat.

La vârsta aceasta sunt de toate pe piață însă banii nu mai au puere de cumpărare. La această vâstă am toate condițiile de trai, pe când în tinerețe acestea nu erau la acest nivel.

Subiectul a absolvit școala profesională și a muncit ca mecanic de tren. Pensionarea a adus modificări precum scăderea veniturilor, însă acum există timp mai mult pentru treburile gospodărești.

Are alături soția și cele două fiice, însă cele două din urmă sunt căsătorite, locuind cu partenerii lor de viață și cu copii lor. Cu toate acestea, subiectul este vizitat de copii săi foarte des, în funcție de tipul pe care îl au fiecare.

Relațiile cu membrii familiei sunt bune, deoarece există înțelegere și repect, însă ca în oricare familie există discuții din diverse motive. Cele cu vecinii sunt bune, asemeni celor cu memnrii familiei.

În decursul unei zile, subiectul muncește de dimineață, după ce ia masa, în gospodărie, se ocupă cu munca în grădină. După această muncă, ia prânzul, continuând cu munca în gospodărie, dar se acupă și de animale, dacă soția nu are timp. Seara se odihnește, uitându- se la televizor, de obicei la știri, sau își petrece timpul discutând cu membrii familiei.

Cel mai mult îi place grădinăritul. Nu dispune de timp liber, deoarece ”Mereu se găsește de lucru pe lângă casă”. Însă duminica, când nu poate muncii, acesta petrece timpul cu familia. Pe viitor consideră că nu are de ce să își modifice felul de a- și petrece duminicile, iar ”anumite obiceiuri ce le are un om în vârstă, cu greu se pot schimba”.

Despre internet subiectul a auzit, deoarece îl folosesc copii și nepoții. Însă nu îl folosește în viața de zi cu zi.

Motivul pentru care nu îl utilizează este faptul că nu are cunoștințele necesare, curiozitate însă nici nu consideră că i-ar aduce beneficii în vre- un fel.

Consideră că unii vârstnici folosesc internetul pentru că au nevoie și cunosc cum să îl folosescă, pe când alții nu au nici informații, nici nevoie însă nu au nici interesul de a- l învăța.

Părerea s-a este neutră, consideră că internetul este bun pentru cei ce au nevoie de el, însă pentru sine este inutil.

Specialistul poate prin cursuri să învețe vârstnicul cum să utilizeze internetul, însă e necesar să îl facă și curios în acestă privință și să îl motiveze.

Este fericit datorită familiei în primul rând, deoarece îi aduce împlinire și datorită faprului că e sănătos, poate muncii și ajuta copii.

Subiectul folosește telefonul mobil, pentru a comunica cu membrii familiei și când e necesar.

S.F. are 66 de ani, religia ortodoxă, starea civilă căsătorit, sexul masculin.

Interviu 7

Subiectul G.F. consideră că viața sa este acceptabilă, acest lucru doar din cauza sănătății ce este în declin. Cu toate acestea consideră că viața de acum este mai bună decât cea trăită în tinerețe, deoarece atunci erau multe neajunsuri, însă ”acum singura problemă o reprezintă sănătatea, nu pot lucra mult”.

Pensionarea a avut efecte negative, deoarece au scăzut veniturile, ”medicamentele sunt prea scumpe”, persoana în cauză suferă de tensiune, anemie, osteoporăză avandată, polineuropatie tiroidie. Din păcate cu toate că această perioadă a bătrâneții îi oferă timp să lucreze pe lângă casă, nu poate datorită condiției sănătății.

Are alături soțul, împreună cu fiica și soțul acesteia, însă cei din urmă nu locuiesc la casa părintească, ci în Oradea, dar își vizitează părinții.

Relațiile din familie sunt acceptabile, datorită tensiunilor ce apar. Cauza tensiunilor dintre subiect și partenerul de viață se datorează problemelor medicale, partenerul suferind de cardiopatie schemică și emfizim pulmonar. Astfel, datorită efectelor problemelor de sănătate asupra celor două persoane iau naștere discuțiile și certurile din cuplu. Relațiile cu fiica și soțul acesteia sunt bune, deoarece există înțelegere și ajutor din toate punctele de vedere.

Relațiile cu vecinii subiectul consideră că sunt neexistente, deoarece casele din jur nu sunt locuite, nu are cu cine interacționa, însă cu persoanele din sat există înțelegere când este cazul. Subiectul avea o foarte bună relație cu o vecină care însă acum nu mai locuiește în sat, aceasta mutându- se în oraș.

O zi obișnuită din viața persoanei în cauză începe cu luarea micului dejun. Apoi se ocuupă cu curățenia, pune rufe la spălat, în funcție de zi, lucrează la bucătărie, gătește, ia masa de amiază, iar seara se ocupă cu animalele și puii. Îi place să îți petreacă serile, după terminarea lucrului, ascultând muzică populară, știri doar puțin, pentru că se simte agitată din cauza lor.

Se simte bine când lucrează în grădină pentru că se simte utilă și se relaxează. Totodată îi place să citească ziarul Formula AS, deoarece tratează domenii precum credința, moda, sănătatea.

Pe viitor în timpul liber i –at face plăcere să meargă în stațiune la munte, însă ”soțul nu dorește”, explică subiectul motivul ce îl împiedică să facă acest lucru. Nu a mai avut ocazia de 16 ani să meargă într- o excursie, ultima dată fiind la Stâna de Vale cu soțul și fiica de 11 ani.

Subiectul nu are cunoștințe despre internet, nu știe să îl folosescă. Însă consideră că i-ar putea folosi să comunice cu cei dragi. Totodată susține că vârstnicii ar ajunge să utilizeze internetul dacă cineva i-ar învăța cum se realizează acest lucru, iar internetul le-ar fi benefic pentru a comunica cu alți oamneini, deoarece informațiile se transmit foarte repede cu ajutorul acestuia.

Vârstnicii ce- l folosesc o fac deoarece au nevoie sau sunt curioși, pe când cei ce nu- l utilizează nu au nici curioazitatea, nici cunoștințele necesare folosirii acestuia. Totodată sunt importante și răbdarea și timpul alocat sau nu internetului.

Despre folosirea internetului, subiectul afirmă că ”80% este bun, dar are și părți negative”. Modul prin care specialistul poate să- i ajute pe vârstnici să folosească internetul este prin susținerea unor cursuri, cu scopul de a- i învăța de la cele mai simple lucruri referitoare la acesta, până la acel nivel care să le fie necesar.

Folosește telefonul mobil și fix pentru a comunica cu fiica și medicul.

Ceea ce face subiectul fericit, este împlinirea copiilor, respectiv a fiicei și soțului acesteia.

G.F. are 66 de ani, religia ortodoxă, stare civilă căsătorită, iar sexul feminin.

Interviu 8

M.G consideră că viața sa este bună, deoarece subiectul are condițiile de trai pe care și le dorește, nu are probleme cu sănătatea, doar că nu mai are forța din tinerețe, cu toate acestea poate să- și petrecă timpul cu nepoții, să se joace împreună.

Făcând o comparație între perioada tinereții și cea actuală, M.G susține că în tinerețe era mai bine, sănătaea sa era mai bună decât acum, putea muncii mai mult. Pensionarea la afectat în mod pozitiv prin creșterea timpului în care se putea ocupa de treburile gospodărești, negativ subiectul conideră că nu a fost afectat.

Subiectul a absolvit 7 clase, profesionala 3 ani, lucrând ulterior ca mecanic agricol la SMA Sânmartin, IAS Oradea și European Drincks ca ruterist.

Are alături soția și fiica care este căsătorită, cât ți cei doi nepoți de 6 respectiv 3 ani. Relațiile din familie sunt bune, deoarece există înțelegere și ajutor reciproc.

Relațiile cu vecinii sunt bune, pentru că se ajută reciproc.

De obicei, în decursul unei zile M.G dimineața după servirea cafelei la micul de jun, pregătește mâncare la animale animale, se ocupă cu treburile gospodărești, ia masa de prânz, își petrece timpul cu cei doi nepoți, iar seara se odihnește.

Cel mai mult îi place să lucreze în gospodărie, să repare utilaje, deoarece ”Mă simt bine că pot să lucrez” spune M.G.

Timp liber are doar duminica, când se odihnește ascultând radio București, Timișoara, Cluj. Ceea ce- i lace ă asculre sunt știrile. Pe viitor nu consideră că trebuie să- și schimbe felul de a- și petrece timpul liber.

Despre internet subiectul știe că se obțin informații însă nu are cunoștințe pentru a știi să- l utilizeze. Nepoții și copii sunt cei ce îi arată pozele după rețelele de socializare sau informații dacăeste cazul. Consideră că i-ar fii util dacă ar știi să- folosească pentru informații precum știri și meteo.

M.G. crede că vârstnicii nu ar ajunge să folosească internetul deoarece nu este adecvat vârstei lor, este prea avansat pentru ei și nu știe la ce acesta le- ar putea fii util, nu se poate pronunța în locul lor.

Subiectul consideră că internetul este bun pentru cei cărora le este util, cei care au nevoie de el.

Pentru a- i ajuta pe vârstnici să folosească internetul, specialistul trebuie să le ofere un curs prin care să îi învețe cum să îl folosească.

Ceea ce îl face fericit este familia și în special cei doi nepoți.

M.G. are 69 de ani, starea civilă căsătorit, religia ortodoxă, sexul masculin.

Interviul 9

B.V. afirmă că are o viață foarte bună, deoarece poate muncii și este sănătos. Consideră că în acestă periaodă a vieții îi este mai bine, deoarece gândește matur și are condițiile de trai dorite , ”La tinerețe fără bani, la bătrânețe cu ei”.

La tinerețe nu vedea toate greșelile pe care le-a făcut. Subiectul afirmă ”Am prins alte timpuri, regimul comunist asigura locul de muncă garantat, viața socială asigurată, casă, mașină, masă, siguranța cetățeanului era mai mare, dar nu era asigurată libertatea”.

A absolvit liceul și școala miliară la Sibiu, lucrând ulterior ca șef de pază la aeroportul din Oradea.

Pensionarea nu i-a afectat viața în nici un fel. Alături îi sunt soția și ceșe două fiice, care sunt căsătorite. Relațiile cu acestea sunt foarte bune, deoarece există cooperare și ascultare. Relațiile cu vecinii sunt bune, deoarece există respect și ajutor reciproc.

Într- o zi obișnuită, B.V. începe dimineața luând micul dejun, urmat de munca cu animalele, urmată de cea din grădină, iar după masă de odihnește două ore, după care se relaxează 1 oră la calculator, ulterior întorcându- se la munca din grădină, până seara ce se odihnește.

Cel mai mult îi place să joace șah. Timp liber are atunci când joacă șah. Însă alte activități ce le realizează în timpul liber sunt citirea de beletristică, având bibliotecă personală.

Timp liber are atunci când vremea nu- i permite să lucreze în afara casei, sau în fiecare zi în acel timp ce și- l acordă pentru a se relaxa.

Altă modalitate în care i-ar plăcea să- și petreacă timul liber pe viitor sunt plimbările în parc, la pădur sau la iarbă verde.

Despre internet B.V. afirmă ”Internetul este cel mai performant mișloc de informre și totodată este și o bomboană otrăvitoare pentru tineet, are și părți bune și părți rele”.

Folosește internetul zilnic, pentru informare, nevoie, și pentru a juca sah. Interesele sunt în domeniul agriculturii, a sportului, vânzări- cumpărări.

Consideră că internetul îi este de folos deoarece internetul îi caută informația direct de care are nevoie, există oparativitate, timpul de furnzare a informației este extrem de rapidă.

Momentele î care nu are acces la internet nu îi afectează starea de spirit, aceasta rămănând neschimbată ”Dacă nu am acces la internet, încerc mai târziu”.

B.V. consideră că pentru vârstnici e mai greu să se obișnuiască cu internetul, datorită lipsei de cunoaștere, nu știu cum să lucreze cu el.

Trebuie să fie motivați pentru a începe să îl învețe. Subiectul a fost motivat de pasiunea sa pentru șah să învețe modul în care se folosește internetul. Acesta a fost învățat de către cele două fiice ale sale, inițial fiindu- i greu să se obișnuiască cu noutatea adusă de internet.

Pe persoanele vârstnice i-ar ajuta internetul să îți ocupe timpul liber, să aibă o activitate, care să nu le permită să se gândească constant la bolile ce apar odată cu vâsrta, la stres ori la necazurile ce sunt în familie, i-ar ajuta să se relaxeze.

Vârstnicii ce nu folosesc internetul pot avea următoarele motive:, nu au cunoștințele necesare , au ale ocupații, iar cei ce- l folosesc găses în el un refugiu, un mod de a se relaxa și de a ptrece timpul plăcu și util.

Părerea despre internet este bună, acesta având și defecte dar și calități. Este important să nu se buzeze de utilizarea lui, să se preia acele părți ce ajută persoana să se dezvolte.

Specialistul poate să- i ajute pe vâsrtnici dacă le arată și discută cu ei cum se folosește internetul și care sunt beneficiile de care se pot bucura dacă ajung să îl utilizeze, în funcție de preferințele personale ale fiecăruia.

Această activitate consideră B.V. este bine să se facă la domiciliul vârstnicului.

Altă formă a tehnologiei pe care acesta le utilizează sunt telefoanele mobil și fix, pentru a discuta cu membrii failiei și persoane cu care are nevoie.

Ceea ce îl face fericit sunt rezultatele muncii sale.

Subiectl are 67 de ani, religia ortodoxă, starea civilă căsătorit, sex masculin.

Subiect 10

Subiectul B.F. spune că are o viață ”bună, pentru că sunt sănătos, am o pensie medie, mulțumitoare, familie bună anturajul este bun”.

Consideră că viața din această perioadă ete mai responsabilă decât în tinerețe, datorită familiei pe care o are acum, își ajută copii să își construiască casă, pe când în tinerețe avea alte responsabilități. Altele sunt și posibilătățile acum.

Are studii medii, liceul, a început facultatea Ștefan Gheorghiu la București, departamentul de economie, însă în 1989 a abandonat- o când a izbucnit Revoluția. În tinerețe a lucrat ca electrician, urmând 10 ani de muncă în administrația locală, iar alții 27 ca administrator la o școală din Oradea.

Pensionarea a diminuat veniturile, inclusiv partea economică, B.F. susținând că ”toate se rezumă la bani”. Totodată au apărut și câteva probleme de sănătate (cardiovasculare).

Are alături soția în primul rând, dar și copii, însă cu aceștia nu locuiește împreună. Din partea copiilor are 3 nepoți.

În cadrul familiei relațiile sunt foarte bune, existând înțelegere și ajutor de orice fel. La fel sunt și relațiile cu vecinii.

O zi obișnuită din viața subiectului constă în ocuparea cu problemele gospodărești, urmate de muncile agricole până seara târziu. Îi place foarte mult să muncească ”Îmi place să muncesc pentru că munca creeazî sănătate și venituri”.

Deaemenea când are timp liber, acest lucru fiind la sfârșit de săptămână, persoanei îi place să citească cărți de istorie și geografie. Acesta este o pasiune din tinerețe, vârstnicul având propria bibliotecă. În tinerețe acesta a fost olimpic la la filozofie.

Știe că sunt diverse informații, în funcție de preferințe pe internet. Subiectul îl folosește pentru a se informa despre vânzări și cumpărări de utilaje agricole, animale. Nu urmărește acele lucruri ce ar putea să îl afecteze negativ.

Folosește internetul aproape zilnic, din necesitate, însă îi face și plăcere să își petreacă timpul accesând internetul.

În cazul în care nu are acces la internet, în cearcă mai târziu, nu îi afectează starea.

Consideră că mai mulți vârstnici ar ajung să folosească internetul dac s- ar mări pensiile, deoarece nu au cum suporta cheltuielile abonamentelor. Pe aceștia internetul i-ar ajuta să caute informații despre sănătate, tratamente medicale.

B.F. crede că tatorită bazei materiale unii vârstnici utilizează internetul, iar alții nu, deoarece ”totul are legătură cu banii, degeaba dorește să folosească internetul dacă nu are posibilitatea de a plăti acest serviciu”. Subiectul are posibilitatea de a folosi acst serviciu deoarece este ajutat de către copii săi în cazul în care are probleme financiare.

Totodată consideră că acei vârstnici care au cel puțin stuii medii folosesc nternetul, ca să aibă capacitatatea de a- l înțelege cum se folosește, este imporatant factorul educație.

Consideră că internetul este important pentru informație. Specialistul nu poate să ajute vârstnicul, dacă acesta nu are baza materială.

Subiactul mai folosește telefonul și calculatorul, pentru a comunica cu cei cu care este nevoie și pentru a se ocupa de lucruri personale.

Lucrul ce îl face fericit este familia, pentru buna conlucrare și ajutor reciproc.

Subiectul B.F. are 67 de ani, religia ortodoxă, starea civilă căsătorit, sexul masculin.

Interviu 11

G.D spune că are o viață bună, deoarece este sănătos atât cât se poate și are putere de muncă. Viața sa de acum este diferită față de cea din tinerețe. Acum are alte ocupări, fiind pensionar, are timp de lucru pe lângă casă.

În tinerețe era bine pentru că avea loc de muncă asigurat, putea muncii să – și crească copilul și să își facă un rost în viață.

Acum e rău datorită faptului că pensia e mică, iar acest lucru se resimte în viața de zi cu zi, iar sănătatea mai îi creează probleme, deoarece suferă de cardiopatie schemică și emfizim pulmonar.

Subiectul a absolvit școala profesională și a muncit ca mecanic turbină la cet.

Are alături soția și fiica, însă aceasta locuiește separat cu soțul. Cu toate acestea, subiectul este vizitat de cei doi, în funcție de tipul pe care îl au fiecare.

Relațiile cu membrii familiei sunt bune, deoarece există înțelegere și repect, însă ca în oricare familie există discuții din diverse motive. Cele cu vecinii sunt bune, asemeni celor cu membrii familiei.

În decursul unei zile, subiectul muncește de dimineață, după ce ia masa, în gospodărie, se ocupă cu munca în grădină. După această muncă, ia prânzul, continuând cu munca în gospodărie, dar se acupă iar de animale, după care seara se odihnește.

Cel mai mult îi place grădinăritul. Nu dispune de timp liber, deoarece îi face plăcere să muncească, să se simtă util, iar faptul că este capabil să muncească îl face fercit. Însă duminica, când nu poate muncii, acesta petrece timpul cu familia. Pe viitor consideră că nu are de ce să își modifice felul de a- și petrece duminicile.

Despre internet subiectul a auzit, deoarece îl folosește fiica și soțul acesteia. Însă nu îl folosește în viața de zi cu zi.

Motivul pentru care nu îl utilizează este faptul că nu are cunoștințele necesare, curiozitate însă nici nu consideră că i-ar aduce beneficii în vre- un fel.

Consideră că unii vârstnici folosesc internetul pentru că au nevoie și cunosc cum să îl folosescă, pe când alții nu au nici informații, nici nevoie însă nu au nici interesul de a- l învăța.

Părerea s-a este neutră, consideră că internetul este bun pentru cei ce au nevoie de el, însă pentru sine este inutil, nici nu are timp pentru a învăța și nici răbdare.

Specialistul poate prin cursuri să învețe vârstnicul cum să utilizeze internetul, însă e necesar să îl facă și curios în acestă privință și să îl motiveze.

Este fericit datorită familiei în primul rând și pentru că poate muncii, interacționând totodată cu oamenii.

Subiectul folosește telefonul mobil, pentru a comunica cu membrii familiei și când e necesar.

G.D. are 68 de ani, religia ortodoxă, starea civilă căsătorit, sexul masculin.

Interviu 12

Subiectul G.E. spune despre viața sa că are o părere nici bună, nici rea, deoarece pensia este mică după cei 40 de ani de muncă, medicamentele sunt scumpe, dar are mai mult timp de acordat familiei.

În comparație cu vârsta tinereții, acum viața este mai grea ”stresată pentru ziua de mâine”. Pensia a adus schimbări din punct de vedere economic, veniturile au scăzut, prețurile sunt prea mari iar subiectul consideră că pensia este prea mică în comparație cu aceasta. Veniturile nu ajung pentru medicamente, suferind de demență și urmând de 5 ani tratament.

G.E. consideră că ”țăranul nu poate să- și vândă produsele, cei ce sunt la putere nu țin cont de problemele noastre”, iar când lucra, în tinerețe, era un singur partid, existau locuri de muncă, iar salariatul era sigur că își primește salarul.

G.E. a absolvit 8 clase, lucrând ulterior la Miorița confecții ca muncitor. Are alături copii, soțul și nepoții. În gospodărie locuiește împreună cu soțul, fiica cea mică, soțul acesteia și nepotul , fiica cea mare locuind în altă localitate cu soțul acesteia și cele două fiice.

Relațiile cu membrii familiei sunt bune, existând înțelegere și ajutor, relații mai strânse cu fiice cea mică deoarece locuiesc în aceeași gospodărie. Există și mici probleme ca în fiecare familie, însă viața merge înainte și își rezolvă prblemele discutând și prin înțelegere.

Cu vecinii relațiile sunt bune din aceleași motive, înțelegere și ajutor.

Într- o zi obișnuită, subiectul își începe dimineața luând micul dejun. După aceea se ocupă de animale, bovine, porcine și păsări, gătește mâncarea pentru familie, se ocupă de munca în grădină, ia masa de prânz, se ocupă de animale, își petrece timpul cu membrii familiei cât îi permite timpul iar seara se odihnește uitându- se la Antena 3 la știri, urmârind cu mare interes politica.

Nu consideră că îi place ceva anume, deoarece face același lucru zilnic, există rutina și face lucrurile ce sunt necesare traiului.

Timp liber nu consideră că are, pe lângă casă mereu existând de muncă. Cu toate acestea, consideră timp liber aceea pauză care o are pentru cafea, iar felul de a- și petrece timpul liber în viitor îl dorește ca până în prezent, zi de zi având aceleași acțiuni.

Despre internet știe că oferă informații din mai multe domenii. Nu îl utilizează, însă nepotul îl folosește arătându- i subiectului pozele personale ce le are pe pagina de socializare și a instalat un joc descărcat de pe internet pe care subiectul îl folosește.

Jocul este educativ și ajută persoana să își păstreze mintea activă și să aibă o mai bună concentrare.

Consideră că internetul i- ar utea fii util pentru a se dezvolta intelectual prin jocuri și să fie la curent cu informațiile pentru care are interes.

În momentele în care nepotul îi arată poze pe internet se simte în legătură cu lumea exterioară, iar dacă se întâmplă că acesta nu are semnal la internet, pe subiect nu îl afectează în nici un mod dacă nu are posibilitatea să urmărească împreună cu nepotul informații ori poze după pagina acestuia de socializare.

Consideră că mai mulți vârstnici ar ajunge să utilizeze internetul dacă ar fii ajutați să învețe cum să îl folosească . Acesta le-ar fii util pentru a avea o altă perspectivă asupra a ceea ce se întâmplă. O mare parte nu îl folosesc tocmai datorită faptului că nu dețin cunoștințele necesare pentru al utiliza și datorită posibilităților financiare.

Subiectul are o părere bună despre utilizarea internetului, afirmând că ”cine are vreme după el poate obține informații cu ajutorul lui”. Consideră că vârtnicii pot fii ajutați de către specialist dacă ar face cu aceștia cursuri.

Alte mișloace ale tehnologiei ce le utilizează subiectul sunt telefonul mobil și tableta pe care se joacă jocul amintit anterior.

Sursa fericirii lui G.E. o reprezintă nepoții.

G.E. are 61 de ani, religia ortodoxă, starea civilă căsătorită, sexul feminin.

Interviu 13

B.V. afirmă că are o viață ”și bună și rea”, deoarece datorită problemelor de sănătate, de muncă și ce apar în viața de zi cu zi.

În comparație cu vârsta tinereții, acum viața E la fel, motivul fiind prezența neajunsurilor.

B.V. a absolvit 8 clase, a făcut un curs de cofetar patiser, lucrând ulterior ca și cofetar patiser, pictor executant, pictând păpuși, ca supraveghetor de noapte la o școală ajutătoare.

Pensionarea a afectat negativ din punct de vedere a lipsei anturajului de la locul de muncă, neexistând alte modificări în viața subiectului. Are alături soțul, copii și nepoții. Relațiile cu aceștia sunt bune, având parte de înțelegere și ajutor, aceste lucruri fiind reciproce.

Cu vecinii relațiile sunt bune, din aceleași motive enumerate anterior.

Subiectul își începe dimineața luând micul dejun. După acesta se ocupă cu curăținia prin casă, se ocupă de animale, având păsări, bovine și porcine, câine și pisică.

După masă își petrece timpul cu nepoții dacă dispune de timp, iar spre seară se ocipă de animale și se odihnește.

Foarte mult îi place să gătescă prăjituri, în special chec, cornulețe și tort, această pasiune având- o încă din tinerețe.

Timp liber are mai rar, în special duminica când nu poate lucra. În viitor i-ar face plăcere să își petreacă timpul liber bucurându- se de o plimbare, însă acest lucru nu e posibil datorită oboselii.

Despre internet cunoaște că este o sursă de informații, însă nu îl utilizează.

Consideră că internetul i- ar utea fii util pentru a se informa cu privire la rețete , agricultură și orice informație care s-ar putea să îi fie utilă.

Consideră că mai mulți vârstnici ar ajunge să utilizeze internetul dacă ar fii ajutați să învețe cum să îl folosească . Acesta le-ar fii util pentru a se informa și a putea păstra legătura cu cei dragi.

Subiectul are o părere bună despre utilizarea internetului, considerând că este util celor ce- l știu folosi. Consideră că vârtnicii pot fii ajutați de către specialist dacă ar face cu aceștia cursuri, însă să existe și interes din partea lor.

Alte mișloace ale tehnologiei ce le utilizează subiectul sunt telefonul mobil Sursa fericirii lui B.V. o reprezintă nepoții, în special o nepoată de care se simte foarrte apropiată și care locuiește cu subiectl în gospodărie.

B.V. are 64 de ani, religia ortodoxă, starea civilă căsătorită, sexul feminin.

3.3 Analiza datelor de cercetare

Cercetarea mea a fost realizată în localitatea Hidișelu de Jos din comuna Hidișelu de Sus, aplicând la 13 persoane vârstnice un ghid de interviu. Dintre acestea 7 sunt de sex masculin și 6 de sex feminin, cu vârste între 61 și 73 de ani, religia ortodoxă. Dintre aceste persoane doar una este văduvă, iar 12 sunt căsătorite.

Scopul cercetării mele este de a analiza nivelul de utilizare a internetului de către persoanele vârstnice din mediul rural. Pentru acest lucru am utilizat ca metodă de cercetare calitativă interviul individual, având astfel posibilitatea de a analiza în profunzime sentimentele și părerile celor intervievați, în legătură cu felul în care- și percep viața la această vârstă, până la părerea despre internet și utilizarea acestuia de către persoanele vârstnice, inclusiv metoda de a- i ajuta pe aceștia să îl folosească în viitor.

Referitor la modul în care-și evaluaează viața în general dintre cei 13 vârstnici, o persoană consideră că are viața acceptabilă din motivul sănătății cu probleme, o persoană consideră că are o viață foarte bună, având tot ce are nevoie și sănătate, iar 11 persoane susțin că au o viață bună în general, deoarece au condiții bune de trai și au putere de muncă.

Realizând o comparație a vieții de la bătrânețe cu cea din tinerețe, 4 persoane consideră că acum au o viață mai bună, datorită condițiilor de trai pe care le au, 2 persoane consideră că cele două perioade ale vieții lor nu sunt diferite, iar 7 persoane consideră că această perioadă este mai grea deoarece au lipsuri, veniturile sunt mai mici și au probleme de sănătate.

Se consideră că pensionarea aduce cu sine și mofdificări în viața vârstnicului. Cu toate acestea o persoană susține că pensionarea nu i-a modificat viața. Două persoane susțin că apar modificările fizice dintre care una enumeră și scăderea veniturilor, șapte consideră că pensionarea înseamnă scăderea veniturilor, dintre acestea una enumerând și lipsa locului de muncă, iar 2 apariția problemelor de sănătate. O persoană consideră că pensionarea a adus cu sine și problemele de sănătate. Un subiect spune că pensionarea i- a adus mai mult timp în care să poată muncii în gospodărie, iar o persoană că lipsește locul de muncă.

Toți vârstnicii au alături persoanele dragi din familie. Dintre cei 13 intervievați, 8 au alături prtenerul de viață, copii și nepoții, unul are alături doar copii și nepoții, iar patru dintre aceștia copii și partenerul de viață.

În general relațiile din cadrul familiilor sunt bune, dintre cele 13 persoane 8 declarând că sunt relații bune, o persoană consideră că sunt acceptabile datorită tensiunilor din famlie, a discuțiilor ce se ivesc odată cu problemele de zi cu zi, iar patru susțin că există relații foarte bune datorate bunei înțelegeri și a ajutorului reciproc. Deasemenea sunt și relațiile cu vecinii, unde exiistă ajutor și înțelegere, fiind alături la nevoie unul altuia.

Referitor la programul într- o ziobișnuită, acesta este asemănător în cazul tuturor subiecților, diferența majoră fiind în cazul femeilor care gătesc în decursul unei zile.

Astfel, dimineața începe cu luarea micului dejun, munca cu animalele, grănirea acestora,munca în grădină, luarea prânzului, întoarcerea la munca în gospodărie cu animalele, munca campului, luarea cinei, iar seara subiecții se odihnesc, fiecare în funcție de preferințe și își petrec timp cu familia.

În ceea ce privește activitatea preferată, răspunsurile sunt variate. Astfel subiectul unu afirmă că îi place să petreacă timpul cu nepoții, subiecților șase și unsprezece le face plăcere grădinăritul, subiecților doi, trei, șapte, opt și zece le face plăcere să muncească în gospodărie. Subiectului 9 îi place să joace șah, subiecților cinci și treisprezece să gătească, iar subiectului patru să gătească și să facă curățenie. Singurul subiect care afirmă că nu are o activitate cere să îi placă este subiectul doisprezece, motivul fiind realizarea acelor activități pe care le face zilnic.

În timpul liber cei treisprezece au moduri diverse de a- l petrece. Astfel patru subiecți afirmă că preferă să se odihnească, în diferite moduri, precum asculatarea radioului, urmărirea de știri sau ascultarea de muzică populară la televizor, sau simplu odihna în pat. Trei își petrec timpul liber cu familia, unul mergând cu nepoții la ștrand, doi preferă să citească, dintre aceștia unul are un ziar pe care îl citește la apariția fiecărui număr, iar altul ciește beletristică sau cărți cu conținut istoric al României sau despre geografia acesteia. Un subiect preferă să joace șah și să citească beletristică, iar unul susține că nu are timp liber, deoarece mereu sunt lucruri de făcut pe lângă casă.

Referiror la modul de petrecere a timpului liber pe viitor opt susțin că doresc să și- l petreacă în același mod ca până în prezent, doi ar dori să facă plimbări în aer liber, dintre aceștia unul dorind și să se odihnească totodată, unul să meargă în stațiune la munte, un subiect doar să se odihnescă iar unul susține că nu se poate pronunța cu privire la viitor.

La întrebarea referitoare la ce știu despre internet, răspunsurile intervievaților au fost la fel de diverse, deoarece majoritatea știu că oferă informații din diverse domenii, alții nu știu nimic sau doar au auzit despre el. Șase subiecți afirmă că internetul este o sursă de diferite informații, unul îl vede ca e un mijloc de comunicare, trei persoane au auzit despre internet în general, o persoană susține că știe despre el dar că îl urăște datorită părții sale negative, o persoană spune că nu știe nimic despre internet, este considerat ca cel mai important mijloc de informare de către o persoană.

Internetul este utilizat de către trei subiecți din cei treisprezece, iar doi dintre ei doar au tangențe prin faptul că nepoții le arată poze după pagina lor de socializare. Cei trei subiecți ce utilizează internetul sunt trei, nouă și zece, iar cei cărora le este arătat de către nepoți sunt opt și doisprezece.

Subiecul trei folosește internetul în medie de trei ori pe săptâmână, în special pentru a comunica cu fiica din Germania, însă și pentru a urmării diverse informații. Subiectul nouă folosește zilnic internetul, cu scopul principal de a juca șah, care reprezintă pasiunea sa, dar și pentru diverse informații de interes. Subiectul zece folosește internetul aproape zilnic deoarece are nevoie de deverse informații de interes personal ce îi sunt utile în activitățile gospodărești.

Referitor la ce cred subiecții că le-ar putea fii util internetul acețtia au răspuns în număr de cinci persoane că la nimic, acesta le-ar fii inutil, pentru diverse informații au răspuns un număr de șase persoane, o persoană penru dezvoltare intelectuală, iar persoană pentru a comunica.

Dintre cei treisprezece nici o persoană nu are o pagină pe o rețea de socializare, deoarece nu au nici un interes, nu au nevoie.

Cei ce utilizează internetul susțin că au o stare bună atunci când navighează pe internet, iar în cazul în care nu au acces la el din motive obiective, acest fap nu le afectează starea, aceștia simțindu- se bine în continuare, susținând că pot încerca mai târziu pentru a obține informațiile necesare.

Doisprezece persoane dintre cele treisprezece susțin că vârstnicii ar ajunge să utilizeze internetul doar dacă at fii ajutați să facă acest lucru, iar una reprezentată de subiectul zece crede că doar dacă s-ar mări pensiile aceștia ar putea avea acces la internet, deoarece abonametele sunt scumpe, iar vârstnicii nu își permit asemenea cheltuieli. Acesta din urmă are acces la inernet deoarece copii sunt cei ce suportă chltuielile cu privire la serviciul de internet.

Referitor la utlitatea internetului in viața vârstnicilor în general, părerile celor treisprezece subiecți sunt diferite, astfel doi dintre aceștia susțin că nu este util, trei consideră că este folosit de nevoie, cinci consideră că datorită informațiilor de care aceștia au nevoie, au interes, doi nu știu motivul pentru care altor vârstnici le-ar fii util internetul, o persoană sisține că pentru ocuparea timpului liber, o persoană consideră că pentru a învăța lucruri noi, iar oauă persoane pentru comunicare, dintre acestea una afirmând că și pentru informațiile de care aceștia pot avea nevoie în funcție de problema avută.

Când au fost întrbați despre părerea lor despre utlizarea internetului, subiecții au avut păreri pro, contra sau neutre. Astfel zece dintre aceștia au o părere bună, deoarece internetul este o susrsă de diverse informații, un mijloc de comunicare și un mod prin care o persoană poate să învețe.

Cu toate acestea au specificat dintre cei zece că mai ult ar fii util tinerilor, care au nevoie pentru locul de muncă, sau au specificat și despre partea negativă a internetului, cu afirmația că depinde de persoană cât de dependentă devine de această formă a tehnologiei.

Două persoane au o părere neutră, considerând că sunt persoane pentru care acesta este util și pentru acre acesta nu are utilitate, pot să se descurce fără informațiile sau tot ce oferă acesta, iar o persoană are părere negativă, deoarece consideră că nu aduce beneficii utilizatorului, ci doar îi ocupă timpul în care ar putea să facă un lucru folositor.

Felul în care specialistul ar putea să îi ajute pe vârstnici să utilizeze internetul este în opinia a doisprezece dintre subiecți cu ajutorul realizării unor cursuri, prin care vârstnicul să fie învățat pas cu pas noțiunile necesare utilizării internetului. Aceștia afirmă îsă că este necesar și interes, răbdare ori ambiție din partea vârstnicilor să participe la astfel de cursuri, deoarece la vârsta lor e mai dificil să învețe și au formată deja o altă mentalitate, au rămas în urma tehnologiei.

Subiectul zece consideră că specialistul nu poate să ajute vârstnicul în a- l introduce ăn tainele interneetului și a calculatorului, atât timp cât acesta nu are o bază materială prin care sî își permită abonament la internet și un calculator pe care să- l acceseze.

Alte forme ale tehnlogiei utilizate de către cei treisprezece sunt telefonul mobil de către unsprezece dintre aceștia, iar trei din cei unsprezece folosesc și telefonul fix, respectiv o persoană tableta iar una calculatorul. Două persoane nu utilizează nici o altă formă de tehnologie.

Referitor la sursa fericirii lor, trei persoane afirmă că le fac fericite nepoții, patru sunt fericite datorită familiei, o persoană e fericită datorită îmlinirii copiilor, o persoană datorită rezultatului muncii sale, iar patru datorită familiei, a săănătății ori a nepoților.

Capitolul IV. Concluzii

În urma datelor adunate în urma aplicării ghidurilor de interviu celor treisprezece persoane vârstnice din localitatea Hidișelu de Jos, se observă faptul că îmbătrânirea este o perioadă a vieții care are probleme specifice. Aici sunt incluze problemele de sănătate în mod special, majoritatea dintre subiecți amintindu- le.

Totodată scăderea veniturilor survenite în urma pensionării se resimte de către fiecare vârstnic în parte, deoarece pensiile mici sau medii pe care aceștia le au nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de intreținere, cumpărarea hranei și în special al cumpărării medicamentelor care sunt extrem de importante pentru starea lor de sănătate.

Un alt lucru observat este acela că o parte dintre vârstnici consideră că viața pe care au avut- o în tinerețe era mai bună datorită regimului comunist și a schimbărilor aduse de acesta, iar acum este mai greu datorită neajunsurilor și a problemelor de sănătate.

Cu toate acestea o parte a declarat că acum la bătrânețe viața lor este mai bună, deoarece au condițiile de trai dorite, au putere de muncă și se simt utili și fericiți prin ceaa ce fac. Au existat și subiecți care susțin că atât în tinerețe cât și la această vârstă au avut o viață grea din pricina greutăților de zi cu zi, a neajunsurilor.

Este foarte benefic pentru vârstnici să trăiască într- un mediu în care să fie protejați, să se simtă utili și iubiți. Acest lucru este asigurat în primul rând de către familie. Vârstnicii ce au fost intervievați au parte de acest suport, familia oferindu- le susținere morală și financiară, existând totodată relații bune între membrii familiilor.

Activitățile vârstnicilor din mediul rural se rezumă la munca în cadrul gospodăriei, unde aceștia se ucupă cu creșterea animalelor și cultivarea pământului. Modul acestora de a- și petrece timpul liber diferă de la persoană la persoană, majoritatea dorind să se odihnească pentru a putea să își recupereze forțele pentru o nouă zi de muncă.

Vârstnicii sunt legați de obiceiurile formate, puțini fiind cei care au declarat că ar dori să facă altă activitate în timpul liber, precum realizarea unei excursii. Singurul mediu în care aceștia își duc existența este casa și locurile învecinate, respectiv casele din apropiere.

Internetul nu reprezintă pentru persoanele vârstnici din mediul rural un interes. Motivul principal fiind lipsa de cunoștințe, dar și faptul că nu îl consideră util pentru ei. Au trăit până la această vârstă fără el, fapt ce denotă că pot trăi în continuare, iar lipsa acestuia în viața lor nu reprezintă o nevoie.

Aceștia sunt de părere că internetul este adecvat tinerilor, care muncesc, au nevoie mult mai mare de informațiile furnizate de acesta, sau pentru a comunica, informațiile transmințându- se extrem de rapid cu ajutorul acestuia, iar tinerii au capacitatea de a învăța mult mai mare decât cei vârstnici.

Au în general o părere bună cu privire la utilizarea internetului, fiind o sursă inepuizabilă de informații, dar acesta este pentru cei ce sunt interesați, au nevoie de internet și au ambiția de a dedica timp cunoașterii utilizării acestuia, totodată a beneficiilor pe care acesta le are în viața unui om.

Vârstnicii ce utilizează internetul sunt motivați să o facă datorită nevoii de anumite informații, ce le sunt utile în munca lor în gospodărie, pe câmp, pentru a comunica cu cineva drag sau pentru a se relaxa pein practicarea unei pasiuni.

Telefonul mobil reprezintă cea mai întâlnită forma de utilizare a tehnologiei de către vârstnicii din localitatea Hidișelu de Jos, acesta ajutându- i să păstreze legăura cu membrii familie, doctor ori să rezolve o problemă în caz de urgență.

Consider că este util realizarea de cursuri pentru a- i iniția pe vârstnici în tainele calculatorului și a inernetului, deoarece acesta i-ar ajuta să se relaxeze, prin jocuri, lectură, cât și prin faptul că ar putea să păstreze mult mai simplu legătura cu cei dragi, chiar să aibă o pagină de socializare cu ajutorul căreia să poată vedea poze cu cei dragi. Totodată un mod foarte plăcut de comunicare este Skype, sau mesengerul, utilizatorul putând cominica și vedea persoana cu care dorește să vorbească.

Consider că internetul le-ar aduce fericire, informațiile pe care aceștia și le doresc cu privire la orice domeniu și ar fi o metodă prin care li s-ar diminua stresul cu privire la grijile zilei de mâine, a probemelor de sănătate ori a dorului față de cei dragi. Ar fi o metodă care să- i ajute să gândească din altă perpectivă viața și să facă lucruri noi la bătrânețe, să iasă din rutină.

Anexe

Ghid de interviu

Ce părere aveți despre viața dumneavoastă în general?

Cum este viața dumneavoastră la această vârstă comparativ cu vârsta tinereții?

Cum vi- a afectat viața pensionarea?

Pe cine aveți alături în viața dumneavoastră?

Care sunt relațiile dumneavoastră cu membrii familiei, respectiv cu vecinii?

Spunți- ne cum decurge o zi obișnuită din viața dumneavoastră?

Ce vă place cel mai mult să faceți?

Ce faceți în timpul liber?

Ce ați vrea să faceți cu timpul dumneavoastră liber pe viitor?

Ce știți despre internet?

Dumneavostră folosiți acesta în viața de zi cu zi?

Cât de des folosiți internetul?

Pentru ce anume îl folosiți?

Credeți că vă ajută?

Aveți o pagină personală pe o rețea de socializare?

Cum vă simțiți când navigați pe internet?

Care este starea dumneavoastra când nu aveți acces la internet?

Cum credeți că mai mulți vârstnici ar ajunge să folosească internetul?

La ce credeți că acesta îi ajută?

De ce credeți că o parte dintre persoanele vârstnice folosesc internetul și o parte nu?

Ce părere aveți despre utilizarea internetului?

Cum credeți că îi poate ajuta specialistul pe vârstnici să folosească internetul?

Ce alte forme ale tehnologiei folosiți?

Ce vă face fericit?

Care este vârsta dumneavoastră?

Care este religia dumneavoastră?

Starea dumneavostră civilă.

Sexul.

Bibliografie

Bocancea, Cristian, Neamțu, George, Asistența socială, Elemente de teorie și strategii de mediere, Ed. A92, Iași, 1996

Bodogai, Simona, Protecția socială a pesoanelor vârstnice, Ed. Universității din Oradea, Oradea, 2009

Bonchiș, Elena, (coord), Dezvoltarea umană, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea, 2000

Buzducea, Doru, Asistența socială a grupurilor de risc, Ed. Polirom, Iași, 2010

Chelcea, Septimiu, Metodologia cecetării sociologice, metode cantitative și calitative, Ed. Economică, București 2004.

Dindelegan, Camelia, Maria, Elemente de psihopatologie și psihologie clinică, Ed. Universității din Oradea, Oradea, 2004

Gîrleanu- Șoitu, Daniela, Fenomenul îmbătrânirii în perspectivă teoretică, în vol coord. de Miftode, Vasile, Sociologia populațiilor vulnerabile, Ed. Universității ''Alexandru Ioan Cuza'', Iași, 2004

Ghența, Mihaela, Matei, Aniela, Sănduleasa, Bertha, Asistența socială a persoanelor vârstnice din România, Editura Agir, București, 2012

Gîrleanu- Șoitu, Daniela, Vârsta a treia, Ed. Institutul European, Iași, 2006

Giddens Anthony, Sociologie, Ed. All, București, 2010

Pașa, Florin, Pașa, Luminița, Asistența socială în România, Ed. Polirom, Iași, 2004

Rădulescu, Sorin, Sociologia sănătății și a bolii, Ed. Nemira, București, 2002

Stanciu,Carmen, Noțiuni introductive în asistență socială gerontologică,Ed. Solness, Timișoara, 2008

Șchiopu, Ursula, Verza, Emil, Psihologia vârstelor, Ed. Didactică și Pedagogică, R.A, București, 1997

Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, publicată în Monitorul Oficial nr. 104 din 9 martie 2000 și republicată în monitorul Oficial nr. 157 din 6 martie 2007

http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/Informatica-sociala.pdf consultat la data de 27.04.2016

file:///C:/Users/Petrica/Downloads/ro___we_share_guidelines_for_elders%20(1).pdf consultat la data de 27.04.2016

http://www.descopera.ro/capcanele-internetului/9594234-ce-este-internetul-si-cum-a-aparut consultat la data de 06.05.2016

http://partium.eu/_data/dl/ICTpackageRO_textbook.pdf consultat la data de 27.04.2016

http://socialmediaro.com/cele-mai-importante-21-de-retele-de-socializare-si-aplicatii-ale-anului-2015/ consultat la 07.05.2016

http://www.ziare.com/bani/plata/ce-cumpara-romanii-de-pe-internet-si-ce-metode-de-plata-folosesc-studiu-1365099 consultat la 07.05.2016

https://www.scribd.com/doc/124391688/Retele-de-Socializare consultat la 07.05.2016

https://www.scribd.com/doc/147112829/Retele-de-Socializare consultat la 07.05.2016

https://ro.scribd.com/doc/111223106/Avantajele-Si-Dezavantajele-Folosirii-Retelelor-de-Socializare consultat la 07.05.2016

http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf consultat pe 22.05.2016